ISTORIA MEDICINII

Medicina uman a aprut i evoluat din necesitatea pstrrii forei de

munc, necesitatea nri!irii nou"nscutului si a ravidei, necesitatea com#aterii
durerii$ Initial medicina a fost dominata de maie , actele terapeutice #a%andu"se
pe ritualuri reliioase si pe instincte , preocuparea dominanta fiind disparitia
durerii $
&apirusurile eiptene din '()) i$ *r pre%inta inri!irea plailor, inci%ia
a#ceslor si im#alsamarea cadavrelor $
In +recia antica, medicina este influentata de cea eipteana prin
intermediul fenicienilor$Apar o serie de scoli medicale in Rodos , ,os ,,nidos ,
care se ocupau de prevenirea -%eita *.eia / si tratarea #olilor - 0eita &ana1eea/$
Hippocrate ( 2()"345 in$*r$/, considerat parintele medicinei, a intemeiat
scola din ,os si pe lana !uramant care cuprinde aspecte deontoloice vala#ile si
in %iua de a%i a scris in peste () volume , pe specialitati 6 anatomie , fi%ioloie ,
medicala , ortopedie , c7irurie , etc $ informatii de specialitate care au fost #a%a
unor descoperiri stiintifice ulterioare $ Acesta caracteri%a #olile ca6 acute,
cronice, endemice i epidemice, #oala fiid considerat ca un de%ec7ili#ru dintre
elementele clasice -umori/$
Romanii au inventat numeroase instrumente c7iruricale cum ar fi6
forcepsul, scalpelul, speculum, acul c7irurical$ Ei au fost pionierii c7iruriei
cataractei$ Cel mai de seam repre%entant a fost Galen din &eram -in !urul
anului '5) d$ *r /$ Acesta a e8ecutat multe operaii ndr%nee pentru acea
epoc, aparin9nd c7iruriei cere#rale i celei oculare$
Medicina evului mediu a avut mai putine prorese , fiind dominata de
#iserica$ &rimele elemente de medicin apar n m9nstiri$ Au e8istat cluri
speciali%ai la nivelul medicinei populare$ &rima coal de medicin propriu"
%is, laic din Europa Occidental este coala medical din Salerno, n
apropierea m9nstirii Monte Casino " unde clurul Benedict a ntemeiat
primul spital din Occident i un ordin cluresc pentru asistena #olnavilor$
Odata cu declansarea conflictelor militare apar scoli medicale pe lana
#iserici pentru inri!irea ranitilor si apar o serie de scrieri cu #a%a stiintifica $ In
:ranta , in sec$ ;III se infiintea%a Coleiul <Sf $ Cosma=, cu catedra de
anatomie, fi%ioloie, o#stetrica$ Dupa anii '5)) apar scoli medicale in care
medicina era predata in facultati alaturi de latina , reaca , teoloie$
Tran%iia ctre anatomia modern a fost pretit de marii artiti plastici$
Dintre acetia, cel mai desv9rit anatomist a fost Leonardo da Vinci, -'25> "
'5'?/$ Drept re%ultat ne"a lsat peste 45) de plane repre%ent9nd oase, muc7i,
orane, p9n i seciuni prin creier@ a fiurat ftul n uter, muc7ii antaoniti ai
oc7iului, interiorul inimii$ El a fcut pentru prima dat seciuni ncruciate i a
in!ectat cu cear cald cavitile, pentru a le menine forma la secionare$
:iura central a anatomiei renascentiste a fost Andreas Vesalius -'5'2 "
'5(2/, El este primul care a facut disectii pe oameni, reali%and o enciclopedie
'
anatomica a corpului uman, descrisa detaliat in te8t si desenata de pictori ai
perioadei renascentiste$ Cartea intitulata ADe 7umani corporis fa#ricaA a marcat
inceputul medicinei moderne, repre%entand manual de capatai pentru studentii
la medicina pentru inca vreo trei secole$
Bn '(>C apare lucrarea anatomistului enle% William Harvey Essa. on t7e
Motion of t7e *eart7 and t7e Dlood, n care arat c inima funcionea% ca o
pomp care asiur circulaia nentrerupt a s9nelui$
Marcello Malpighi ('(>C " '4''/ de la Eniversitatea din Dolona -Italia/
descoper capilarele sanuine, n timp ce n Anlia medicul T7omas Fillis
-'(>> " '(45/ vasele de la #a%a creierului$
Thomas Sydenham -'(>2 " '(C?/, medic enle%, face descrieri clinice
amnunite ale malariei, recunoate deose#irea dintre scarlatin i po!ar i face
o#servaii epidemioloice$
Bn anul '(3> a fost introdus C7inina n tratamentul malariei, prima
su#stan cu adevrat eficace n tratarea #olilor$
Bn Italia, ctre sf9ritul secolului al ;GIII"lea, apar studiile de patoloie
ale lui Giova nni Battista Morgagni -'(C> " '44'/ iar Laaro Spallanani
('4>? " '4??/ infirm teoria eneraiei spontane$
Bn '4?( medicul enle% !d"ard #enner -'42? " 'C>3HH introduce metoda
vaccinrii anti"variolice$
In secolul al XIX-lea numeroase descoperiri au condus la prorese
importante n dianosticul i tratamentul #olilor precum i n de%voltarea
interveniilor c7iruricale$
Bn !urul anului 'C'?, n :rana, $en% Laennec -'4C' " 'C>(/ introduce
stetoscopul, p9n ast%i cel mai utili%at instrument n e8aminarea medical$
Iucrrile lui Marie Bichat -'44' " 'C)2/, n :rana, asupra esuturilor
pun #a%ele 7istoloiei, n timp ce ermanul $udol& Vircho" -'C>' " '?)>/
studia% su#straturile anatomo"patoloice ale #olilor i emite cunoscuta teorie a
patoloiei celulare$
Descoperirile fundamentale n lumea microoranismelor ale lui Louis
'asteur -'C>> " 'C?5/ i ale lui $o(ert )och -'C23 " '?')/ contri#uie la
de%voltarea Micro#ioloiei, ale lui !mil von Behring -'C52 " '?'4/ i *lia
Mecinicov -'C25 " '?>(/ pun #a%ele Imunoloiei$ &ornind de la aceste
descoperiri, o#stetricianul ma7iar *gna Semmel"eis -'C'? " 'C(5/ introduce
Asepsia iar #oseph Lister -'C>4 " '?'>/, n Anlia folosete pentru prima dat
fenolul ca su#stan antiseptic$
&e tr9mul fi%ioloiei sunt de remarcat lucrrile france%ului +laude
Bernard -'C'3 " 'C4C/ asupra funcionrii landei tiroide, ficatului i asupra
sistemului nervos veetativ i ale lui *van 'etrovici 'avlov -'C2? " '?3(/, n
Rusia, cu privire la refle8ele condiionate$
Spaniolul Santiago $amon y +a,al -'C5> " '?32/ a contri#uit la
cunoaterea structurii sistemului nervos$
>
Wilhelm $-ntgen , n +ermania, -'C25 " '?>3/ descoper n 'C?5 ra%ele ;
i le aplic n investiarea oranelor interne$
Introducerea narco%ei cu eter n America n de ctre americanul Willia m
Thomas Morton n 'C2(, a aneste%iei locale cu cocain n 'CC2 de austriacul
+hristian )oller i rac7ianeste%iei n 'C?C de ctre August Bier n +ermania
contri#uie la de%voltarea furtunoas a c7iruriei$
Medicina n secolul al XX-lea are ca principale obiective com#aterea
efectiv a #olilor infecioase prin vaccinri n mas, introducerea anti#ioticelor,
prin msuri sanitare i m#untirea condiiilor de via$
Tratamentul medicamentos specific cu su#stane c7imice al #olilor
infecioase a nceput n +ermania cu lucrrile lui 'aul !rlich -'C52 " '?'5/$ Bn
'?3> Gerhard .omag/ -'C?5 " '?(2/ descoper sulfamidele iar n '?>C n
Anlia Ale0an der 1leming -'CC' " '?55/ constat aciunea #acteriostatic a
ciupercii &enicillium, din care #ioc7imistul Ho"ard 1lorey -'C?C " '?(C/
e8trae &enicillina n form pur, iniiindu"se astfel era anti#ioticelor$
&rorese importante au fost fcute n domeniul eneticii, descoperindu"se
modul de transmitere a caracterelor, structura cromo%omilor i rolul enelor
precum i structura c7imic a acidului de%o8iri#onucleic -ADN/, suportul fi%ic
al informaiei enetice$
Dup ce se cunoteau de!a anticorpii serici ca factori eseniali n
mecanismele de aprare ale oranismului, n a doua !umtate a secolului al ;;"
lea se pune n eviden rolul diverselor limfocite n imunitatea celular i
producerea de anticorpi$
Ia nceputul secolului ;;, +lemens von 'ir2uet introduce n medicin
termenul de alerie$ Studiul tiinific al #olilor alerice, nceput de &irJuet, va
continua n decursul secolului ;;, odat cu creterea prevalenei #olilor
alerice n populaie, duc9nd la de%voltarea unui nou domeniu al medicinii,
numit ast%i Aleroloie i imunoloie clinic$
Dup ce +harles Sherrington -'C54 " '?5>/ efectuase studii
fundamentale asupra funcionrii sistemului nervos, canadianul Wilder 'en&ield
-'C?' " '?4(/ cercetea% funciile scoarei cere#rale prin stimulri directe ale
suprafeei creierului n timpul unor intervenii c7iruricale$ De%voltarea
Neuroc7iruriei se datorea% n special americanilor Harvey +ushing -'C(? "
'?3?/ i Walter .andy -'CC( " '?2(/$
Cardioloia a fcut prorese dianostice prin aplicarea unor metode ca
aniorafia, cateterismul cardiac iar pe plan terapeutic prin implantarea de pace"
ma1er, operaiile #."pass n o#struciile coronariene, operaii n afeciuni
valvulare, medicamentele #eta"#locante, dar i prin cunoaterea i adoptarea
