UNIVERSITATEA DE STUDII AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR - Cluj

Napoca
MASTER BIOLOGIA AGROECOSISTEMELOR
Tem de ca la d!c!pl!"a# E"$!molo%!a A%&oeco!'emelo&
Inozitol 2 - DE(IDROGENA)A
Prof.univ.dr. Roxana VIDICAN
Ma'e&a"d# Ca'al!"a CRISAN
Cluj Napoca
Ma&'!e *+,-
CU.RINS
,/, Apec'e %e"e&ale
,/* Ca&ac'e&!'!c!le e"$!melo&
,/0 Nome"cla'u&a ! cla!1!ca&ea e"$!melo&
,/- Local!$a&ea !"'&acelula&a a e"$!melo&
,/2 S'&uc'u&a e"$!melo&
,/3 Ca&ac'e&!'!c!le compo"e"'e! p&o'e!ce
,/4 Ca&ac'e&!'!c!le co1ac'o&!lo&
,/ 5 Spec!1!c!'a'ea e"$!melo&
B!6l!o%&a1!e
DE(IDROGEN7)E ( fr., germ.) s. f. pl. (BIC!I".) #n$ime %are de&ermin'
&ransferul a&omilor de (idrogen de pe un s&ra& %'&re mole%ulele a%%ep&oare) au rol esen*ial +n
me&a,olismul in&ermediar) &rans(idrogena$e.
s. f. en$im' %are %a&ali$ea$' oxidarea su,s&an*elor prin eliminarea ionilor de (idrogen. (-
fr. dhydrognase)

E"$!mele
#n$imele sun& %a&ali$a&ori ,io%(imi%i propriu.$isi, asadar sun& %ompusi %aremares% vi&e$a
rea%&iilor %(imi%e %e se desfasoara in sis&emele ,iologi%e, fara sase %onsume in %ursul lor. /ermenul de
en$ima0in dro1die. Avand in vedere %a en$imele sun& ,io%a&ali$a&ori, legile %a&ali$ei se
apli%a fires&e si in %a$ul lor. #n$imele, %a &o&i %a&ali$a&orii, nu %a&ali$$ea$a de%a&rea%&ii
&ermodinami% posi,ile, de%urgand in sensul s&a,ilirii unui e%(ili,ru.
Clasifi%area en$imelor
Dupa o %lasifi%are mai noua, reali$a&a de 2nion of Bio%(emis&r3 Commissionof #n$3mes 4564,
en$imele sun& impar&i&e in sase %lase7
4.xido.redu%&a$e
8./ranfera$e
9.!idrora$e
:.;ia$e
<.I$omera$e
6.;iga$e sau sin&e&a$e

A%es&e %lase sun& impar&i&e la randul lor, dupa anumi&e %ri&eria, in %lase sisu,%lase. As&fel,
fie%are en$ima are %odul ei, poa&e fi iden&ifi%a&a exa%& dupa unanumi& %od %are %on&ine
pa&ru %ifre. Prima repre$in&a %lasa din %are fa%e par&een$ima, %ea de.a doua repre$in&a su,%lasa,
%ea de.a &reia %ifra repre$in&asu,su,%lasa, iar %ea de.a pa&ra repre$in&a numarul de ordine al
en$imei insu,su,%lasa respe%&iva.
Ino$i&ol 8.de(idrogena$a

#n$ima inosi&ol 8.de(idrogena$a es&e re%unos%u&a prin %odul #.C. 4.4.4.4=. Asadar, a%eas&a fa%e
par&e din %lasa oxidoredu%&a$elor, %are a%&ionea$a asupra unui sis&em R#D> in %are donorul
de ?.ni si pro&oni es&e un al%ool, iara%%ep&orul es&e NAD %u numarul de ordine 4=. @e mai gases&e
si su, denumireade mio.ino$i&ol de(idrogena$a. A%eas&a en$ima par&i%ipa la urma&orul e%(ili,ru
%(imi%.
Mio-inozitol+ NAD(+)=2,4,6/3,5 pentahidroxiilohexan+NAD!
