Sunteți pe pagina 1din 4

Turismul de lux in Orient, in crestere

15 februarie 2008 de Raluca Lipan


Industria hotelariei de lux din Orientul Mijlociu bazata pe renovarea de cladiri stil palat sau
aenajarea preiu a unor tabere de beduini este in continua extindere! in conditiile in care "1
ilioane de vizitatori sunt asteptati in cursul anului 2008#
$urisul in interes de afaceri sau de placere in Orientul Mijlociu va creste cu %& in 2008! arata
studiul 'otel (enchar) *urve+ al copaniei de consultanta ,eloitte! care estieaza ca nuarul
turistilor se va ridica la "1 de ilioane anul acesta# -nul trecut a fost al patrulea an la rand cu o
crestere de doua cifre in venitul zilnic pe caera libera .1/&0# 1retul caerelor a crescut cu 11!"&!
iar rata de ocupare a ajuns la /1!%&! cu 5& ai are decat in 200%# Lideri! atat in ceea ce priveste
venitul obtinut! cat si rata de ocupare! sunt Iordania! Oan si 23ipt! potrivit ,eloitte# Muscat a
inre3istrat cea ai iportanta dezvoltare din re3iune! venitul pe caera crescand cu 54&# $urisul
de lux din Orientul Mijlociu pune la dispozitia aatorilor de peisaje exotice hoteluri in stil palat!
restaurari ale unor structuri antice! inclusiv a unor locuinte in pestera si tabere de beduini! datand
chiar din secolul intai! carora li s5au adau3at accesorii oderne! 3en aer conditionat si obiecte de
toaleta (vl3ari# 6ira3an 1alace! hotelul de 282 de caere de pe alul Marii (osfor! se nuara
printre palatele otoane renovate# Resedinta unei dinastii de sultani otoani! cladirea a fost
restaurata in 1771! pentru o suta de ilioane de dolari# -lte cinci ilioane de dolari au fost investiti
pentru a se finisa 41 de apartaente de oaspeti# 'otelul este decorat cu arura din secolul 17! iar
holul central este ibracat in sidef# ,ecoratiunile initiale sculptate in piatra si coloanele din
arura au fost recreate din piatra ori3inala! care a putut fi recuperata#
Alto Tours mizeaza pe afaceri de 11 mil. euro in 2008
25 ianuarie 2008
-3entia de turis -lto $ours! unul dintre jucatorii de talie edie pe piata locala de profil! estieaza
pentru acest an o cifra de afaceri de "0 ilioane de lei .11 il# euro0! cu 25& peste nivelul de 42
ilioane de lei inre3istrat in 200/# -3entia a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de circa 7!%
il# euro#
,in totalul incasarilor de anul trecut! peste 80& au provenit din se3entul de tic)etin3! specificul
copaniei fiind afacerile de tip business! in tip ce sejururile externe au avut o contributie de 15&!
iar cele interne 5 de 5&#
6ele ai populare destinatii externe au fost (ul3aria! *pania si 23ipt! clientii a3entiei optand!
totodata! pentru vacante in Republica ,oinicana! Maldive! *e+chelles sau (uenos -ires#
In ceea ce priveste sejururile interne! cele ai vandute au fost pachetele pentru statiunile de pe 8alea
1rahovei! litoral si (ucovina#
1otrivit reprezentantilor a3entiei! preturile pachetelor turistice din acest an vor creste cu circa 155
20&#
9-vand in vedere ca taxele de aeroport sunt intr5o continua crestere! in special pe cursele charter!
este evident ca si preturile pachetelor turistice vor creste! cu aproxiativ 15520& fata de anul
precedent:! a declarat Roxana *tanciu! director de ar)etin3 si vanzari in cadrul a3entiei! citata de
Mediafax#
-lto $ours face parte din copania de servicii turistice I;< ,evelopent si a incheiat anul trecut
un parteneriat cu Radius $ravel# 1rintre copetitorii firei se nuara Marshal $uris! 'app+ $our!
2xitur sau 1aralela "5#
Ar trebui sa avem o politica de marketing turistic
0% iulie 200/
Roania trebuie sa treaca de la proovarea turistica la o politica de ar)etin3! prin crearea de
eveniente si participarea la tar3uri internationale de turis! a declarat secretarul de stat pentru
turis! Lucia Morariu# *ecretarul de stat a spus ca principalele piete pe care Roania trebuie sa le
casti3e sunt -ustria! Italia! =ranta! *>-! <erania! Rusia si Marea (ritanie! in tip ce tarile
scandinave si 6hina reprezinta piete secundare# 1otrivit lui Morariu! in Master 1lanul pentru turis!
care va fi prezentat la inceputul saptaanii viitoare! principalul brand pe care trebuie sa5l dezvolte
Roania este cel al turisului de afaceri# Roania va beneficia de 150 ilioane de euro din fonduri
europene pentru proovarea pro3raelor turistice! iar turisul local este extre de iportant! a
precizat Morariu# Ministrul de 2xterne! -drian 6ioroianu! a declarat ca Roania trebuie sa
prooveze pe piata externa ai ult decat itul lui ,racula! ;adia 6oaneci sau 'a3i! trebuie sa
ofere produse de calitate#
romovare de ! mil. " in turism
0" februarie 2008 de Oana 6osan
Ministerul 6oertului si $urisului a anuntat ca va aloca! incepand din 2007! peste 25& din
bu3etul de proovare externa! estiat la peste 20 ilioane de euro! pentru reintroducerea Roaniei
in cataloa3ele arilor tur operatori straini#
9,e ani de zile se solicita Roaniei contributia la capaniile pe care arii tur operatori sunt
dispusi sa le faca pentru a proova tara noastra# Multe tari sustin financiar aparitia ofertelor lor
turistice in cataloa3ele arilor tur operatori ondiali! precu $>I! ;ec)erann si I$*:! a declarat
pentru Mediafax Lucia Morariu! secretar de stat in Ministerul pentru 6oert! $uris! IMM si
1rofesiuni Liberale# 1riii doi ari tur operatori europeni prezenti pe piata locala! $>I si
;ec)erann! au renuntat! in ura cu doi ani! sa ai aduca turisti straini in Roania si au scos din
cataloa3ele lor ofertele roanesti! otivand acest lucru prin nerespectarea standardelor ipuse
pentru unitatile de cazare si a nere3ulilor cu care se confrunta industria ospitalitatii la nivel local#
Morariu a adau3at ca! anul acesta! suele cu care Roania isi va sustine aparitia in cataloa3ele
a3entiilor straine de turis nu va fi consistenta! dar ca! de la anul! aceasta va insena peste 25&
dintr5un bu3et de proovare externa! care va depasi 20 ilioane de euro#
T#$ %area &eagra, profit triplu in 200'
18 februarie 2008
=ira $uris! 'oteluri! Restaurante .$'R0 Marea ;ea3ra din 2forie ;ord a inre3istrat anul trecut
un profit net de 5!2 ilioane de euro! de trei ori ai are decat in 200%# 6opania a raportat anul
trecut venituri totale de 17!% il# euro! in avans cu %2&# =ira intentioneaza sa contracteze un credit
de %!4 ilioane de euro pentru finantarea unor investitii si a activitatilor curente# 1rincipalul actionar
al $'R Marea ;ea3ra este *I= $ransilvania! care detine o participatie de //!"5& in cadrul
copaniei# .O#6#0
T#(, actionar al unui portal de turism
0/ februarie 2008
=ondul polonez $ar 'eel 6apital .$'60 a devenit actionar al a3entiei de turis online =ru#pl! din
1olonia! cu activitati si in Roania! in ura unei infuzii de capital de 1!1 ilioane de euro! sua
destinata investitiilor# =ondul controleaza 45& dintre actiunile a3entiei# =ru#pl detine in Roania
a3entia de turis online 8ola#ro# *ite5ul 8ola#ro a fost lansat in aprilie 200/ si a inre3istrat anul
trecut o cifra de afaceri de 82/#000 de euro# 1entru acest an! reprezentantii copaniei estieaza
afaceri de 4!5 ilioane de euro# .O#6#0
20 de otiva?ii @n ale3erea unei destina?a?iiA
1. atracia peisajului;
2. calitatea mesei;
3. atmosfera general (populaie indigen, renumele regiunii, curenia etc.);
4. curiozitile regiunii;
5. calitatea climatului n legtur cu sntatea;
!. odi"n #i destindere;
$. itinerar (dus #i ntors);
%. condiiile de cazare;
&. pre a'antajos;
1(. pro)leme de lim);
11. contacte de simpatie cu populaia indigen;
12. atracii culturale;
13. starea drumurilor;
14. distracii de zi sau de noapte;
15. sosire #i recepie;
1!. folclor local;
1$. posi)iliti de practicare a acti'itii sporti'e;
1%. pregtirea cltoriei #i formaliti;
1&. posi)iliti de cumprturi;
2(. alte pasiuni sau distracii.
,upB aniera @n care ele sunt constituite distin3e urBtoarele tipuri de produse turistice prioritar
solicitate de cBtre turistul europeanA
a0 produsele turistice alctuite de turistul nsui 5 capin3urile de la ?Brul BriiA @ncepCnd cu
cazarea sa! activitB?ile practicate pe plajB! plibBrile @n localitate sau excursiile pro3raate @n
@prejuriiD
b0 produsele turistice dinainte aranjate de ctre mediul de primire# 2ste cazul ferelor care propun
3Bzduire asortatB cu posibilitatea practicBrii pescuitului! echita?iei sau activitB?ilor 9de la ferm:!
precizCndu5se ansablul posibilitB?ilor oferite turistului @n @prejuriiD
c0 produsele turistice alctuite de un profesionist n turism pentru clientela sa! pornind de la
eleente rBspCndite sau disparate# 2ste cazul se)ururilor organizateD
d0 produsele turistice totul inclus:! rBspCndite sub nuele de *produse forfetare+#
-lcBtuite astfel @ncCt @ncearcB acordarea unui produs coplet clientului care sB5i satisfacB aEteptBrile
Ei care @ncearcB echilibrarea coponentelor @n cadrul unui just raport pre/calitate#
6onstatB astfel cB europenii sunt atraEi de bo3B?iile naturale Ei sunt sensibili la 9un cost al 'ieii
mai puin ridicat:#
satul roCnesc! inclus @n circuitul turistic! poate fi 5 @n acelaEi tip 5 coponentB a ai ultor tipuri
de produse turistice# 2l poate fi! astfelA
F destina?ia vacan?elor la ?arBD
F 3azda unui seinar de / zile pentru %0 de participan?iD
F popas de o noapte pentru un circuit la BnBstirile din Moldova! Oltenia de sub unteD
F atelierul deprinderii unor eEteEu3uri populare sau al realizBrii unor noi perforan?e .ceraicB!
olBrit! cioplit len! @pletit nuiele! fibre diverse etc#0D
F scena ini?ierii @n arta dansului sau a cCntecului popular#
,upB cu se observB cu uEurin?B satul turistic posedB 5 Ei poate oferi 5 diverse produse turistice care
folosesc siultan! sau alternativ! aceeaEi bazB tehnico 5 aterialB Ei aceleaEi atrac?ii turistice .folclor!
peisaje! plajB! unte! resurse balneolo3ice! onuente istorice! parcuri dendrolo3ice etc#0#
1rodusul turistic rural roCnesc! aseenea produselor turistice rurale existente pe pia?a turisticB
ondialB! cuprinde A
componente de baz, .nui aici cazarea! alienta?ia publicB Ei transportul0D
componente auxiliare .balneoterapie! a3reent! activitB?i sportive etc#0#
>nani trebuie sB recunoaEte cB serviciile de bazB satisfac nevoi cotidiene care cu ici excep?ii 5
?inCnd de specificul zonal! na?ional! tradi?ional 5 nu justificB @ntrutotul nevoia de deplasare sau
pBrBsire a reEedin?ei de cBtre turist#
6eea ce atra3e Ei determin, @n are parte alegerea unei destina-ii turistice sau a alteia suntA
F factorii naturaliA aEezarea 3eo3raficB! relieful! peisajul! ve3eta?ia! fauna Ei cliaD
F factorii generali ai existen-ei .i activit,-ii umane trecute .i prezenteA liba! entalitatea!
ospitalitatea! obiceiurile! folclorul! cultura .reli3ia! arta! Etiin?a0! politica! econoiaD
F elementul uman 5 atitudinea popula?iei locale fa?B de turiEti! a prestatorilor!
adinistra?iei Ei reprezentan?ilor pazei Ei ordinii publice etc#D
F infrastructura general,A transporturi Ei counica?ii! structura Ei ia3inea aEezBrilor!
aprovizionarea cu apB Ei ener3ie! canalizarea! telecounica?iile etc#D
F ec/ipamentele turisticeA transporturile turistice! ijloacele de cazare! de alienta?ie!
activitB?ile sportive! distrac?iile! infora?iile etc#!
Factorii de influen n alegerea unui produs turistic
*e constatB! @n od evident! existen?a a doua tipuri fundaentale de otiva?ie A
a0 moti'aia "omeostatic .activitB?ile de adaptare! de echilibrare a or3anisului uan cu ediul 5
trebuin?ele priare0D
b0 moti'aia de dez'oltare, autorealizare #i autodep#ire .trebuin?e dobCndite! ultiele douB nivele
asloGiene0 5 rezultate din ierarhia de ai josA
necesiti fiziologice .luinB! sex! hranB! apa etc#0D
necesiti de siguran .libertate! securitate! or3anizare etc#0D
necesiti afecti'e .dra3oste! @n rela?ii! etc#0D
necesiti de consideraie .for?B! realizare! presti3iu etc#0D
necesiti de autoactualizare .atin3erea poten?ialului axi0D
necesiti ale li)ertii de e*presie #i lipsei de constr+ngere .condi?ii sociale ce perit libertatea
cuvCntului! justi?ie! onestitate etc#0D
necesitatea de a #ti #i a nelege .de sisteatizare a cunoEtin?elor! curiozitate! @nvB?are! filozofie!
explorare etc#0#
6unoscCndu5se faptul cB trebuin?ele fiziolo3ice nu sunt deterinante! decCt @n icB parte Ei doar
pentru se3ente reduse de pia?B! @n realizarea Ei proovarea produselor turistice rurale roCneEtiD n
prim faz vor fi puse @n valoare coponentele nivelului 3eneral de trebuin?e! ale poten?ialilor
turiEti# ,ai apoi! cunoscut fiind justul raport pre? H calitate! cCt Ei ori3inalitatea produsului turistic
rural roCnesc! esajele proo?ionale se vor @ndrepta spre calitB?ile iateriale .nevoia de
cunoaEtere! de ini?iativB! trebuin?e estetice! de crea?ie0 5 destinate sB satisfacB trebuin?ele secundare!
ult ai personalizate! ale clien?ilor ?intB#