PEDIATRIE

i l
ag
fr ) l
l X Be
l

u r ti n

o m M
a

r
d in d ro m

i n (S
S
Sindromul X fragil
Este un sindrom genetic ce se caracterizează prin
probleme de dezvoltare intelectuală.
Face parte din categoria mare numită retard mintal
legat de X, adică forme de RM determinate de gene
localizate pe cromozomul X.
Sindromul Fragile X este cauzat de mutația
cromozomului X
Este o bola cronică, puțini fiind bolnavii ce
pot avea o viață indepedentă.

Boala poate produce dizabilități de învățare,

întârziere în creștere, tulburări de
comportament și probleme sociale
 Frecvența bolii
1 la 4000
Băieţii au un singur cromozom X, iar dacă el este
1 la 8000 anormal, apar semne de boală.
Au doi cromozomi X, iar dacă unul dintre ei este
Text Here
anormal şi celălalt normal, semnele de boală se Cât de întâlnită este?
manifestă foarte discret sau lipsesc. Este a doua cauză ca frecvenţă de RM de cauză
genetică, după Sindromul Down.
Este mult mai frecventă la sexul masculine. Este cea mai frecventă formă de RM legat de X.

Afectează toate rasele și regiunile. ge-

ografice
 Cromozom X normal

ASPECTE GENETICE
Genă FMR1 normală
Repetări normale
CGG (6-54)

Se produce ARN Proteina este

mesager sintetizată
(FMPR)

Premutație cromozom X TRANSMITERE CARACTERISTICĂ ÎN

FAMILIE - DE LA PĂRINȚI LA COPII

Premutație genă FMR1

Repetări intermediare
CGG (55-200) Cromozomul X prezintă o strangulare pe braţul lung ca
Se produce o Scăderea producției
şi cum s-ar rupe la acel nivel (situs fragil)
cantitate mare de de proteină
ARN mesager (FMPR)

Este cauzată de o mutație a genei FMR1

Mutație completă cromozom X (1991) a cromozomului X.

Expansiune masivă a
Mutație genă FMR1 repetarii CGG
(>200) Gena FMR1 produce o protein (FMPR) ce
are rol în dezvoltarea creierului.
Ștranguare
l)
(situs fragi Nu se produce ARN Proteina este
mesager absentă
(FMPR)
 Cromozom X normal
Cei care au 3-54 repetiţii sunt sănătoşi şi vor avea copii sănătoşi;

Gena FMR1 este normal astfel codifică proteina FMPR.

Această protein este întâlnită în multe țesuturi, în special în creier .

Are rol în dezvoltarea sinapselor în neuroplasticitate,

intervine în proceseele de învățare și memorare.
Facilitează mișcarea m-ARN în celulă între nucleu și
zonele de formare ale proteinelor

Ajută la controlul m-ARN atunci când acesta formează protein.

 Premutație cromozom X
Cei care au 55-200 repetiţii au „premutaţie” – pot avea semne particulare
de boală şi pot avea copii bolnavi.

Nu au semne tipice, mare parte din ei fiind normali din punct de vedere
intelectual, având modificări fizice ușoare. Pot avea probleme emoționale.

Bărbaţii cu premutaţie au băieţi sănătoşi şi fete sănătoase, dar

purtătoare (transmit boala la copiii lor);

Femeile cu premutaţie au pentru băieţi risc 50% de a fi

afectaţi, iar pentru fete risc 50% de a fiafectate;
 Mutație cromozom X
Cei cu mai mult de 200 repetiţii au „mutaţie completă” – au tablou clinic
caracteristic şi au risc de copii bolnavi.

Gena FMR1 este blocată – nu produce proteina FMPR, lucru ce duce la

apariția semnelor de boală.

Bărbaţii cu mutaţie completă au băieţi sănătoşi şi fete bolnave;

Femeile cu mutaţie completă au pentru băieţi risc 50% de a fi

afectaţi, iar pentru fete risc 50% de a fi afectate.
 Semne clinice
 Tabloul clinic caracteristic SXF (indivizi cu mutaţie completă)
apare la băieţi după pubertate şi este definit de triada:
Faţă alungită cu bărbie
 1. Aspect proeminentă şi frunte cu
urechi mari şi proeminente,
particular al feţei. malocluzia dentara,
prognatism mandibular.

2. Dimensiuni crescute
ale testiculilor,
ginecomastie
La care se asociază elemente de
autism (persoana evită comunicarea,
nu se uită în ochii persoanei cu care
3. RM de obicei discută şi repeat acelaşi cuvânt/ gest
moderat. de mai multe ori). Hipotonie.
 La copii se înregistrează foarte
puţine semne de boală: de obicei
capul este mai mare decât ar trebui,
au întârziere în dezvoltarea limbajului
(leagă cuvinte după vârsta de 4 ani),
au hiperactivitate cu deficit de atenţie
şi prezintă elemente de autism.

Get a modern PowerPoint

Presentation that is beautifully
designed.

Copiii pot fi deranjaţi de stimulările din mediu (zgomote, aglomeraţie

etc). Se asociază frecvent otite repetate. Uneori se pot înregistra
complicaţii ortopedice (luxaţii, scolioză, picior plat). Rareori copiii pot
prezenta convulsii. Se joacă cu aceeași jucărie sau cu o anumită parte a
jucăriei. Stau cu gura căscată și salivează. Pretențioși cu mâncarea.
Semne posibile ale faptului că cel mic dezvolta acest sindrom.
Imposibilitatea de a sta in șezut, de Adesea, exista un numar mare de semne fizice si
a merge și de a vorbi la fel de comportamentale, dar ele pot fi subtile si dificil de
devreme ca ceilalți copii. depistat si de legat de sindromul Fragile X

Copiii afectati au adesea trasaturi faciale specifice care se

înțeles odata cu înaintarea în vârsta.

