PERSPECTIVA NARATIVA "Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi" CAMIL PETRESCU Constantele comunicarii narative - perspectiva, tipar

, focalizare, narator, personaje - ca premise aplicative de nastere a unei opere epice au fost abordate in chip diferit in functie de epoca si curentul integrator al autorului si operei. Astfel, perioada interbelica va fi o perioada de innoiri ale prozei romanesti. In perioada interbelica proza romaneasca va sta sub imperiul directiilor impuse de Eugen Lovinescu in studiul "Creatie obiectiva", studiu in care acesta avertiza asupra necesitatii sincronizarii literaturii romane cu cea europeana. In virtutea acestui spirit al secolului, criticul considera oportuna renuntarea in proza la problematica de extractie rurala, ceea ce va duce la aparitia romanului ca scriitura elevata, despre si pentru intelectuali. Multi scriitori interbelici se vor orienta catre romanul de analiza, al experientei, subiectiv - care presupune privirea dinauntru a intregului univers - in perioada de culme scriind Hortensia Papadat Bengescu, Liviu Rebreanu si Camil Petrescu. Intre toti se va detasa Camil Petrescu datorita faptului ca el este si teoritician al romanului cu niste concepte bine fixate si documentate si, constientizand necesitatea sincronizarii literaturii cu filosofia si cu toate stiintele, este convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte: "Autorul pare a fi [.] un perspectivist: el pare a sti ca ceea ce numim <<adevarat>> este totdeauna produsul unui punct de vedere si ca singura putinta de a ne salva oarecum de relativismul fatal al constiintei este de a inmulti perspectivele in jurul aceluiasi obiect". Camil Petrescu, teoretician al romanului prin studiul "Noua structura si opera lui Marcel Proust" constientizeaza necesitatea sincronizarii literaturii cu filozofia si cu stiinta, fiind convins ca scriitorul descrie realitatea propriei constiinte, actul de creatie fiind un "act de cunoastere, de descoperire si nu de inventie. Cunoastem", spune Camil Petrescu doar "rasfrangandu-ne in noi insine". Viziunea despre lume a scriitorului, articulata personajului narator - Stefan Gheorghidiu este viziunea unui reflexiv cu preocupari filozofice si literare, un weltanchauung reflexiv, accentul cazand pe factorul psihologic, epicul fiind diminuat. Se genereaza astfel o formula epica noua in care teatrul actiunii se deplaseaza dm afara "inauntrul constiintei personajului''- Nicolae Manolescu, prozatorul renuntand la semnificatia evenimentului exterior , idee preluata posibil de la Stendhal. Mutarea vietii romanesti pe alte coordonate da nastere astfel unei proze analitice de factura subiectiva caracterizata de: substantialitate, conceptia conform careia literatura trebuie sa reflecte esenta concreta a vietii: iubirea, gelozia, cunoasterea, dreptatea, adevarul, orgoliul ranit, demnitatea, categorii morale absolute. Noul roman al secolului XX, inclusiv "Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi" vizeaza astfel domenii ale spiritului: iubirea, moartea, boala,

simte.Nicolae Manolescu. sentiment. al eroului in care este implicat.Stefan Gheorghidiu . uniscient. se impune astfel analiza ei din trei puncte de vedere diferite. bine individualizate si antrenate de o intriga complexa.operele structurandu-se pe o pasiune. Acelasi teoretician afirma de altfel ca atunci "cand centrul de orientare nu coincide cu naratorul.deoarece naratorul cunoaste faptele doar prin prisma personajului. fiind sustinuta de numeroase personaje.' Autenticitatea. niste constiinte individuale. specie literara a genului epic in proza de marime substantiala in raport cu celelalte specii inrudite. Teoreticienii de varf ai domeniului nereusind sa ajunga la un consens. el neavand acces decat la ceea ce vede. uneori documente. o a doua trasatura definitorie a romanului subiectiv al experientei presupune ilustrarea realitatii prin propria constiinta: 'Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea constiintei mele. care nu are acces la intregul univers informational al actorilor. aude. in modul de individualizare din interior a personajului reprezentand intelectualul insetat de experiente definitive cu valoare de absolut si in infrastructura narativa. perspectiva narativa identificabila in tiparul narativ actorial este demonstrata in acest roman subiectiv al experientei pe baza unei diegeze construite de un narator intradiegetic. Problema perspectivei narative. prin dezvoltarea de regula a unei problematici grave. "Acest lucru. bazata pe evenimente reale. dar nu poate fi omniprezent. idee. filtrate permanent prin constiinta personajului. fiind o naratiune fictiva in care actiunea dominanta. Nu cunoaste deznodamantul si nu poate face anticipari. lucru care a dus la imposibilitatea judecarii acesteia intr-un singur mod.perceptor.conditie sine qua non a acestui tip de roman . in completul semnificatiilor ei. gandeste acest personaj. "Ultima noapte de drag 515c25f oste. decat retrospectiv. se desfasoara pe mai multe planuri. inlaturand ad-hoc schemele prestabilite. Caracterul subiectiv si experiential al acestuia rezida in modul inedit care depaseste cliseele traditionale de abordare a temelor majore: iubirea si razboiul. autenticitatea constituind esenta noului adus prin creatia sa si fiind 'un mod de a trai si de a cunoaste realitatea. Dupa Jaap Lintvelt perspectiva narativa este indentificabila cu tiparul narativ. nu poate fi omniscient. astfel incat el nu va putea oferi decat o prezentare externa a celorlalti actori. romancierul insusi vazand romanul ca pe un 'dosar de existenta.iar personajele. . continutul meu psihologic. dar coincide cu un actor. exemplificari ale unor principii. devenind niste monografii ale unor idei. datorita variatelor ei ipostazieri. Fiind un roman. adica al personajelor. deoarece este implicat in diegeza. a suscitat in cadrul teoriei critice nu arareori contradictii.' Camil Petrescu detine primatul in literatura romana in acest sens. tipul narativ va fiactorialnaratorul este limitat la extrospectia si introspectia acestui actor . intaia noapte de razboi" a reusit sa genereze in literatura romana o adevarata revolutie a mentalitatii atat in plan estetic. de a vedea sensibil lumea' . cat si social. in cazul acestui roman subiectiv ea fiind de tip actorial .

ea este zero sau neutra. Razboiul incepe iar el ajunge ranit intr-un spital din Bucuresti.. naratorul stiind mai mult decat orice personaj. una economica mediocra si meschina.4. prevaland verbele la timpul imperfect . Capitolele 2. Aceste capitole reactualizeaza povestea de iubire si reprezinta o enclava narativa in cadrul povestirii de razboi. spatiu al unei "comedii umane". Ii lasa acesteia inainte de divort casele de la Constanta si toate bunurile. un timp al memoriei.rama reprezentand-o razboiul in spatiul caruia este vizualizat eroul initial pentru ca apoi sa fie inserata experienta sa cu Ela. Stefan Gheorghidiu. Acest clement i-a indreptatit pe unii critici sa vorbeasca si despre acea trasatura de roman a tiroir (roman cu sertare) sau Rahmenenzarung sau povestire cu rama sau poveste in poveste sau frame. ramanand totusi bogat.5 din "Cartea intai" sunt retrospective naratiei. prin memoria involuntara el nareaza faptele retrospectiv. iar in corespondenta primita acasa gaseste o scrisoare care il acrediteaza ca sotia lui il insala.3. al retrospectivei narative. viziunea fiind viziunea obiectiva. contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe Valea Prahovei. un act de purificare. tema fiind iubirea. Reuseste sa obtina permisia. sotia lui. una familiala in care familia este un paravan al afacerismului si depravarii si una politica.story . tema fiind razboiul. Pe parcursul capitolelor afectate razboiului se scoate in evidenta caracterul unic al acestuia aflat in antiteza cu viata mediocra bucuresteana definita printr-o realitate sociala care judeca