PERSPECTIVA NARATIVA "Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi" CAMIL PETRESCU Constantele comunicarii narative - perspectiva, tipar

, focalizare, narator, personaje - ca premise aplicative de nastere a unei opere epice au fost abordate in chip diferit in functie de epoca si curentul integrator al autorului si operei. Astfel, perioada interbelica va fi o perioada de innoiri ale prozei romanesti. In perioada interbelica proza romaneasca va sta sub imperiul directiilor impuse de Eugen Lovinescu in studiul "Creatie obiectiva", studiu in care acesta avertiza asupra necesitatii sincronizarii literaturii romane cu cea europeana. In virtutea acestui spirit al secolului, criticul considera oportuna renuntarea in proza la problematica de extractie rurala, ceea ce va duce la aparitia romanului ca scriitura elevata, despre si pentru intelectuali. Multi scriitori interbelici se vor orienta catre romanul de analiza, al experientei, subiectiv - care presupune privirea dinauntru a intregului univers - in perioada de culme scriind Hortensia Papadat Bengescu, Liviu Rebreanu si Camil Petrescu. Intre toti se va detasa Camil Petrescu datorita faptului ca el este si teoritician al romanului cu niste concepte bine fixate si documentate si, constientizand necesitatea sincronizarii literaturii cu filosofia si cu toate stiintele, este convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte: "Autorul pare a fi [.] un perspectivist: el pare a sti ca ceea ce numim <<adevarat>> este totdeauna produsul unui punct de vedere si ca singura putinta de a ne salva oarecum de relativismul fatal al constiintei este de a inmulti perspectivele in jurul aceluiasi obiect". Camil Petrescu, teoretician al romanului prin studiul "Noua structura si opera lui Marcel Proust" constientizeaza necesitatea sincronizarii literaturii cu filozofia si cu stiinta, fiind convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte, actul de creatie fiind un "act de cunoastere, de descoperire si nu de inventie. Cunoastem", spune Camil Petrescu doar "rasfrangandu-ne in noi insine". Viziunea despre lume a scriitorului, articulata personajului narator - Stefan Gheorghidiu este viziunea unui reflexiv cu preocupari filozofice si literare, un weltanchauung reflexiv, accentul cazand pe factorul psihologic, epicul fiind diminuat. Se genereaza astfel o formula epica noua in care teatrul actiunii se deplaseaza dm afara "inauntrul constiintei personajului''- Nicolae Manolescu, prozatorul renuntand la semnificatia evenimentului exterior , idee preluata posibil de la Stendhal. Mutarea vietii romanesti pe alte coordonate da nastere astfel unei proze analitice de factura subiectiva caracterizata de: substantialitate, conceptia conform careia literatura trebuie sa reflecte esenta concreta a vietii: iubirea, gelozia, cunoasterea, dreptatea, adevarul, orgoliul ranit, demnitatea, categorii morale absolute. Noul roman al secolului XX, inclusiv "Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi" vizeaza astfel domenii ale spiritului: iubirea, moartea, boala,

gandeste acest personaj. fiind o naratiune fictiva in care actiunea dominanta. in modul de individualizare din interior a personajului reprezentand intelectualul insetat de experiente definitive cu valoare de absolut si in infrastructura narativa. idee. fiind sustinuta de numeroase personaje. nu poate fi omniscient. Fiind un roman.iar personajele. bine individualizate si antrenate de o intriga complexa. Nu cunoaste deznodamantul si nu poate face anticipari.Nicolae Manolescu.' Autenticitatea. bazata pe evenimente reale. in completul semnificatiilor ei. lucru care a dus la imposibilitatea judecarii acesteia intr-un singur mod. adica al personajelor. Problema perspectivei narative. tipul narativ va fiactorialnaratorul este limitat la extrospectia si introspectia acestui actor . romancierul insusi vazand romanul ca pe un 'dosar de existenta. niste constiinte individuale. al