Notiuni de anatomie a sistemului nervos

Dr. Horia Ples / Dr. Antoniu Brinzeu

Sistemul nervos central este compus din :
1. Axul cerebrospinal alcatuit dintr- o componenta intracraniana ( encefalul ) si o alta
intraspinala sau maduva spinarii , aflate una in continuarea celeilalte
2. Aglomerari neuronale de mai mici dimensiuni , numite ganglioni, cu localizari
diferite
3. Nervii , legati intre ei, cu axul cerebrospinal sausi cu sistemul ganglionar
!. "rganelle de simt ca prelungiri modificate ale structurilor nervoase
Axul cerebrospinal este invelit de un system de membrane cu rol protector care poarta numele de
meninge : dura mater invelisul extern mai dur si rezistent ara!noida un invelis "ormat dintr#o
membrana intermediara "orte "ina si pia mater aderenta de structurile axului si bine vascularizata.
Dura mater este o membrane "ibroasa rezistenta si neelastica $ rigida% care tapeteaza partea interna
a cutiei craniene. Supra"ata sa externa este aspra si rugoasa si este aderenta de periostul oaselor
craniene iar supra"ata interna este tapetata cu un endoteliu.Supra"ata externa se continua dincolo de
"oramenele bazei craniului cu periostuloaselor craniului $pericranium% .De asemenea dura mater se
continua cu tecile nervilor care parasesc cutia craniana.
Dura mater trimite in interiorul craniului patru prelungiri care au rol de sustinere si de protectie a
structurilor cerebrale asa cum este de exemplu coasa creierului & "alx cerebri si respectiv cortul
cerebelului # tentorium cerebelli prezentate in imaginea de mai 'os.
dupa (ray )*+,
Duramater trimite o prelungire care incon'oara nervul optic pe traiectul sau patrunzand in orbita si
care se si continua pana la invelisul extern "ibros al globului ocular. -a prote'eaza de asemenea
nervii acustico & vestibular si "acial si de asemenea trimite prelungiri si in 'urul "ilamentelor care
strabat lama ciuruita a osului etmoid intrand in alcatuirea nervului ol"activ.
.a nivelul lui "oramen magnum dura mater este aderenta la periost si se prelungeste in canalul
vertebral cu membrana durala care inveleste maduva spinarii.
/n interiorul cutiei craniene du ra mater are niste procese de plicaturare dand nastere unor canale
numite sinusuri : acestea sunt canale de drena' al sangelui venos care colecteaza sangele din venele
din interiorul creierului si de la supra"ata acestuia . Sinusurile venoase la randul lor se varsa in
vena 'ugulara interna . Sinusurile sunt multiple ca de exemplu : sinusul sagittal superior sinusul
sagittal in"erior sinusurile transverse sinusurile cavernoase $sinusul petros superior si sinusul
petros in"erior % sinusul sigmoid care se varsa in vena 'ugulara interna.
dupa (ray0s Anatomy
.a supra"ata externa a sinusului longitudinal superior se evidentiaza numroase mici granulatii
albicioase : granulatiile sau glandele lui Pac!ioni $ cu rol in reabsorbtia lic!idului ce"alora!idian &
.12%.
Procesele $ prelungirile % durei mater sunt :
#oasa creieruluicoboara vertical de la nivelul bolti craniului pana la cortul cerebelului
posterior si crista galli ( osul etmoid) anterior. $arginea sa superioara este convexa si
cuprinde sinusul sagittal superior iar marginea inferioara este concave si cuprinde sinusul
sagittal inferior. #oasa creierului desparte cele doua emisfere cerebrale patrunzand in
fisura interemisferica.
#ortul cerebelului % se prezinta ca o membrana fibroasa puternica ce are o forma rotun&ita si
acopera emisferele cerebeloase despartindu-le de lobul occipital al fiecarui emisfer
cerebra l si prote&andu-le fata de acestea ' sustine lobii occiitali.#ortul cerebelului este
ancorat de oasele occipital lateral, unde contine sinusurile transverse de fiecare parte ,
anterior se fixeaza de portiunea petroasa a oselor temporale , cuprinzand sinusurile
petroase superioare iar anterior cortul se ancoreaza pe proceselclinoide .
#oasa cerebelului
(iafragma seii turcesti % o membrane transversala care prote&eaza )ipofiza in spatial ei din
seaua turceasca.
Ara!noidaeste o membrane extreme de "ina "iin "ormata dintr#o textura "ina albicioasa amintind de
panza de paian'en & datorita "inetei sale.
/ntre ara!noida si dura mater exista un spatiu #spatiul subdural .
/ntre ara!noida si pia mater exista un spatiu numit spatiu subara!noidian umplut cu un tesut lax cu
c!aracter areolar.
La partea inferioara a creierului ara!noida acopera lobii anteriori si trece spre lobii temporali
lasand un spatiu important intre membrane si masa cerebrala acoperita de pia mater : cisterna
pontis sau spatial subarahnoidian anterior.
La nivelul fetei inferioare a cerebelului ara!noida acopera msa cerebeloasa dar lasa un important
loc liber intre ea si supra"ata in"erior a puntii lui 3arolio : cisterna magna sau spatial
subarahnoidian posterior .
-xista si alte spatii cisterne mai mici cu alte localizari.
Spatiul subara!noidian este umplut cu lic!idul ce"alora!idian care circula inttre di"eritele
compartimente asigurandu#s ein mod "iziologic un ec!ilibru intre ritmul de secretie sic el de
reabsorbtie a acestuia.
(ranulele Pacc!ioni se gasesc in di"erite localizari pe "ata externa a durei la nivelul sinusului
longitudinal superior si ele sunt implicate / procesul de reabsorbtie a .12.
Pia mater: este o membrane "ina puternic vascularizata care adera la supra"ata masei cerebrale si
care ii deriva vasele din arterele carotid interne si din arterele bazilare. -a contine un plex vascular
"oarte "in din care pornesc catre masa cerebrala ramuri arteriale ce patrund perpendicular in creier.
4ot ramurile arteriale din pia mater "ormeaza plexurile coroide din vecinatatea ventriculilor laterali
si ventriculului /3.-xista de asemenea la nivelul piei mater numeroase vase lim"atice care
acompaniaza ramurile arteriale.
Creierul sau encefalul : este partea sistemului nervos central care este continuta in cutia craniana .
Din punct de vedere descriptiv si didactic creierul se imparte in cinci parti $ care au ins a si
particularitati "unctionale % :
telencefalul respective cele doua emisfere cerebrale,
diencefalul % talamusul si )ipotalamusul
trunc)iul cerebral %mezencefalul, puntea lui *arolio si bulbul ra)idian ( medulla oblongata)
cerebelul
Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a creierului si ocupa partea anterioara
a cutiei craniene ele "iind separate prin "isura interemis"erica.
Ambele emis"ere cerebrale au o supra"ata superioara convexa care la nivelul careia se gaseste
scoarta cerebrala "ormata din materia cenusie & corpurile neuronilor si o supra"ata in"erioara care
priveste spre baza craniului.
Supra"ata scoartei este incretita si brazdata de o serie de depresiuni numite santuri $ sulci % si "isuri.
/ntre aceste santuri si "isuri se delimiteaza niste "ormatiuni numite lobi cerebrali si girusuri
cerebrale.
Fisurile cerebrale sunt :
Fisura interemisferica sau longitudinala ce separa cele doua emisfere cerebrale % se intinde
dinainte inapoi pe toata lungimea emisferelor si contine coasa creierului .+a extremitatile
sale coasa separa complet cele doua emisfere dar in portiunea sa mi&locie se intinde doar
pana la mi&locul creierului unde se opreste la nivelul corpului calos care conecteaza cele
doua emisfere cerebrale anatomic si functional.
Fisura Sylviana ( santul lui Sylvius) % porneste de pe fata inferioara a emisferei cerebrale
si urca pe farta laterala a acesteia divizandu-seintr-o ramura anterioara u un traiect nterior
si o ramura ascendenta care apoi se va ontinua cu o ramura orizontala orientate posterior
,e fata inferioara a emisferei cerebrale se gaseste vallecula -.lvii.
Fisura lui Rolando % imparte in doua fata laterala a emisferei cerebrale despartind lobul
frontal de cel parietal
Fisura parietooccipitala
5isurile din urma impart supra"ata externa a creierului in patru lobi cerebrali :
+obul frontal
+obul parietal
+obul temporal
+obul occipital
Daca se e"ectueaza o sectionare a creierului pe linia "isurii sagitale atunci "ata intera a acestuia va
prezenta urmatoarele "isuri :
/isura caloso marginala
/isura calcarina
/isura parieto ' ocipitala intern
/isura dentate fisura colaterala
Acestea vor delimita intre ele urmatorii lobi :
+obul frontal
+obul parietal
+obul occipital
+obul temporal
+obul central sau insula lui 0eil
+obul limbic
+obul olfactiv
(ray
.obul limbic prezinta doua convolutii $ girusuri %:convolutia !ipocampului si convolutia dentata.
/n interiorul ence"alului se gaseste un system de cavitati care comunica intre ele si prin care circula
lic!idul ce"alo ra!idian :ventriculii cerebrali.
.a nivelul emis"erelor cerebrale se gasesc ventriculii laterali care sunt separate intre ei de catre
septum lucidum dar comunica indirect prin intermediul ventriculului trei in care se desc!ide
"iecare printrun ori"iciu numit al lui 6onro. 3entriculii sunt tapetati de o membrane "oarte "ina
7ependima8 acoperita cu un epiteliu ciliat .
5iecare ventricul lateral este compus dintr# o parte centrala corpul care se gaseste in portiunea
in"erioara a lobului parietal si din trei prelungiri numit coarne : cornul anterior cornul posteriorsi
cel mi'lociu sau descendent.
.a disectie ventriculii laterali se vizualizeaza doar dupa sectionarea corpului calos.
1orpul calos asa cum s#a mai a"irmat este un element de legatura intre cele doua emis"ere "iind
"ormat in principal din "ibre nervoase respective din substanta alba.
1orpul calos constituie tavanul acoperisul respective peretele superior al cavitatii central a
ventriculului lateral in timp ce la baza acestuia se gasesc urmatoarele structuri : nucleul caudat al
corpului striat talamusul optic plexul corid o parte din "ornix.
/n ceea ce priveste sistemul ventricular ventriculul trei se continua cu al patrulea ventricol si cu
canalul ependimar.
Diencefalul este continatorul ventriculului /// si este conectat anterior cu telence"alul si posterior
cu structurile mezence"alului si trunc!iului cerebral.
-l se compune din doua elemente importante talamusul si !ipotalamusul.
Talamusul este o structura relative voluminoasa bilobata care constituie limita superioara a
trunc!iului cerebral . .obii se gasesc la nivelul partilor lterale ale ventricolului trei .
4alamusul se compune din nuclei care din punct de vedere "unctional constituie statii de releu in
calea de transmitere senzitiva si senzoriala : nucleul geniculat latral nucleul geniculate medial si
nucleul ventral posterior sunt example de relee in caile vizuala auditiva si espectiv
somatosenzoriala.
Hipotalamusul este situat in"erior "ata de t!alamus si are un rol in determinarea comportamentului
emotional. -l intervine de asemenea in reglarea secretiilor !ormonale prin secretia de "actori
eliberatori ai !ormonilor !ipo"izari & releasing "actors.
Dience"alul are de asemenea rol in reglarea unor "unctii vegetative si in reglarea comportamentului
: "oame sete somn reglare termica.
Mezencefalul : este o regiune redusa ca dimensiunicare leaga puntea de dience"al si de telence"al
motiv pentru care mai este denumit istm cerebral.-l se compune din urmatoarele elemente
:pedunculii cerebrali corpii cvadrigemenicorpii geniculate si apeductul lui Sylius.
Puntea pe de o parte este un element de legatura intre structurile SN 1 : leaga trunc!iul si maduva
de dience"al si de telence"al si de semenea leaga cerebelul de emis"erele cerebrale . in Acelasi tmp
in punte se gasesc nuclei unor nervi cranieni :
Nuclei nervului * ' trigemen ' un nucleu senzitiv si unul motor
Nucleul nervului *1
Nuceul nervului *11 - facial estesituat dorsal de
Nucleul olivar
Nuclei nervului auditiv sunt in numar de doi unu2l dorsal si unul ventral
Nucleii din punte au un rol important in reglarea respiratiei continand centrul pneumotaxic.
Bulbul rahidian sau medulla oblongata este prelungirea maduvei spinarii . Dimensiunile sale
sunt reduse avand o lungime de aproximativ 9 cm si o latime de sub 9 cm.
Bulbul prezinta cate o linie mediana atat pe "ata sa in"erioara cat sip e cea posto & superioara care#l
impart apparent in doua 'umatati.6ai multe structure sun descries la supra"ata bulbului : piramidele
bulbare care sunt doua "ormatiuni de substanta alba situate de o parte si de alta a aliniei mediane a
"etei in"erioare a bulbului. Decusatia piramidala este locul unde o parte a cailor piramidale se
incruciseaza. 1oloanele laterale sunt continuareacoloanelor laterale ale maduvei spinarii dar numai
o parte a "ibrelor continua calea celor medulare celelalte trecand de partea opusa.
:.iva bulbara este o masa ovalara proeminenta situate lateral de piramida bulbara de care este
separate printr# un sant.
: serie de "ascicule de substanta alba strabat bulbul si realizeaza legatura intre maduva spinarii si
eta'ele nervoase superioare : "uniculul lui 2olando"uniculul cuneat care este continuarea
"asciculului lui Burdac! $ din maduva%"uniculus gracilis este continuarea "asciculului lui (oll tot
medular.
5ata posterioara a bulbului "ace parte din planseul ventriculului /3 si are un aspect triung!iular.
Cerebelul se gaseste in "osa posterioara a craniului sub cortul cerebelului care & l separa de
emis"erele cerebrale .-l se compune dintr#o portiune central numita vermis si din doua portiuni
laterae emis"erele cerebeloase. 4oate aceste trei component au o structur microscopica
asemanatoare.1erebelul se compune din substanta alba s din substanta cenusie. Substanta
cenusie este dispusa la nivelul cortexului cerebelos dar si in nuclei independenti reprezentati de
agomerari neuronale.
Din punctul de vedere practic o imprtanta deosebita o are vascularizatia ence"alului atat
vascularizatia arteriala respectiv irigatia cu sange arterial cat si intoarcerea venoasa. Acest "apt
este usor de inteles daca amintim cat de numeroase sunt starile patologice legate de arterele si
venele c reierului si cat de de s sunt ele intalnite in practica . -ste su"icient sa amintim tulburarile
datorate obstructiei arterelor cerebrale si ale ramurilor lo sau patologia vasculara cerebrala cre
generaza accidente !emoragice # mal"ormatii arterio & venoase si complicatiile lor.
Vascularizatia arteriala : se "ace pornind de la arterele carotide si de la arterele vertebrale
respectiv de la sitemul arterial vertebrobazilar.
Arterele carotide comune se divid in
cate doua ramuri : artera carotia externa si artera carotida interna . Artera carotida interna este
principala ursa de irigare arteriala a creierului. 4rebuie totusi mentionat "aptul ca din artera carotida
externa izvorasc ramuri artere meningee care !ranesc meningele in diverse regiuni ale sale in
principal in cea posterioara.
Atera carotida interna aprovizioneaza partea anterioara a creierului oc!ii "runtea si nasul.
/n traiectul sau se disting patru regiuni$ portiuni % cu importanta clinica din punctul de vedere al
abordarii sale c!irurgicale:
,artea cervicala
,artea petroasa ( situata in stanca temporalului )
,orti.unea cavernoasa strabate sinusul cavernos % aceasta portiune patrunde in cutia
craniana dupa ce perforeaza dura mater la nivelul proceselor clinoide ale osului sfenoid
continuanduse cu portiunea cerebrala
,ortiunea cerebrala
2amurile arterei carotide interne sunt :
Artera timpanica
Artera meningiana- ramura din portiunea petroasa
Artera oftalmica (ultimele doua din portiunea cavernosa )
(in portiuna cerebrala pornesc % arterele cerebrala anterioara si medie artera comunicanta
posterioara si coroida anterioara
/n ansamblu vascularizatia creierului este asigurata de catre poligonul lui ;illis care rezulta din
arterele carotida interna si din artera bazilara .
/n partea anterioara poligonul este "ormat din arterele cerebrale anterioare unite prin artera
comunicanta anterioara iar in partea posterioara din arterele cerebrale posterioare care sunt ramuri
din artera bazilara. -le sunt legate de "iecare parte cu artera carotida interna prin artera comunicanta
posterioara./rigarea creierului rezulta din trei trunc!iuri principale pentru "iecare emis"era
cerebrala : arterele cerebrale anterioare si mi'locii ca ramuri din carotida interna si artera cerebrala
posterioara ramura din artera bazilara.Anterior cerebralele anteriare comunica prin artera
comunicanta anterioara iar posterior cerebralele posterioare comunica d "iecare parte cu carotida
interna prin comunicantele posteroiare de "iecare parte.
Poligonul lui ;illis si sistemul arterial de la baza creirului.