omul dupa false valori precum avere si ereditate. anamneza. experienta iubirii. perspectiva narativa este identificabila cu focalizarea. ca proaspat sublocotenent rezervist in primavara anului 1916. Fiind un novator in arta romanesca se poate usor observa dublarea perspectivei in cadrul acestei unitati compozitionale a romanului. Capitolele 1 si 6 din "Cartea intai" si toate din "Carteaa doua" sunt contemporane naratiei. merge la Campulung sa isi vada sotia care il roaga sa treaca niste bani din mostenirea unchiului Tache pe numele ei. deoarece apare dublata : in capitolele afectate prezentarii iubirii dintre el si Ela. cum mosteneste o avere si se implica intr-o afacere din care se va retrage ulterior.Romanul debuteaza cu prezentarea personajului principal. respectiv cu viziunea. Dupa Gerard Genette si Tzvetan Todorov. Se intoarce la Ela. Iubirea este prezentata printr-un "flash-back" amplificat. Dupa discutia de la popota in care personajul nu reuseste sa obtina o permisie de la comandant. Modernitatea romanului si caracterul subiectiv-experiential al acestuia se evidentiaza si in cadrul acestei constante narative. aducand in prezent experienta sa erotica: cum s-a casatorit cu Ela si cum a ajuns sa creada ca ea il insala cu G. devine act catharctic. Stefan Gheorghidiu narand o poveste revoluta. printr-un flash-back amplificat sau analepsa . un mod de a uita.rememorarea unui eveniment anterior. Pentru Gheorghidiu rememorara acestei povesti. prevaland verbele la timpul prezent si viziunea analitica. naratorul urmarind in primul rand afirmarea unei conceptii despre aceasta vazuta ca un proces de autosugestie. Coerenta celor doua carti luate independent afirma astfel un oarecare holomorfism al operei. el fiind in cunostinta de cauza asupra tuturor evenimentelor pe care le reactualizeaza prin .

"ma gandeam halucinat". Inzestrat cu "functia de interpretare" si cu cea "de reprezentare". In cadrul acestui roman subiectiv al experientei aceasta fiind homodiegetica. Fara indoiala . intreaga actiune fiind pusa pe seama sa si personaj narator. el este inzestrat cu numeroase "placaje culturale". perfectiune si are o constiinta incapabila de compromisuri neputand glorifica inselaciunea si retragandu-se din afacerile cu Nae Gheorghidiu. afacerismul. Gheoghidiu este aflat in permananta cautare de certitudini. artificializata de conveniente este numita Ela. este un fiu observator si analist. Este intransigent. politicianiasmul. In momentul in care. dar si hipersensibil. Este un "narator implicat dramatizat" si un "romancier virtual" asa cum este statutat de catre N.fiind numit de profesorii sai de filosofie sa tina un curs special studentilor . Dupa Northrop Frye perspectiva narativa este identificabila cu modul de narare. perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de constructie si individualizare a personajelor. In capitolele afectate povestii de razboi ea este interna. ea nu este numita. Stefan Gheorghidiu este personajul principal. Atat timp cat ea este detasata de vulgaritate. dar va fi invins de el devenind astfel victima propriului ideal. in societatea mediocra. un inadaptat superior in lumea ce pentru el este un adevarat "pat al lui Procust". frivola. . Cel mai interesant personaj in acest sens este Stefan Gheorghidiu. Este obsedat de absolut. nararea realizandu-se la persoana I. Manolescu. cititorul avand perceptia lumii romanesti ca si cum s-ar afla pe umarul lui Stefan Gheorghidiu si in mintea lui. abia cu el vedem evenimentele povestite. Teoreticienii afirma ca in acest tip de focalizare naratorul stie mai mult decat orice personaj si niciun personaj nu poate detine secrete fata de narator. prin prisma lui fiind narate evenimentele. naratorul stiind atat cat personajul implicat in diegeza. meschina. coborata de pe soclu se amesteca in gloata. Ca instanta narativa. El este superior moral celorlalti prin aspiratiile catre ideal. fiind prezent in toate secventele