Din perspectiva unei opere literare, autorul si cititorul sunt entitati aflate la capetele opuse ale

procesului semiotic. Primul este cel care a creat si semnat opera, al doilea este cel care o recepteaza si o
interpreteaza in functie de propriile referinte si capaitati de intelegere. Autorul concret, creatorul operei
literare,

adreseaza,

ca

expeditor,

un

mesaj

literar

cititorului,

care

functioneaza ca

destinatar/receptor..Reflexul (oglindirea) autorului intr-un text epic este naratorul, delegat sa

relateze faptele/intamplarilen universului fictional.Cu alte cuvinte,naratorul este instanta intemediara
intre autor si cititor.El este cel care comunica istorisirea cititorului fictiv. Atat naratorul cat si personajul
sunt manuite de autor in scopul dorit de acesta si in conformitate cu propria viziune asupra veridicitatii
relatarii. Se poate pune semnul egalitaii intre autor, narator si personaj doar in cazul jurnalului,
memoriilor sau al autobiografiei.
Naratorul ca imagine intermediar ntre autor, universul narat i cititor, este de mai multe tipuri ,
clasificarea fiind realizat n funcie de persoana la care este relatat ac iunea. Astfel , o prim instan
este naratorul obiectiv ,vocea creia autorul i ncredineaz misiunea de a povesti faptele i pare a ti tot
ceea ce se ntmpl n viaa personajelor. Este oglindirea realit ii , rareori intervenind cu opinii sau
comentarii ..n literatura romn, romanul obiectiv este prezent nc din a doua jumtate a secolului al
XIX-lea, prin opere ca Mara (I. Slavici) sau Ciocoii vechi i noi (N. Filimon). n perioada interbelic,
apariia romanului realist, Ion al lui Liviu Rebreanu constituie un eveniment de referin pentru
destinul romanului autohton, fiind primit favorabil de ctre critici importani ai vremii ca E. Lovinescu,
G. Clinescu sau P. Constantinescu.
La polul opus , naratorul-personaj este implicat direct n succesiunea evenimentelor, relatate la
persoana I, crend perspectiva subiectiv. Acesta se identific , n general , cu personajul principal i
poate conine elemente de biografie din viaa autorului nsi. Un bun exemplu este romanul lui Camil
Petrescu Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi , un roman modern de tip subiectiv aprut
tot n perioada interbelic. Are drept caracteristici unicitatea perspectivei narative, timpul prezent i
subiectiv i, nu n ultimul rnd ,naraiunea la persoana I. Este prezent fluxul contiinei, memoria
afectiv, anticalofilismul, dar i autenticitatea .
Conform lucrrii de critic literar intitulat Arca lui Noe , exist dou tipuri de roman ce
ilustreaz tipurile de narator menionate anterior : cel doric i cel ionic. Aasar opera realist-obiectiv
rebrenian este un text doric. Este o oper epic ampl, ce i propune s descrie realitatea n toat
complexitatea sa, filtrat prin perspectiva unui narator obiectiv omniscent. Personajele sunt tipuri

umane, prezentate n mediul social din care fac parte, avnd un traseu existenial previzibil.Concep ia
autorului este ilustrat doar prin intermediul aciunii i a tipurilor umane , vocea naratorial fiind punctul
de legtur dintre creatorul literar i mesajul transmis cititorului.Romanul camilpetrescian, ns este
inclus n seria celor ionice, remarcnd diferenele fa de modelul doric (tradiional): lumea romanesc
este de-teatralizat, autorul nu mai recurge la ierarhia semnificaiei evenimentelor, iar drama rzboiului
este cobort de pe scena istoriei pe scena trrilor personale, toate acestea prin intermediul nara iunii la
persoana I.
n romanul doric, Ion geneza este influenat de viaa autorului .Este o lume desprins din
realitate, a crei iluzie, naratorul si propune s o menin pe tot parcursul operei.Rebreanu face referire
la cteva scene la care fusese martor i care au constituit punctele de reper pentru viitoarea oper: un
ran pe care l-a vzut srutndu-i pmntul ca pe o ibovnic, un ran bogat, vduv, care i-a btut
fata fiindc rmsese nsrcinat cu un ran srac, o discuie cu un tnr, Ion Pop al Glanetaului, din
cuvintele cruia se simea o dragoste pentru pmnt aproape bolnvicioas. Nu n ultimul rnd,
detaliile spaiale din roman le reiau pe cele reale, ale spaiului copilriei lui Liviu Rebreanu.Se pune
accent pe detaliu, simbol i semnificaie , toate acestea evideniind dorina autorului de a- i prezenta
ideile ntr-o manier detaat, nesubiectivizat.
i romanul ionic al lui Camil Petrescu este o transpunere a realit ii i un rezultat al perioadei
istorice n care a trit, ns diferena const n subiectivismul cu care este prezentat ac iunea. Prima
parte are caracter fictional , in timp ce a doua creeaza impresia de veridicitate . Daca actiunea din prima
parte este doarun produs al imaginatiei, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de
iubire pana la scrierea romanului, partea a doua este ,insa ,o experienta reala , scriitorul fiind ofiter al
armatei romane in Primul Razboi Mondial . Incipitul este ex abrupto ,si fixeaza cadrul spatio temporal.
n realizarea personajelor,in Ion naratorul se afl pe o poziie ndeprtat i excentric. ()
Eroul nu e liber, e manipulat. I se interzic hazardul, accidentalul, excepia, n fond singularitatea. () E
o victim a fatalitii. (N. Manolescu) Aceast supunere a personajului fa de destin este pus n
eviden prin semnele care i se fac la tot pasul. Btaia dintre Ion i Geroge nu pare s fie dect o
repetiie a crimei din finalul romanului, moartea lui Avrum privit atent de ctre Ana este o anticipare a
morii femeii, destinul Anei, comptimit de Laura, va fi repetat, n liniile sale generale, de ctre Laura
etc. Metafora drumului este cea care deschide i nchide romanul. Cititorul este purtat n primele pagini
peste Some, traversnd satul Jidovia, dnd buzna n Pripasul pitit ntr-o scrntitur de coline. Intrarea
n ficiune se realizeaz lent, prin acomodarea cu spaiul n care se vor petrece evenimentele. Descrierea

prin detalii semnificative are valoare anticipativ: Rpele-Dracului, Cimeaua-Mortului sau Hristosul
cu fata spalacita de ploi de la intrarea n sat avertizeaz cititorul c a intrat ntr-o lume desacralizat,
ameninat constant de moarte.Naratorul nu se regsete in persoana protagonistului i a ceilorlalte figuri
prezente n roman. Dei prezentarea evenimentelor este realizat ntr-o manier detaat , faptele sunt
evideniate n aa fel ntru a scoate la iveal mesajul si tipologia fiecrui personaj , n special a lui Ion , a
crui patim pentru pmnt este ilustrat prin orice micare a sa.
Spre deosebire de proza realista, care prefera personajul tipic in situatii tipice si in stricta
dependenta cu mediul social, eroii lui Camil Petrescu sunt intelectuali aflati in cautarea absolutului in
dragoste, spirite problematizante preocupate de clarificarea propriilor trairi.Romanul camilpetrescian se
remarc, in primul rand , prin centrarea actiunii pe eul narator care isi prezinta perspectiva asupra vietii .
De asemenea , teatrul actiuniieste mutat inlauntrul constiintei naratorului . Evenimentele sunt prezentate
din perspectiva lui Stefan Gheorghidiu , neavand o alta perspectiva asupra realitatii . De aceea , Ela nu
poate fi acuzata de infidelitate in mod direct, deoarece , tot ceea ce stim despre aceasta, este relatat de
sotul sau . La Camil Petrescu ,razboiul se muta de pe scena istoriei , pe cea a constiintei si cea a
simturilor. Astfel , romanul va cultiva aspecte neglijabile precum frigul , foamea , durerea , intamplarile
absurde . De asemenea, in romanul ionic se mai poate vorbi despre dedramatizarea evenimentelor ,
romanul reflectand evenimentul comun , banal , cotidian .Accentul este pus pe psihologism si pe analiza
personajului principal ,al crui profil este realizat prin prisma conflictului psihologic cu care Stefan
Gheorghidiu se confrunt.
Conchiznd, avnd n vedere instanele comunicrii , n literatura romn se remarc att
romanul obiectiv , prin detaarea relatrii aciunii , ct i cel subiectiv ,unde psihologismul si
analiza joac un rol esenial n conturarea ac iunii si a personajelor.