TOTUL E COMUNICARE

MOTTO: ,,Rolul pe care il poate juca un individ

in procesele sociale care implica un altul depinde
de masura in care el interpreteaza fiecare proces
de interpretare a celuilalt
(R. Kelly)
De-a lungul intregii vieti avem un singur scop, un singur tel: cum sa comunicam
cu ceilalti, dar, mai ales cum sa ne comunicam. Herodot considera ca ne nastem
cunoscand limba originala, din care se dezvolta celelalte. Nu avem nici o certitudine in
acest sens, dar ce e sigur ca de-a lungul intregii vieti omul a incercat sa interactioneze sa
se socializeze. !raim intr-o lume sociala care creeaza posibilitatea unor contacte directe,
sau mi"locite, cu ceilalti. #u aceasta ocazie, individul are ocazia sa e$teorizeze ceea ce
numim uneori ,,o linie de conduita, adica o schita de acte verbale si non verbale care-l
ajuta sa-si eprime punctul de vedere asupra unei situatii si, prin aceasta, parerile
despre participanti si, in primul rand, despre el insusi
!

#omunicarea presupune reversibilitatea mesa"elor in cadrul unei interactiuni, ea
implicand crearea unui sens, in %unctie de corelarile neintrerupte dintre %acultatile noastre
de percepere a semnalelor, de vocabular (pentru a decodi%ica), de imaginatie (pentru a
interpreta), ca si de memorie pentru a pastra coerenta mesa"elor, atunci cand la randul
nostru devenim emitatori. ,,Orice comunicare se realizeaza printr-o serie intrea"a de
relationari intre memoriile, vocabularele, ima"inatiile si perceptiile aflate in joc# $a se
stabileste prin creare de sens, "ratie unei suite de veri"i, care permit instituirea unor
raporturi de contrast sau de opozitie intre obiectivele, rolurile, atitudinile si cenzurile
proprii fiecaruia#
%
#u toate acestea, orice mesa", desi constituie in sine o pluralitate, este
incomplet, deoarece nu presupune un retur de in%ormatie de la destinatar catre destinator,
&
nici vreun sc'imb intre acestia. De aici importanta deosebita care se acorda studiului
limbii si a lima"ului.
(-a sugerat, nu de putine ori, ca dezvoltarea unei relatii nu ar %i a%ectata de o
anumita crestere in ceea ce priveste apropierea sau sentimentele, nici de obtinerea de
in%ormatii, ci de (re)interpretarea organizata, de catre o persoana, a celuilalt si de
consecintele sociale ale acestei (re)interpretari. Kelly a insistat asupra %aptului ca e$ista
doua niveluri de intelegere a celuilalt, un nivel in care il trateaza ca pe un obiect, pentru
noi, in calitate observatori, iar altul care incearca sa perceapa el insusi circumstantele in
care se a%la.
)n ceea ce urmeaza, voi incerca sa interpretez o situatie de comunicare dintre doua
persoane (%ata in %ata), cele doua persoane %iind privite ca obiecte supuse analizei.
,, Manuela isi lasa capul pe umarul maica-si#
*
& 'a nu plan"i( )u vreau sa mai plan"i niciodata# *mi pare asa de bine ca ai venit si ca
ai adus-o si pe +aba( 'a vezi ce minunat o s-o ducem noi trei( O sa fim cea mai fericita
familie din +ucuresti#
& Manuela, tu stii ce "reu e fara un barbat in casa( )-ai pe cine sa te bizui, la o nevoie#
& ,ar tu esti mai ener"ica si mai desteapta ca un barbat(
& O fata fara tata e ca un miel ratacit de turma- o pandesc toate ispitele si toate
primejdiile- nu are nici cine sa o apere, nici cine sa o struneasca# .stazi fata mea fumezi
si nu am puterea sa te mustru# Maine
& 'cumpa mea mama, spune-mi orice, am sa ma indrept, opreste-ma si am sa te ascult#
(Radu !udoran, .notimpuri)
)nca de la inceput putem identi%ica tipul de comunicare ca %iind una
interpersonala, deoarece %iecare persona" isi dezvaluie sinele (personal), avand un
statut unic in cadru comunicarii.
)n ceea ce priveste %unctiile acestei comunicari, putem identi%ica urmatoarele:
- afectiva: %iind clar relie%ata de conte$t dragostea dintre %iica si mama acesteia+
- instrumentala: ,,spune-mi orice, am sa ma indrept, opreste-ma si am sa te
ascult#
,,'a nu plan"i( )u vreau sa mai plan"i niciodata#
- ontolo"ica: consta in dezvaluirea adevaratei relatiei dintre cele doua persona"e,
prezentarea sinelui , vulnera bilitatea %iicei, preocuparea mamei sale+
- de adaptare: conte$tul ne indica o situatie %amiliala, persona"ele adaptandu-se in
%unctie de persoana careia i se adreseaza (relatia mama , %iica).
Relatia dintre cele doua persona"e este una asimetrica , pozitia capului -anuelei,
care cauta un punct de spri"in+ si una pe verticala , relatia dintrecele doua
persona"e %iind cea dintre mama si %iica +
. alta serie de elemente ce pot %i luate in calcul in vederea comunicarii sunt
situatiile, care in acest caz sunt de doua %eluri:
- ,e ori"ine contetuala: date de unitatile lingvistice si marcile %ormale o%erite de
te$t+
/
- /e provin din anumite miscari corporale: ,,Manuela isi lasa capul pe umarul
maica-si#
)n ceea ce priveste tipurile de participanti acestia sunt: interlocutori de drept
(avem de-a %ace cu membrii aceleiasi %amilii)+
(e identi%ica de asemenea in te$t urmatoarele stari tranzactionale:
- 'tarea de adult a mamei: se bazeaza pe ratiune, capacitatea de sinteza si analiza
(,,tu stii ce "reu e fara un barbat in casa( )-ai pe cine sa te bizui la o nevoie#)+
aduna %apte si le interpreteaza (,,.stazi fata mea fumezi si nu am puterea sa te
mustru#)+ mediteaza asupra lucrurilor (,,O fata fara tata e ca un miel fara de
turma- o pandesc toate ispitele si toate primejdiile)+
- 'tarea de parinte a mamei: inclinatii spre morala si pre"udecati (,,.stazi fata mea
fumezi si nu am puterea sa te mustru#)+
- 'tarea de copil a Manuelei: isi declara desc'is sentimentele (,,*mi pare asa de
bine ca ai venit si ca ai adus-o si pe +aba)+ inclinatia spre visare (,,'a vezi ce
minunat o s-o ducem 01 O sa fim cea mai fericita familie()+ inclinatie spre
spontaneitate (,,,ar tu esti mai ener"ica si mai desteapta ca un barbat( )+
!ipurile de tranzactii ce se bazeaza pe aceste stari sunt:
- tranzactie incrucisata : stimulul pleaca din starea de copil a -anuelei (,,,ar tu
esti mai ener"ica si mai desteapta ca un barbat(), vizeaza o anumita stare (cea
de copil a mamei), dar nu primeste raspuns din starea vizata+
- tranzactie simpla: stimulul se transmite din starea de parinte a mamei (e rau sa
%umezi), vizeaza starea de adult a -anuelei si primeste raspuns din starea vizata
de aceasta (,,'cumpa mea mama, spune-mi orice, am sa ma indrept, opreste-ma si
am sa te ascult#)
Din perspectiva oportunitatilor dezvaluirii sinelui, avem de-a %ace cu o
sincronizare emotionala, ambele persoane dorind sa se dezvaluie si %ac acest
lucru+
0n alt instrument de ,,masurare1 a dezvaluirii sinelui este %ereastra lui 2o'arri,
%iecare dintre persona"e reactionand in con%ormitate cu aceasta %ereastra:
- %ereastra este open spre hidden: open deoarece atat -anuela cat si mama sa
cunosc aceeasi realitate, cunosc aceleasi lucruri si sunt dornice sa le imparta+
3
hidden deoarece mama -anuelei pare sa cunoasca anumite lucruri (despre
realitatea vietii) pe care -anuela aparent este incapabila sa le perceapa+
Dupa cum stim, in cadrul unei comunicari in care doua persoane sunt %ata in %ata,
apar anumite imagini ale sinelui. )n cazul nostru aceasta este m2 2ou atat in cazul
mamei (are o imagine bime de%inita a %iicei sale), cat si in cazul -anuelei (,, 4 tu
esti mai ener"ica si mai desteapta ca un barbat()+
5o%%man sublinia ideea ca %iecare individ are cinci teritorii ale sale, si ca in
%unctie de %ata sa pozitiva sau negativa e$ista si anumite acte amenintatoare. )n
acest caz se pot observa urmatoarele:
- act amenintator din partea Manuelei pentru fata ne"ativa a mamei sale:
,,Manuela isi lasa capul pe umarul maica-si#-
- act amenintator din partea mamei Manuelei pentru fata pozitiva a Manuelei: ii
reproseaza ca %umeaza si ca mai incolo e posibil sa %aca si alte lucruri mult mai
grave , ceea ce constituie un atac la adresa respectului de sine+
- .ct amenintator din partea mamei pentru propria sa fata pozitiva: martuseste ca
este %oarte greu %ara un barbat in casa+ se con%eseaza in momentul in care a%irma
ca: ,,)-ai pe cine sa te bizui, la o nevoie#
)n ceea ce priveste un ultim aspect al analizei noastre , politetea putem deduce
ca avem de-a %ace cu o politete ne"ativa realizata prin:
- $vitarea de a produce acte amenintatoare din partea -anuelei: ,, 01spune-mi
orice, am sa ma indrept, opreste-ma si am sa te ascult#+
- 3tilizarea de indulcitori din partea mamei prin tonalitatea abordata, si din partea
-anuelei: ,,'cumpa mea mama .
)n inc'eiere nu pot a%irma ca, oricat ne-am stradui nu vom %i capabili niciodata sa
dam o interpretare e$acta a relatiei dintre doua persoane pentru ca, dupa cum spunea si
6ndrei #ornea: ,,445a inceput a fost /uvantul66# .poi a urmat 7reseala# ,e
traducere, de interpretare, de intele"ere .
7