PERSPECTIVA NARATIVA "Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi" CAMIL PETRESCU Constantele comunicarii narative - perspectiva, tipar

, focalizare, narator, personaje - ca premise aplicative de nastere a unei opere epice au fost abordate in chip diferit in functie de epoca si curentul integrator al autorului si operei. Astfel, perioada interbelica va fi o perioada de innoiri ale prozei romanesti. In perioada interbelica proza romaneasca va sta sub imperiul directiilor impuse de Eugen Lovinescu in studiul "Creatie obiectiva", studiu in care acesta avertiza asupra necesitatii sincronizarii literaturii romane cu cea europeana. In virtutea acestui spirit al secolului, criticul considera oportuna renuntarea in proza la problematica de extractie rurala, ceea ce va duce la aparitia romanului ca scriitura elevata, despre si pentru intelectuali. Multi scriitori interbelici se vor orienta catre romanul de analiza, al experientei, subiectiv - care presupune privirea dinauntru a intregului univers - in perioada de culme scriind Hortensia Papadat Bengescu, Liviu Rebreanu si Camil Petrescu. Intre toti se va detasa Camil Petrescu datorita faptului ca el este si teoritician al romanului cu niste concepte bine fixate si documentate si, constientizand necesitatea sincronizarii literaturii cu filosofia si cu toate stiintele, este convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte: "Autorul pare a fi [.] un perspectivist: el pare a sti ca ceea ce numim <<adevarat>> este totdeauna produsul unui punct de vedere si ca singura putinta de a ne salva oarecum de relativismul fatal al constiintei este de a inmulti perspectivele in jurul aceluiasi obiect". Camil Petrescu, teoretician al romanului prin studiul "Noua structura si opera lui Marcel Proust" constientizeaza necesitatea sincronizarii literaturii cu filozofia si cu stiinta, fiind convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte, actul de creatie fiind un "act de cunoastere, de descoperire si nu de inventie. Cunoastem", spune Camil Petrescu doar "rasfrangandu-ne in noi insine". Viziunea despre lume a scriitorului, articulata personajului narator - Stefan Gheorghidiu este viziunea unui reflexiv cu preocupari filozofice si literare, un weltanchauung reflexiv, accentul cazand pe factorul psihologic, epicul fiind diminuat. Se genereaza astfel o formula epica noua in care teatrul actiunii se deplaseaza dm afara "inauntrul constiintei personajului''- Nicolae Manolescu, prozatorul renuntand la semnificatia evenimentului exterior , idee preluata posibil de la Stendhal. Mutarea vietii romanesti pe alte coordonate da nastere astfel unei proze analitice de factura subiectiva caracterizata de: substantialitate, conceptia conform careia literatura trebuie sa reflecte esenta concreta a vietii: iubirea, gelozia, cunoasterea, dreptatea, adevarul, orgoliul ranit, demnitatea, categorii morale absolute. Noul roman al secolului XX, inclusiv "Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi" vizeaza astfel domenii ale spiritului: iubirea, moartea, boala,

' Autenticitatea. tipul narativ va fiactorialnaratorul este limitat la extrospectia si introspectia acestui actor . se desfasoara pe mai multe planuri. gandeste acest personaj. Dupa Jaap Lintvelt perspectiva narativa este indentificabila cu tiparul narativ.' Camil Petrescu detine primatul in literatura romana in acest sens. de a vedea sensibil lumea' .deoarece naratorul cunoaste faptele doar prin prisma personajului. "Acest lucru. specie literara a genului epic in proza de marime substantiala in raport cu celelalte specii inrudite. adica al personajelor. idee. se impune astfel analiza ei din trei puncte de vedere diferite. dar coincide cu un actor. deoarece este implicat in diegeza. "Ultima noapte de drag 515c25f oste. bazata pe evenimente reale. Fiind un roman. lucru care a dus la imposibilitatea judecarii acesteia intr-un singur mod. fiind sustinuta de numeroase personaje. filtrate permanent prin constiinta personajului. devenind niste monografii ale unor idei. Problema perspectivei narative.conditie sine qua non a acestui tip de roman . niste constiinte individuale. in cazul acestui roman subiectiv ea fiind de tip actorial . a suscitat in cadrul teoriei critice nu arareori contradictii. nu poate fi omniscient. autenticitatea constituind esenta noului adus prin creatia sa si fiind 'un mod de a trai si de a cunoaste realitatea. Caracterul subiectiv si experiential al acestuia rezida in modul inedit care depaseste cliseele traditionale de abordare a temelor majore: iubirea si razboiul. Nu cunoaste deznodamantul si nu poate face anticipari. fiind o naratiune fictiva in care actiunea dominanta. care nu are acces la intregul univers informational al actorilor. inlaturand ad-hoc schemele prestabilite. simte. . astfel incat el nu va putea oferi decat o prezentare externa a celorlalti actori. prin dezvoltarea de regula a unei problematici grave. datorita variatelor ei ipostazieri. Acelasi teoretician afirma de altfel ca atunci "cand centrul de orientare nu coincide cu naratorul.Nicolae Manolescu. uniscient. in modul de individualizare din interior a personajului reprezentand intelectualul insetat de experiente definitive cu valoare de absolut si in infrastructura narativa. exemplificari ale unor principii.operele structurandu-se pe o pasiune. Teoreticienii de varf ai domeniului nereusind sa ajunga la un consens. decat retrospectiv. romancierul insusi vazand romanul ca pe un 'dosar de existenta. in completul semnificatiilor ei.perceptor.Stefan Gheorghidiu . continutul meu psihologic.iar personajele. dar nu poate fi omniprezent. perspectiva narativa identificabila in tiparul narativ actorial este demonstrata in acest roman subiectiv al experientei pe baza unei diegeze construite de un narator intradiegetic. uneori documente. o a doua trasatura definitorie a romanului subiectiv al experientei presupune ilustrarea realitatii prin propria constiinta: 'Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele. cat si social. el neavand acces decat la ceea ce vede. bine individualizate si antrenate de o intriga complexa. sentiment. aude. intaia noapte de razboi" a reusit sa genereze in literatura romana o adevarata revolutie a mentalitatii atat in plan estetic. al eroului in care este implicat.

una economica mediocra si meschina. cum mosteneste o avere si se implica intr-o afacere din care se va retrage ulterior. ramanand totusi bogat. aducand in prezent experienta sa erotica: cum s-a casatorit cu Ela si cum a ajuns sa creada ca ea il insala cu G.rama reprezentand-o razboiul in spatiul caruia este vizualizat eroul initial pentru ca apoi sa fie inserata experienta sa cu Ela. Reuseste sa obtina permisia.Romanul debuteaza cu prezentarea personajului principal.. Capitolele 2. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei.3.story . prevaland verbele la timpul prezent si viziunea analitica. printr-un flash-back amplificat sau analepsa . spatiu al unei "comedii umane". prevaland verbele la timpul imperfect . Stefan Gheorghidiu. iar in corespondenta primita acasa gaseste o scrisoare care il acrediteaza ca sotia lui il insala. un timp al memoriei. respectiv cu viziunea. Iubirea este prezentata printr-un "flash-back" amplificat. anamneza. sotia lui. tema fiind iubirea. Dupa discutia de la popota in care personajul nu reuseste sa obtina o permisie de la comandant. un act de purificare. viziunea fiind viziunea obiectiva. un mod de a uita. Capitolele 1 si 6 din "Cartea intai" si toate din "Carteaa doua" sunt contemporane naratiei. devine act catharctic.rememorarea unui eveniment anterior. Se intoarce la Ela. deoarece apare dublata : in capitolele afectate prezentarii iubirii dintre el si Ela. el fiind in cunostinta de cauza asupra tuturor evenimentelor pe care le reactualizeaza prin . naratorul urmarind in primul rand afirmarea unei conceptii despre aceasta vazuta ca un proces de autosugestie. Aceste capitole reactualizeaza povestea de iubire si reprezinta o enclava narativa in cadrul povestirii de razboi. Razboiul incepe iar el ajunge ranit intr-un spital din Bucuresti.4. perspectiva narativa este identificabila cu focalizarea. Dupa Gerard Genette si Tzvetan Todorov. Stefan Gheorghidiu narand o poveste revoluta.5 din "Cartea intai" sunt retrospective naratiei. ea este zero sau neutra. una familiala in care familia este un paravan al afacerismului si depravarii si una politica. Modernitatea romanului si caracterul subiectiv-experiential al acestuia se evidentiaza si in cadrul acestei constante narative. Coerenta celor doua carti luate independent afirma astfel un oarecare holomorfism al operei. Pentru Gheorghidiu rememorara acestei povesti. merge la Campulung sa isi vada sotia care il roaga sa treaca niste bani din mostenirea unchiului Tache pe numele ei. naratorul stiind mai mult decat orice personaj. Acest clement i-a indreptatit pe unii critici sa vorbeasca si despre acea trasatura de roman a tiroir (roman cu sertare) sau Rahmenenzarung sau povestire cu rama sau poveste in poveste sau frame. Pe parcursul capitolelor afectate razboiului se scoate in evidenta caracterul unic al acestuia aflat in antiteza cu viata mediocra bucuresteana definita printr-o realitate sociala care judeca omul dupa false valori precum avere si ereditate. prin memoria involuntara el nareaza faptele retrospectiv. experienta iubirii. al retrospectivei narative. Fiind un novator in arta romanesca se poate usor observa dublarea perspectivei in cadrul acestei unitati compozitionale a romanului. Ii lasa acesteia inainte de divort casele de la Constanta si toate bunurile. tema fiind razboiul. ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului 1916.

nararea realizandu-se la persoana I. el este inzestrat cu numeroase "placaje culturale". Personajul este un om care lupta cu ordinea sociala. "ma gandeam halucinat". El este superior moral celorlalti prin aspiratiile catre ideal. dar si hipersensibil. Este extrem de posesiv si incapabil sa accepte o infrangere. Stefan Gheorghidiu este personajul principal. Gheoghidiu este aflat in permananta cautare de certitudini. Teoreticienii chiar afirma ca : "Impreuna cu acesta ii vedem pe ceilalti protagonisti. cititorul avand perceptia lumii romanesti ca si cum s-ar afla pe umarul lui Stefan Gheorghidiu si in mintea lui. Spre deosebire de acesta. Ela este o expresie a mediocritatii si a superficialitatii. Fara indoiala . cantitatea de informatie detinuta de narator si implicit de personaj rasfrangandu-se indirect asupra acestor doua instante ale comunicarii. ea nu este numita. dar va fi invins de el devenind astfel victima propriului ideal. un inadaptat superior in lumea ce pentru el este un adevarat "pat al lui Procust". modernitatea. pretuit de specialisti .scris. afacerismul. Cel mai interesant personaj in acest sens este Stefan Gheorghidiu. perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de constructie si individualizare a personajelor. protagonist. frivola. noi vedem bine ceea ce se intampla in el"Desigur ca privita din acest punct de vedere. Este obsedat de absolut. Ca referent uman. Atat timp cat ea este detasata de vulgaritate. In momentul in care. este mentinuta intr-un anonimat superior si misterios. fiind prezent in toate secventele narative. coborata de pe soclu se amesteca in gloata. este un fiu observator si analist. el ilustreaza conceptia scriitorului conform careia "eroul de roman presupune un zbucium interior". . Este intransigent.fiind numit de profesorii sai de filosofie sa tina un curs special studentilor . Manolescu. cu punctul de vedere in care se situeaza gramatical naratorul. perfectiune si are o constiinta incapabila de compromisuri neputand glorifica inselaciunea si retragandu-se din afacerile cu Nae Gheorghidiu. in societatea mediocra. un om de o inteligenta sclipitoare. dovada stand verbele " eram insurat". politicianiasmul. amplificand semnificatia unui gest sau a unui cuvant pana la proportiile unei catastrofe. se afla deasupra celorlalte femei prin imaginea pe care si-o pastreaza in mintea lui Stefan Gheorghidiu. Teoreticienii afirma ca in acest tip de focalizare naratorul stie mai mult decat orice personaj si niciun personaj nu poate detine secrete fata de narator. Este un "narator implicat dramatizat" si un "romancier virtual" asa cum este statutat de catre N. abia cu el vedem evenimentele povestite. meschina. artificializata de conveniente este numita Ela. iubire. Inzestrat cu "functia de interpretare" si cu cea "de reprezentare". Dupa Northrop Frye perspectiva narativa este identificabila cu modul de narare. Ca instanta narativa. intreaga actiune fiind pusa pe seama sa si personaj narator. prin prisma lui fiind narate evenimentele. In capitolele afectate povestii de razboi ea este interna. In cadrul acestui roman subiectiv al experientei aceasta fiind homodiegetica. naratorul stiind atat cat personajul implicat in diegeza. avand curajul sa demaste imperfectiunile lumii in care traieste.

sistemul verbal al timpului prezent creeaza impresia cititorului ca evenimentele prezentate se petrec chiar in acel moment.si da impresia cititorului ca eroul este capabil de a o lua de la capat in urma rememorarii evenimentelor si exonerarii de acestea. perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de prezentare a actiunii. totul fiind subordonat memoriei involuntare. tehnica amanuntului. Finalul este unul deschis . Fiind un novator in arta romanesca. perspectiva fiind homodiegetica.Desigur ca privita din acest punct de vedere. sobrietate. abundenta neologismelor si a comparatiilor. sistemul verbal al trecutului demonstrand astfel acest lucru. timpul verbal al naratiunii. de sondare pana in zonele adanci ale subconstientului. acest scriitor interbelic inoveaza si in cadrul tehnicilor folosite. Astfel. sau povestirea este ulterioara desfasurarii evenimentelor. Pe parcursul intregului roman se observa o propensiune deosebita pentru starile difuze ale eroului. . sau ca pe masura ce se petrec. In capitolele afectate experientei razboiului raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de simultaneitate.element implicat de modernitate . a verbelor la persoana I. a raportului dintre timpul povestirii. ca se deruleaza pe masura ce sunt povestite. el abordeaza. Discursul narativ actorial intern realizat la persoana I identifica naratorul cu personajul implicat. flash-back-ul . raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de posterioritate : evenimentele sunt povestite dupa ce s-au petrecut. tehnica jurnalului Acest stil necontrafacut care sporeste autenticitatea este conferit de: folosirea cuvintelor simple. intarind ideea ca fiecare eveniment reprezinta o realitate diferita pentru persoane diferite. al nararii si cel al diegezei. iar autorul intradiegetic. fapte revolute. Camil Petrescu dezaproba omniscienta romancierului traditional. respingand dezinvoltura prin care acesta isi atribuie o cunoastere absoluta a vietii. Este intretinuta astfel aceasta iluzie a rememorarii. dublat de notele infrapaginale in care se dau anumite explicatii suplimentare. Camil Petrescu pleaca de la ideea ca timpul subiectiv poate fi recuperat prin anamneza. notatia reactiilor fiziologice. observanduse clar doua raporturi : in capitolele afectate prezentarii experientei iubirii dintre el si Ela . tehnici aferente romanului subiectiv : introspectia. de exaltare a trairilor. dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment. Evenimentele preceda povestirea lor. Dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment este data de evenimentul povestit. desi intr-o forma incipienta. ele sunt consemnate evident o iluzie artistica. Camil Petrescu inoveaza si aici. aceasta aducand in prezent ganduri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful