MOROIANU MARINA

CLS III C
ARSURILE CHIMICE
DEFINITIE
Arsurile chimice sunt leziuni ale pielii, mucoaselor sau tesuturilor subiacente dupa
contactul cu substante iritante, toxice sau necrozante celulare.
ETIOPATOGENIE
Agentii ce produc arsuri chimice sunt:
- acizii tari ( HCl, sulfuric, azotic, fosforic), sau slabi ( acetic, oxalic)
- baze tari ( hidroxidul de sodiu si potasiu) sau slabe (hidroxid de calciu)
- fosforul metalic
- peroxizi : peroxidul de hidrogen (perhidrol)
- substante fotosensibilizant: anilina, fluoresceina,
- substante iritante-vezicante (fosgen, perita ce se folosesc in compozitia armei chimice)
Circumstante de producere
- accidente de munca ( marea lor ma!oritate), casnice sau terapeutice (in!ectii subcutanate
cu substante hipertone)
- in timp de razboi prin folosirea armei chimice
Mecanismu de actiune
Consta in combinarea agentului chimic cu albuminele organismului care are drept
rezultate:
- dega!are termica cu aparitia de leziuni ca si in cele prin combustie, indiferent de
actiunea specifica sau nespecifica a agentului chimic asupra tesutului viu: acizii si bazele
tari, fosforul si peroxizii
- necroze tisulare produse prin desidratare (alcoli fenoli), iritare caustica ( vezicante),
citotoxicitate (aniline)
- sensibilizarea pielii, in special a melanoforelor (aniline fluoresceine)
FI!IOPATOLOGIE
"eziunile produse sunt in raport de:
- concentratia substantei din solutie#
- penetrabilitatea substantei (fosforul alb arde pana la epuizare)
- actiune toxica sistemica: fosforul determina necroza hepatica, acidul fosforic produce
insificienta renala, acidul fluorhidric induce hipocalcemie,
- modul de actiune al substantei chimice
- durata# cu cat este mai mare, cu atat efectul este mai grav
Arsurie pro"ocate de aci#i
Acizii minerali si derivatii lor cumuleaza in patologia leziunii locale actiunea
deshidratanta, principala, cu cea a caldurii. $scara se intaleaza brutal, este pofunda dar
fixa, uscata si cartonata.
Acizii organici si derivatii lor dau leziuni mai torpide, cu escare moi si culori palide.
"eziunea se aprofundeaza daca substanta chimica nu este neutralizata si este slab
delimitata.
%esorbtia substantelor se insoteste de intoxicatie sistemica, cu insuficienta renala si
hapatica.
Arsurie pro"ocate de $a#e
Hidroxizii alcalini se combina cu proteinele dand nastere la proteinati activi# acestei
actiuni se supraadauga fenomenele de deshidratare si incalzire prin procese exotermice.
&onii, posedand penetrabilitate deosebita, participa la aprofundarea leziunii initiale.
$scara care ia nastere este o escara umeda, care rapid se lichefiaza dar se elimina lent si
incomplet. Culoarea arsurilor variaza de la cenusiu la negru, in functie de concentratia
substantei si timpul actiunii. "eziunea nu se fixeaza ci se aprofundeaza pana la completa
dezactivare a produsilor secundari.
Arsurie pro"ocate de %os%oru a$
Au o serie de caractere specifice:
- in contact cu aerul degaza nivele inalte de energie termica
- are o liposolubilitate remarcabila, patrunzand profund in tesuturi#
- disociaza intens apa cu formare de pentaoxid de fosfor si ulterior acid fosforic
- fenomenele generale sunt grave: insuficienta hepatica cu icter fulminant,
hipoproteinemie, hematurie, oligurie, hipocalcemie
Ca mi!loc de detectare a fosforului alb este sulfatul de cupru care se innegreste, fara a fi
insa un neutralizant.
CLINIC
Arsurile chimice produc atat semne locale cat si generale.
Semnee ocae sunt in functie de agentul vulnerant. 'urerea poate aparea de la inceput si
cu intensitate mare in cazul acizilor tari, sau tardiv si de intensitate slaba in arsurile cu
baze
Aspectul leziunii este diferit in functie de agentul cauzant:
- mumificarea tesuturilor, cu necroze si escare groase (acizi tari): escare de culoare
galbuie in leziunile cu acid clorhidric, cenusii in leziunile cu acid sulfuric si
portocalii rosiatice in arsurile cu acid azotic.
- escare cu margini beante ce difuzeaza in suprafata, cu nuante cenusiu- mat (baze
tari)
- leziuni torpide progresive, cu aspect de supuratie ( acizi slabi)
- aspect de desidratare si arsura ce progreseaza rapid, cu rezorbtie in circulatie a
agentului chimic (fosfori, anhidride)
- vezicule, flictene, edem (substante vezicante)
Semne &enerae sunt asemanatoare cu cele din arsurile termice. (ot aparea in
plus:
- sufocare, prin spasm bronsic, urmare a inhalarii de vapori dega!ati de substantele
chimice
- leziuni organice la distanta ( hepatita toxica, nefroza), produse in urma absorbtiei
in circulatia sangvina.
TRATAMENT
)ratamentul trebuie sa fie rapid si cat mai complet.
Pro%iactic'
- respectarea normelor de protectia muncii
- masca de gaze si pelerine protectoare in spatii unde se dega!a gaze toxice sau in
caz de atac cu arme chimice.
Tratamentu &enera este asemanator cu cel din arsurile termice si vizeaza:
- calmarea durerii prin administrarea de analgetice ma!ore (mialgin)
- tratarea sau combaterea socului, a insuficientei respiratorii, a alterarii functiei
hepatice sau renale.. &n caz de insuficienta renala acuta se recurge la dializa.
Tratamentu oca are cea mai mare importanta.
- primul a!utor consta in indepartarea agentului chimic si spalare cu !et de apa a
zonei interesatei pentru a diminua concentratia substantei vulnerante
- la spital se continua spalarea cu !et de apa pe suprafata mare si durata indelungata
- in arsuri cu var nestins se inlatura mai intai praful de pe corp, si apoi se fac
spalaturi abundente cu apa
- in arsuri cu acid clorhidric se fac infiltratii cu calciu gluconic diluat.
- in arsuri cu fosfor se spala regiunea cu solutie de sulfat de cupru *+, si se fac
excizii cu grefare imediata, ca si in arsurile cu acid florhidric
- zona arsa se prote!eaza cu pansamente sterile, imbibate in solutii antiseptice.
- excitia zonei de necroza urmate de grefarea imediata se face de urgenta in
arsurile provocate de anhidride, fosfor si aniline, mai ales in zonele functionale.