Ino$i&ol (C6 ! 48 6 ) es&e o su,s&an*' %are a%*ionea$' %a un fa%&or de %reA&ere pen&ru animale Ai
mi%roorganisme, adesea folosi& %a un %omplex de vi&amina B.
Ino$i&olul, %are se gases&e mai a,unden& su, forma de mio.ino$i&ol, %is. 4,8,9,:,.&rans.:,6
%i%lo(exanol. A%es&a es&e un polial%ool %are 1oa%a un rolimpor&an& in %ali&a&ea de ,a$a s&ru%&urala
pen&ru mesagerii se%undari in%elulele %um ar fi fosfa&.ino$i&ol(IPN).

Ino$i&olul se g'seA&e +n mul&e alimen&e,+n spe%ial +n %ereale Ai fru%&e.
"io.ino$i&ol a fos& %onsidera&, la in%epu&, o vi&amina apar*inBnd %omplexului B, dar nu
mai es&e %onsidera&, deoare%e a%eas&a poa&e fi sin&e&i$a& de organismul uman. Ino$i&olul es&e ,a$a
anumeroase semnale %elulare, fiind impli%a& in numeroase pro%ese ,iologi%e,%um ar fi
asam,larea %i&os%(ele&ului, %on&rolul %on%en&ra&iei in&ra%elulare de Ca8C, men*inBnd po&en*ialul
de mem,ran' a %elulelor, modularea a%&ivi&'*ii insulinei ) des%ompunerea gr'similor , niveluri
reduse de %oles&erol din sBnge. Ni%o&inamid adenin nu%leo&id, a,revia& NAD C, es&e o %oen$ima
gasi&a +n&oa&e %elulele vii. Compusul es&e o dinu%leo&ida, de vreme %e %ons&' din dou' nu%leo&ide
uni&e prin grupurile lor fosfa&. nu%leo&id' %on&ine o ,a$' adenine Ai %ealal&a ni%o&inamida. In
me&a,olism, NAD C es&e impli%a& +n rea%&ii redox, %are &ranspor&' ele%&roni de la o rea%*ie la
al&a. Coen$ima es&e, prin urmare,g'si&a +n dou' forme +n %elule7 NAD C es&e un agen& de oxidare.
a%%ep&a ele%&roni de la al&e mole%ule si devine redus. A%eas&' rea%*ie fa%e NAD!, %are poa&e fi
apoi folosi& %a un agen& de redu%ere in donarea de ele%&roni. A%es&e rea%&ii &ransfer de ele%&roni
sun& prin%ipala fun%*ie de NAD C. Cu &oa&e a%es&ea, es&e, de asemenea, u&ili$a& in al&e pro%ese
%elulare, %el mai no&a,il fiind un su,s&ra& de en$ime %are adauga sau elimina grupe %(imi%e din
pro&eine, +n modifi%ari pos& &ransla&ional. Da&ori&' impor&an&ei a%es&or fun%&ii, en$imele impli%a&e
in me&a,olismul NAD C sun& o,ie%&ive pen&ru des%operirea de droguri. Dn organisme, NAD C
poa&e fi sin&e&i$a& din aminoa%i$i &rip&ofan sau a%idaspar&i%. Dn mod al&erna&iv, %omponen&e mai
%omplexe ale %oen$imelor sun& prelua&e din alimen&e %a vi&amina numi&a nia%ina. CompuAi
similari sun&eli,era&i de rea%*ii %are des%ompun s&ru%&ura de NAD C. A%es&e %omponen&
preforma&e &re% apoi prin&r.o %ale de salvare pe %are le re%i%lea$' +napoi +n forma a%&iv'. 2nele
NAD C sun&, de asemenea, &ransforma&e +n ni%o&inamidadenin dinu%leo&id fosfa& (NADP C))
%(imia a%es&ei %oen$ima es&e similar' %u %ea a NAD C, dar are diferi&e roluri +n me&a,olismul.
In urma&oarele ar&i%ole sun& pre$en&a&e fun%&iile en$imei ino$i&ol 8de(idrogena$a, %are se
gases&e mai fre%ven& su, forma de mio.ino$i&ol 8. de(idrogena$a, in diferi&e organisme, %um ar fi
Ba%illus su,&ilis pre%um sis&ru%&ura a%e&eia.
An%(e&a s&ru%&urala de mio.inosi&ol de(idrogena$a de la Ba%illus su,&ilis7 impli%a&ii pen&ru
me%anismul %a&al3&i% Ai %lasifi%are su,familiei ino$i&ol de(idrogena$ei.
I"o$!'ol-de8!d&o%e"a$a din Ba%illus su,&ilis (BsID!) es&e o en$im' de penden&' de ADN %are
%a&ali$ea$a oxidarea axiala a gruparii (idroxi de lamio.inosi&ol, pen&ru a forma s%ilo.inosose.
Noi am de&ermina& s&ru%&urile de %ris&al de &ip s'l,a&i% BsID! si a E5FV mu&an& ina%&iv
+n apo., (olo.Ai %omplexe &ernare %u ino$i&ol si inosose. BsID! es&e un &e&ramer %u un
aran1amen& nou %ons&Bnd din dou' G.%oli lungi %on&inui, forma& din &o&i %ei pa&ru monomeri, +n
%are %ele dou' %omponen&e %en&rale sun& rasu%i&e pen&ru a forma nu%leul de &e&ramer.
Hie%are su,uni&a&e din &e&ramer es&e forma&a dind ou' domenii7 un domeniu N .
&erminal Rossmanns %on*inBnd lo%ul %ofa%&or.lian&, si un domeniu C.&erminal %on&inBnd lo%ul
ino$i&ol.legare. Anali$a s&ru%&ural' ne.a permis s' de&erminam re$iduuri impor&an&e +n %ofa%&or Ai
lian&ul su,s&ra&. ;3s5F, Asp4F8 Ai !is4F6 repre$in&a &riada %a&ali$a&or impli%a&e +n me%anismul
%a&ali&i% de BsID!, similar %u %eea %e a fos& propus pen&ru en$ime %onexe Ai de(idrogena$ %u
%a&ena s%ur&'.
Dn plus, o s%(im,are%onforma*ional' +n inelul ni%o&inamida a fos& o,serva&' +n unele
%omplexe&ernare, sugerBnd &ransferul (idrura la si fa&a de NAD C. Dn %ele din urm', %ompararea
s&ru%&urii si se%ven&ei de BsID! %u al&e ino$i&ol de(idrogena$e pu&a&ive ne.a
permis s' difereniem a%es&e en$ime +n pa&ru su,familii ,a$a&e pe Aase mo&ive se%ven&a de
%onsens defines% %ofa%&or.Ai si&urile de legare asu,s&ra&ului. gena fun%*ionala de mio.ino$i&ol
de(irogena$a es&e ne%esara pen&ru fixarea efi%ien&' a a$o&ului si
%ompe&i&ivi&a&ea in @inor(i$o,ium fredii 2@DA454 lanodula&e de soia (Il3%ine max J;.K "err.).
CompuAii inosi&ol deriva&i furni$ea$' o surs' de nu&rien*i pen&ru ,a%&eriile din sol, %are au
%apa%i&a&ea de a degrada as&fel de %ompuAi. /ulpinile R(i$o,ium,%are sun& %apa,ile s' u&ili$e$e
anumi*i deriva*i inosi&ol sun& %oloni$a&ori ,uni de plan&e ga$d'. Am %lona& Ai de&ermina& se%ven*a
nu%leo&idi%' a genei de(idrogena$ei mio.inosi&ol (id(A) din @inor(i$o,ium fredii
2@DA454, prima en$ima responsa,il' de %a&a,olismul ino$i&olului. Pro&eina Id(A dedusa are o
mas' mole%ular' de 9:6:= Da Ai ara&' simili&udine semnifi%a&iv' se%ven*' %u se%ven*ele de
pro&eine de @inor(i$o,ium melilo&i Id(A Ai "o%a) Ba%illussu,&ilis IolI, Lr,#, Ai Lu%I) Ai
@&rep&om3%es griseus s&ri. @. fredii 2@DA454 id(A mu&an&e a releva& ni%i o a%&ivi&a&e de&e%&a,il'
de(idrogena$a mio.inosi&ol Ai nu a reuAi& s' %reas%' de la mio.inosi&ol %a uni%' surs' de
%ar,on. Anali$a Nord Blo& Ai id(A.;a%M s&udii de expresie fu$iona&e indi%a fap&ul %a id(A es&e
indus' de "3o.inosi&ol. @. fredii 2@DA454 id(A mu&an& a a fos& dras&i% afe%&a&'+n %apa%i&a&ea sa
de a redu%e a$o& Ai a ar'&a& de&eriorarea ,a%&eroi$ilor in in&eriorul nodulilor. Num'rul de ,a%&erii
re%upera&e din as&fel de noduli a fos& aproxima&iv de &rei ori mai mi% de%B& num'rul de ,a%&erii
i$ola&e din nodulii ini*iali de @. fredii 2@DA454. Dn plus, id(A mu&an& a fos&, de
asemenea,afe%&a&' grav, +n %apa%i&a&ea sa de a %on%ura %u &ulpina de &ip s'l,a&i% din soianodula&a.
Dn %ondi*ii de %on%uren*', nodulii indusi pe r'd'%ini de soia au fos& o%upa&e +n spe%ial de &ulpina
mam', %(iar Ai a&un%i %Bnd id(A mu&an&a a fos& apli%a& la un avan&a1 numeri% de 4N ori. As&fel,
pu&em %on%lu$iona %' es&e ne%esar' o gen' fun%*ional' id(A pen&ru fixarea efi%ien&' a a$o&ului Ai
pen&ru noduli %ompe&i&ivi de soia de @. fredii 2@DA454.
Ba%illus su,&ilis ino$i&ol de(idrogena$a. %odarea genei(ID!)7 se%ven*' Ai expresie +n
#s%(eri%(ia %oli. Ino$i&ol de(idrogena$a din Ba%illus su,&ilis (Id(), %are %odifi%' gena (ID!)
a fos& %lona& +n B. su,&ilis fagi &empera&, R(o 44, iar apoi +n #s%(eri%(ia %oli(plasmide pBR988
Ai p2C44=).@e%ven* a nu%leo&idi%' a genei ID!, %are %ons&' din 9:: de %odoni Ai al %'ror produs
are o dl de 9=9<4, a fos& de&ermina&'. #.%oli, %are poar&' pI;N<d4<, +n %are expresia genei ID!
es&e su, %on&rolul la% promo&or de p2C44=, supraprodus o Id( a%&iva de aprox. 8NO
din &o&alul pro&einei prin ad'ugarea de i$opropil .,e&a.D.&(
iogala%&op3ranoside. A%eas&'en$im' supraprodusa rea%&ionea$a in%ru%isa& %u un an&i%orp an&i.
Id(, Ai expune a%eeasi gena i spe%ifi%i&a&e de su,s&ra& %a Ai %ele ale en$imei din B. @u,&ilis.

#fe%&ele radi%alilor li,eri de oxigen de pe mem,rana mioinosi&ol de(idrogena$a din
Ba%illus pumilus &ulpina < Can&i&'&i mi%romolare de superoxid dismu&a$a (@D)
sau para,en$o%(inona(PBP) in(i,a mem,rana lega&a mio ino$i&ol de(idrogena$a de
Ba%illus pumilus &ulpina < +n modul in %are a%eas&a en$ime &ransfera ele%&ronii la 8,6di%lorfenol
indofenol (DCPIP).
/endin& ele de in(i,i&ie sun& similare %u %elerapor&a&e an&erior de
noi pen&ru in(i,area mani&olului si ,en$oa&ului. Am pos&ula& %' &ransferul de ele%&roni de la en$ima
la DCPIP impli%' +n pasii sai de limi&are a ra&ei, un in&ermediar %a&ali&i% +n na&ura superoxidului
(8.) Ai Qsau radi%alului (idroxil li,er (!.). Baleia1ul unuia sau am,ilor radi%ali, prin urmare,
in(i,' rea%*ia de &ransfer de ele%&roni. PBP serveA&e %a o %(iuve&' ele%&roni +n rea%*ie prevenind
redu%erea DCPIP.
xidarea s&ereosele%&iv' de deriva&e ino$i&ol pro&e1a&e %a&ali$a&e de ino$i&ol de(idrogena$a din
Ba%illus su,&ilis De(idrogena$a ino$i&ol (C# 4.4.4.4=) din Ba%illus su,&ilis es&e dovedi& %a
are o%avi&a&e nepolare adia%en&a la si&usul a%&iv, permi*Bnd deriva*ilori ra%emi%i pro&e1a&i
de inosi&ol, %um ar fi :..,en$il.mio.inosi&ol s' fie re%unos%u&e %u a1u&orul s&ereo sele%&ivi&'*ii
aparen& foar&e ridi%a&a.
Represiune %a&a,oli%a de ino$i&ol de(idrogena$a Ai sin&e$aRina$ei glu%ona& de la Ba%illus
su,&ilis. Reglemen&area indu%erii ino$i&ol de(idrogena$ei (C# 4.4.4.4=)
Ai glu%ona& deRina$ei (C# 8.F.4.48) a fos& s&udia& la Ba%illus su,&ilis. De(idrogena$a ino$i&oles&e
indusa de mio.inosi&ol si Rina$ei glu%ona& es&e indus' de D.glu%ona&. Am,ele indu%*ii au fos&
pu&erni% reprima&e de %aloriile me&a,oli$a&e rapid%um ar fi D.glu%o$', D.mano$', D. fru%&o$' si
gli%erol (D.glu%o$' avu& %el mai pu&erni% efe%& represive), dar a%es&ea au fos& sla,
reprima&e de %ar,o(idra*i me&a,oli$a&i in%e&. DeAi fie%are %ar,o(idra& a avu& un efe%& pu&erni%
asupra indu%erii ino$i&ol de(idrogena$ei de%B& %ea a Rina$ei glu%ona&, ea a ar'&a& o
&endin&a similar' +n %eea %e prives&e gradul de reprimare a fie%'rei indu%&ii.
A%eas&' reprimare %a&a,oli%a nu pu&ea fi diminua&' prin ad'ugarea de A"P
%i%li% la mediu. Dn plus, D.glu%o$' neme&a,oli$a&e analog nu au sau au avu&
efe%&e sla,e de represiune . Presupunand %a glu%idele me&a,oli$a&e rapid ar pu&ea fi me&a,oli$a&e
pen&ru a reprima am,ele indu%*ii, a%es&a a fos& inves&iga& da%' mai mul&i mu&an*i ,lo%a&i +n %alea
#m,den."e3er(of pu&eau produ%e me&a,oli&ul (e) (represor) pen&ru a le reprima. fosfogli%era&
Rina$a (C# 8.F.8.9) mu&an&a defi%i&a ar pu&ea produ%e represor de la D.glu%o$a, D.mano$'
D. fru%&o$' A i gli%erol, dar al&i mu&an&i po& sa nu.l produ%' de la %ar,o(idra&i +n imposi,ili&a&ea
de a fi me&a,oli$a& +n fie%are mu&an&. As&fel,reprimarea %a&a,oli$a&a de am,ele indu%* ii
en$ima&i%e p'rea s' fie +n %onformi&a&e %u regulamen&ul similar.
Iden&ifi%area posi,il' a represorului de indu%erea +n ino$i&ol de(idrogena$ei Ai Rina$ei glu%ona&
in vivo a fos&dis%u&a&. In %on%lu$ie, en$ima ino$i&ol 8.de(irogena$a es&e impli%a&a in mai
mul&e pro%ese ,iologi%e %um ar fi %a&ali$area oxidarii axiale a gruparii (idroxi de lamio.inosi&ol,
pen&ru a forma s%ilo.inosose des%operi&a in Ba%illus su,&ilis.
CompuAii inosi&ol deriva&i furni$ea$' o surs' de nu&rien*i pen&ru ,a%&eriile din
sol, %are au %apa%i&a&ea de a degrada as& fel de %ompuAi. Deasemenea are unrol impora&an&
in %odarea genei (ID!) din #s%(eri%(ia %oli, pre%um si la fixarea a$o&ului la @inor(i$o,ium fredi
in nodula&e de soia.
.&op&!e'a'!le &ema&ca6!le ale e"$!melo&
Enzimele sun& %ei mai performan&i, pre%isi, s&ereospe%ifi%i %a&ali$a&ori din &oa&e grupele de
%a&ali$a&ori. Enzimele (SenT.in, S$imaT.dro1die) sun& pro&eine %are au %apa%i&a&ea de a
in&era%&iona %u o su,s&an&a %(imi%a numi&a substrat si proprie&a&ea de a mari vi&e$a de
&ransformare a a%es&uia in produsi de rea%&ie, dupa %are a%es&ea se refa% si po& fi u&ili$a&e in&r.
un nou %i%lu %a&ali&i%. @.a es&ima& fap&ul %a exis&a %ir%a 8<NNN de en$ime. Pana in pre$en& s.au
%ara%&eri$a& aproxima&iv 9NNN de en$ime din %are 9NN s.au o,&inu& in s&are %ris&alina prin
&e(ni%i diferi&e si po& fi a%(i$i&iona&e de la %ompaniile spe%iali$a&e in van$area de produse
,io%(imi%e.
#n$imele au %a&eva proprie&a&i remar%a,ile in %ompara&ie %u al&e &ipuri de %a&ali$a&ori. Din&re
a%es&ea &rei proprie&a&i impor&an&e sun&7 marea lor pu&ere %a&ali&i%a, spe%ifi%i&a&ea si gradul in
%are a%&ivi&a&ea lor %a&ali&i%a poa&e fi %on&rola&a de o serie de %ompusi na&urali.
Puterea catalitica
#n$imele po& %res&e vi&e$a de rea%&ie %u pana la 4F ordine de magni&udine (#x7 oro&idin <U.
fosfa& de%ar,oxila$a . Rad$i%Ra V Wolfenden,@%ien%e,455<). In %ele mai mul&e %a$uri o
%ompara&ie in&re vi&e$a unei rea%&ii %a&ali$a&e en$ima&i% si ne%a&ali$a&a es&e greu de reali$a&.
Pen&ru ul&ima rea%&ie (in a,sen&a %a&ali$a&orului, en$imei) vi&e$ele po& fi foar&e mi%i si %a a&are
greu de %uan&ifi%a&. Cand a%eas&a %ompara&ie es&e posi,ila %res&erile vi&e$ei de rea%&ie po& fi mai
mari de : (%rea&in Rina$a), = (al%ool de(idrogena$a), 5 (&rio$fosfa& i$omera$a), 4N ((exoRina$a),
44 (fosforila$a) ordine de magni&udine. In unele si&ua&ii a%&ivi&a&ea en$ima&i%a poa&e fi masura&a
la &empera&ura mai mi%a (da&ori&a s&a,ili&a&ii reduse a en$imei) %ompara&iv %u rea%&ia
ne%a&ali$a&a.
2n exemplu il %ons&i&uie urea$a, prima en$ima (din fasole Canavalia ensiformis) %are a fos&
%ris&ali$a&a in s&are pura. #xis&en&a en$imei a fos& rapor&a&a in%a din se%olul >I>.
#xperimen&ele ini&iale au fos& efe%&ua&e de %a&re %(imis&ul suede$ Xon XaRo, Ber$elius,
%er%e&a&orul %are a in&rodus &ermenul de a%&ivi&a&e %a&ali&i%a. In s%(im, pana in 4586 nu se s&ia
exa%& da%a urea$a era o,&inu&a in s&are pura. A%es& fap& a fos& demos&ra& de %a&re Xames B.
@umner de la 2niversi&a&ea Cornell. @umner a reusi& sa i$ole$e en$ima si sa o %ris&ali$e$e si
din a%es& mo&iv a fos& re%ompensa& %u premiul No,el in 45:F.
2reea es&e o mole%ula foar&e s&a,ila, %are in mod normal (idroli$ea$a foar&e in%e& o,&inandu.se
a%idul i$o%iani% si amonia%. Dura&a rea%&iei ne%a&ali$a&e es&e de 9,6 ani la 9=YC. A%&ivi&a&ea
%a&ali&i%a a en$imei de&ermina o %res&ere a vi&e$ei de rea%&ie (in mediu a%id) de aproape 4:
ordine de magni&udine. In &imp %e rea%&ia ne%a&ali$a&a impli%a o eliminare dire%&a a mole%ulei de
amonia%, en$ima pro,a,il %a&ali$ea$a o rea%&ie (idroli&i%a a ionului %ar,ama& (in&ermediar).
Specificitatea
"a1ori&a&ea en$imelor au spe%ifi%i&a&e ridi%a&a a&a& pen&ru su,s&ra&(e) %a& si asupra rea%&iei pe
%are o a%es&aQa%es&ia o %a&ali$ea$a. #xis&a insa si %a$uri in %are en$imele au spe%ifi%i&a&e
s%a$u&a (anumi&e pep&ida$e, fosfa&a$e si es&era$e).u&ili$ea$a o gama larga de su,s&ra&e %are
%on&in lega&urile respe%&ive (lega&ura pep&idi%a, gruparea fosfoes&eri%a, gruparea es&eri%a).
A%es&e en$ime au rol degrada&iv (diges&ie, ex %(imo&ripsina) si nu de ,iosin&e$a.
Spec!1!c!'a'ea ca$u'a a c8!mo'&!p!"e! 9c!"da&ea le%a'u&!lo& am!d!ce ! e'e&!ce
#xis&a insa si al&e ex%ep&ii, %and una si a%eeasi en$ima poa&e pre$en&a a%&ivi&a&i %a&ali&i%e
diferi&e. 2n exemplu sun& rea%&iile %a&ali$a&e de prepara&ele en$ima&i%e din mus%(iul %ardia% de
por%, ,um,a%, sau din N. crassa7 prima rea%&ie es&e %ea de %onversie a oxalo. a%e&a&ului la
mala&, iar %ea de.a doua rea%&ie es&e o rea%&ie de &ransfer a gruparii amino. A%es&e en$ime
%on&in %el pu&in doi %en&ri a%&ivi, spe%ifi%i&a&ea pen&ru fie%are su,s&ra& fiind o %ara%&eris&i%a a
unui singur si&us %a&ali&i%.
#xis&a si en$ime %are pre$in&a o spe%ifi%i&a&e de grup.
Din a%eas&a %a&egorie fa% par&e (exoRina$a, o en$ima
%are %a&ali$ea$a fosforilarea unei pale&e largi de
aldo(exo$e ($a(aruri). Hosforilarea glu%o$ei
de&ermina o in%apa%i&a&e de &ranspor& a mole%ulei de
mono$a(arida inQinafara %elulei. ri%um, ma1ori&a&ea
en$imelor au spe%ifi%i&a&e aproape a,solu&a. 2n
exemplu es&e urea$a %are %a&ali$ea$a rea%&ia %u ureea
sau %u analogi (la o vi&e$a mul& mai redusa). grupa
de en$ime in&ens s&udia&a in ul&imele de%enii es&e %ea
a endonu%lea$elor (en$ime de res&ri%&ie). A%es&e
en$ime re%unos% o se%ven&a de :.6 pere%(i de ,a$e
(se%ven&a palindromi%a) din %adrul ADNului si
%livea$a lega&urile fosfodies&eri%e din am,ele lan&uri.
#xis&a %el pu&in :NN de endonu%lea$e %are difera prin
spe%ifi%i&a&ea lor. In a%es& sens, fie%are endonu%lea$a
are spe%ifi%i&a&e a,solu&a pen&ru regiunea su,s&ra&ului
%are es&e in %on&a%& %u si&usul %a&ali&i%, desi poa&e
a%&iona asupra mai mul&or se%ven&e de ADN in %a$ul
in %are mo&ivul Ssu,s&ra&uluiT se repe&a. De exemplu,
EcoR I (E. Coli Res&ri%&ion #ndonu%lease I) poa&e
s%inda in&re nu%leo&idele I si A, iar Stu I s%indea$a
in&re nu%leo&idele I si C (&aie&ura en$ima&i%a a ADNului duplex es&e dreap&a)
&rasa&ura dis&in%&a a mul&or rea%&ii
%a&ali$a&e de en$ime es&e
stereospecificitatea, %apa%i&a&ea a%es&ora
de a re%unoas&e numai un i$omer
geome&ri% sau op&i%. In ma1ori&a&ea
%a$urilor, en$imele re%unos% unul din&re
%ei doi enan&iomeri. Din a%es& mo&iv in
organism se in&alnes% %u pre%adere ;aminoa%i$i
si D.mono$a(aruri.
D.aminoa%id.oxida$ele (sursa7 rini%(iul de por%),
en$ime spe%ifi%e aminoa%i$ilor din seria D, sun&
%apa,ile sa %onver&eas%a a%es&i %ompusi in
%e&oa%i$i.
;.aminoa%id.oxida$ele (en$ime din veninul de sarpe) %a&ali$ea$a %onversia ;.aminoa%i$ilor
la %e&oa%i$i.
#xis&a insa si al&e si&ua&ii in %are spe%ifi%i&a&ea es&e di%&a&a de sursa din %are en$ima es&e
i$ola&a. De exemplu, la%&a& de(idrogena$a din mus%(i es&e a%&iva fa&a de ;(C).la%&a&, pe %and %ea
din actobacillus plantarum %onver&es&e D(C).la%&a&ul la piruva&.
2n exemplu es&e %el al NADC. si NADPC. de(idrogena$elor. A fos& demons&ra&, prin
mar%area su,s&ra&ului %u i$o&opi radioa%&ivi, fap&ul %a &ransferul (idrogenului are lo% de la
su,s&ra& la o fa&a par&i%ulara (no&a&a A sau B) a de(idrogena$elor.
:o&mele &edue pe"'&u "!co'!" ade"!" d!"ucleo'!d ;NAD(< ! "!co'!" ade"!" d!"ucleo'!d
1o1a' ;NAD.(<
"ai mul&, ma1ori&a&ea de(idrogena$elor a%&ionea$a asupra NADC.ului (al%ool.,
la%&a&.,malea&., gli%erol.9.fosfa&., 9.(idroxi,u&ira&., glu%o$., gli%eralde(id de(idrogena$a si
%i&o%rom ,< .redu%&a$a) sau NADPC.ului (9.oxia%il.redu%&a$a, (omoserin si glu%o$.6.
fosfa& de(idrogena$a).
#xis&a %a$uri de pro%(irali&a&e (su,s&ra&ul nu are un %en&ru %(iral de rea%&ie) in rea%&iile
%a&ali$a&e de en$ime. 2n exemplu es&e %el a rea%&iei %a&ali$a&e de fumara& (idra&a$a
(lo%ali$a&a in mi&o%ondrii si in&ervine in %i%lul a%idului %i&ri%), rea%&ie in %are fumara&ul
es&e %onver&i& in mala&. Rea%&ia poa&e fi demons&ra&a prin u&ili$area apei &ri&ila&e (9!8).
A%eas&a permi&e mar%area a&omului de (idrogen %are es&e a&asa& la su,s&ra&. 2n %a$ asemana&or
es&e %el al aconitazei en$ima %are %a&ali$ea$a in&er%onversia %i&ra&ului la i$o%i&ra&, %ompusul
in&ermediar fiind a%oni&a&, in %adrul %i%lului a%idului %i&ri% (%i%lul Ere,s).
BIBLIOGRA:IE#
4. Cla%Rmas Communi&3 College . 8NN9
8. ZZZ.(ar&nell.edu
9. ZZZ.,iolog3inmo&ion.%om