Sunteți pe pagina 1din 3

ION aparut in 1920 roman de debut de tip REALIST , OBIECTIV prezinta universul rural fara a-l idealiza

Romanul obiectiv DORIC opera epica ampla : isi propune sa descrie realitatea in toata complexitatea sa
din perspectiva unui narator omniscient obiectiv
personajele sunt tipuri umane prez. In mediul social din care fac parte
GENEZA
Evidentiata in art. Marturisiri (1943) . Scene la care fusese martor = pct. de reper pt viitoarea opera :

Un taran care a sarutat pamantul ca pe o ibovnica

Altul , bogat , vaduv , care si-a batut fiica pentru ca a ramas insarcinata cu un tanar sarac

Ion Pop al Glanetasului din cuvintele caruia se simtea o dragoste pentru pamant aproape bolnavicioasa

Detaliile spatiale le reiau pe cele reale din copilaria autorului


Procesul de creatie lung si sinuos in care faptele reale se imbina cu imaginatia . A durat 3 ani , o singura noapte primul capitol
TITLUL
Morfologic subst propriu , ilustreaza numele protagonistului . Releva viziunea realista : nume simplu , comun , specific zonei Ardealului .
Titlul initial Zestrea , tot de fact. Realista , ilustra unul din motivele centrale ale operei . Acesta a fost schimbat in Ion care , spune autorul , desi
anodin , mi s-a parut expresiv
TEMA
Patima lui Ion ca forma a instnctului de posesiune (Manolescu) .
PROBLEMATICA PAMANTULUI in conditiile soc-econ ale sec. XIX din mediul rural , dedublata de tema IUBIRII si a DESTINULUI

STRUCTURA 13 capitole ( numar nefast) , 2 parti : Gl pam (6) si Gl iubirii (7)


CIRCULARA , in viziunea rebreniana romanul e un corp sferoid . Idee sustinuta si de SIMETRIA dintre incipit si final :
Descrierea DRUMULUI e cea care deschide si inchide romanul . O metaora a romanescului (Manolescu)

Cititorul purtat in primele pagini peste Somes , traverseaza satul Jidovita , intrand in Pripasul pitit intr-o scrantitura de coline
Intrarea in fictiune se realizeaza lent -> acomodarea cu spatiul in care se vor petrece evenimentele
Descrierea prin DETALII SEMNIFICATIVE -> valoare anticipativa Rapele Dracului Cismeaua Mortului Hristosul de tinichea
Lume desacralizata
Final INCHIS reluand descrierea initiala , elemente ordonate invers -> lectorul se desparte de lumea fictiva
ACTIUNEA
In centrul actiunii se afla figura lui Ion , stapanit de o dorinta obsesiva de a avea pamant , actioneaza necontrolat (reunt. ,casatoria , Ana se sinucide
inurma alungarii si batailor , moare copilul , Ion se duce la Florica , e prins si omorat cu sapa-unealta de lucru a pamantului)
Dispusa pe DOUA PLANURI care se deruleaza PARALEL , dar se si intrepatrund in unele secvente IMAGINI ALE ACELEIASI LUMI
--> Planul TARANIMII si planul INTELECTUALITATII RURALE (familia Herdelea si Belciug, pers. Controversat , ranchiunos a carui
preocupare principala era construirea unei noi biserici si sporirea averilor manastiresti)
Prima secventa tipica pt r.obiectiv : o scena colectiva la care sunt chemate toate personajele imp. Prefigurandu-se relatiile dintre ele
HORA= eveniment important in lumea satului ; aici are si valente simbolice : o hora a soartei (Manolescu)
Afirmatia lui Vasile Baciu o fata am si nu-mi place fata pe care o am si bataia dintre Ion si George -> elemente ce schiteaza viit. Conflicte

In centrul actiunii se afla figura lui Ion , stapanit de o dorinta obsesiva de a avea pamant , actioneaza necontrolat (reunt. ,casatoria , Ana se sinucide
inurma alungarii si batailor , moare copilul , Ion se duce la Florica , e prins si omorat cu sapa-unealta de lucru a pamantului)

Nici intelectualitatea nu e ferita de tulburari => umiliri si compromisuri


Laura se casatoreste cu Pintea desi nu il iubea
Invatatorul ,dificultati materiale, voteaza impotriva convingerilor sale cu dep. Ungur
Titu (personaj de legatura intre Ion si Rascoala ) glasul pamantului cu valente stramosesti -> un aparator al romanismului (dif de Ion )

CONFLICTUL
I. Principalul confl MOTIVATIONAL : Ion oscileaza Gl. Pamantului (Ana )
Gl. Iubirii (Florica)

Confl din cele doua pl se sol. Prin


PROCEDEUL CONTRAPUNCTULUI

II. PL. INTELECTUALITATII cu Herdelea si Belciug (autoritatea si locul de casa)

(cunosc deznodaminte diametral opuse)

Acesta se aplica si intre dramele sentimentale ale lui Ion si Laurei (Aurel si Pintea)

ambele aleg sa nu urmeaze inima , insa


Ion : Nefericire , regrete
Laura : Multumire , prosperitate

STILUL
SOBRIETATE si ECHILIBRU .
Avand convingerea ca literatura inseamna creatie de oameni si de viata Rebreanu creeaza un roman in care se prefera expresia bolovanoasa in
locul stralucirilor stilistice