eroului in care este implicat. uneori documente. el neavand acces decat la ceea ce vede.' Camil Petrescu detine primatul in literatura romana in acest sens.operele structurandu-se pe o pasiune.perceptor. "Ultima noapte de drag 515c25f oste. o a doua trasatura definitorie a romanului subiectiv al experientei presupune ilustrarea realitatii prin propria constiinta: 'Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele. exemplificari ale unor principii. inlaturand ad-hoc schemele prestabilite. de a vedea sensibil lumea' . continutul meu psihologic.deoarece naratorul cunoaste faptele doar prin prisma personajului. prin dezvoltarea de regula a unei problematici grave. aude. cat si social. devenind niste monografii ale unor idei. in cazul acestui roman subiectiv ea fiind de tip actorial .conditie sine qua non a acestui tip de roman . specie literara a genului epic in proza de marime substantiala in raport cu celelalte specii inrudite. care nu are acces la intregul univers informational al actorilor. dar coincide cu un actor. . simte. astfel incat el nu va putea oferi decat o prezentare externa a celorlalti actori. a suscitat in cadrul teoriei critice nu arareori contradictii. Caracterul subiectiv si experiential al acestuia rezida in modul inedit care depaseste cliseele traditionale de abordare a temelor majore: iubirea si razboiul. datorita variatelor ei ipostazieri. Acelasi teoretician afirma de altfel ca atunci "cand centrul de orientare nu coincide cu naratorul. intaia noapte de razboi" a reusit sa genereze in literatura romana o adevarata revolutie a mentalitatii atat in plan estetic. dar nu poate fi omniprezent. Teoreticienii de varf ai domeniului nereusind sa ajunga la un consens. decat retrospectiv. autenticitatea constituind esenta noului adus prin creatia sa si fiind 'un mod de a trai si de a cunoaste realitatea. perspectiva narativa identificabila in tiparul narativ actorial este demonstrata in acest roman subiectiv al experientei pe baza unei diegeze construite de un narator intradiegetic. deoarece este implicat in diegeza. Dupa Jaap Lintvelt perspectiva narativa este indentificabila cu tiparul narativ. se impune astfel analiza ei din trei puncte de vedere diferite. "Acest lucru.Stefan Gheorghidiu . sentiment. uniscient. filtrate permanent prin constiinta personajului. se desfasoara pe mai multe planuri.

prevaland verbele la timpul imperfect . tema fiind iubirea. sotia lui. Stefan Gheorghidiu narand o poveste revoluta.rama reprezentand-o razboiul in spatiul caruia este vizualizat eroul initial pentru ca apoi sa fie inserata experienta sa cu Ela. Se intoarce la Ela.5 din "Cartea intai" sunt retrospective naratiei. cum mosteneste o avere si se implica intr-o afacere din care se va retrage ulterior. Modernitatea romanului si caracterul subiectiv-experiential al acestuia se evidentiaza si in cadrul acestei constante narative. Fiind un novator in arta romanesca se poate usor observa dublarea perspectivei in cadrul acestei unitati compozitionale a romanului. respectiv cu viziunea.rememorarea unui eveniment anterior.story . anamneza. naratorul stiind mai mult decat orice personaj. Reuseste sa obtina permisia. Razboiul incepe iar el ajunge ranit intr-un spital din Bucuresti. un mod de a uita.3. Coerenta celor doua carti luate independent afirma astfel un oarecare holomorfism al operei. tema fiind razboiul. Stefan Gheorghidiu.4. aducand in prezent experienta sa erotica: cum s-a casatorit cu Ela si cum a ajuns sa creada ca ea il insala cu G. ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului 1916. Pe parcursul capitolelor afectate razboiului se scoate in evidenta caracterul unic al acestuia aflat in antiteza cu viata mediocra bucuresteana definita printr-o realitate sociala care judeca omul dupa false valori precum avere si ereditate. experienta iubirii. Capitolele 2. prevaland verbele la timpul prezent si viziunea analitica. Dupa discutia de la popota in care personajul nu reuseste sa obtina o permisie de la comandant. spatiu al unei "comedii umane". viziunea fiind viziunea obiectiva. Iubirea este prezentata printr-un "flash-back" amplificat. merge la Campulung sa isi vada sotia care il roaga sa treaca niste bani din mostenirea unchiului Tache pe numele ei. el fiind in cunostinta de cauza asupra tuturor evenimentelor pe care le reactualizeaza prin . prin memoria involuntara el nareaza faptele retrospectiv.Romanul debuteaza cu prezentarea personajului principal.. Pentru Gheorghidiu rememorara acestei povesti. perspectiva narativa este identificabila cu focalizarea. iar in corespondenta primita acasa gaseste o scrisoare care il acrediteaza ca sotia lui il insala. Aceste capitole reactualizeaza povestea de iubire si reprezinta o enclava narativa in cadrul povestirii de razboi. Acest clement i-a indreptatit pe unii critici sa vorbeasca si despre acea trasatura de roman a tiroir (roman cu sertare) sau Rahmenenzarung sau povestire cu rama sau poveste in poveste sau frame. naratorul urmarind in primul rand afirmarea unei conceptii despre aceasta vazuta ca un proces de autosugestie. ea este zero sau neutra. Ii lasa acesteia inainte de divort casele de la Constanta si toate bunurile. deoarece apare dublata : in capitolele afectate prezentarii iubirii dintre el si Ela. al retrospectivei narative. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei. devine act catharctic. un timp al memoriei. un act de purificare. una familiala in care familia este un paravan al afacerismului si depravarii si una politica. Capitolele 1 si 6 din "Cartea intai" si toate din "Carteaa doua" sunt contemporane naratiei. una economica mediocra si meschina. Dupa Gerard Genette si Tzvetan Todorov. ramanand totusi bogat. printr-un flash-back amplificat sau analepsa .

noi vedem bine ceea ce se intampla in el"Desigur ca privita din acest punct de vedere. afacerismul. Este intransigent. Atat timp cat ea este detasata de vulgaritate. Teoreticienii chiar afirma ca : "Impreuna cu acesta ii vedem pe ceilalti protagonisti. Teoreticienii afirma ca in acest tip de focalizare naratorul stie mai mult decat orice personaj si niciun personaj nu poate detine secrete fata de narator. este mentinuta intr-un anonimat superior si misterios. cantitatea de informatie detinuta de narator si implicit de personaj rasfrangandu-se indirect asupra acestor doua instante ale comunicarii. perfectiune si are o constiinta incapabila de compromisuri neputand glorifica inselaciunea si retragandu-se din afacerile cu Nae Gheorghidiu. Este un "narator implicat dramatizat" si un "romancier virtual" asa cum este statutat de catre N. Este extrem de posesiv si incapabil sa accepte o infrangere. Ela este o expresie a mediocritatii si a superficialitatii. meschina. Ca referent uman. Este obsedat de absolut. protagonist. iubire. nararea realizandu-se la persoana I. cu punctul de vedere in care se situeaza gramatical naratorul. el ilustreaza conceptia scriitorului conform careia "eroul de roman presupune un zbucium interior". naratorul stiind atat cat personajul implicat in diegeza. Dupa Northrop Frye perspectiva narativa este identificabila cu modul de narare. dar si hipersensibil.fiind numit de profesorii sai de filosofie sa tina un curs special studentilor . dar va fi invins de el devenind astfel victima propriului ideal. se afla deasupra celorlalte femei prin imaginea pe care si-o pastreaza in mintea lui Stefan Gheorghidiu. perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de constructie si individualizare a personajelor. cititorul avand perceptia lumii romanesti ca si cum s-ar afla pe umarul lui Stefan Gheorghidiu si in mintea lui. pretuit de specialisti . intreaga actiune fiind pusa pe seama sa si personaj narator. Stefan Gheorghidiu este personajul principal. un inadaptat superior in lumea ce pentru el este un adevarat "pat al lui Procust". In momentul in care. . el este inzestrat cu numeroase "placaje culturale". Gheoghidiu este aflat in permananta cautare de certitudini. "ma gandeam halucinat". un om de o inteligenta sclipitoare. Ca instanta narativa. Spre deosebire de acesta. dovada stand verbele " eram insurat". avand curajul sa demaste imperfectiunile lumii in care traieste. este un fiu observator si analist. modernitatea. in societatea mediocra. politicianiasmul.scris. Inzestrat cu "functia de interpretare" si cu cea "de reprezentare". El este superior moral celorlalti prin aspiratiile catre ideal. frivola. In capitolele afectate povestii de razboi ea este interna. ea nu este numita. prin prisma lui fiind narate evenimentele. abia cu el vedem evenimentele povestite. fiind prezent in toate secventele narative. artificializata de conveniente este numita Ela. Fara indoiala . coborata de pe soclu se amesteca in gloata. amplificand semnificatia unui gest sau a unui cuvant pana la proportiile unei catastrofe. Personajul este un om care lupta cu ordinea sociala. Manolescu. In cadrul acestui roman subiectiv al experientei aceasta fiind homodiegetica. Cel mai interesant personaj in acest sens este Stefan Gheorghidiu.

intarind ideea ca fiecare eveniment reprezinta o realitate diferita pentru persoane diferite. tehnica jurnalului Acest stil necontrafacut care sporeste autenticitatea este conferit de: folosirea cuvintelor simple. flash-back-ul . tehnici aferente romanului subiectiv : introspectia. a raportului dintre timpul povestirii. ca se deruleaza pe masura ce sunt povestite. sobrietate.Desigur ca privita din acest punct de vedere. timpul verbal al naratiunii.si da impresia cititorului ca eroul este capabil de a o lua de la capat in urma rememorarii evenimentelor si exonerarii de acestea. totul fiind subordonat memoriei involuntare. Camil Petrescu pleaca de la ideea ca timpul subiectiv poate fi recuperat prin anamneza. Pe parcursul intregului roman se observa o propensiune deosebita pentru starile difuze ale eroului. desi intr-o forma incipienta. de exaltare a trairilor. el abordeaza. Astfel. fapte revolute. Este intretinuta astfel aceasta iluzie a rememorarii. raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de posterioritate : evenimentele sunt povestite dupa ce s-au petrecut. respingand dezinvoltura prin care acesta isi atribuie o cunoastere absoluta a vietii. observanduse clar doua raporturi : in capitolele afectate prezentarii experientei iubirii dintre el si Ela . perspectiva fiind homodiegetica. sau povestirea este ulterioara desfasurarii evenimentelor.element implicat de modernitate . a verbelor la persoana I. sistemul verbal al trecutului demonstrand astfel acest lucru. . Dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment este data de evenimentul povestit. abundenta neologismelor si a comparatiilor. Camil Petrescu dezaproba omniscienta romancierului traditional. iar autorul intradiegetic. dublat de notele infrapaginale in care se dau anumite explicatii suplimentare. perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de prezentare a actiunii. aceasta aducand in prezent ganduri. notatia reactiilor fiziologice. Camil Petrescu inoveaza si aici. In capitolele afectate experientei razboiului raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de simultaneitate. Evenimentele preceda povestirea lor. ele sunt consemnate evident o iluzie artistica. sistemul verbal al timpului prezent creeaza impresia cititorului ca evenimentele prezentate se petrec chiar in acel moment. tehnica amanuntului. al nararii si cel al diegezei. de sondare pana in zonele adanci ale subconstientului. dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment. acest scriitor interbelic inoveaza si in cadrul tehnicilor folosite. Fiind un novator in arta romanesca. sau ca pe masura ce se petrec. Discursul narativ actorial intern realizat la persoana I identifica naratorul cu personajul implicat. Finalul este unul deschis .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful