CONSTRUCTIA PERFORMANTEI SPORTIVE

SANATATE SAU RISC DE ACCIDENTE?

(ASPECTE PRIVIND INCIDENTA TRAUMATISMELOR LA
SPORTIVI)
FOTBALISTI

Keyword! football, injury, etiological, prevention.
Cuvinte cheie : fotbal, trumatism, etiologie, profilaxie

Re"#$%&
Riscul accidentului este permanent prezent in activitatea sportiva de performanta
fiind frecvent generat de diverse cauze, intre care metodica gresita a pregatirii,
exagerarile in dozarea efortului, incalzire insuficienta, nerespectarea regulilor de
joc etc. La fotbalisti de divizia A, intre anii 2001-200, in cadrul lotului studiat s-au
inregistrat 2! de traumatisme la un numar de 10 sportivi. "eoretic, trei sferturi din
accidente au fost provocate de un factor etiologic clar, iar un sfert de alti factori.
"otusi, accidentul este adesea rezultatul unei acumulari de variabile. #esi s-a
incercat examinarea mai multor variabile, este posibil ca experienta, te$nica,
stilul de joc sau personalitatea sa constituie, de asemenea, cauze care sa
explice incidenta accidentarilor in fotbal.

I'&rod#(ere
%btinerea marilor performante necesita din partea sportivului eforturi fizice
deosebite care pot duce la uzura organismului, cu deteriorarea ireversibila a
starii de sanatate, mai ales atunci cand procesul de pregatire, in loc sa fie
condus dupa principii stiintifice, este g$idat de empirism si improvizatie.
Riscul accidentului este permanent prezent in activitatea sportiva fiind frecvent
generat de cauze cunoscute, intre care exagerarile in dozarea efortului, incalzire
insuficienta, agresivitatea din terenul de joc etc. #epistarea si tratarea formelor
preclinice, conduita terapeutica, recuperarea sportivului sunt doar cateva din
directiile ce trebuiesc urmate in scopul gasirii de solutii viabile pentru asigurarea
performantei.
&revenirea accidentelor este posibila numai daca sunt cunoscute cauzele care le
determina, acestea variind in functie de particularitatile disciplinei sportive,
mediului, terenului de joc, aparatelor si instalatiilor, varstei, sexului, maiestriei
pedagogice a profesorului, etc.
'copul lucrarii prezente consta in depistarea si ierar$izarea cauzelor accidentelor
din fotbal, cu mentionarea celor mai frecvent incriminate. (n aceste conditii
devine posibila profilaxia traumatismelor, care se poate realiza prin
contracararea factorilor favorizanti externi )teren inadecvat, greseli in pregatire,
etc.* sau interni )concentratie redusa a +a
,
, -g , circulatie deficitara, viroze,
etc.*.
&rofilaxia poate include in egala masura programe de exercitii specifice introduse
in programul de antrenament in scopul cresterii elasticitatii structurilor articulare
si periarticulare, cresterea rezistentei tendoanelor si ligamentelor in paralel cu
elasticitatea musculara, avand ca efect fortificarea din punct de vedere
biomecanic a articulatiilor traversate, conferind stabilitate dar si utilizarea
maximala a limitelor de miscare in articulatia respectiva. &e langa aceste metode
se mai pot utiliza masaj si automasaj in relatie cu efortul, perioada de
antrenament si.sau conditii meteorologice speciale, protectia zonelor articulare
expuse cel mai frecvent traumatismelor in relatie cu sportul prin tapping si
straping )profilaxie primara* precum si prin tratarea si recuperarea corecta a
traumatismelor )profilaxia secundara*.

M%&er)%*e ) $e&ode
'ubiectii utilizati in cadrul cercetarii prezente sunt reprezentati de 10 fotbalisti din
divizia A, cu o vec$ime de minimum 10 ani in activitatea de performanta. &entru
acesti subiecti s-au inregistrat datele personale privind capacitatea de efort,
starea de sanatate, rezultatele examenului dezvoltarii fizice, al examenului
ortopedic, asa cum reies acestea din fisele de consultatii prezente la &oliclinica
pentru sportivi +raiova. &e baza acestor informatii s-au alcatuit tabele sintetice si
fise individualizate pentru fiecare sportiv si s-a urmarit incidenta traumatismelor
pe o perioada de 2 ani )2001-200*.
#e asemenea, s-au luat in consideratie factorii extrinseci ce pot interveni in
producerea traumatismelor, notandu-se in cadrul accidentelor studiate
urmatoarele/ starea terenului, luminozitate, temperatura, acolo unde acestea au
jucat un rol important
#atele obtinute au fost comparate cu datele existente in literatura de specialitate
atat pentru fotbal cat si pentru alte sporturi, incercandu-se astfel evidentierea
amprentei caracteristice fotbalului de performanta.

Re"#*&%&e ) d)(#&))
(ntre anii 2001-200, in cadrul lotului studiat s-au inregistrat 2! de traumatisme la
un numar de 10 sportivi. "rebuie mentionat insa faptul ca accidentarile usoare,
neavand nevoie de masuri medicale speciale raman, de regula, neinregistrate si,
de aceea, nu sunt incluse in statisticile privind frecventa traumatismelor. &entru
perioada studiata in cadrul &oliclinicii 'portive din +raiova, la cabinetul de
ortopedie s-au inregistrat 1011 de cazuri, repartizate conform "abelului nr.
"abel 1. (ncidenta traumatismelor in cadrul &oliclinicii pentru sportivi din +raiova
Nr+
(r&+
R%$#r% ,or&)-% Nr+ (%"#r) .
/0 2otbal 20 11.3
/1 4andbal 213 11.0
/2 5udo 16 0.1
/3 7imnastica 136 0.0
/4 Atletism 112 6.2
/5 Lupte 1!3 3.!
/6 8asc$et 12 1.2
/7 9olei 111 :.1
/8 'crima 1! .2
0/ Alte sporturi !!3 22.3
#in totalul traumatismelor studiate ponderea afectiunilor traumatice a fost
urmatoarea/
- Afectiuni macrotraumatice )A-*/ 11.1;<
- Afectiuni cronice post-traumatice )A+&*/ 1!.2;<
- Afectiuni $iperfunctionale )A4*/ 10.2;.
+omparativ, am studiat situatia disciplinele sportive cu cele mai numeroase
traumatisme sportive inregistrate la (nstitutul =ational de -edicina 'portiva
8ucuresti, pentru perioada 1061-1002. &e categorii de traumatisme, situatia se
prezinta astfel/
- Afectiuni macrotraumatice )A-*/ !:.2;<
- Afectiuni microtraumatice )Am*/ :.6;<
- Afectiuni cronice post-traumatice )A+&*/ 11.;<
- Afectiuni $iperfunctionale )A4*/ 21.0;<
- Alte afectiuni ortopedico-c$irurgicale )AA*/ 10.6;.
#upa cum se poate observa, in cadrul studiului efectuat exista o incidenta sporita
a macrotraumatismelor in detrimentul microtrau-matismelor, posibil si datorita
deficientei te$nicilor de detectie necesitand aparatura si analize mai complexe in
cazul celor din urma. &entru afectiunile $iperfunctionale si cronice post-
traumatice cifrele nu prezinta diferente sensibile, notand totusi o usoara
predominanta a afectiunilor cronice post-traumatice, fenomen pe care il
interpretam ca fiind urmarea deficientelor in realizarea tratamentului tardiv, cu rol
important in prevenirea cronicizarilor. Aceste deficiente se datoreaza in principal
atitudinii gresite a sportivului care isi trateaza sindromul dureros si intrerupe
tratamentul odata cu disparitia sindromului algic.
(nformatiile detaliate privind traumatismele, clasificarea lor dupa gradul de
gravitate a facut posibila studierea consecintelor accidentelor. 2iecare al treilea
traumatism major sau moderat a fost precedat de un traumatism minor. >n
traumatism minor precedand unul major cu aceeasi localizare, reflecta
recuperarea necorespunzatoare si tendinta de a forta revenirea la joc prea
devreme. 'ugeram ideea ca o mai atenta ingrijire a accidentarilor usoare si
recuperarea lor controlata medical, ar putea preveni recidiva.
>nele traumatisme minore au fost diferite ca tip si localizare de traumatismele
majore care au urmat. Acest fapt sugereaza ideea ca un traumatism minor
insuficient recuperat influenteaza nefavorabil coordonarea jucatorului, facandu-l
mai vulnerabil la recidive.
"raumatismele genunc$iului au avut loc mai ales in timpul contactului cu
adversarul, iar cele survenite in afara contactului cu adversarul au fost semnalate
mai ales la jucatori cu accidente anterioare de genunc$i urmate de instabilitate
)laxitate articulara* persistenta.
#in cele descrise se poate concluziona ca un jucator cu o stabilitate
corespunzatoare a genunc$iului nu va suferi, de regula, entorse majore la acest
nivel, cu exceptia cazurilor de contacte deosebit de dure cu adversarul.
Accidentele genunc$iului facute in afara contactului cu adversarul, deseori
reflecta o recuperare necorespunzatoare. La membrul inferior accidentat, .acest
grup de jucatori a suferit si o reducere a fortei musculare,
>na din cele mai raspandite axiome in sport este aceea dupa care sportivii
?puternici? sufera mai putine accidente. #in studiul realizat nu reiese ca forta
musculara in sine )sau lipsa ei* poate fi legata de accidentari, ci mai degraba
diferentele de forta intre segmentele simetrice ale corpului se asociaza cu
traumatismele.
-ajoritatea traumatismelor gleznei au presupus entorse anterioare. >n tratament
mai activ al traumatismelor acute, ca si alte masuri precum bandajarea
profilactica a gleznelor, gimnastica articulatiei gleznei, masajul stretc$ing-ul,
tapingul si strapping-ul ar putea reduce frecventa recidivelor.
Leziunile muculo-tendinoase au aparut mai ales in timpul incalzirii sau la
inceputul jocului sau antrenamentului, incalzirea si exercitiile de flexibilitate
anume pentru acesti musc$i putand impiedica producerea unor astfel de
accidentari.
#e asemenea, am constatat o legatura directa intre frecventa si natura
accidentelor pe de o parte si metodele de antrenament pe de alta parte. Acest
fapt a dus la concluzia ca aparitia unei serii de modificari in aceste metode de
antrenament, respectiv adaugarea in cadrul procesului de antrenament a
metodelor de gimnastica articulara, masaj, stretc$ing, exercitii pentru cresterea
fortei musculare, ar reduce substantial cazurile de accidentari prin
suprasolicitare.
#eterminarea cauzelor accidentarilor s-a realizat prin cumularea informatiilor de
la examenul si testele precompetitionale precum si din examinarea si interogarea
jucatorilor accidentati.
Au fost descoperiti urmatorii factori etiologici/
1.2actori individuali incluzand instabilitatea articulara preexistenta, tonus
muscular in repaus crescut, incalzire insuficieta sau incorecta sau recuperare
neadecvata si incompleta dupa o accidentare anterioara.
2.@c$ipament incluzand nebandajarea gleznelor la sportivii cu laxitate
ligamentara.
."eren de joc incluzand abateri de la norme cu privire la calitatea suprafetei de
joc.
!. Reguli de joc referitoare la modul de apreciere de catre arbitru a jocului
periculos, precum si atitudinea jucatorului fata de adversar.
:. Alti factori )reprezentati de accidentarile ce nu pot fi explicate prin nici unul din
factorii mentionati, acestea considerandu-se a fi cauzate de situatii
intamplatoare, conjuncturale*.

Co'(*#"))
"eoretic, trei sferturi din accidente au fost provocate de un factor etiologic clar,
iar un sfert de alti factori. "otusi, accidentul este adesea rezultatul unei acumulari
de variabile. #esi s-a incercat examinarea mai multor variabile, este posibil
ca experienta, te$nica, stilul de joc sau personalitatea sa constituie, de
asemenea, cauze care sa explice incidenta accidentarilor in fotbal.
>rmare a acestui studiu prospectiv, conditionat de o interpretare atenta a datelor
inregistrate si de examinarea fiecarui caz in parte, se recomanda urmatoarele
masuri preventive/
1. (ngrijirea atenta si intensiva a traumatismelor minore, recuperarea
supraveg$eata medical pentru a fi completa, precum si reguli specifice, stricte
pentru fixarea momentului revenirii la joc dupa aceste accidentari.
2. (ngrijirea activa a entorselor acute de glezna si genunc$i pentru a preveni o
indisponibilitate prelungita sau instalarea unei laxitati articulare cronice.
. 8andajarea profilactica a gleznelor si genunc$iului, mai ales la jucatorii cu
entorsa in antecedente.
!. (ntroducerea in procesul de antrenament a exercitiilor de gimnastica articulara,
masaj, stretc$ing si gimnastica pentru cresterea fortei musculare,
:. % disciplina sportiva cat mai buna.


B)9*)o:r%;)e!
Lillegard A.A., RucBer C.'., Handbook of Sports Medecine, Andover -edical
&ublis$ers, 100
-ec$elen A. van, @vert A.L.-., 9er$agen -, AieBe de 9ente -., The effect of
preventive Measures on the incidence of ankle sprains. Proc. The !"th
#nternational $erusalem Symposium on sports medecine, %&&
-ariani &.&., +amillieri 7., -aresca 7., Adriani @., -arg$eritini 2., 'e(
perspectives in sports traumatology. Proc )"th *n. +ong. ,urop. +ollege Sport
Sc, -oma, ...
Rinderu @", (linca (, Rusu L, Cesse A-, The role of physical conditioning for
prevention of sports injuries in a volleyball team. The /"th 0alkan +ongress in
Sport Medicine, 1rama, %&&).