Dificultatile de învățare, deprinderea abilităților de vorbire si comunicare mai târziu decât

în mod normal, problemele comportamentale precum deficitul de atenție sau
hiperactivitatea sunt alte cateva semne care se întâlnesc adesea la copii.

Dincolo de dizabilitatile intelectuale, capacitatile de vorbire sunt afectate, adesea tonul

vorbirii fiind unul foarte alert, nervos.
 Alte asocieri cu SXF

Infecții ale urechii. Your Picture Here

Probleme oculare: strabism,

hipermetropie.
Creșterea presiunii sanguine.
 La femeile cu mutaţie completă aspectul particular al feţei şi RM, ca şi
elementele de autism sunt mai discrete.

La bărbaţii cu premutaţie, după vârsta de 50 ani apar tremurături şi mers cu picioarele depărtate
(FXTAS– ataxie tremor legat de X fragil). Boala seamănă cu boala Parkinson şi este frecvent
confundată cu aceasta.

La femeile cu premutaţie apar frecvent sarcini cu gemeni si menopauză înaintea vârstei de

40 ani.
 Stabilirea diagnosticului. Metode de diagnostic
Atunci când la o persoană se bănuieşte diagnosticul de SXF se poate faceiniţial un test pe
rădăcina firului de păr sau pe o picătură de sânge întinsă peo lamă de sticlă. Se caută prezenţa
proteinei FMRP în celule. Dacă ea esteprezentă, atunci persoana nu are SXF. Dacă însă proteina
lipseşte, atunci individul ar putea avea SXF şi sunt necesare teste de confirmare.

Diagnosticul de SXF este confirmat prin cariotip (examen de cromozomi)

şiprin teste de ADN(moleculare). Pentru ambele teste este necesară
recoltareaunei probe de sânge.

Cariotipul evidenţiază aspectul particular Testele moleculare (PCR, Southern blot)

al cromozomului X (situs fragil). apreciază numărul de repetiţii din gena FMR1.

Boala se transmite legat de X, ceea ce înseamnă că bărbaţii afectaţi vor

avea băieţi sănătoşi şi feteafectate mai uşor, iar femeile afectate au risc
50% şi pentru băieţi şi pentru fete de a fi afectate.
 Diagnostic prenatal
În familiile afectate se pot face teste pentru depistarea bolii în timpul sarcinii – la 16-18 săptămâni de
sarcină, sub control ecografic (pentru a nu atingefătul) se face o puncţie şi se recoltează lichid amniotic
(lichid în care stăcopilul). Metoda se numeşte amniocenteză. În lichid se găsesc celule alecopilului. Se
separă celulele, se extrage AND din celule şi se fac testemoleculare
 Evoluţie şi prognostic
Băieţii cu mutaţie completă nu pot urma o şcoală obişnuită. Au rezultate relativ bune la şcoala
specială, dar aplicarea cât mai precoce a unei educaţii adecvate profilului psihologic combinate
cu terapie ocupaţională duce la recuperarea cea mai bună. 

Bărbaţii cu premutaţie au evoluţie absolut normală până la vârsta de 50 ani. După aceea,
aspectul particular al familiei trebuie să atragă atenţia medicului
neurolog pentru a diferenţia FXTAS de Boala Parkinson, tratamentul fiind diferit.

Fetele cu mutaţie completă pot urma şcoala obişnuită cu rezultate slabe sau
şcoala special. Au nevoie de educaţie adaptată combinată cu terapie ocupaţională.

Femeile cu premutaţie au risc de menopauză precoce.

Apariţia menopauzei înaintea vârstei de 40 ani trebuie să atragă atenţia ginecologului sau
endocrinologului, care trebuie să întrebe despre copiii femeii respective sau ai surorilor lor.

Depistarea cât mai devreme a celor afectaţi şi aplicarea unei educaţii adecvate
duce la recuperare.
 Posibilităţi de tratament, îngrijire şi urmărire
Momentan nu există tratament care să se adreseze cauzei (geneianormale). Măsurile de
terapie se adresează semnelor de boală.

Problemele legate de hiperactivitate şi deficit de atenţie, ca şi elementelede autism,

trebuie evaluate şi tratate de psiholog; dacă afectarea este deosebit de severă, copilul
trebuie evaluat de psihiatru, care va indica tratamentul adecvat cu medicamente.

Otitele repetate trebuie tratate cu antibiotic pentru a evita scăderea auzului de

către medicul ORL-ist. Dacă apar complicaţii ortopedice, ele trebuie urmărite şi
tratate de ortoped. Convulsiile se tratează cu medicamente.

Pentru răspunsul exagerat la factorii de mediu – părinţii trebuie avizaţi

asupra acestui aspect; iniţial trebuie evitaţi stimulii excesivi, apoi copilul
trebuie învăţat treptat cu ei.

Întârzierea în dezvoltarea limbajului, ca şi repetarea stereotipă a

unor cuvinte sau silabe trebuie urmărite şi tratate de logoped.
 Dacă se aplică precoce
metode educative adaptate
profilului psihologic al
copilului asociate cu terapie
ocupaţională, recuperarea
copilului cu SXF este bună.
Poate fi integrat în societate
şi să exercite o profesiune
care însă nu trebuie să
implice stimuli excesivi din
partea mediului sau un timp
prelungit de concentrare a
atenţiei.
Mulțumesc !!!