ACI SOSI PE VREMURI

ION PILLAT
La casa amintirii cu-obloane si pridor!
Paien"eni #abrelira si poarta! si #aor$
Iar %ornul nu mai tra&e alene din ciubuc
'e c(nd luptara-n codru si poteri! si %aiduc$
)n drumul lor spre #are *mbatr(nira plopii$
Aci sosi pe remuri bunica-mi Cal+opi$
Nerabdator bunicul p(ndise de la scara
,erlina le&anata prin lanuri de secara$
Pe-atunci nu erau trenuri ca a#i! si din berlina
Sari! subtire! -o -ata *n lar&a crinolina$
Priind cu ea sub luna c(mpia ca un lac!
,unicul meu desi&ur i-a recitat Le lac$
Iar c(nd deasupra casei ca umbre ber#e cad!
)i spuse Sburatorul de-un t(nar Eliad$
Ea-l asculta tacuta! cu oc%i de peru#ea$$$
Si totul ce romantic! ca-n basme! se ur#ea$
Si cum sedeau$$$ departe! un clopot a sunat!
'e nunta sau de moarte! *n turnul ec%i din sat$
'ar ei! *n clipa asta simteau ca-o sa ram(na$$$
'e mult e mort bunicul! bunica e batr(na$$$
Ce straniu lucru. remea/ 'eodata pe perete
Te e#i aieea numai *n stersele portrete$
Te recunosti *n ele! dar nu si-n -ata ta!
Caci trupul tau te uita! dar tu nu-l poti uita$$$
Ca ieri sosi bunica$$$ si ii acuma tu.
Pe urmele berlinei trasura ta statu$
Acelasi drum te-aduse prin lanul de secara$
Ca d(nsa tra&i! *n dreptul pridorului! la scara$
Subtire! calci nisipul pe care ea sari$
Cu ber#ele *ntr-insul amur&ul se opri$$$
Si m-ai &asit! #(mbindu-mi! ca prea nai eram
C(nd ti-am soptit poeme de bunul 0rancis 1ammes$
Iar c(nd *n noapte c(mpul -u lac *ntins sub luna
Si-am spus ,alada lunei de 2oria 0urtuna!
M-ai ascultat pe &(nduri! cu oc%i de ametist!
Si ti-am parut romantic si poate simbolist$
Si cum sedeam$$$ departe! un clopot a sunat$
Acelasi clopot poate $ *n turnul ec%i din sat$$$
'e nunta sau de moarte! *n turnul ec%i din sat$
Repere de interpretare
Ion Pillat este reprezentant al traditionalismului, debutand in 1912 cu vol Visari
pgne, urmat de altele precum Eterniti de o clip, Grdina ntre ziduri, Satul
meu, Biserica de altdat etc.
In vol. 3Pe Ar&es in sus4 56789: poetul evoca ambianta patriarhala a satului
natal, biserica straveche, casa stramoseasca, atmosfera intima a odailor. Din acest volum
face parte i poezia Aci sosi pe vremuri
- titlul poeziei fieaz! cadrul spa;io-temporal al iubirii! " mitic, nedefinit#
adverbul de loc aci cu form! re$ional! i locu%iunea adverbial! de timp pe vremuri
apar &n aceeai propozi%ie, suprapun'nd parc! trecutul cu prezentul (apropiere p'n! la
identificare).
" tema de supra-a;< * evocarea trecutului! iubirea
" tema de pro-un#ime * medita%ie pe tema trecerii ireersibile a timpului
(ciclicitatea timpului) cu motivul fugit irreparaile tempus
" alte motie # satul, clopotul !ec"i, ilioteca
" structura si compo#i;ie #" 67 disti%uri i un !ers final lier cu rol de laitmoti
" dubl! coordonat! temporal! ce or$anizeaz! tetul
liric # trecut"prezent, corespunz!toare celor dou! poveti de iubire, desf!urate &n acelai
cadru, su$estie a ciclicit!%ii vie%ii, iubirii.
" distihurile sunt or$anizate &n mai multe secven%e.
Prima secenta
casa amintirii e spa%iul mitic, &n afara timpului, spa%iul rememor!rii nostal$ice a
trecutului+ elementele asociate "obloane, pridvor, p!ien,eni, poarta, z!vor "
su$ereaz! de$radarea, trecerea timpului, dar i ideea de spa%iu privile$iat, $reu
accesibil, (z!brelir!) , care poate re&nvia trecutul &n amintire. #lopotul &nso%ete
cu sunetul s!u cele dou! poveti de dra$oste, su$er'nd repetailitatea e$istenei
umane.
A doua secenta
Poetul reinvie ima&inea bunicilor la arsta tineretii$
%umea de altdat e o lume idilic (casa, berlina, crinolina, %e lac,Surtorul,
codrul, plopii, luna etc.), o dragoste romantic, cu plimb!ri sub clar de lun!, indr!$osti%ii
tr!ind sentimentul c! , prin iubire, devin eterni.
-pare antiteza intre timpul ideal al dra$ostei (comparatia cu basmul) si realitate#
Demult e mort bunicul, bunica e batrana
A treia secenta
meditatia asupra timpului, a efemeritatii umane
.remea schimb!, transform! , afect'nd chipurile, ce se recunosc doar &n portretele
vechi, care p!streaz! ima$inile de odinioar!, c!ci trupul le"a tr!dat demult.
A patra secenta
a doua poeste de iubire. poetul si iubita acestuia
Prezentul a pierdut din farmec, dei nepo%ii repet! $esturile bunicilor peste timp#
acelai loc al int'lnirii, acelai drum, acelai clopot, acelai ritual al iubirii, recitarea de
versuri.
Dar eista si diferente# berlina &nlocuit! de tr!sur!, crinolina de pasul sub%ire,
starea romantic! de &ndr!$ostit e perceput! altfel, (prea naiv, simbolist), al%i poeti,
alta atitudine " ironia! autoironia poetului$
.erbele la perfect simplu su$ereaz! rapiditatea $esturilor sau repetabilitatea lor,
sus%in'nd narativitatea iubirii de odinioar!. /erunziul sus%ine caracterul etern al
sentimentului (privind, z'mbind). .erbele la timpul prezent &nsotesc medita%ia pe tema
trecerii timpului(te !ezi, te recunosti, uita, nu poti) sau ilustreaz! permanen%a
sentimentului de iubire ( !ii, calci, tragic). 0ntre prezent i trecut e o continuitate,
su$er'nd repetabilitatea, ciclicitatea e$isteei umane.
Elementele care -ac posibil< *ncadrarea poe#iei *n tradi;ionalism.
medita%ia nostal$ic! asupra trecerii timpului,
sentimentul ele$iac ( de tristete),
lirismul subiectiv,
viziune paseist! (&nclina%ie spre trecut, idealizarea trecutului),
preferin%a pentru satul arhaic, ima$inea casei stramosesti,
evocarea ima$inii bunicilor
prozodia clasic! (rima &mperecheata, ritm iambic),