PERSPECTIVA NARATIVA "Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi" CAMIL PETRESCU Constantele comunicarii narative - perspectiva, tipar

, focalizare, narator, personaje - ca premise aplicative de nastere a unei opere epice au fost abordate in chip diferit in functie de epoca si curentul integrator al autorului si operei. Astfel, perioada interbelica va fi o perioada de innoiri ale prozei romanesti. In perioada interbelica proza romaneasca va sta sub imperiul directiilor impuse de Eugen Lovinescu in studiul "Creatie obiectiva", studiu in care acesta avertiza asupra necesitatii sincronizarii literaturii romane cu cea europeana. In virtutea acestui spirit al secolului, criticul considera oportuna renuntarea in proza la problematica de extractie rurala, ceea ce va duce la aparitia romanului ca scriitura elevata, despre si pentru intelectuali. Multi scriitori interbelici se vor orienta catre romanul de analiza, al experientei, subiectiv - care presupune privirea dinauntru a intregului univers - in perioada de culme scriind Hortensia Papadat Bengescu, Liviu Rebreanu si Camil Petrescu. Intre toti se va detasa Camil Petrescu datorita faptului ca el este si teoritician al romanului cu niste concepte bine fixate si documentate si, constientizand necesitatea sincronizarii literaturii cu filosofia si cu toate stiintele, este convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte: "Autorul pare a fi [.] un perspectivist: el pare a sti ca ceea ce numim <<adevarat>> este totdeauna produsul unui punct de vedere si ca singura putinta de a ne salva oarecum de relativismul fatal al constiintei este de a inmulti perspectivele in jurul aceluiasi obiect". Camil Petrescu, teoretician al romanului prin studiul "Noua structura si opera lui Marcel Proust" constientizeaza necesitatea sincronizarii literaturii cu filozofia si cu stiinta, fiind convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte, actul de creatie fiind un "act de cunoastere, de descoperire si nu de inventie. Cunoastem", spune Camil Petrescu doar "rasfrangandu-ne in noi insine". Viziunea despre lume a scriitorului, articulata personajului narator - Stefan Gheorghidiu este viziunea unui reflexiv cu preocupari filozofice si literare, un weltanchauung reflexiv, accentul cazand pe factorul psihologic, epicul fiind diminuat. Se genereaza astfel o formula epica noua in care teatrul actiunii se deplaseaza dm afara "inauntrul constiintei personajului''- Nicolae Manolescu, prozatorul renuntand la semnificatia evenimentului exterior , idee preluata posibil de la Stendhal. Mutarea vietii romanesti pe alte coordonate da nastere astfel unei proze analitice de factura subiectiva caracterizata de: substantialitate, conceptia conform careia literatura trebuie sa reflecte esenta concreta a vietii: iubirea, gelozia, cunoasterea, dreptatea, adevarul, orgoliul ranit, demnitatea, categorii morale absolute. Noul roman al secolului XX, inclusiv "Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi" vizeaza astfel domenii ale spiritului: iubirea, moartea, boala,

tipul narativ va fiactorialnaratorul este limitat la extrospectia si introspectia acestui actor . Caracterul subiectiv si experiential al acestuia rezida in modul inedit care depaseste cliseele traditionale de abordare a temelor majore: iubirea si razboiul. deoarece este implicat in diegeza. Dupa Jaap Lintvelt perspectiva narativa este indentificabila cu tiparul narativ. bazata pe evenimente reale. inlaturand ad-hoc schemele prestabilite. Problema perspectivei narative. simte. al eroului in care este implicat. cat si social. intaia noapte de razboi" a reusit sa genereze in literatura romana o adevarata revolutie a mentalitatii atat in plan estetic. exemplificari ale unor principii.Nicolae Manolescu. datorita variatelor ei ipostazieri. dar coincide cu un actor. o a doua trasatura definitorie a romanului subiectiv al experientei presupune ilustrarea realitatii prin propria constiinta: 'Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele. devenind niste monografii ale unor idei. filtrate permanent prin constiinta personajului. "Ultima noapte de drag 515c25f oste. romancierul insusi vazand romanul ca pe un 'dosar de existenta.conditie sine qua non a acestui tip de roman . a suscitat in cadrul teoriei critice nu arareori contradictii. dar nu poate fi omniprezent. nu poate fi omniscient. . decat retrospectiv.deoarece naratorul cunoaste faptele doar prin prisma personajului. fiind sustinuta de numeroase personaje. el neavand acces decat la ceea ce vede. niste constiinte individuale. gandeste acest personaj. prin dezvoltarea de regula a unei problematici grave. Teoreticienii de varf ai domeniului nereusind sa ajunga la un consens. de a vedea sensibil lumea' .Stefan Gheorghidiu . fiind o naratiune fictiva in care actiunea dominanta. "Acest lucru. bine individualizate si antrenate de o intriga complexa. adica al personajelor. se impune astfel analiza ei din trei puncte de vedere diferite. in cazul acestui roman subiectiv ea fiind de tip actorial . Acelasi teoretician afirma de altfel ca atunci "cand centrul de orientare nu coincide cu naratorul.perceptor. lucru care a dus la imposibilitatea judecarii acesteia intr-un singur mod. continutul meu psihologic. in completul semnificatiilor ei. perspectiva narativa identificabila in tiparul narativ actorial este demonstrata in acest roman subiectiv al experientei pe baza unei diegeze construite de un narator intradiegetic.operele structurandu-se pe o pasiune. uneori documente. idee. in modul de individualizare din interior a personajului reprezentand intelectualul insetat de experiente definitive cu valoare de absolut si in infrastructura narativa. sentiment. aude.' Autenticitatea. se desfasoara pe mai multe planuri. Nu cunoaste deznodamantul si nu poate face anticipari. care nu are acces la intregul univers informational al actorilor. uniscient.iar personajele. autenticitatea constituind esenta noului adus prin creatia sa si fiind 'un mod de a trai si de a cunoaste realitatea. specie literara a genului epic in proza de marime substantiala in raport cu celelalte specii inrudite. Fiind un roman.' Camil Petrescu detine primatul in literatura romana in acest sens. astfel incat el nu va putea oferi decat o prezentare externa a celorlalti actori.

Ii lasa acesteia inainte de divort casele de la Constanta si toate bunurile. al retrospectivei narative. naratorul urmarind in primul rand afirmarea unei conceptii despre aceasta vazuta ca un proces de autosugestie. respectiv cu viziunea. prevaland verbele la timpul imperfect .rememorarea unui eveniment anterior. sotia lui. Reuseste sa obtina permisia. prevaland verbele la timpul prezent si viziunea analitica. devine act catharctic. una economica mediocra si meschina. un mod de a uita. viziunea fiind viziunea obiectiva. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei. Pe parcursul capitolelor afectate razboiului se scoate in evidenta caracterul unic al acestuia aflat in antiteza cu viata mediocra bucuresteana definita printr-o realitate sociala care judeca omul dupa false valori precum avere si ereditate.story .rama reprezentand-o razboiul in spatiul caruia este vizualizat eroul initial pentru ca apoi sa fie inserata experienta sa cu Ela. anamneza. Pentru Gheorghidiu rememorara acestei povesti. Fiind un novator in arta romanesca se poate usor observa dublarea perspectivei in cadrul acestei unitati compozitionale a romanului. spatiu al unei "comedii umane". Dupa Gerard Genette si Tzvetan Todorov. un timp al memoriei.3. aducand in prezent experienta sa erotica: cum s-a casatorit cu Ela si cum a ajuns sa creada ca ea il insala cu G. Stefan Gheorghidiu. Coerenta celor doua carti luate independent afirma astfel un oarecare holomorfism al operei. Iubirea este prezentata printr-un "flash-back" amplificat. printr-un flash-back amplificat sau analepsa . tema fiind iubirea. Capitolele 2. un act de purificare. merge la Campulung sa isi vada sotia care il roaga sa treaca niste bani din mostenirea unchiului Tache pe numele ei. Dupa discutia de la popota in care personajul nu reuseste sa obtina o permisie de la comandant. cum mosteneste o avere si se implica intr-o afacere din care se va retrage ulterior. ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului 1916. iar in corespondenta primita acasa gaseste o scrisoare care il acrediteaza ca sotia lui il insala. ea este zero sau neutra. Modernitatea romanului si caracterul subiectiv-experiential al acestuia se evidentiaza si in cadrul acestei constante narative. Capitolele 1 si 6 din "Cartea intai" si toate din "Carteaa doua" sunt contemporane naratiei. Stefan Gheorghidiu narand o poveste revoluta. deoarece apare dublata : in capitolele afectate prezentarii iubirii dintre el si Ela. Aceste capitole reactualizeaza povestea de iubire si reprezinta o enclava narativa in cadrul povestirii de razboi.. Razboiul incepe iar el ajunge ranit intr-un spital din Bucuresti. el fiind in cunostinta de cauza asupra tuturor evenimentelor pe care le reactualizeaza prin .Romanul debuteaza cu prezentarea personajului principal. Se intoarce la Ela. perspectiva narativa este identificabila cu focalizarea. Acest clement i-a indreptatit pe unii critici sa vorbeasca si despre acea trasatura de roman a tiroir (roman cu sertare) sau Rahmenenzarung sau povestire cu rama sau poveste in poveste sau frame.5 din "Cartea intai" sunt retrospective naratiei. prin memoria involuntara el nareaza faptele retrospectiv. ramanand totusi bogat. una familiala in care familia este un paravan al afacerismului si depravarii si una politica.4. naratorul stiind mai mult decat orice personaj. tema fiind razboiul. experienta iubirii.

prin prisma lui fiind narate evenimentele. el este inzestrat cu numeroase "placaje culturale". Este obsedat de absolut. un om de o inteligenta sclipitoare. coborata de pe soclu se amesteca in gloata. iubire. intreaga actiune fiind pusa pe seama sa si personaj narator. In capitolele afectate povestii de razboi ea este interna. abia cu el vedem evenimentele povestite. perfectiune si are o constiinta incapabila de compromisuri neputand glorifica inselaciunea si retragandu-se din afacerile cu Nae Gheorghidiu. este mentinuta intr-un anonimat superior si misterios. protagonist. artificializata de conveniente este numita Ela. pretuit de specialisti . Dupa Northrop Frye perspectiva narativa este identificabila cu modul de narare. dovada stand verbele " eram insurat". politicianiasmul. perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de constructie si individualizare a personajelor. dar si hipersensibil. afacerismul. ea nu este numita. noi vedem bine ceea ce se intampla in el"Desigur ca privita din acest punct de vedere. Personajul este un om care lupta cu ordinea sociala. Este un "narator implicat dramatizat" si un "romancier virtual" asa cum este statutat de catre N. Ela este o expresie a mediocritatii si a superficialitatii. Teoreticienii afirma ca in acest tip de focalizare naratorul stie mai mult decat orice personaj si niciun personaj nu poate detine secrete fata de narator. Spre deosebire de acesta. Cel mai interesant personaj in acest sens este Stefan Gheorghidiu. Teoreticienii chiar afirma ca : "Impreuna cu acesta ii vedem pe ceilalti protagonisti. Manolescu. cititorul avand perceptia lumii romanesti ca si cum s-ar afla pe umarul lui Stefan Gheorghidiu si in mintea lui. In momentul in care. Ca referent uman.fiind numit de profesorii sai de filosofie sa tina un curs special studentilor . amplificand semnificatia unui gest sau a unui cuvant pana la proportiile unei catastrofe. un inadaptat superior in lumea ce pentru el este un adevarat "pat al lui Procust". este un fiu observator si analist. In cadrul acestui roman subiectiv al experientei aceasta fiind homodiegetica. fiind prezent in toate secventele narative. cu punctul de vedere in care se situeaza gramatical naratorul. Atat timp cat ea este detasata de vulgaritate. Fara indoiala . nararea realizandu-se la persoana I. el ilustreaza conceptia scriitorului conform careia "eroul de roman presupune un zbucium interior". meschina. . frivola. Stefan Gheorghidiu este personajul principal. cantitatea de informatie detinuta de narator si implicit de personaj rasfrangandu-se indirect asupra acestor doua instante ale comunicarii. avand curajul sa demaste imperfectiunile lumii in care traieste. "ma gandeam halucinat". El este superior moral celorlalti prin aspiratiile catre ideal. modernitatea. dar va fi invins de el devenind astfel victima propriului ideal. Gheoghidiu este aflat in permananta cautare de certitudini. in societatea mediocra. Este extrem de posesiv si incapabil sa accepte o infrangere.scris. naratorul stiind atat cat personajul implicat in diegeza. se afla deasupra celorlalte femei prin imaginea pe care si-o pastreaza in mintea lui Stefan Gheorghidiu. Ca instanta narativa. Inzestrat cu "functia de interpretare" si cu cea "de reprezentare". Este intransigent.

Dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment este data de evenimentul povestit. al nararii si cel al diegezei. Evenimentele preceda povestirea lor. sistemul verbal al trecutului demonstrand astfel acest lucru. dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment. Camil Petrescu inoveaza si aici. flash-back-ul . el abordeaza. perspectiva fiind homodiegetica. sau povestirea este ulterioara desfasurarii evenimentelor. raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de posterioritate : evenimentele sunt povestite dupa ce s-au petrecut. iar autorul intradiegetic. totul fiind subordonat memoriei involuntare. dublat de notele infrapaginale in care se dau anumite explicatii suplimentare. sau ca pe masura ce se petrec. abundenta neologismelor si a comparatiilor. aceasta aducand in prezent ganduri. a raportului dintre timpul povestirii. Camil Petrescu dezaproba omniscienta romancierului traditional. respingand dezinvoltura prin care acesta isi atribuie o cunoastere absoluta a vietii. . Fiind un novator in arta romanesca. sobrietate.si da impresia cititorului ca eroul este capabil de a o lua de la capat in urma rememorarii evenimentelor si exonerarii de acestea. a verbelor la persoana I. tehnica jurnalului Acest stil necontrafacut care sporeste autenticitatea este conferit de: folosirea cuvintelor simple. fapte revolute. In capitolele afectate experientei razboiului raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de simultaneitate. Discursul narativ actorial intern realizat la persoana I identifica naratorul cu personajul implicat. ca se deruleaza pe masura ce sunt povestite. timpul verbal al naratiunii. de sondare pana in zonele adanci ale subconstientului. Finalul este unul deschis . perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de prezentare a actiunii.Desigur ca privita din acest punct de vedere. tehnici aferente romanului subiectiv : introspectia.element implicat de modernitate . Este intretinuta astfel aceasta iluzie a rememorarii. observanduse clar doua raporturi : in capitolele afectate prezentarii experientei iubirii dintre el si Ela . sistemul verbal al timpului prezent creeaza impresia cititorului ca evenimentele prezentate se petrec chiar in acel moment. acest scriitor interbelic inoveaza si in cadrul tehnicilor folosite. desi intr-o forma incipienta. intarind ideea ca fiecare eveniment reprezinta o realitate diferita pentru persoane diferite. Pe parcursul intregului roman se observa o propensiune deosebita pentru starile difuze ale eroului. Astfel. de exaltare a trairilor. ele sunt consemnate evident o iluzie artistica. tehnica amanuntului. notatia reactiilor fiziologice. Camil Petrescu pleaca de la ideea ca timpul subiectiv poate fi recuperat prin anamneza.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.