narative. amplificand semnificatia unui gest sau a unui cuvant pana la proportiile unei catastrofe. Este extrem de posesiv si incapabil sa accepte o infrangere. este mentinuta intr-un anonimat superior si misterios. se afla deasupra celorlalte femei prin imaginea pe care si-o pastreaza in mintea lui Stefan Gheorghidiu. avand curajul sa demaste imperfectiunile lumii in care traieste. cantitatea de informatie detinuta de narator si implicit de personaj rasfrangandu-se indirect asupra acestor doua instante ale comunicarii.scris. cu punctul de vedere in care se situeaza gramatical naratorul. protagonist. Personajul este un om care lupta cu ordinea sociala. modernitatea. noi vedem bine ceea ce se intampla in el"Desigur ca privita din acest punct de vedere. Teoreticienii chiar afirma ca : "Impreuna cu acesta ii vedem pe ceilalti protagonisti. Ca referent uman. Spre deosebire de acesta. pretuit de specialisti . dovada stand verbele " eram insurat". el ilustreaza conceptia scriitorului conform careia "eroul de roman presupune un zbucium interior". iubire. Ela este o expresie a mediocritatii si a superficialitatii. un om de o inteligenta sclipitoare.

Discursul narativ actorial intern realizat la persoana I identifica naratorul cu personajul implicat. dublat de notele infrapaginale in care se dau anumite explicatii suplimentare. tehnica amanuntului. totul fiind subordonat memoriei involuntare. raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de posterioritate : evenimentele sunt povestite dupa ce s-au petrecut. Este intretinuta astfel aceasta iluzie a rememorarii. Finalul este unul deschis . a raportului dintre timpul povestirii. perspectiva narativa are un impact deosebit asupra modului de prezentare a actiunii.si da impresia cititorului ca eroul este capabil de a o lua de la capat in urma rememorarii evenimentelor si exonerarii de acestea. ele sunt consemnate evident o iluzie artistica. de exaltare a trairilor. flash-back-ul . perspectiva fiind homodiegetica. sistemul verbal al timpului prezent creeaza impresia cititorului ca evenimentele prezentate se petrec chiar in acel moment. iar autorul intradiegetic. de sondare pana in zonele adanci ale subconstientului. notatia reactiilor fiziologice.Desigur ca privita din acest punct de vedere. al nararii si cel al diegezei. sau ca pe masura ce se petrec. abundenta neologismelor si a comparatiilor. intarind ideea ca fiecare eveniment reprezinta o realitate diferita pentru persoane diferite. Camil Petrescu inoveaza si aici. tehnici aferente romanului subiectiv : introspectia. desi intr-o forma incipienta. Camil Petrescu pleaca de la ideea ca timpul subiectiv poate fi recuperat prin anamneza. tehnica jurnalului Acest stil necontrafacut care sporeste autenticitatea este conferit de: folosirea cuvintelor simple. In capitolele afectate experientei razboiului raportul dintre timpul povestiri si cel al diegezei este de simultaneitate. observanduse clar doua raporturi : in capitolele afectate prezentarii experientei iubirii dintre el si Ela . Astfel. Fiind un novator in arta romanesca. Pe parcursul intregului roman se observa o propensiune deosebita pentru starile difuze ale eroului. Dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment este data de evenimentul povestit. a verbelor la persoana I. fapte revolute. Evenimentele preceda povestirea lor. timpul verbal al naratiunii.element implicat de modernitate . sistemul verbal al trecutului demonstrand astfel acest lucru. ca se deruleaza pe masura ce sunt povestite. Camil Petrescu dezaproba omniscienta romancierului traditional. respingand dezinvoltura prin care acesta isi atribuie o cunoastere absoluta a vietii. aceasta aducand in prezent ganduri. . dubla perspectiva asupra aceluiasi eveniment. el abordeaza. sobrietate. sau povestirea este ulterioara desfasurarii evenimentelor. acest scriitor interbelic inoveaza si in cadrul tehnicilor folosite.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful