PERSPECTIVA NARATIVA "Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi" CAMIL PETRESCU Constantele comunicarii narative - perspectiva, tipar

, focalizare, narator, personaje - ca premise aplicative de nastere a unei opere epice au fost abordate in chip diferit in functie de epoca si curentul integrator al autorului si operei. Astfel, perioada interbelica va fi o perioada de innoiri ale prozei romanesti. In perioada interbelica proza romaneasca va sta sub imperiul directiilor impuse de Eugen Lovinescu in studiul "Creatie obiectiva", studiu in care acesta avertiza asupra necesitatii sincronizarii literaturii romane cu cea europeana. In virtutea acestui spirit al secolului, criticul considera oportuna renuntarea in proza la problematica de extractie rurala, ceea ce va duce la aparitia romanului ca scriitura elevata, despre si pentru intelectuali. Multi scriitori interbelici se vor orienta catre romanul de analiza, al experientei, subiectiv - care presupune privirea dinauntru a intregului univers - in perioada de culme scriind Hortensia Papadat Bengescu, Liviu Rebreanu si Camil Petrescu. Intre toti se va detasa Camil Petrescu datorita faptului ca el este si teoritician al romanului cu niste concepte bine fixate si documentate si, constientizand necesitatea sincronizarii literaturii cu filosofia si cu toate stiintele, este convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte: "Autorul pare a fi [.] un perspectivist: el pare a sti ca ceea ce numim <<adevarat>> este totdeauna produsul unui punct de vedere si ca singura putinta de a ne salva oarecum de relativismul fatal al constiintei este de a inmulti perspectivele in jurul aceluiasi obiect". Camil Petrescu, teoretician al romanului prin studiul "Noua structura si opera lui Marcel Proust" constientizeaza necesitatea sincronizarii literaturii cu filozofia si cu stiinta, fiind convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte, actul de creatie fiind un "act de cunoastere, de descoperire si nu de inventie. Cunoastem", spune Camil Petrescu doar "rasfrangandu-ne in noi insine". Viziunea despre lume a scriitorului, articulata personajului narator - Stefan Gheorghidiu este viziunea unui reflexiv cu preocupari filozofice si literare, un weltanchauung reflexiv, accentul cazand pe factorul psihologic, epicul fiind diminuat. Se genereaza astfel o formula epica noua in care teatrul actiunii se deplaseaza dm afara "inauntrul constiintei personajului''- Nicolae Manolescu, prozatorul renuntand la semnificatia evenimentului exterior , idee preluata posibil de la Stendhal. Mutarea vietii romanesti pe alte coordonate da nastere astfel unei proze analitice de factura subiectiva caracterizata de: substantialitate, conceptia conform careia literatura trebuie sa reflecte esenta concreta a vietii: iubirea, gelozia, cunoasterea, dreptatea, adevarul, orgoliul ranit, demnitatea, categorii morale absolute. Noul roman al secolului XX, inclusiv "Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi" vizeaza astfel domenii ale spiritului: iubirea, moartea, boala,

fiind sustinuta de numeroase personaje. inlaturand ad-hoc schemele prestabilite. adica al personajelor. sentiment. fiind o naratiune fictiva in care actiunea dominanta. Teoreticienii de varf ai domeniului nereusind sa ajunga la un consens. el neavand acces decat la ceea ce vede. bazata pe evenimente reale. Nu cunoaste deznodamantul si nu poate face anticipari. nu poate fi omniscient.conditie sine qua non a acestui tip de roman . se impune astfel analiza ei din trei puncte de vedere diferite. dar coincide cu un actor. in cazul acestui roman subiectiv ea fiind de tip actorial . dar nu poate fi omniprezent. de a vedea sensibil lumea' .Nicolae Manolescu. "Ultima noapte de drag 515c25f oste. perspectiva narativa identificabila in tiparul narativ actorial este demonstrata in acest roman subiectiv al experientei pe baza unei diegeze construite de un narator intradiegetic. lucru care a dus la imposibilitatea judecarii acesteia intr-un singur mod. cat si social. tipul narativ va fiactorialnaratorul este limitat la extrospectia si introspectia acestui actor . prin dezvoltarea de regula a unei problematici grave. Caracterul subiectiv si experiential al acestuia rezida in modul inedit care depaseste cliseele traditionale de abordare a temelor majore: iubirea si razboiul.' Camil Petrescu detine primatul in literatura romana in acest sens. filtrate permanent prin constiinta personajului. aude. . deoarece este implicat in diegeza. care nu are acces la intregul univers informational al actorilor. "Acest lucru. uniscient. uneori documente. exemplificari ale unor principii. romancierul insusi vazand romanul ca pe un 'dosar de existenta. autenticitatea constituind esenta noului adus prin creatia sa si fiind 'un mod de a trai si de a cunoaste realitatea.Stefan Gheorghidiu .deoarece naratorul cunoaste faptele doar prin prisma personajului. in modul de individualizare din interior a personajului reprezentand intelectualul insetat de experiente definitive cu valoare de absolut si in infrastructura narativa.' Autenticitatea. specie literara a genului epic in proza de marime substantiala in raport cu celelalte specii inrudite. Fiind un roman. decat retrospectiv. gandeste acest personaj. niste constiinte individuale. se desfasoara pe mai multe planuri. Problema perspectivei narative.perceptor. a suscitat in cadrul teoriei critice nu arareori contradictii. bine individualizate si antrenate de o intriga complexa. intaia noapte de razboi" a reusit sa genereze in literatura romana o adevarata revolutie a mentalitatii atat in plan estetic. simte. astfel incat el nu va putea oferi decat o prezentare externa a celorlalti actori. in completul semnificatiilor ei.operele structurandu-se pe o pasiune. continutul meu psihologic. Dupa Jaap Lintvelt perspectiva narativa este indentificabila cu tiparul narativ. devenind niste monografii ale unor idei. o a doua trasatura definitorie a romanului subiectiv al experientei presupune ilustrarea realitatii prin propria constiinta: 'Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele. idee. datorita variatelor ei ipostazieri. al eroului in care este implicat. Acelasi teoretician afirma de altfel ca atunci "cand centrul de orientare nu coincide cu naratorul.iar personajele.

naratorul stiind mai mult decat orice personaj.4. sotia lui. Iubirea este prezentata printr-un "flash-back" amplificat. prin memoria involuntara el nareaza faptele retrospectiv. iar in corespondenta primita acasa gaseste o scrisoare care il acrediteaza ca sotia lui il insala. merge la Campulung sa isi vada sotia care il roaga sa treaca niste bani din mostenirea unchiului Tache pe numele ei. anamneza. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei. una economica mediocra si meschina. Ii lasa acesteia inainte de divort casele de la Constanta si toate bunurile. Pe parcursul capitolelor afectate razboiului se scoate in evidenta caracterul unic al acestuia aflat in antiteza cu viata mediocra bucuresteana definita printr-o realitate sociala care judeca omul dupa false valori precum avere si ereditate.. tema fiind razboiul.3. Acest clement i-a indreptatit pe unii critici sa vorbeasca si despre acea trasatura de roman a tiroir (roman cu sertare) sau Rahmenenzarung sau povestire cu rama sau poveste in poveste sau frame.rama reprezentand-o razboiul in spatiul caruia este vizualizat eroul initial pentru ca apoi sa fie inserata experienta sa cu Ela. Dupa Gerard Genette si Tzvetan Todorov. un mod de a uita. printr-un flash-back amplificat sau analepsa . viziunea fiind viziunea obiectiva. el fiind in cunostinta de cauza asupra tuturor evenimentelor pe care le reactualizeaza prin . perspectiva narativa este identificabila cu focalizarea.rememorarea unui eveniment anterior. prevaland verbele la timpul prezent si viziunea analitica. Razboiul incepe iar el ajunge ranit intr-un spital din Bucuresti. aducand in prezent experienta sa erotica: cum s-a casatorit cu Ela si cum a ajuns sa creada ca ea il insala cu G. Coerenta celor doua carti luate independent afirma astfel un oarecare holomorfism al operei. Stefan Gheorghidiu narand o poveste revoluta. experienta iubirii. Aceste capitole reactualizeaza povestea de iubire si reprezinta o enclava narativa in cadrul povestirii de razboi. devine act catharctic.5 din "Cartea intai" sunt retrospective naratiei. tema fiind iubirea. deoarece apare dublata : in capitolele afectate prezentarii iubirii dintre el si Ela. una familiala in care familia este un paravan al afacerismului si depravarii si una politica. Se intoarce la Ela. Capitolele 1 si 6 din "Cartea intai" si toate din "Carteaa doua" sunt contemporane naratiei. ea este zero sau neutra. un act de purificare. ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului 1916. Modernitatea romanului si caracterul subiectiv-experiential al acestuia se evidentiaza si in cadrul acestei constante narative. respectiv cu viziunea. un timp al memoriei. spatiu al unei "comedii umane". Fiind un novator in arta romanesca se poate usor observa dublarea perspectivei in cadrul acestei unitati compozitionale a romanului. al retrospectivei narative. prevaland verbele la timpul imperfect . Capitolele 2. cum mosteneste o avere si se implica intr-o afacere din care se va retrage ulterior. Stefan Gheorghidiu. naratorul urmarind in primul rand afirmarea unei conceptii despre aceasta vazuta ca un proces de autosugestie. ramanand totusi bogat. Reuseste sa obtina permisia. Dupa discutia de la popota in care personajul nu reuseste sa obtina o permisie de la comandant.story . Pentru Gheorghidiu rememorara acestei povesti.Romanul debuteaza cu prezentarea personajului principal.

perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de constructie si individualizare a personajelor. Dupa Northrop Frye perspectiva narativa este identificabila cu modul de narare. avand curajul sa demaste imperfectiunile lumii in care traieste. coborata de pe soclu se amesteca in gloata. afacerismul. Ca referent uman. Este extrem de posesiv si incapabil sa accepte o infrangere. ea nu este numita. . Fara indoiala . Este obsedat de absolut.fiind numit de profesorii sai de filosofie sa tina un curs special studentilor . dar si hipersensibil. noi vedem bine ceea ce se intampla in el"Desigur ca privita din acest punct de vedere. artificializata de conveniente este numita Ela. el este inzestrat cu numeroase "placaje culturale". frivola. nararea realizandu-se la persoana I. Teoreticienii afirma ca in acest tip de focalizare naratorul stie mai mult decat orice personaj si niciun personaj nu poate detine secrete fata de narator. Este intransigent. perfectiune si are o constiinta incapabila de compromisuri neputand glorifica inselaciunea si retragandu-se din afacerile cu Nae Gheorghidiu. naratorul stiind atat cat personajul implicat in diegeza. "ma gandeam halucinat". modernitatea. cantitatea de informatie detinuta de narator si implicit de personaj rasfrangandu-se indirect asupra acestor doua instante ale comunicarii. in societatea mediocra. Atat timp cat ea este detasata de vulgaritate. intreaga actiune fiind pusa pe seama sa si personaj narator. se afla deasupra celorlalte femei prin imaginea pe care si-o pastreaza in mintea lui Stefan Gheorghidiu. el ilustreaza conceptia scriitorului conform careia "eroul de roman presupune un zbucium interior". este mentinuta intr-un anonimat superior si misterios. Inzestrat cu "functia de interpretare" si cu cea "de reprezentare". Este un "narator implicat dramatizat" si un "romancier virtual" asa cum este statutat de catre N. Stefan Gheorghidiu este personajul principal. cititorul avand perceptia lumii romanesti ca si cum s-ar afla pe umarul lui Stefan Gheorghidiu si in mintea lui. politicianiasmul. Ela este o expresie a mediocritatii si a superficialitatii. In momentul in care. Teoreticienii chiar afirma ca : "Impreuna cu acesta ii vedem pe ceilalti protagonisti. dar va fi invins de el devenind astfel victima propriului ideal. dovada stand verbele " eram insurat". In capitolele afectate povestii de razboi ea este interna.scris. Spre deosebire de acesta. fiind prezent in toate secventele narative. un om de o inteligenta sclipitoare. amplificand semnificatia unui gest sau a unui cuvant pana la proportiile unei catastrofe. cu punctul de vedere in care se situeaza gramatical naratorul. este un fiu observator si analist. Cel mai interesant personaj in acest sens este Stefan Gheorghidiu. protagonist. Manolescu. Ca instanta narativa. Personajul este un om care lupta cu ordinea sociala. un inadaptat superior in lumea ce pentru el este un adevarat "pat al lui Procust". Gheoghidiu este aflat in permananta cautare de certitudini. abia cu el vedem evenimentele povestite. iubire. In cadrul acestui roman subiectiv al experientei aceasta fiind homodiegetica. prin prisma lui fiind narate evenimentele. El este superior moral celorlalti prin aspiratiile catre ideal. pretuit de specialisti . meschina.

Discursul narativ actorial intern realizat la persoana I identifica naratorul cu personajul implicat. . ca se deruleaza pe masura ce sunt povestite. sobrietate. dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment. notatia reactiilor fiziologice. timpul verbal al naratiunii. raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de posterioritate : evenimentele sunt povestite dupa ce s-au petrecut. Dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment este data de evenimentul povestit. Finalul este unul deschis . acest scriitor interbelic inoveaza si in cadrul tehnicilor folosite. In capitolele afectate experientei razboiului raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de simultaneitate. Pe parcursul intregului roman se observa o propensiune deosebita pentru starile difuze ale eroului. totul fiind subordonat memoriei involuntare. respingand dezinvoltura prin care acesta isi atribuie o cunoastere absoluta a vietii. Camil Petrescu pleaca de la ideea ca timpul subiectiv poate fi recuperat prin anamneza. ele sunt consemnate evident o iluzie artistica.Desigur ca privita din acest punct de vedere. el abordeaza. Fiind un novator in arta romanesca.si da impresia cititorului ca eroul este capabil de a o lua de la capat in urma rememorarii evenimentelor si exonerarii de acestea. perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de prezentare a actiunii. tehnica amanuntului.element implicat de modernitate . Camil Petrescu dezaproba omniscienta romancierului traditional. aceasta aducand in prezent ganduri. tehnici aferente romanului subiectiv : introspectia. Astfel. Este intretinuta astfel aceasta iluzie a rememorarii. observanduse clar doua raporturi : in capitolele afectate prezentarii experientei iubirii dintre el si Ela . sau ca pe masura ce se petrec. de sondare pana in zonele adanci ale subconstientului. sau povestirea este ulterioara desfasurarii evenimentelor. a raportului dintre timpul povestirii. al nararii si cel al diegezei. de exaltare a trairilor. Evenimentele preceda povestirea lor. Camil Petrescu inoveaza si aici. a verbelor la persoana I. intarind ideea ca fiecare eveniment reprezinta o realitate diferita pentru persoane diferite. perspectiva fiind homodiegetica. dublat de notele infrapaginale in care se dau anumite explicatii suplimentare. iar autorul intradiegetic. sistemul verbal al timpului prezent creeaza impresia cititorului ca evenimentele prezentate se petrec chiar in acel moment. sistemul verbal al trecutului demonstrand astfel acest lucru. abundenta neologismelor si a comparatiilor. fapte revolute. desi intr-o forma incipienta. tehnica jurnalului Acest stil necontrafacut care sporeste autenticitatea este conferit de: folosirea cuvintelor simple. flash-back-ul .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful