P. 1
PERSPECTIVA NARATIVA

PERSPECTIVA NARATIVA

|Views: 161|Likes:
Published by Silvia Cilibic

More info:

Published by: Silvia Cilibic on Mar 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/16/2015

pdf

text

original

PERSPECTIVA NARATIVA "Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi" CAMIL PETRESCU Constantele comunicarii narative - perspectiva, tipar

, focalizare, narator, personaje - ca premise aplicative de nastere a unei opere epice au fost abordate in chip diferit in functie de epoca si curentul integrator al autorului si operei. Astfel, perioada interbelica va fi o perioada de innoiri ale prozei romanesti. In perioada interbelica proza romaneasca va sta sub imperiul directiilor impuse de Eugen Lovinescu in studiul "Creatie obiectiva", studiu in care acesta avertiza asupra necesitatii sincronizarii literaturii romane cu cea europeana. In virtutea acestui spirit al secolului, criticul considera oportuna renuntarea in proza la problematica de extractie rurala, ceea ce va duce la aparitia romanului ca scriitura elevata, despre si pentru intelectuali. Multi scriitori interbelici se vor orienta catre romanul de analiza, al experientei, subiectiv - care presupune privirea dinauntru a intregului univers - in perioada de culme scriind Hortensia Papadat Bengescu, Liviu Rebreanu si Camil Petrescu. Intre toti se va detasa Camil Petrescu datorita faptului ca el este si teoritician al romanului cu niste concepte bine fixate si documentate si, constientizand necesitatea sincronizarii literaturii cu filosofia si cu toate stiintele, este convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte: "Autorul pare a fi [.] un perspectivist: el pare a sti ca ceea ce numim <<adevarat>> este totdeauna produsul unui punct de vedere si ca singura putinta de a ne salva oarecum de relativismul fatal al constiintei este de a inmulti perspectivele in jurul aceluiasi obiect". Camil Petrescu, teoretician al romanului prin studiul "Noua structura si opera lui Marcel Proust" constientizeaza necesitatea sincronizarii literaturii cu filozofia si cu stiinta, fiind convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte, actul de creatie fiind un "act de cunoastere, de descoperire si nu de inventie. Cunoastem", spune Camil Petrescu doar "rasfrangandu-ne in noi insine". Viziunea despre lume a scriitorului, articulata personajului narator - Stefan Gheorghidiu este viziunea unui reflexiv cu preocupari filozofice si literare, un weltanchauung reflexiv, accentul cazand pe factorul psihologic, epicul fiind diminuat. Se genereaza astfel o formula epica noua in care teatrul actiunii se deplaseaza dm afara "inauntrul constiintei personajului''- Nicolae Manolescu, prozatorul renuntand la semnificatia evenimentului exterior , idee preluata posibil de la Stendhal. Mutarea vietii romanesti pe alte coordonate da nastere astfel unei proze analitice de factura subiectiva caracterizata de: substantialitate, conceptia conform careia literatura trebuie sa reflecte esenta concreta a vietii: iubirea, gelozia, cunoasterea, dreptatea, adevarul, orgoliul ranit, demnitatea, categorii morale absolute. Noul roman al secolului XX, inclusiv "Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi" vizeaza astfel domenii ale spiritului: iubirea, moartea, boala,

inlaturand ad-hoc schemele prestabilite.Stefan Gheorghidiu . in cazul acestui roman subiectiv ea fiind de tip actorial . fiind o naratiune fictiva in care actiunea dominanta.Nicolae Manolescu. adica al personajelor. nu poate fi omniscient. filtrate permanent prin constiinta personajului. uneori documente. Fiind un roman. exemplificari ale unor principii. o a doua trasatura definitorie a romanului subiectiv al experientei presupune ilustrarea realitatii prin propria constiinta: 'Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele. simte. de a vedea sensibil lumea' . bazata pe evenimente reale.deoarece naratorul cunoaste faptele doar prin prisma personajului. "Ultima noapte de drag 515c25f oste. in modul de individualizare din interior a personajului reprezentand intelectualul insetat de experiente definitive cu valoare de absolut si in infrastructura narativa. care nu are acces la intregul univers informational al actorilor.' Autenticitatea. "Acest lucru. dar coincide cu un actor. dar nu poate fi omniprezent. Dupa Jaap Lintvelt perspectiva narativa este indentificabila cu tiparul narativ. bine individualizate si antrenate de o intriga complexa. astfel incat el nu va putea oferi decat o prezentare externa a celorlalti actori. idee. Acelasi teoretician afirma de altfel ca atunci "cand centrul de orientare nu coincide cu naratorul. deoarece este implicat in diegeza. se impune astfel analiza ei din trei puncte de vedere diferite. in completul semnificatiilor ei. prin dezvoltarea de regula a unei problematici grave. Nu cunoaste deznodamantul si nu poate face anticipari. sentiment. Teoreticienii de varf ai domeniului nereusind sa ajunga la un consens.conditie sine qua non a acestui tip de roman . tipul narativ va fiactorialnaratorul este limitat la extrospectia si introspectia acestui actor . specie literara a genului epic in proza de marime substantiala in raport cu celelalte specii inrudite. autenticitatea constituind esenta noului adus prin creatia sa si fiind 'un mod de a trai si de a cunoaste realitatea. Problema perspectivei narative. se desfasoara pe mai multe planuri. devenind niste monografii ale unor idei. al eroului in care este implicat.iar personajele. perspectiva narativa identificabila in tiparul narativ actorial este demonstrata in acest roman subiectiv al experientei pe baza unei diegeze construite de un narator intradiegetic. uniscient. romancierul insusi vazand romanul ca pe un 'dosar de existenta. fiind sustinuta de numeroase personaje.operele structurandu-se pe o pasiune. intaia noapte de razboi" a reusit sa genereze in literatura romana o adevarata revolutie a mentalitatii atat in plan estetic. aude. datorita variatelor ei ipostazieri. decat retrospectiv. niste constiinte individuale. gandeste acest personaj. cat si social. continutul meu psihologic.' Camil Petrescu detine primatul in literatura romana in acest sens.perceptor. a suscitat in cadrul teoriei critice nu arareori contradictii. lucru care a dus la imposibilitatea judecarii acesteia intr-un singur mod. el neavand acces decat la ceea ce vede. . Caracterul subiectiv si experiential al acestuia rezida in modul inedit care depaseste cliseele traditionale de abordare a temelor majore: iubirea si razboiul.

4. Capitolele 2. tema fiind razboiul. Se intoarce la Ela. Reuseste sa obtina permisia.story . Modernitatea romanului si caracterul subiectiv-experiential al acestuia se evidentiaza si in cadrul acestei constante narative. Coerenta celor doua carti luate independent afirma astfel un oarecare holomorfism al operei. una familiala in care familia este un paravan al afacerismului si depravarii si una politica. ea este zero sau neutra. Stefan Gheorghidiu narand o poveste revoluta. prevaland verbele la timpul prezent si viziunea analitica. cum mosteneste o avere si se implica intr-o afacere din care se va retrage ulterior. Ii lasa acesteia inainte de divort casele de la Constanta si toate bunurile.rama reprezentand-o razboiul in spatiul caruia este vizualizat eroul initial pentru ca apoi sa fie inserata experienta sa cu Ela. deoarece apare dublata : in capitolele afectate prezentarii iubirii dintre el si Ela. prin memoria involuntara el nareaza faptele retrospectiv. Pe parcursul capitolelor afectate razboiului se scoate in evidenta caracterul unic al acestuia aflat in antiteza cu viata mediocra bucuresteana definita printr-o realitate sociala care judeca omul dupa false valori precum avere si ereditate. tema fiind iubirea. aducand in prezent experienta sa erotica: cum s-a casatorit cu Ela si cum a ajuns sa creada ca ea il insala cu G.. printr-un flash-back amplificat sau analepsa . iar in corespondenta primita acasa gaseste o scrisoare care il acrediteaza ca sotia lui il insala. Aceste capitole reactualizeaza povestea de iubire si reprezinta o enclava narativa in cadrul povestirii de razboi. Razboiul incepe iar el ajunge ranit intr-un spital din Bucuresti. al retrospectivei narative. un timp al memoriei. Stefan Gheorghidiu. viziunea fiind viziunea obiectiva. un mod de a uita. Fiind un novator in arta romanesca se poate usor observa dublarea perspectivei in cadrul acestei unitati compozitionale a romanului. Iubirea este prezentata printr-un "flash-back" amplificat. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei. sotia lui. ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului 1916. respectiv cu viziunea. ramanand totusi bogat. Pentru Gheorghidiu rememorara acestei povesti. prevaland verbele la timpul imperfect .3. anamneza.Romanul debuteaza cu prezentarea personajului principal. naratorul urmarind in primul rand afirmarea unei conceptii despre aceasta vazuta ca un proces de autosugestie. merge la Campulung sa isi vada sotia care il roaga sa treaca niste bani din mostenirea unchiului Tache pe numele ei. una economica mediocra si meschina. devine act catharctic. experienta iubirii. perspectiva narativa este identificabila cu focalizarea. Acest clement i-a indreptatit pe unii critici sa vorbeasca si despre acea trasatura de roman a tiroir (roman cu sertare) sau Rahmenenzarung sau povestire cu rama sau poveste in poveste sau frame. el fiind in cunostinta de cauza asupra tuturor evenimentelor pe care le reactualizeaza prin .5 din "Cartea intai" sunt retrospective naratiei. Dupa Gerard Genette si Tzvetan Todorov. Dupa discutia de la popota in care personajul nu reuseste sa obtina o permisie de la comandant. spatiu al unei "comedii umane".rememorarea unui eveniment anterior. Capitolele 1 si 6 din "Cartea intai" si toate din "Carteaa doua" sunt contemporane naratiei. naratorul stiind mai mult decat orice personaj. un act de purificare.

amplificand semnificatia unui gest sau a unui cuvant pana la proportiile unei catastrofe. Cel mai interesant personaj in acest sens este Stefan Gheorghidiu. se afla deasupra celorlalte femei prin imaginea pe care si-o pastreaza in mintea lui Stefan Gheorghidiu. Fara indoiala . nararea realizandu-se la persoana I. este mentinuta intr-un anonimat superior si misterios.scris. Inzestrat cu "functia de interpretare" si cu cea "de reprezentare". el este inzestrat cu numeroase "placaje culturale". fiind prezent in toate secventele narative. In cadrul acestui roman subiectiv al experientei aceasta fiind homodiegetica. Stefan Gheorghidiu este personajul principal. Manolescu. afacerismul. Teoreticienii chiar afirma ca : "Impreuna cu acesta ii vedem pe ceilalti protagonisti. Este un "narator implicat dramatizat" si un "romancier virtual" asa cum este statutat de catre N. dar va fi invins de el devenind astfel victima propriului ideal. Dupa Northrop Frye perspectiva narativa este identificabila cu modul de narare. prin prisma lui fiind narate evenimentele. Spre deosebire de acesta. In momentul in care. un om de o inteligenta sclipitoare. In capitolele afectate povestii de razboi ea este interna. ea nu este numita. Este obsedat de absolut.fiind numit de profesorii sai de filosofie sa tina un curs special studentilor . Personajul este un om care lupta cu ordinea sociala. protagonist. Teoreticienii afirma ca in acest tip de focalizare naratorul stie mai mult decat orice personaj si niciun personaj nu poate detine secrete fata de narator. perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de constructie si individualizare a personajelor. cantitatea de informatie detinuta de narator si implicit de personaj rasfrangandu-se indirect asupra acestor doua instante ale comunicarii. "ma gandeam halucinat". iubire. pretuit de specialisti . Este intransigent. intreaga actiune fiind pusa pe seama sa si personaj narator. avand curajul sa demaste imperfectiunile lumii in care traieste. noi vedem bine ceea ce se intampla in el"Desigur ca privita din acest punct de vedere. Ca referent uman. Este extrem de posesiv si incapabil sa accepte o infrangere. . cititorul avand perceptia lumii romanesti ca si cum s-ar afla pe umarul lui Stefan Gheorghidiu si in mintea lui. un inadaptat superior in lumea ce pentru el este un adevarat "pat al lui Procust". in societatea mediocra. Atat timp cat ea este detasata de vulgaritate. dar si hipersensibil. este un fiu observator si analist. Ela este o expresie a mediocritatii si a superficialitatii. dovada stand verbele " eram insurat". abia cu el vedem evenimentele povestite. Ca instanta narativa. el ilustreaza conceptia scriitorului conform careia "eroul de roman presupune un zbucium interior". artificializata de conveniente este numita Ela. El este superior moral celorlalti prin aspiratiile catre ideal. politicianiasmul. cu punctul de vedere in care se situeaza gramatical naratorul. perfectiune si are o constiinta incapabila de compromisuri neputand glorifica inselaciunea si retragandu-se din afacerile cu Nae Gheorghidiu. modernitatea. coborata de pe soclu se amesteca in gloata. naratorul stiind atat cat personajul implicat in diegeza. frivola. meschina. Gheoghidiu este aflat in permananta cautare de certitudini.

Pe parcursul intregului roman se observa o propensiune deosebita pentru starile difuze ale eroului. sau povestirea este ulterioara desfasurarii evenimentelor. tehnici aferente romanului subiectiv : introspectia. iar autorul intradiegetic. sau ca pe masura ce se petrec. Dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment este data de evenimentul povestit. notatia reactiilor fiziologice. flash-back-ul . respingand dezinvoltura prin care acesta isi atribuie o cunoastere absoluta a vietii. timpul verbal al naratiunii. desi intr-o forma incipienta. de exaltare a trairilor. Camil Petrescu dezaproba omniscienta romancierului traditional. sobrietate.si da impresia cititorului ca eroul este capabil de a o lua de la capat in urma rememorarii evenimentelor si exonerarii de acestea. Discursul narativ actorial intern realizat la persoana I identifica naratorul cu personajul implicat. Evenimentele preceda povestirea lor. aceasta aducand in prezent ganduri. In capitolele afectate experientei razboiului raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de simultaneitate. Finalul este unul deschis . totul fiind subordonat memoriei involuntare. a verbelor la persoana I. Astfel. perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de prezentare a actiunii. raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de posterioritate : evenimentele sunt povestite dupa ce s-au petrecut. ele sunt consemnate evident o iluzie artistica. acest scriitor interbelic inoveaza si in cadrul tehnicilor folosite.element implicat de modernitate . tehnica amanuntului. Camil Petrescu inoveaza si aici. abundenta neologismelor si a comparatiilor. tehnica jurnalului Acest stil necontrafacut care sporeste autenticitatea este conferit de: folosirea cuvintelor simple. ca se deruleaza pe masura ce sunt povestite. de sondare pana in zonele adanci ale subconstientului. Fiind un novator in arta romanesca. al nararii si cel al diegezei. Camil Petrescu pleaca de la ideea ca timpul subiectiv poate fi recuperat prin anamneza. intarind ideea ca fiecare eveniment reprezinta o realitate diferita pentru persoane diferite. el abordeaza. dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment.Desigur ca privita din acest punct de vedere. sistemul verbal al timpului prezent creeaza impresia cititorului ca evenimentele prezentate se petrec chiar in acel moment. sistemul verbal al trecutului demonstrand astfel acest lucru. fapte revolute. perspectiva fiind homodiegetica. observanduse clar doua raporturi : in capitolele afectate prezentarii experientei iubirii dintre el si Ela . dublat de notele infrapaginale in care se dau anumite explicatii suplimentare. a raportului dintre timpul povestirii. Este intretinuta astfel aceasta iluzie a rememorarii. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->