Sanatatea omului-valoare suprema personala si sociala

Sanatatea este acea stare de complet bine fizic, mintal si social si nu consta numai
in absenta bolii si a infirmitatii. Sanatatea, inseamna deci mult mai mult dect
absenta bolii, a anormalitatii fizice si are un sensmult mai larg, multidimensional,
pe mai multe planuri: fizic, psihic si social. Este vorba decidespre un concept
superior, cu un larg orizont, care nu poate fi separat de mediul social, deconditiile
social-economice in care oamenii traiesc si muncesc. Numai societatea in care
totuleste consacrat bunastarii omului poate conferi conditiile optime pentru
apararea si promovareasanatatii.Sanatatea trebuie conceputa si ca un factor
important in determinarea acelui concept comple pe care il denumim calitatea
vietii. !e plan biologic, sanatatea are la baza un echilibru al tuturor functiilor
organismului, alcompozitiei chimice a umorilor si tesuturilor corpului omenesc.
"cest minunat echilibru este permanent intretinut si controlat printr-un mecanism
comple in care intra numerosi factori:chimici, fizici, psihici, sociali.Sanatatea
sociala,reprezinta abilitatea de a comunica in mod eficient cu oamenii din #ur si
cumediul social,prin anga#area in relatii personale satisfacatoare.Sunt numeroase
dovezile care sustin ca cei care au multe legaturi sociale se imbolnavesc
mai r Educa$ia fizic% este important%&n mod special &n timpul copil%riei 'i
adolescen$ei, cnd corpul este mai sensibil la dezvoltareafizic% dect mintal%.
"ceasta este o perioad% de cre'tere 'i dezvoltare a corpului &n mod special.(ai
trziu, mintea are prioritate 'i corpul se dezvolt% mai &ncet prin antrenament. )ar,
a'a cumnu ar fi &n$elept s% se negli#eze dezvoltarea min$ii &n primii ani de via$%, tot
a'a nu ar fi &n$elept s%se negli#eze dezvoltarea corpului mai trziu &n via$%.
!rimii *+ de ani de via$% reprezint% o perioad% de cre'tere , &n special dezvoltare
fizic%. )up%aceast% vrst%, cre'terea &n &n%l$ime &nceteaz% &n mare m%sur%. )ac%
pl%mnii, inima, coapsele 'i bra$ele nu sunt dezvoltate la aceast% vrst%, ele nu se
vor reface complet, 'i persoana aceea vasuferi toat% via$a ei. Nici corpul nici
mintea nu sunt capabile s% ating% perfec$iunea pn% cndamndou% nu sunt folosite
la &ntreaga lor capacitate, 'i &n m%sura &n care nici una nu este folosit%&n
detrimentul celeilalte. )in acest punct de vedere, educa$ia fizic% este o parte
necesar% aeduca$iei min$ii. Nici un creier nu poate fi clar 'i capabil s% func$ioneze
&n cele mai bune condi$iuni, pn% cnd nu este aprovizionat cu snge curat. ,mul
poate fi foarte bine definit &n primul rnd drept un mecanism intelectual, &nzestrat
cu un al doilea mecanism pentru nutri$ie, peste care el guverneaz%. Nici un intelect
nu poate oferi societ%$ii tot ceea ce 'tie dac% corpul nufunc$ioneaz% bine. -orpul
omenesc &ndepline'te func$iile de nutri$ie, asimilare, dezasimilare, 'ifolosire a
alimentelor. )ac% numai una din func$iile nutritive nu func$ioneaz% corect,
creierul,care este organul min$ii, de asemenea nu func$ioneaz% corect, iar omul al
c%rui fizic nu este potrivit creierului lui, nu va dura mult &n lupta pentru via$%.ar si
sunt mai satisfacuti de viata..ngri#irea s%n%t%ii este tiina sau practica diri#at%
pentru diagnosticul, tratamentul i prevenia bolilor..n statul modern &ngri#irea
s%n%t%ii este integrat% &n sistemul de s%n%tate administrat i reglementat de
guverne/ accesul cet%enilor la sistemul de s%n%tate, i deci la &ngri#irea s%n%t%ii,
variaz% de la o ar% la alta.0uncie de etap% istoric% i de factori politici i
economici, &ngri#irea s%n%t%ii poate fi centrat% mai mult pe diagnosticul i
tratamentul bolilor, sau pe prevenia lor. .n lumea dezvoltat%, momentan, sistemele
de s%n%tate furnizeaz% o &ngri#ire centrat% pe diagnostic i tratament, aceast%
caracteristic% fiind &ns% motenit%, filozofia care a stat la baza sistemelor ap%rnd
pe la &nceputul secolului trecut, cnd factorii care afectau cu preponderen%
s%n%tatea erau de natur% acut% i infecioas%, afectnd o populaie tn%r% dintr-un
grup uman cu speran% de via% mai redus%.
123
Eist% deci momentan o nepotrivire
&ntre mi#loacele de &ngri#ire oferite de sistemele de s%n%tate actuale, bazate pe
tehnologii avansate i costisitoare de diagnostic i tratament, i problemele la care
trebuie s% fac% fa% populaia azi, &mb%trnit% i afectat% fiind de complee maladii
cronice.
1*3
"ceast% nepotrivire se traduce &n primul rnd prin creterea accelerat% a
costurilor sistemelor de s%n%tate &n %rile dezvoltate, unde resursele sunt &n
ma#oritate concentrate pe c%utarea a cte unui 4glon magic pentru fiecare
maladie sau simptom.
153
.n aceast% curs% contra cronometru, nu numai &ngri#irea
s%n%t%ii este afectat%, economia &ns%i suferind ca urmare a concentr%rii resurselor
bugetare pe s%n%tate i negli#area inerent% a celorlalte necesit%i ale comunit%ilor.
163
-u toate astea, cea mai mare parte dintre maladiile cronice care afecteaz%
populaiile statelor unde tranziia demografic% a avut loc de#a, pot fi prevenite:
obezitatea, maladiile cardiace, o bun% parte din cancere 7pumonar, de piele,
gastric8, diabetul 7tip 998, sunt boli a c%ror prevalen% poate fi influenat% prin
politici de prevenie.
1:3
.n #ur de 6+ ; din mortalitatea permatur% se datoreaz%
factorilor comportamentali, ali 2:; factorilor sociali/ medicina modern% i
actualul mod de organizare a &ngri#irii s%n%t%ii, reuete s% previn% doar 2+; din
cazurile de moarte prematur%.
1<3
.n mod evident, sistemele actuale de s%n%tate
reuesc foarte bine cnd e vorba de scrierea de reete sau efectuarea de teste-
diagnostic i intervenii chirurgicale, &ns% acestea &nc% n-au g%sit soluia pentru a
interveni asupra determinanilor &n amonte 7upstream8 ai maladiilor, cum e s%r%cia
sau discriminarea, adic%, din p%cate, pentru cea mai bun% parte a mortalit%ii
premature.
1=3
"sta dei eist% o cantitate colosal% de literatur% tiinific% care
demonstreaz% c% diferenele de s%n%tate sunt determinate &n aceeai m%sur% de
circumstane sociale
1>3
, ca i de procese biologice.
1?3
.n m%sura &n care problemele
actualelor sisteme de &ngri#ire a s%n%t%ii se cunosc, iar soluiile eist%, &ntrebarea e
de ce statele moderne mai continu% pe un drum v%dit &nfundat, riscnd falimentul@
A%spunsul ine mult de economie politic% i prea puin de tiina administr%rii
sistemului de s%n%tate: dac% este simplu - i etrem de profitabil 7pentru unii8 - s%
depui un brevet pentru un medicament, aparat medical sau tehnic% chirurgical%,
strategiile de prevenie a maladiilor nu pot fi deloc brevetate, iar din ele lumea
&ntreprinz%torilor privai nu poate scoate nici un ban.
12+3

Efectele fumatului asupra sanatatii omului
0umatul este cunoscut de acum 5++ de ani dar a inceput sa se raspandeasca dupa
cel de-al doilea razboi mondial in toate tarile lumii. s-a stabilit ca in lume la ora
actuala fumatul este raspunzator pentru mai mult de 2 milion de decese anual.
in ultimii 6+-:+ de ani a fost dovedit tot mai clar ca tutunul contine substante
nocive canceroase si iritante .cunoscuta tigara eercita actiuni multiple asupra
fumatorului insusi cat si asupra celor din #ur.tutunul are o compozitie complea. in
frunze se gasesc diverse componente chimice celuloza, proteine, amidon, steroli,
minerale etc. dar veti putea spune ca acesti compusi se mai gasesc si in alte plante
dar tutunul are ca substante specifice nicotina si isoprenoizii hidrocarburi
nesaturate.multa vreme s-a crezut ca nicotina este cel mai toic agent activ al
tutunului si intr-adevar este o otrava foarte puternica, o doza de :mg de nicotina
fiind suficienta pentru a omori un caine in cateva clipe prin paralizia nervilor
motori iar una de <+mg este la fel de eficienta pentru om.
nicotina este un lichid incolor in clipa etragerii dar in contact cu aerul si lumina se
coloreaza in brun. are un gust amar si iritant iar mirosul este slab la rece si
asfiiant la caldura. prin ardere tutunul isi modifica compozitia initiala dand
nastere la noi substante o intreaga mitura de gaze, vapori necondensati, si
substante particulare variabile. fumul inhalat este un aerosol particule lichide si
solide de dimensiuni f. mici, intre +.++2 si 2++ microni concentrat cu miliarde de
particule pe cm. temperatura in zona de ardere a unei tigari este in #ur de >>6c.
printre noile componenete ale fumului de tigara se numara oidul de carbon,
gudronul si alte substante iritante pentru sistemul respirator.
oidul de carbon este un component foarte nociv al combustiei tutunului.
concentratia lui variaza dupa modul in care este...
Efectele consumului de alcool asupra
organismului
De cele mai multe ori consumarea de bauturi alcoolice nu cauzeaza probleme
dar consumarea lor peste limita poate fi daunatoare. Cel mai important
este sa stim sa delimitam pana unde merg beneficiile si unde intervin
riscurile.Conform unor studii barbatii nu ar trebui sa consume zilnic mai
mult de 3-4 unitati de alcool iar femeile 2-3 ( o unitate de alcool
reprezentand 10 ml de alcool pur. Dupa un episod de se recomanda
abtinerea de la consum cel putin 4! de ore pentru a permite organismului
sa isi revina.
"cestea este doar o masura temporara iar cei care consuma frecvent
bauturi alcoolice in cantitati mari ar trebui sa apeleze la un a#utor
profesionist. "lcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos
central$ alcoolul bloc%eaza o parte din mesa#ele care ar trebui sa a#unga la
creier alterand astfel perceptiile& emotiile& miscare& vederea si auzul
persoanei. 'n cantitati moderate alocoolul poate a#uta persoana sa fie mai
rela(ata si mai putin an(ioasa. 'n cantitati mai mare alcoolul provoaca
modificari ma#ore la nivelul creierului astfel rezultand into(icatia.
)esoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde concentrarea& abilitatea
de a se e(prima coerent sau de a-si mentine ec%ilibrul$ vor si dezorientati
si confuzi. 'n functie de persoana& into(icatia poate face consumatorul
e(trem de prietenos si vorbaret sau foarte agresiv si nervos. *iteza de
reactie este diminuata dramatic& motiv pentru care este interzisa
conducerea autove%iculelor dupa consumarea de bauturi alcoolice. Cand
sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de timp
scurta poate rezulta into(icatia cu alcool. 'nto(icatia cu alcool este e(act
ceea ce spune si denumirea sa+ corpul devine into(icat cu o cantitate mult
prea mare de alcool. *oma violenta este unul din primele semne ale
into(icarii cu alcool$ somnolenta e(trema& inconstienta& dificultati in
respiratie& glicemie e(trem de scazuta& palpitatii si c%iar decesul sunt
rezultate ale into(icarii cu alcool,tarea de ebrietate denumita in limba#ul
popular -betie- reprezinta o tulburare pasagera a consumatorului&
cauzata de factori e(terni si avand un substrat organic. .ipul de reactie in
cazul starii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea
fizica si psi%ica a consumatorului& gradul de toleranta asupra alcoolului
cat si factorii perturbatori ai mediului e(tern.'n stare de ebrietate apar o
serie de modificari. Dispozitia psi%ica trece de la buna dispozitie
la deprimare& suparare si agresivitate$ initiativa va trece de la stimulare la
in%ibare$ comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea
unor contacte la manifestari de agresivitate.
/na din principalele modificari survenite este asupra starii de constienta
care va trece de la senzatia de a fi mai treaz si constient la starea
patologica manifestata prin ameteli& prin pierderea temporara a
constientei si coma$ rationamentul va prezenta o incetinire& idei obsesive&
scadere a capacitatii critice& ceea ce uneori este privit ca si gandire
creativa. 0 alta modificare evidenta este asupra motricitatii+ vorbirea
devine mai greoaie sau cu alte modificari& apar perturbari evidente in
coordonarea miscarilor si o gesticulatie necontrolata cu miscari
ample$1odificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie&
modificarea pulsului& greturi si varsaturi& tulburari ale termoreglarii&
pierderea controlului asupra sfincterelor.
"ceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de
ebrietate. 'n functie de gradul de alcoolemie& se vor diferentia+ stari de
ebrietate usoare (0&2 - 1&23& medii (1&2 - 2&23 si avansate4coma alcoolica
(peste 2&23. 1odificarile insa vor fi foarte diferite de la o persoana la alta
aflata in aceeasi stare& tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in
consumarea de bauturi alcoolice.