msurilor de com#atere a factorilor de risc -fumatul, o#e%itatea, sedentarismul,
7ipertensiunea arterial, nivelul ridicat de colesterol/$
Bn domeniul c7iruriei, transplantele de orane -n '?(4 c7irurul sud"
african +hristian Barnard efectuea% primul transplant de inim/ dau sperane
de supravieuire multor #olnavi altfel incura#ili$
3
Ca metode de investiaie sunt de menionat introducerea Tomorafiei
computeri%ate, a Tomorafiei de Re%onan Manetic Nuclear i a
e8amenelor cu Eltrasunete, precum si a ecorafiei$ In '?4) 'aul Lauter(ur 3i
'eter Mans&ield descoper IRM -imaistic prin re%onanK manetic/, in '?43
God&rey Houns&ield 3i Allan +ormac/ descoper CT -tomorafia
computeri%at/, *an .onald descoper in '?4? ecorafia$
$o(in Warre 3i Barry Marshall i%olea% #acteria *elico#acter p.lori
-'?4?"'?C'/de la nivelul stomacului Li o incriminea% ca aent etioloic al
astritei cronice Li ulcerului astric$
In '?C) $o(ert Gallo 3i Luc Montagnier identific virusul *IG ca aent
etioloic al SIDA$
Cancerul rm9ne insa o pro#lem dificil, dar citostaticele s"au dovedit
eficiente doar n unele forme , ca de e8emplu leucemia$ sanatatea or
De la arta vracilor i amanilor care pretindeau c alun du7urile rele, la
medicina sacerdoilor care practicau n um#ra templelor, p9n la medicina
modern este o cale lun$ Dac medicul medieval i renascentist era un erudit,
#un cunosctor at9t al te8telor clasice, c9t i al astroloiei i alc7imiei, medicul
modern tre#uie s fie at9t savant, c9t i cetean, care s aplice tiina actual n
scopul modificrii po%itive a condiiilor de mediu natural i social$
Elev6
Cost Carmen &usa
Clasa I:
" au aparut medicamente, su#stante ce pot corecta a#aterile tonusului, in special
al Cmusculaturii netede
" licoarea *offman -amestec de alcoolMeter/ relea%a ecC7ili#rul toniCOc
- cercetari in domeniul balneologiei (influenta apelor minerale asupra organismului)
2. Teoria nervista a scolii engleze (in continuarea teoriei iatromecanicii, formulata de Cooler si Brown - fizician,
descoperitorul miscarii browniene)
- elementul esential: ecitabilitatea neuromuscularaCostc
- bolile sunt semne ale modificarii (!) pragului de ecitabilitate
- important este in special corolarul terapeutic
". Teoria materialist-mecanicista, potrivit careia creierul secreta gandire
#. Teoria vitalista ($ontpellier), se baza pe doctrina animista, formulata de %. &ta'l, tot din (alle.
- eista spiritul vital ()anima*)
- semnele bolii sunt rezultate ale faptului ca anima face eforturi pentru a readuce organismul la starea normala si nu
trebuie combatute, indiferent de intensitatea lor.
+. Teoria 'omeopatiei ((anemann)
- simptomele nu trebuie contracarate
- utilizarea medicamentelor cu acelasi efect ca si cele ce au ca epresie simptomele, in cantitate cat mai mica (e.:
c'inina produce o crestere a temperaturii la omul normal)
- medicamentele trebuie folosite in sensul in care actioneaza si boala si nu contrar
- doze infinitezimale, se a,unge ca pana nici macar o molecula sa nu aiba sansa de a eista in solutie
- principiul antrenarii, al dinamismului- prin agitarea indelungata a solutiei 'omeopate, patrunde in solutie un spirit
vindecator din neant
- . Cercetari recente au aratat ca apa pastreaza amprenta substantelor ce au fost dizolvate in ea, c'iar cand nu mai
eista nici o molecula activa in solutie
- incepe sa se dezvolte medicina anatomo-clinica, principiile medicinei bazate pe anatomia patologica, pe leziuni
specifice. $orgagni scrie in /01/ un tratat )despre sediul si cauzele bolilor studiate prin metode anatomice* (transformari
morfologice la nivel macroscopic, de organ).
2u eista inca metode clinice ca percutia, auscultatia- ci doar inspectie, palpare. Tot in /01/, la 3iena, apare o carte a
lui 4eopold 5uenburger despre percutie. 4ucrarea a fost apoi tradusa la 6aris de medicul lui 2apoleon (%ean Corvisard).
2
5uscultatia este introdusa mai tarziu, de catre inventatorul stetoscopului, 4iene7ue drept metoda de investigare a tuturor
bolnavilor ()Tratat asupra auscultatiei mediate* - 6aris, /8/9).
6rin descoperirea tesuturilor de catre :avier Bic'at, tabloul lezional este mult modificat. ;nainte de el, bolile erau
descrise de la verte in ,os, apoi, odata cu descoperirea leziunii specifice fiecarei boli, aceasta ordine a fost sc'imbata.
6rogrese s-au realizat si in ceea ce priveste etiologia bolilor infecto-contagioase. Cercetarile efectuate pe cadavre au
aratat leziunea specifica a febrei tifoide, studiata pana atunci impreuna cu celelalte varietati de febre abdominale.
Bretenon deosebeste difteria de celelalte boli obstructive ale cailor respiratorii superioare prin prezenta falsei membrane.
<ste rasturnat raportul cauzal al etiologiei bolilor de catre 6asteur, care a demonstrat ca nu este adevarata teoria
generatiei spontanee (conform careia prezenta germenilor ar fi secundara bolii, deci efectul si nu cauza acesteia).
6ouc'et (un biolog francez) a sustinut ca intotdeauna in substantele organice in descompunere apar in mod spontan
germeni. 6asteur l-a contrazis, ducand vasul de eperienta la o altitudine mare in 6irinei, unde nu au mai aparut
germeni.
Carl =eiss, un mecanic german din %ena, a perfectionat microscopul, permitand identificarea bacteriilor cauzatoare.
6ostulatele lui >oc'
/. in produsele patologice din cadrul aceleiasi boli se gasesc aceiasi germeni
2. realizarea de culturi pe medii de cultura
". cu germenii astfel obtinuti trebuie sa se produca in mod constant la animal aceeasi boala, cu aceleasi leziuni si
manifestari
- pana la /808 nu s-a reusit (apoi au demonstrat 6asteur ? >oc'
;n sec. :;:, in domeniul c'irurgiei, este descoperita anestezia prin in'alatie si se cristalizeaza elemente ale principiilor
asepsiei si antisepsiei. ;nainte de descoperire anesteziei:
/. "@ martie /8#2, in statul american Aeorgia, >.4ong efectueaza o operatie unui prieten, dupa o in'alatie de vapori de
eter, iar pacientul nu a simtit durerea
2. /8## - stomatologul (orace Bells foloseste gaz ilariant (protoid de azot), dar demonstratia este nereusita (Boston) si
se sinucide
". $orton asista, dar considera drept cea mai eficienta metoda cea care foloseste eterul sulfuric, procedeu rapid adoptat
si in <uropa. 6rima operatie reusita folosind eterul sulfuric a avut loc la /1 octombrie /8#1
#. &impson descopera cloroformul in ianuarie /8#0
Bibliografie
C ;storia medicinei universale - <d. $edicala, /90@
C ;storia medicinei romanesti - <d. $edicala /902
C Tratat de ;storia 5tiintei in Domania - $edicina - <d. 5cademiei /98@
C Eictionar cronologic de medicina-farmacie - <d. <nciclopedica /90+practica medicala, vindecatorul e doar mediator,
nu isi asuma raspunderea actului vindecarii (aceasta apare odata cu medicina 'ipocratica C medicina stiintifica).
6artea magica era a,utata si de obiectele magice: amulete (fragmente de os, dinti de animal, pietre semipretioase),
figurine (antropomorfe, zoomorfe) purtate in scop profilactic, talismane (cu anumite semnificatii), tatua,e, masti etc.
Fmul primitiv era mereu in cautarea 'ranei. Fdata cu aparitia surplusului de produse, apare si primul medic, un pas
catre civilizarea societatii.
5cum +@@@ ani, in lume, diferite populatii reusesc sa realizeze primele societati urbane din istorie.
$edicina in $esopotamia antica (5siro-Babilonia)
6rima civilizatie urbana cunoscuta este cea sumeriana, in sudul $esopotamiei (agricultura, irigatii, te'nologii de
constructie, prima scriere-cuneiforma). $edicina sumeriana este una de tip sacerdotal, religios- eista zeitati cu atribute
medicale (2inisina-zeita medicinei, Aula-marea zeita a oamenilor cu parul negru). 5ctul vindecarii consta in interpretarea
de catre medicul-preot a viselor sau a anumitor simptome. Genomenele sociale, ca si evolutia bolilor, sunt puse pe
seama astrelor. 6rognosticul bolilor se facea prin divinatie.
Frganoscopia H studiul anatomiei organelor animalelor sacrificate la templu, in special a ficatului de miel (. si la etrusci,
populatie migrata din $esopotamia, eista o divizatie prin 'epatoscopie). <istau si alte metode de divizatie.
(erodot, in cartea a ;;-a, spune ca babilonienii nu au avut medici, medicina. Cercetarile moderne au infirmat aceasta
teza. &-a descoperit o tableta de lut sumeriana (cel mai vec'i document medical, scris de un medic la 22@@ BC, descifrat
in /9+"), in care eista date specifice referitoare la medicamente si forme medicamentoase destinate bolnavilor
(medicina empirica). Ee eemplu sunt mentionate ceapa, usturoiul, smoc'ine, curmale, pere, brad, pielea de sarpe,
uleiul de peste, oua, lapte, sarea de mare. Gormele medicamentoase erau pentru uz etern si intern (substanta
activaIve'icul, unguente, mituri).
2u eista date despre boli si dozele administrate, datorita caracterului secret pe care il aveau cunostintele medicale.
4a 2inive, tot in tablete de lut, eista date referitoare la 2+@ plante medicinale, /8@ medicamente de origine animala si
medicamente de origine minerala (au fost identificate prin traducerea tabletelor aflate acum la Britis' $useum). in codul
de legi al lui (ammurabi (primul cod de legi cunoscut, scris la apro. /0+@ BC), eista 9 articole referitoare la practica
medicala, la cea a c'irurgiei- unde sunt mentionate recompense si pedepse in functie de clasa sociala a medicului si
pacientului. Deferirea este insa limitata la anumite practici. 2u eista etica sau deontologie medicala.
$edicina in <giptul faraonic
C pana la cucerirea de catre macedoneni in ""@ BC
C eista o continuitate in ciuda succesiunii de dinastii
C de,a vorbim despre o cultura si civilizatie urbana, egiptenii cunosc diferite te'nologii de constructie, de irigatii
C religie politeista, in care in general zeii sunt personificari ale elementelor naturale, cu multiple ierar'izari si specializari
C eista o medicina sacerdotala, religioasa si una laica
C zeul suprem, 5mon Da, era si zeu vindecator
C eista o triada importanta de zei:
C ;sis (zeita naturii), patrona cunostintele legate de plantele medicinale, dar si de formulele magice vindecatoare
C Fsiris (zeul 2ilului), este zeul intineririi, al refacerii fortelor naturii si a omului
C (orus (fiul lor), cu multe atribute vindecatoare, in special in convalescenta
C practicienii medicinei, preotii medici, apartin teocratilor
5
C prin sanctificarea unui medic si ar'itect celebru (;m (otep), din dinastia ; (Degatul 3ec'i), acesta devine principalul zeu
al medicinei. in $emp'is eista un templu inc'inat lui.
in studiul medicinei <giptului faraonic, ne bazam pe " izvoare:
/. papirusurile medicale egiptene (8 papirusuri referitoare la medicina, dintre care # mai importante. &unt descrise in ,ur
de 9@@ medicamente si #8 operatii c'irurgicale)
2. paleopatologie (mumiile egiptene)
". iconografie (basoreliefuri, picturi, obiecte)
/. 6apirusurile medicale
C papirusul <bers
- a crezut ca apartine celor 1 scrieri ermetice medicale din cele #2 ermetice care au fost anuntate de Clement Glavius
- e datat /+++ BC, tradus complet in /9"@ (Arapow)
- de dimensiuni mari (2@ m lungime, /@8 paragrafe)
- se refera in special la bolile interne
- arsenalul terapeutic este superior asiro-babilonienilor (plante cu efect terapeutic, medicamente de origine animala -
mierea, ceara, oua, lapte, peste, ulei de peste, inceputul utilizarii organelor - ficat, rinic'i- metale si pietre pretioase,
metaloizi, carbunele animal)
- este descrisa prima metoda de anestezie locala (piatra memfitica presarata pe ranaIotet C refrigeratie locala)
- forme medicamentoase: unguente, mituri, pilule, comprimate, fumigatii, emplastre, in'alatii, infuzii, decocturi.
- . fumigatia cu cannabis indica la geto-daci ((erodot)
C papirusul &c'midt
- este anterior ca timp (/8@@ BC)
- de dimensiuni mai mici (+ m), se refera la c'irurgie
- contine #8 cazuri c'irurgicale, printre care fracturi, luatii, circumcizie, plagi (. luatia 5T$ este tratata la fel ca astazi)
- este structurat astfel incat sa descrie afectiunile de la verte in ,os, cu observatii clinice foarte riguroase
- . observatiile empirice si rationamentul anticipeaza gandirea 'ipocratica
- pe verso: practici religioase si o metoda de transformare a unui batran intr-un tanar de 2@ ani.
C papirusul Glinders-6etri (>a'un)
- datat 22@@-2/@@ BC
- 209 randuri despre obstetrica, ginecologie, urologie, flebologie etc.
C papirusul Broug's (papirusul de la Berlin)
- se refera la obstetrica si pediatrie
C papirusul de la 4ondra
- cel mai vec'i, neimportant
2. &tudii de paleopatologie
&tudiile de astazi efectuate cu a,utorul D$2 asupra mumiilor egiptene demonstreaza cu precizie eistenta anumitor boli
osoase, parazitare etc.
". ;conografie
- basoreliefuri, picturi C unele arata eistenta unor boli ce altfel nu am sti ca ar fi eistat in vec'iul <gipt.
- un portar din $emp'is cu poliomielita
- un individ cu TBC vertebrala (C gibozitate)
- diverse scene de c'irurgie (circumcizia C operatie rituala la toate popoarele semitice).
Demarcam conceptia pneumatista (in centrul vindecarii sta respiratia), in timp ce la asirobabilonieni era ficatul. 5u fost
foarte aproape de descoperirea circulatiei sangvine (relatia dintre puls si posibilitatea ca sangele sa curga prin organe).
. 4a /"@@, un medic arab (;bn an 2afis) va descoperi mica circulatie.
$edicina in ;ndia 5ntica
Contemporana cu egiptenii si sumerienii (apro. "@@@ BC), civilizatia protoindiana a fost o civilizatie urbana, localizata in
valea ;ndului. Frasele erau construite prin planificare urbana, cu case cu /-2 eta,e, baie proprie, sistem de canalizare,
strazi perpendiculare pavate, ornamentate cu statui in pozitii ascete. in valea ;ndului si Aangelui eista o populatie de
origine indo-europeana - arienii ()stapan, nobil* in sanscrita) - ce au a,uns relativ tarziu (/+@@ BC). ;ndienii vec'i
('indusii) nu au pastrat scrierile proprii. (indusii foloseau arme de fier si au reusit domesticirea animalelor, inclusiv a
calului. &e intalnesc si astazi forme de cultura indiana cu origine in vec'ea antic'itate.
&e disting " etape ale medicinei indice:
/. etapa vedica (/+@@-8@@ BC)
2. etapa bra'manica (8@@ BC - 900 5E)
". perioada mongolica, islamica
/. <tapa vedica
- cultura bazata pe religia indiana primitiva
- perioada cu traduceri orale, literatura cu mituri, observatii despre natura, toate fiate in # scrieri:
C Dig 3eda
C 5tava 3eda
C 5Jur 3eda
C &ama 3eda
- . &unt primii care folosesc o scriere alfabetica
- nu mai avem versiunea lor originala, ci doar traduceri si prelucrari tardive (vedaHcunostinte) in Dig 3eda se vorbeste
despre medicul triburilor ()inteleptul medicilor*). 2u aveau temple dedicate zeilor vindecatori, fiind inca nomazi. &e
remarca asemanarile cu tracii si geto-dacii (si'astrii carturari). in 5tava 3eda este descrisa pentru prima oara malaria,
alaturi de ciuma, variola, 'olera, epilepsie, delirium tremens, reumatism, guta. Tratamentele propuse se bazeaza pe
plante medicinale. ()soma* trata aproape orice afectiune). in 5Jur 3eda se regaseste intreaga literatura medicala a
vec'ii ;ndii.
Eintre cunostintele 'induse amintim tratamentul muscaturilor de sarpe, al fracturilor si luatiilor, al bolilor oculare precum
(
si folosirea protezelor oculare si a celor pentru membre.
Fdata cu asezarea nomazilor, vorbim despre a 2-a etapa.
2. <tapa bra'manica
$edicina este sacerdotala, bazata pe urmatoarele principii: intreaga natura (macro si micro-cosmos) este creatia lui
Bra'ma, zeul suprem, izvor de energie magica, ce strabate toate elementele cu aceasta energie. 4umea e formata din +
elemente si este guvernata de + forte. ;deea centrala a religiei bra'manice este aceea a transmutatiei si reincarnarii,
fiecare fiinta se afla intr-o perpetua transformare (se naste, traieste si moare pentru a se reincarna si a reincepe ciclul).
&ocietatea este foarte strict ierar'izata, in + caste: 2 de conducatori militari si religiosi (medic.), profesiuni libere,
mestesugari si paria (sclavi).
=eul medicinei este reprezentat de 5teJor, caruia Bra'ma insusi i-a destainuit toate cunostintele legate de boli.
<ista doua scoli medicale, la Tailia si Benares. 2eeistand tiparul, cunostintele se raspandeau prin manuscrise, care
erau rare, de aceea autorii le redactau in versuri. <ista insa 2 carti medicale fundamentale: C'araKa &amita si &usruta
&amita.
C'araKa &amita este rezultatul muncii scolii de la Tailia, cuprinzand secretele dezvaluite de zei oamenilor
(Bra'ma5teJor om), cuprinde 8 lectii I / rezumat, in versuri pentru fiecare capitol. &unt prezente cunostinte de medicina
interna (boli si tratamente), metode de relaare Loga, transpuse in plan medical. &e considera ca in timpul vietii omul
foloseste doar o mica parte din posibilitatile psi'ice si fizice, dar prin asceza si eercitii alese si urmate dupa anumite
reguli, se poate a,unge pana la suspendarea totala a laturii fizice, inclusiv controlul metabolic.
&usruta &amisa este produsul scolii din Benares, fiind o vasta enciclopedie medicala, din 2 parti, una referitoare la
anatomie, fiziologie, medicamente, boli- iar cealalta la c'irurgie.
2u erau permise disectii pe cadavre umane, dar se eludau interdictiile religioase prin asezarea cadavrelor intr-un cos de
nuiele pe cursul unui rau, timp de #-1 zile, nu atingeau cadavrul, observau descompunerea, reusind sa descrie eistenta
a 2@@ oase, "@@ musc'i si 0@ )tuburi*.
C'irurgia foarte bine tratata, ramura a medicinei cel putin egala cu medicina interna, cea mai importanta ramura a
medicinei ()cea mai nobila si eficienta ramura a medicinei*).
)$edicul care nu practica si operatii c'irurgicale este ca o pasare cu o singura aripa*. Cea mai importanta operatie era
plastia nazala. 5lte operatii: etragerea de calculi din vezica urinara, operatia de cataracta, folosirea protezelor, c'iar
oculare.
$ai sunt prezentate elemente de asepsie si antisepsie, de sutura a plagilor abdominale (. cu a,utorul furnicilor negre).
6lantele erau folosite pe scara larga, de eemplu Dowulfia carpentina in 'ipotensiune arteriala, psi'iatrie (antidepresiv) -
)remediul oamenilor tristi*.
Budismul a fost introdus de un ra,a' (Budd'a), care a decis sa se izoleze de lumea agitata, a mers intr-un pustiu, apoi
dupa mai multi ani, a dezvoltat o noua conceptie asupra lumii si vietii, alatuiri de noi te'nici Loga. $ai tarziu aceasta
conceptie a capatat atribute de religie. $anastirile budiste aveau camere speciale pentru ingri,irea bolnavilor.
4ocul de nastere al civilizatiei 'induse a fost ocupat de trupele musulmane, fiind reprezentat de actualul 6aKistan.
3orbim astfel de un spatiu de interferenta intre traditiile tibetane, medicina c'ineza, bra'manica si cea budista.
$edicina c'ineza
inca din urma cu +@@@ ani, in vaile fluviilor (uang (e si Lang Tze, a aparut o civilizatie urbana, cu o scriere ideografica,
de aproimativ "2@@ caractere (astazi C apro./+@). 2u s-au pastrat decat pe oase, carapace de broasca testoasa. Mnii
autori o studiaza la <vul $ediu.
C'inezii atribuie toate descoperirile efectuate de-a lungul timpului unor imparati legendari (Gu :i, (uang Ti, C'e (ong)
/. Gu :i - cele referitoare la vanat, pescuit
2. (uang Ti - stapanirea pamantului (agricultura, cresterea animalelor),
- aparitia drumurilor, targurilor
- medicina, farmacologie. &e spune ca ar fi incercat pe propriul corp toate plantele de pe teritoriul c'inez, impartindu-le
in plante alimentare, otravitoare (cca.0@) si medicinale, cu indicatii precise. (e.g.:<fedra &inica, utilizata in afectiuni
astmatice)
- acupunctura, ignipunctura
". C'e (ong - aparitia mestesugurilor, a metalurgiei
- prima scriere medicala din C'ina ()Cartea sc'imbarilor*), scrisa sub forma de dialog intre medicul curtii imperiale si
imparatul respectiv.
5cupunctura a aparut dupa observatii intamplatoare. 4a inceput a fost practicata cu ace din piatra (neolitic), apoi din
metale ()misterioasele ace galbene*). <nergia vitala este distribuita pe /# meridiane (/2 prinicipale si 2 secundare), cu
"1+ puncte de acupunctura.
<ista totusi unele basoreliefuri ce sugereaza originea etraterestra a acupuncturii. in C'ina c'irurgia era interzisa,
singurele operatii practicate fiind castrarea eunucilor si corectarea deformarii piciorului. 4a curtea imperiala eista un
singur c'irurg.
Taoismul (Eaoismul), filozofia c'ineza contemporana cu budismul si filozofia presocratica, considera lumea alcatuita din
+ elemente principale (lemn, metal, pamant, apa, foc), care trec una in alta sub influenta Lin si Lang, doua forte care nu
se eclud, nu sunt complementare, ci se includ una pe alta. Lang reprezinta forta activa, pozitiva, masculina- iar Lin
forta pasiva, negativa, feminina. &tarea de sanatate reprezinta o stare de ec'ilibru al energiei, condusa de Lin si Lang
de-a lungul meridianelor. Boala este consecinta unui dezec'ilibru, remediul fiind obtinut prin acupunctura si ignipunctura,
in scopul rediri,arii energiei vitale. in <uropa, primul care a folosit ace de acupunctura c'inezesti a fost dr. 4.Berlioz (tatal
lui (ector Berlioz), in sec. :;:. in /82+, Clo7uet uitilizeaza si el acupunctura in studiile sale.
Totusi, inemeietorul acupuncturii europene (/920) este considerat &auliers du $orraine (primul sinolog important), care
a tradus in franceza tratatele clasice ale medicinei c'ineze (/@@@ 5E).
Teoria pulsului (din tratatul de teoria pulsului, datat in ,urul /@@@ 5E, tradus tot de $orraine). 6ulsul era singura metoda
de eaminare a unui bolnav.
6ulsul se palpeaza in /8 locuri diferite, fiecare palpare fiind superficiala, medie si profunda- inainte si dupa efort. in
functie de mai multe criterii (varsta, se, anotimp etc.), sunt descrise 2@@ tipuri diferite de puls, dintre care 21 prevestesc
4
moartea. &-au descoperit figurine din vec'ea C'ina cu semne de locuri unde pot aparea boli.
C'inezii sunt primii care au introdus o metoda de profilaie a variolei (variolizarea preventiva). Decoltau dintr-o pustula
variola umana, o uscau in timp pentru a diminua virulenta, apoi era triturata si suflata printr-un tub de bambus pe narina
copiilor. 5cestia faceau o forma usoara si ramaneau imunizati. 6rima carte despre variola a fost scrisa tot de c'inezi, in
/@@/ 5E. in Domania a fost introdusa de un medic grec, primele inoculari stiintifice au fost realizate la /0/# de ;acob
6Jlarino, medicul personal al lui 5erban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu. 3accinarea antivariolica, introdusa in
/091, se bazeaza pe un alt principiu si anume imunizarea incrucisata intre virusul variolei umane si virusul vaccinei.
$edicina greco-romana
/. $edicina in Arecia 5ntica (elena propriu-zisa)
2. $edicina elenistica (dupa destramarea imperiului lui 5leandru cel $are)
". $edicina romana
$edicina in Arecia 5ntica
- este tot de tip religios, sacerdotal. =eul vindecator: 5sclepios
- momentul de apogeu il reprezinta )secolul de aur al lui 6ericle* (sec. 3-;3 BC)
- in Arecia a aparut primul set de observatii medicale bazate pe observatii si rationament: sistemul 'ipocratic
inca din sec. 3; BC, odata cu transformarile sociale, au aparut noi mestesuguri, in care sunt implicati oameni liberi
()demos*), acestia devin mai bogati, fapt ce duce la un conflict politic intre aristocratie si demos. Cei din urma ies
victoriosi, ceea ce duce la intemeierea primelor state democratice din lume. incepe astfel si laicizarea medicinei.
4a inceput apare periodeutul, medicul calator, care se aseza pentru o anumita peroada de timp in cetate, dadea ingri,irile
necesare, apoi se muta in alta si tot asa.
5poi acestia a,ung sa se stabileasca in constructii speciale din cadrul polisurilor. Cele mai importante scoli laice sunt
cele din >os si >nidos. 5coala din >os priveste organismul ca o unitate structural-functionala, in continua legatura cu
mediul etern. Boala era vazuta ca o afectare generala a organismului in totalitate (organismul era considerat ca fiind
alcatuit din umorilic'ide fundamentale).
Terapia este naturista ((ipocrate este cel mai de seama reprezentant al scolii de la >os). <ista ideea de 'ar, de talent,
caci )daca ai un 'ar, poti sa practici medicina, daca acesta lipseste, totul este zadarnic*.
5coala din >nidos se bazeaza pe gandirea analitica, prefera sa studieze organismul pe parti distincte, sa considere ca
partea solida este esentiala, nu cea lic'ida, umorala. Tratamentul este simptomatic, numarul de medicamente prescrise
este mare, cu o tendinta deci spre polipragmatism.
(ipocrate
- eponent al scolii din >os
- nu este demonstrat faptul ca a scris toate cele 12 scrieri ale )colectiei 'ipocratice*
- 6laton il mentioneaza in )Eialoguri* ca cel mai mare medic grec
- &oranus ii scrie biografia la 2@@ ani de la moarte (in care se demonstreaza descendenta directa din 5sclepios - /8
generatii- si unde se aminteste ca atat tatal, cat si bunicul lui (ipocrate au fost de asemenea medici. Eevenit terapeut,
calatoreste pentru a-si insusi meseria, apoi se intoarce in >os. Ainerele sau 6olib face o sinteza a 'ipocratismului.)
- cele 12 lucrari sunt foarte diferite, ca subiect, intindere si nivel de prezentare
- + lucrari de etica si deontologie medicala (sistem de reguli, valori, percepte asupra relatiei dintre medic si societate !
pacient ! alti medici). Colectia include scrieri ale unor medici apartinand diferitelor scoli din Arecia 5ntica.
- lucrari de patologie generala (aer, apa, epidemii, )despre bolile omului* etc.)
- . prima lucrare de patologie speciala se refera la epilepsie ()Boala sfanta*)
- lucrari de oftalmologie, pediatrie, obstetrica, ginecologie
- nu eistau titluri si se denumeau cu primele cuvinte
$edicina si c'irurgia formau un tot (acest lucru rezulta din lucrarile de c'irurgie), dar totusi c'irurgia era apana,ul unor
categorii de mestesugari, neconsiderati medici. Eintre lucrari amintim cele despre fracturi, luatii, articulatii dar si cea
referitoare la litotomia pentru indepartarea calculilor vezicali.
Eisectiile pe cadavre erau interzise si totusi in ciuda slabelor cunostinte de anatomie, s-au scris lucrari )despre inima*,
)despre musc'i* etc.
)5forismele* reprezinta o colectie de fraze si sentinte referitoare la eperienta clinica a medicului 'ipocratic.
&tarea de sanatate (eucrazia) era considerata starea de ec'ilibru cantitativ si calitativ al componentelor organismului.
<rau definite # lic'ide - umorile cardinale:
C bila galbena (ficat)
C bila neagra (splina)
C sange (inima)
C mucus, flegma (creier)
&tarile posibile erau de rece!cald- repectiv uscat!umed.
$entinerea in ec'ilibru se datora unui principiu numit )neuma*, pe care organismul il ia prin respiratie.
)6'Jsis* reprezinta o forta naturala a oricarui organism ce se opune bolii, reactionand in mod spontan pentru a readuce
organismul la functionarea normala, daca ea a fost perturbata.
Fbservand deosebirile dintre sanatate si boala, au fost definite tipologic # temperamente , in functie de umoarea care
este predominanta:
C coleric (predomina bila galbena)
C melancolic (predomina bila neagra)
C sang'in (predomina sangele)
C flegmatic (predomina flegma)
&tarea de boala (discrazia) era definita ca un dezec'ilibru intre umori, produs prin influenta unor factori etiologici (sunt
incriminati in special factorii negativi din mediul etern). . Mnui medic ii este recomandat ca atunci cand se duce intr-o
zona, sa evalueze diferiti parametrii meteorologici. 5lti factori considerati patogeni sunt obiceiurile sau pozitiile vicioase,
modurile de iluminare a locuintelor etc. in ceea ce priveste bolile infecto-contagioase, acestea sunt aduse de )miasme
morbide* (substante toice emanate din balti cu ape stagnante si apoi aduse de vanturi).
C
2u eista nici o incriminare a factorilor supranaturali, nici c'iar in cazul )bolii sfinte* (epilepsia)- cauza este considerata la
fel de naturala, doar ca nu era inca descoperita.
;nvestigatia bolnavului scoate in evidenta etraordinarul simt de observatie al autorilor 'ipocratici.
<ista bolnavi, nu boli- se remarca efortul depus pentru individualizarea fiecarui caz.
/. reconstituirea evolutiei bolii, de la debut pana la momentul prezentarii
2. descrierea starii prezente dupa eaminari succesive
". formularea unei ipoteze despre evolutia de viitor a bolii
- teoria )zilelor critice*
Terapeutica 'ipocratica cuprindea elemente de psi'oterapie, dietetica, eercitii fizice, terapie medicamentoasa (in limite
naturiste), dar cu eliminarea medicamentelor vegetale fara eficienta
- )medicina oamenilor sanatosi* - lucrare pentru intarirea sanatatii (medicina de palestra)
Delativa pasivitate a medicului 'ipocratic isi gaseste eplicatia in credinta in capacitatea )p'Jsisului* de a actiona in mod
spontan pentru refacerea organismului si de abia dupa aceea medicul ar trebui sa intervina.
$arele castig al medicinei 'ipocratice este metoda observatiei rationate. 6ana la (ipocrate, cele doua directii pe care se
mergea erau:
- metodele mitomagice
- metodele empirice, fara o analiza in prealabil.
5cestea din urma au fost imbunatatite radical de (ipocrate.
$edicina elenistica
in 5leandria eista o scoala de medicina cu noutati fata de Arecia si Frient. 6entru prima oara au fost permise oficial
disectiile pe cadavre umane (pana la cucerirea romana).
C'irurgia era cea mai avansata din antic'itate (pentru 'emostaza se foloseau ligaturile vasculare). in general era urmata
linia scolii din >nidos, cu tendinta spre studiul anatomo-patologic.
<ponenti: (erofil (anatomist, ginecolog, internist) si <rasistrat (fiziolog,c'irurg).
- fac diferenta intre creier si cerebel
- studiaza nervii spinali, cranieni- oc'iul, retina
(erofil C elev al scolii din >os (doctrina pe baza umorala)
<rasistrat C doctrina solidista,
- sectioneaza maduva spinarii,
- a cercetat circulatia sangvina
- descopera ligatura vasculara, masa c'irurgicala si alte /@@ de instrumente noi (apoi au fost interzise)
$edicina in Doma 5ntica
- dominata de medicii greci (primii medici greci au fost primiti cu ostilitate)
- a inceput prin a fi religioasa (temple in cinstea lui <sculap, c'iar si in Eacia, la 5pullum)
. 4a 6iacenza s-a descoperit un ficat de bronz cu lobulatie completa (animal)
5coala metodicilor
5sclepiade, adept al teoriei solidiste, dezvoltate de el in asociere cu teoria atomica (4eucip ? Eemocrit).
<ista 2 stari de boala:
- porii se dilata si atomii evolueaza
- ingustarea porilor cu impiedicarea miscarii atomice
. 5u introdus diferite medicamente, cu actiune vasodilatatoare sau vasoconstrictoare.
$etodicii considera ca trebuie intervenit imediat si nu sa se astepte forta naturala vindecatoare (combatere a lui
(ipocrate).
C Celsius a lasat o enciclopedie vasta, despre toate cunostintele din acea vreme
C 6linus cel Batran prezinta informatii complee despre plante medicinale
C Dufus din <fes C psi'iatrie
C &oranus C pediatru, obstetrician
C Eioscoride din 6adania a scris un tratat de farmacologie (se refera si la 21 plante dacice.)
C Aalen este, alaturi de (ipocrate, cel mai mare medic din antic'itate
- a invatat la 5leandria
- un timp a fost medic de gladiatori
- devine apoi medicul imparatului
- este autorul primei anatomii complete a corpului uman, in conditiile in care in continuare nu erau permise disectiile
umane, bazandu-se mai mult pe etrapolarea datelor de la animale (disectii, vivisectii)
- cea mai mare greseala a sa a fost conceptia asupra circulatiei sangelui ()dute-vino si se amesteca in inima*)
- tratatul sau a devenit o )opera crestina*, deci nu a putut fi criticata
- a ramas )te'nica galenica* de pregatire a medicamentelor
- . 6entru fiecare legiune eista o categorie de )sanitari militari*.
$edicina in <vul $ediu
/. $edicina bizantina
2. $edicina in califatele arabe medievale
". $edicina in <uropa medievala
#. $edicina in Denastere
$edicina bizantina
- in ;mperiul Doman de rasarit, cu capitala la Bizant (apoi Constantinopol)
- despre medicina bizantina s-a scris putin
- au dezvoltat o noua organizare medicala.
Fribazius (sec. ;3 BC) este autorul unei enciclopedii cu un continut etrem de vast, lucrare in care conspecteaza si
ierar'izeaza toata literatura medicala greco-romana de pana atunci (sunt apro. 0@ volume). Fribazius consemneaza si
?
de unde a luat fragmentele, desi in acele timpuri nu se obisnuia acest lucru.
5 doua lucrare a sa se intituleaza )&Jnopsis* si este un tratat medical cu scop didactic, structurat in " volume, o sinteza
a medicinei antice, completata cu cazuri clinice si sinteze proprii, o carte de educatie pentru sanatate destinata
calatorilor etc.
5ctius din 5mida a scris un tratat de medicina in # volume, in care vorbeste si despre difterie si unele medicamente noi
din ;ndia.
5leandru din Trales C /2 volume (in intregime original)
6avel din <gina (sec. 3;;)
- a fost cel mai mare c'irurg al Bizantului
- a folosit bisturiul, metode c'irurgicale noi
- lucrari despre tumorile maligne, cancerul de san, 'emoroizi
5ntilos, contemporan cu Fribazius, este autorul unei lucrari de c'irurgie despre tratamentul anevrismelor arteriale.
2icolas $epis C mare farmacolog ? practician
in anul "2+ la 2iceea, la primul sinod, biserica crestina s-a decis sa preia gri,a ingri,irilor medicale umane. &-au inc'is
templele dedicate zeilor vindecatori, desc'izandu-se institutii de caritate crestina, pe specialitati si tipuri de boli.
. 6rimul spital C la "0@, in timpul lui 3asile cel $are.
$edicina in califatele arabe
&e disting " perioade in evolutia culturii si civilizatiei arabe medievale:
/. etapa de asimilare (mi,locul sec. 3;; - sfarsitul sec. ;:)
- este o perioada a traducerilor
- sunt traduse principalele opere din cultura greco-romana si orientala
2. perioada de inflorire (sec. :-:;)
". perioada de declin (dupa //@@)
;n etapa de asimilare, mai ales la Bagdad, dar si la Eamasc (initial), apoi la Cairo- se realizeaza o veritabila scoala de
traduceri in limba araba a lui (ipocrate, Fribazius, Aalen, Eioscoride.
Traditia bizantina a spitalului (intemeiat de 3asile cel $are - "0@) a fost preluata, cel mai celebru fiind spitalul din
Bagdad. Cei mai multi medici erau crestini, dar numele crestine nu s-au pastrat, arabii dandu-le nume noi. $edicul lui
$a'omed a fost un nestorian (2estor C fost patriar' al Constantinopolului, declarat eretic si refugiat in ;ran, la <dessa.
$a,oritatea insotitorilor acestuia erau medici, care apoi au intemeiat spitalele din (arada, 6ur).
. 5rabii au fost primii mari c'imisti ai lumii, ducand la aparitia farmacistului- medicul trebuia sa delege aceasta functie
cuiva cu o pregatire specifica, cu responsabilitate morala si intelectuala, permitand astfel dedicarea unui timp mai mare
activitatii medicale propriu-zise.
Ein perioada de inflorire, amintim personalitatea lui Dazes (5l Dazi), din sec. ;:-:, autor de carti medicale, cea mai de
seama fiind enciclopedia )Contines* ()continentul*).
)Cartea lui $ansur* (numele califului) este o lucrare originala, scrisa cu o atitudine conservatoare ()daca poti, foloseste
dieta si nu medicamente sau daca folosesti medicamente, alege unele simple si nu complicate*)- nu se admite decat
ceea ce se poate deomonstra la patul bolnavului. 4ucrarea este structurata in /@ volume, dintre care volumul 3;;;, cel
referitor la medicina interna, este considerat o adevarata capodopera, devenit manual si pentru unele universitati
europene.
5li 5l Bas este autorul unui tratat enciclopedic care se refera la clasici (ierar'izati) si la eperienta clinica proprie.
Cel mai important ramane insa 5vicena, din ale carui lucrari amintim )Canonul medicinei* (ultima mare sinteza a
intregului camp al medicinei, realizata de o singura persoana- cea mai limpede si clara dintre sintezele <vului $ediu),
)6oemul medicinei* - o colectie de + carti, dupa cum urmeaza:
/. se refera la )problemele generale*:
C anatomia, fiziologia
C igiena si organizarea activitatii medicale
C etica si deontologia
C istoria medicinei
2. medicamentele simple
". medicina interna
#. c'irurgie (inclusiv bolile infectioase eruptive)
+. medicamentele compuse
5vicena (98@-/@"0) era tad,ic (un popor nordic), a fost un mare poet, filozof, teolog- primul mare geograf si geolog,
muzician.
;n ceea ce priveste Califatul de 5pus, cu capitala la Cordoba, o interpretare diferita a Coranului a permis o mai mare
libertate de gandire, astfel ca de multe ori au procedat contrar parerilor lui 5vicena. ;i remarcam pe 5veroes, filozof si
autor al unui tratat de patologie generala si pe 5lbu Cazi, contemporan cu 5veroes, care a descris otitele si parazitul ce
produce raia.
<uropa Fccidentala
6rimele elemente de medicina apar in manastiri. Fdata cu crestinarea popoarelor germanice, ei adopta punctul de
vedere crestin al medicinei. 5u eistat calugari specializati la nivelul medicinei populare.
6rima scoala de medicina propriu-zisa laica din <uropa Fccidetala este 5coala medicala din &alermo (port in ;talia, in
apropierea manastirii $onte Casino - unde calugarul Benedict a intemeiat primul spital din Fccident si un ordin
calugaresc pentru asistenta bolnavilor, spre sfarsitul sec. 3;;;, inceputul sec. ;:).
- au fost primii care au acceptat si femei (Trotula a fost medic ginecolog)
- volumul )Degimul de la &alermo* a fost tradus si in romana ()Gloarea sanatatii*). Traducerile ce se faceau la &alermo
erau din araba
;giena precara a oraselor a permis producerea marilor epidemii al <vului $ediu (lepra, ciuma, variola, sifilis C cu ipoteza
originii americane a acestuia). 5u eistat insa si asa-numitele )epidemii psi'ice*, isterii colective (coreo-mania, cand
ieseau si tremurau la marginea satului pana la epuizare, flagelatii colective).
5re loc o decadere a c'irurgiei, nu erau permise manevre sangerande, pentru ca medicii erau si preoti. <istau 2
')
categorii de c'irurgi:
C c'irurgii de roba lunga (propriu-zisi), care invatau doar anatomie si te'nici c'irurgicale
C c'irurgii de roba scurta (c'irurgi barbieri), care transmiteau deprinderile din tata in fiu
6rimele orase cu facultate de medicina au fost $ontpellier (/22@), apoi 6adova, pentru statul 3enetian- si &alermo
(adevarata facultate de medicina).
Denasterea (sec. :3-:3;) a readus in prim-plan valorile antic'itatii. 6e plan laic se dezvolta doctrina umanista, care
considera ca Eumnezeu l-a creat pe om liber si omul trebuie sa aiba demnitate ()Eespre demnitatea omului* - 6ico della
$irandelo).
- reforma religioasa, marile descoperiri geografice
- progrese in: - anatomie, fiziologie-
- patologie, terapeutica
- c'irurgie
5natomia
6ana atunci, disectiile fusesera interzise, dar odata cu aparitia facultatilor de medicina, au inceput sa se permita (prin
bule papale) disectii in scop didactic. <ra disecat cate un singur cadavru intr-un an universitar. <rau interdictii clare
referitoare la comentariile privind opera lui Aalen. Eisectiile se faceau in amfiteatre (putea participa oricine), profesorul
citea din Aalen, iar barbierul-c'irurg taia (el nu stia latina, adica profuN citea degeaba, ca el tot ce stia el taia... :-) ).
5ndreas 3esalius (3esal) - belgian, fiu de farmacist, a studiat la 6aris (universitatea era de tip Aalenic), dar a terminat
studiile la 6adova, unde a devenit mai tarziu profesor de anatomie. <ste considerat intemeietorul medicinei moderne.
- a pus bazele stiintei disectiei, folosind instrumente speciale
- efectua disectii paralele, pe un numar crescut de cadavre (metoda stiintifica de cercetare)
- a studiat coreland structuralul cu functionalul
- . este autorul primului atlas anatomic (1 planse, la 3enetia, in /+"8)
- a denumit cu cate un cuvant anume diverse formatiuni anatomice, in neolatina
- scrie un tratat complet de anatomie (Basel, /+#"), cu formatiunile prezetate in pozitii active. Tot la universitatea din
Basel se gaseste un sc'elet preparat de 3esal
- dupa publicarea tratatului se refugiaza la $adrid, unde apare editia a ;;-a (/+++)
- este condamnat ca eretic la moarte prin ardere pe rug, dar pedeapsa este comutata intr-o calatorie la ;erusalim (pe
drum este mancat de rec'ini in $area $editerana)
;n Denastere, si artistii au contribuit la dezvoltarea medicinei, unii au facut c'iar disectii si au realizat planse anatomice
(4eonardo da 3inci).
- acesta a realizat peste "@ disectii umane, primele cu $arc 5ntonio de la Torre
- face deosebirea intre structurile anatomice la diferite varste
- aplica te'nici de in,ectare vasculara sau cu ceara topita in cavitati
- realizeaza sectiuni la diferite incidente
- "@ caiete, tiparite tarziu (sfarsitul sec. :;:)
5lbrec't EOrer a publicat o anatomie artistica, rezultat al cercetarilor la cadavru. <ste autorul unor gravuri anatomice, de
larga circulatie (au a,uns si in Transilvania, la Fradea).
6ersonalitatea cea mai reprezentativa a patologiei renascentiste este Airolamo Gracastoro.
- poet de limba neolatina
- autorul teoriei sferelor 'omocentrice in astronomie (contemporan cu Copernic)
- primul critic literar
- descrie foarte bine sifilisul (&ifile a fost un pastor pedepsit pentru ca iubea fata pe care o iubea si zeul- vindecat apoi
prin remediul propus de Gracastoro, care descrie astfel in versuri tratamentul)
- a delimitat foarte bine din punct de vedere clinic si epidemiologic ciuma si variola
- lanseaza ideea ca bolile infecto-contagioase nu sunt aduse de miasmele morbide, ci de )seminte ale bolii* ()Eespre
contagiune ? bolile contagioase* - /+#1)
- . Ee abia in /808, 6asteur si >oc' demonstreaza ca bacteriile sunt factorul cauzal al diferitelor boli
&e remarca o crestere a tratamentelor odata cu marile descoperiri geografice (;ndia, 5merica C cartoful a sc'imbat
alimentatia).
$edicamentele c'imice isi fac aparitia. Teoria iatroc'imica este o varianta moderna a umoralismului 'ipocratic, starea
de sanatate se considera ca este pastrata prin mentinerea starii c'imice normale a organismului.
6aracelsius
- considera ca medicina trebuie sa se invete din practica, nu din carti
- a facut si c'irurgie, c'iar daca din punct de vedere religios ii era interzis
- precursor in balneologie si patologie profesionala
C'irurgia in Denastere
Toate facultatile de medicina erau religioase. Fficial se cerea ca operatia c'irurgicala sa fie indicata de medic iar
c'irurgul s-o eecute la indicatiile si sub controlul medicului.
5mbroise 6anP a fost cel mai mare c'irurg din acel timp.
- a urmat cursurile colegiului de c'irurgie de la 6aris (c'irurg de roba lunga)
- numeroase operatii in armata franceza
- numeroase inventii in c'irurgie (instrumente noi)
- redescopera ligatura vasculara
- propune pansamentul simplu in tratamentul plagilor (initial tratamentul era de cauterizare cu ulei de soc fierbinte)
- autor al unei carti de c'irurgie (/+#+)
- intemeietorul balisticii in medicina legala
6ierre Granco, contemporan cu 5mbroise 6anP, este autorul a 2 tratate de c'irurgie (din care pasa,e intregi au fost
preluate si de 6anP).
Deferitor la circulatia sangvina, s-au parcurs urmatorii pasi de-a lungul timpului:
;. <giptenii (papirusurile <bner si in special &c'midt) au fost destul de aproape de descoperirea circulatiei
''
;;. (erofil, <rasistrat in 5leandria (vezi curs)
;;;. Aalen credea ca in inima sangele arterial se amesteca cu cel venos prin porii interventriculari
;3. $iguel &ervet (nu a fost medic propriu-zis) a descoperit mica circulatie, a fost ars pe rug impreuna cu cartile sale
)Eespre reinstaurarea crestinismului* (au scapat doar " eemplare)
3. 6rimul care a pus sub semnul intrebarii teoria lui Aalen a fost 3esal, care in editia a 2-a (/+++) arata ca nu eista nici
un orificiu interventricular
3;. Colombo considera o posibila epicatie drumul sangelui prin plaman
3;;. 5ndreas Cesalpino afirma eistenta a 2 circulatii (mare si mica)
3;;;. Billiam (arveJ, a studiat la 6adova (/1@@-/1@2), apoi a devenit mare profesor la Fford- eilat mai tarziu pe o
mosie a fratelui sau si izgonit din oras. Conceptia sa este de a se lucra in termeni cantitativi, matematizeaza lucrurile si
propune metode fizice de studiu a curgerii lic'idelor prin tuburi elastice.
;storia medicinei moderne
Ein punct de vedere medical, sec. :3;; este un secol englez, doar Granta mai remarcandu-se in acest domeniu prin cele
2 facultati importante (6aris si $ontpellier), dar care se mentin pe pozitii Aaleniste si se opun marilor descoperiri din
domeniul medicinei.
6rincipalele doctrine medicale sunt iatroc'imia (6aracelsius), care se dezvolta in &arile de %os si Aermania- si
iatromecanica, introdusa de (arveJ si care devine doctrina dominanta in 5nglia si ;talia.
&altul calitativ este facut prin introducerea metodelor noi de calcul, a metodelor inductive de cercetare (Gr. Bacon)
precum si a celor instrumentale, eperimentale. Eescoperirile recente ale fizicii (. fratii Bernoulli C au fost medici), studiile
pe modele in vitro au a,utat mult medicina sa progreseze.
6rincipala descoperire a sec. :3;; este circulatia sangelui (carte tiparita la GranKfurt pe $ain in /128 - )Eespre miscarea
inimii*).
Eesi fusese descoperit, microscopul nu a fost utilizat de (arveJ in studiile sale, fiind preferata o lupa foarte puternica.
- (arveJ este autor si al unei carti de embriologie
- nu a vazut capilarele
- nu a descris o circulatie limfatica (. contemporan cu el, un italian, Aasparazelius a publicat o lucrare in /121 despre
circulatia limfatica)
C in /11/ $arcelo $alpig'i observa prima celula animala la microscop ('ematia)
C %ean 6e7uet descopera canalul toracic, cisterna 6e7uet precum si racordarea circulatiei limfatice la circulatia generala
(/1#1)
C danezul &tenon descrie corect parotida si canalul ecretor
C englezul B'arton descrie glanda submandibulara
C in Bavaria, Birsung descopera canalul principal pancreatic
;n ceea ce priveste clinica medicala, se revine la medicina de observatie rationala, de tip 'ipocratic (Teoria &ine'am -
englez autor al numeroase descrieri clinice si anatomo-clinice mergand pe firul observatiei la patul bolnavului).
- a descoperit coreea acuta &ine'am
- denumirea unei forme de opiu imaginata de el a ramas pana astazi
- nu a aderat la iatroc'imie sau iatromecanica
6e linia iatromecanicii s-au remarcat Alisson (capsula fibroasa a ficatului, ra'itismul), Billis (poligonul arterial cerebral).
;T54;5
C &antorio (prima ,umatate a sec. :3;;)
- a stat timp de aproape #@ ani mult timp pe o balanta, efectuand masuratori ale propriului corp, descoperind astfel
perspiratia pulmonara
- impune metode matematice in cercetare
- a inventat metode paraclinice de masurare (puls, temperatura)
C un profesor de la 6isa, medic si matematician, scrie un tratat de biomecanica ()Eespre miscarea animalelor*), in care
aplica legile fizicii la deplasarea omului si animalelor (in a 2-a ,umatate a sec. :3;;)
5depti ai iatroc'imiei: &Jlvius, de Araaf (foliculul ovarian).
F452E5
C 5ntoni van 4evercuc (portar la primaria din 4eida, remarcat intamplator de catre de Araaf)
- compune un microscop din cateva lentile
- utilizarea microscopului se etinde, $alpig'i fiind coniderat intemeietorul 'istologiei normale si patologice, vegetale si
animale.
;n sec. :3;;;, preocuparea pentru stiinta devine dominanta pentru numerosi medici, ma,oritatea bazati pe o finantare
proprie.
Eaca sec. :3;; a ramas cunoscut drept )secolul circulatiei*, sec. :3;;; este cel )al luminii*, )al ratiunii*. $edicii recurg la
mai putine metode paraclinice (in afara de termometru, celelalte aparate - pulsilogiu, microscop - nu dau imagini
constante).
&e acumuleaza observatiile la patul bolnavului, care nu mai sunt eplicate prin iatroc'imie si iatromecanica. < nevoie de
doctrine noi, pentru o eplicatie stiintifica a acestora. 5pare un mare numar de supozitii, unice in istoria medicala,
cunoscute sub denumirea de )sistematica sec. :3;;;*, care incearca sa oblige faptele sa se subsumeze, sa se supuna
unor idei preconcepute.
/. Teoria dinamismului organic (Gr. (offman, in (alle)
- elementul definitoriu pentru sanatatea organismului este tonusul muscular
- bolile sunt abateri de la tonusul optim al musculaturii netede ? sc'eletice si se impart in boli 'ipertone si boli 'ipotone
sau atone
- au aparut medicamente, substante ce pot corecta abaterile tonusului, in special al musculaturii netede
- licoarea (offman (amestec de alcoolIeter) regleaza ec'ilibrul tonic
- cercetari in domeniul balneologiei (influenta apelor minerale asupra organismului)
2. Teoria nervista a scolii engleze (in continuarea teoriei iatromecanicii, formulata de Cooler si Brown - fizician,
descoperitorul miscarii browniene)
'>
- elementul esential: ecitabilitatea neuromusculara
- bolile sunt semne ale modificarii (!) pragului de ecitabilitate
- important este in special corolarul terapeutic
". Teoria materialist-mecanicista, potrivit careia creierul secreta gandire
#. Teoria vitalista ($ontpellier), se baza pe doctrina animista, formulata de %. &ta'l, tot din (alle.
- eista spiritul vital ()anima*)
- semnele bolii sunt rezultate ale faptului ca anima face eforturi pentru a readuce organismul la starea normala si nu
trebuie combatute, indiferent de intensitatea lor.
+. Teoria 'omeopatiei ((anemann)
- simptomele nu trebuie contracarate
- utilizarea medicamentelor cu acelasi efect ca si cele ce au ca epresie simptomele, in cantitate cat mai mica (e.:
c'inina produce o crestere a temperaturii la omul normal)
- medicamentele trebuie folosite in sensul in care actioneaza si boala si nu contrar
- doze infinitezimale, se a,unge ca pana nici macar o molecula sa nu aiba sansa de a eista in solutie
- principiul antrenarii, al dinamismului- prin agitarea indelungata a solutiei 'omeopate, patrunde in solutie un spirit
vindecator din neant
- . Cercetari recente au aratat ca apa pastreaza amprenta substantelor ce au fost dizolvate in ea, c'iar cand nu mai
eista nici o molecula activa in solutie
- incepe sa se dezvolte medicina anatomo-clinica, principiile medicinei bazate pe anatomia patologica, pe leziuni
specifice. $orgagni scrie in /01/ un tratat )despre sediul si cauzele bolilor studiate prin metode anatomice* (transformari
morfologice la nivel macroscopic, de organ).
2u eista inca metode clinice ca percutia, auscultatia- ci doar inspectie, palpare. Tot in /01/, la 3iena, apare o carte a
lui 4eopold 5uenburger despre percutie. 4ucrarea a fost apoi tradusa la 6aris de medicul lui 2apoleon (%ean Corvisard).
5uscultatia este introdusa mai tarziu, de catre inventatorul stetoscopului, 4iene7ue drept metoda de investigare a tuturor
bolnavilor ()Tratat asupra auscultatiei mediate* - 6aris, /8/9).
6rin descoperirea tesuturilor de catre :avier Bic'at, tabloul lezional este mult modificat. ;nainte de el, bolile erau
descrise de la verte in ,os, apoi, odata cu descoperirea leziunii specifice fiecarei boli, aceasta ordine a fost sc'imbata.
6rogrese s-au realizat si in ceea ce priveste etiologia bolilor infecto-contagioase. Cercetarile efectuate pe cadavre au
aratat leziunea specifica a febrei tifoide, studiata pana atunci impreuna cu celelalte varietati de febre abdominale.
Bretenon deosebeste difteria de celelalte boli obstructive ale cailor respiratorii superioare prin prezenta falsei membrane.
<ste rasturnat raportul cauzal al etiologiei bolilor de catre 6asteur, care a demonstrat ca nu este adevarata teoria
generatiei spontanee (conform careia prezenta germenilor ar fi secundara bolii, deci efectul si nu cauza acesteia).
6ouc'et (un biolog francez) a sustinut ca intotdeauna in substantele organice in descompunere apar in mod spontan
germeni. 6asteur l-a contrazis, ducand vasul de eperienta la o altitudine mare in 6irinei, unde nu au mai aparut
germeni.
Carl =eiss, un mecanic german din %ena, a perfectionat microscopul, permitand identificarea bacteriilor cauzatoare.
6ostulatele lui >oc'
/. in produsele patologice din cadrul aceleiasi boli se gasesc aceiasi germeni
2. realizarea de culturi pe medii de cultura
". cu germenii astfel obtinuti trebuie sa se produca in mod constant la animal aceeasi boala, cu aceleasi leziuni si
manifestari
- pana la /808 nu s-a reusit (apoi au demonstrat 6asteur ? >oc'
;n sec. :;:, in domeniul c'irurgiei, este descoperita anestezia prin in'alatie si se cristalizeaza elemente ale principiilor
asepsiei si antisepsiei. ;nainte de descoperire anesteziei:
/. "@ martie /8#2, in statul american Aeorgia, >.4ong efectueaza o operatie unui prieten, dupa o in'alatie de vapori de
eter, iar pacientul nu a simtit durerea
2. /8## - stomatologul (orace Bells foloseste gaz ilariant (protoid de azot), dar demonstratia este nereusita (Boston) si
se sinucide
". $orton asista, dar considera drept cea mai eficienta metoda cea care foloseste eterul sulfuric, procedeu rapid adoptat
si in <uropa. 6rima operatie reusita folosind eterul sulfuric a avut loc la /1 octombrie /8#1
#. &impson descopera cloroformul in ianuarie /8#0
Bibliografie
C ;storia medicinei universale - <d. $edicala, /90@
C ;storia medicinei romanesti - <d. $edicala /902
C Tratat de ;storia 5tiintei in Domania - $edicina - <d. 5cademiei /98@
C Eictionar cronologic de medicina-farmacie - <d. <nciclopedica /90+videi, necesitatea com#aterii durerii$ .?v')vJ
E8ista 3 i%voare principale6 " paleopatoloia
" ar7eoloia medico"istorica
" etnoiatria
&aleopatoloia N patoloia vec7e, studia%a urme ale proceselor de vindecare si procese patoloice conservate pe sc7eletele vec7i,
preistorice, studiate cu mi!loace moderne de investiare$
Ar7eoloia medico"istorica N cercetea%a o#iecte ce au leatura cu iiena si practica medicala, instrumentarul medical, o#iectele
maice etc$
Etnoiatria N studia%a conceptele si practicile medicale ale unor populatii aflate in pre%ent pe treptele inferioare ale de%voltarii sociale
-tri#uri din Ama%onia, Australia, &oline%ia/$
Medicina populara N medicina unor populatii arare, care are la #a%a conceptia primitiva asupra #olii, este intens contaminata de
medicina culta$
'3
Doala a pree8istat aparitiei omului pe &amant6 e8ista animale cu im#olnaviri de diferite tipuri$ Actiunea de vindecare a e8istat inainte
de aparitia omului$
E8ista o filoene%a a activitatii vindecatoare$ Se remarca o deose#ire esentiala intre actiunile vindecatoare din lumea #ioloica si
cele din medicina umana$ Cele din prima cateorie sunt instinctive, fi%ioloice in timp ce actiunile medicinei umane se #a%ea%a pe
constiinta, andire, strateie$
&aleopatoloia ne arata #olile de care a suferit omul primitiv dintre care cele mai multe e8ista si asta%i -cele osoase/$
S"au evidentiat le%iuni de tip reumatismal, de tip osteomielitic, le%iuni osoase tu#erculoase, luetice, le%iuni de tumori osoase
-osteosarcoame/$
Demorafia istorica$ Durata medie de viata a omului primitiv era de >)">' ani la inceputul neoliticului, fapt demonstrat de o
statistica pe 'C4 de sc7elete descoperite, dintre care 5)O pre%entau semne de mortalitate infantila, semn al frailitatii omului
primitiv$
Enele procese de vindecare ofera date despre practicile vindecatoare primitive6 fracturile si alte le%iuni traumatice sunt #ine tratate,
demonstrand aplicarea corecta a tratamentului conservator$ in ceea ce priveste trepanatiile craniene, in Europa s"au descoperit apro8$
C)) cranii cu orificii temporale -'C in Romania/$ Toporafia sinusurilor venoase este respectata si e8ista semne ca unii #olnavi au
supravietuit interventiei$ Ma!oritatea erau operatii <maice=, dar in unele ca%uri era vor#a de operatii cu efect terapeutic real$
Trepanatiile se efectuau cu lame de sile8Po8idian -piatra vulcanica/, o#iecte de #ron%, fier -in ca%ul decesului in timpul operatiei,
cadavrele erau inropate impreuna cu instrumentele cu care s"a operat/$
Conceptia medicala era una animista, demoniaca, #oala fiind va%uta ca o para%itare a oranismului de catre un demon$ Tratamentul
#olii era reali%at de catre vindecatorii tri#urilor primitive, care reuseau eliminarea demonilor cau%atori de #oala$ in pestera <Ies trois
frQres= este repre%entat primul medic, efectuand un dans ritual -paleolitic/$
TerapiaNamestec de elemente maico"reliioase cu elemente de vindecare empirice$
Strateiile de vindecare difera in functie de etioloie6 incantatii, inselarea spiritului malefic etc$ Nu e8ista etica si deontoloie in
practica medicala, vindecatorul e doar mediator, nu isi asuma raspunderea actului vindecarii -aceasta apare odata cu medicina
7ipocratica R medicina stiintifica/$
&artea maica era a!utata si de o#iectele maice6 amulete -framente de os, dinti de animal, pietre semipretioase/, fiurine
-antropomorfe, %oomorfe/ purtate in scop profilactic, talismane -cu anumite semnificatii/, tatua!e, masti etc$
Omul primitiv era mereu in cautarea 7ranei$ Odata cu aparitia surplusului de produse, apare si primul medic, un pas catre civili%area
societatii$
Acum 5))) ani, in lume, diferite populatii reusesc sa reali%e%e primele societati ur#ane din istorie$
Medicina in Mesopotamia antica -Asiro"Da#ilonia/
&rima civili%atie ur#ana cunoscuta este cea sumeriana, in sudul Mesopotamiei -aricultura, iriatii, te7noloii de constructie, prima
scriere"cuneiforma/$ Medicina sumeriana este una de tip sacerdotal, reliios@ e8ista %eitati cu atri#ute medicale -Ninisina"%eita
medicinei, +ula"marea %eita a oamenilor cu parul neru/$ Actul vindecarii consta in interpretarea de catre medicul"preot a viselor sau
a anumitor simptome$ :enomenele sociale, ca si evolutia #olilor, sunt puse pe seama astrelor$ &ronosticul #olilor se facea prin
divinatie$
Oranoscopia N studiul anatomiei oranelor animalelor sacrificate la templu, in special a ficatului de miel -S si la etrusci, populatie
mirata din Mesopotamia, e8ista o divi%atie prin 7epatoscopie/$ E8istau si alte metode de divi%atie$
*erodot, in cartea a II"a, spune ca #a#ilonienii nu au avut medici, medicina$ Cercetarile moderne au infirmat aceasta te%a$ S"a
descoperit o ta#leta de lut sumeriana -cel mai vec7i document medical, scris de un medic la >>)) DC, descifrat in '?53/, in care
e8ista date specifice referitoare la medicamente si forme medicamentoase destinate #olnavilor -medicina empirica/$ De e8emplu sunt
mentionate ceapa, usturoiul, smoc7ine, curmale, pere, #rad, pielea de sarpe, uleiul de peste, oua, lapte, sarea de mare$ :ormele
medicamentoase erau pentru u% e8tern si intern -su#stanta activaMve7icul, unuente, mi8turi/$
Nu e8ista date despre #oli si do%ele administrate, datorita caracterului secret pe care il aveau cunostintele medicale$
Ia Ninive, tot in ta#lete de lut, e8ista date referitoare la >5) plante medicinale, 'C) medicamente de oriine animala si medicamente
de oriine minerala -au fost identificate prin traducerea ta#letelor aflate acum la Dritis7 Museum/$ in codul de lei al lui *ammura#i
-primul cod de lei cunoscut, scris la apro8$ '45) DC/, e8ista ? articole referitoare la practica medicala, la cea a c7iruriei@ unde sunt
mentionate recompense si pedepse in functie de clasa sociala a medicului si pacientului$ Referirea este insa limitata la anumite
practici$ Nu e8ista etica sau deontoloie medicala$
Medicina in Eiptul faraonic
C pana la cucerirea de catre macedoneni in ""@ BC
C eista o continuitate in ciuda succesiunii de dinastii
C de,a vorbim despre o cultura si civilizatie urbana, egiptenii cunosc diferite te'nologii de constructie, de irigatii
C religie politeista, in care in general zeii sunt personificari ale elementelor naturale, cu multiple ierar'izari si specializari
C eista o medicina sacerdotala, religioasa si una laica
C zeul suprem, 5mon Da, era si zeu vindecator
C eista o triada importanta de zei:
C ;sis (zeita naturii), patrona cunostintele legate de plantele medicinale, dar si de formulele magice vindecatoare
C Fsiris (zeul 2ilului), este zeul intineririi, al refacerii fortelor naturii si a omului
C (orus (fiul lor), cu multe atribute vindecatoare, in special in convalescenta
C practicienii medicinei, preotii medici, apartin teocratilor
C prin sanctificarea unui medic si ar'itect celebru (;m (otep), din dinastia ; (Degatul 3ec'i), acesta devine principalul zeu
al medicinei. in $emp'is eista un templu inc'inat lui.
'2
in studiul medicinei Eiptului faraonic, ne #a%am pe 3 i%voare6
'$ papirusurile medicale eiptene -C papirusuri referitoare la medicina, dintre care 2 mai importante$ Sunt descrise in !ur de ?))
medicamente si 2C operatii c7iruricale/
>$ paleopatoloie -mumiile eiptene/
3$ iconorafie -#asoreliefuri, picturi, o#iecte/
/. 6apirusurile medicale
C papirusul <bers
- a crezut ca apartine celor 1 scrieri ermetice medicale din cele #2 ermetice care au fost anuntate de Clement Glavius
- e datat /+++ BC, tradus complet in /9"@ (Arapow)
- de dimensiuni mari (2@ m lungime, /@8 paragrafe)
- se refera in special la bolile interne
- arsenalul terapeutic este superior asiro-babilonienilor (plante cu efect terapeutic, medicamente de origine animala -
mierea, ceara, oua, lapte, peste, ulei de peste, inceputul utilizarii organelor - ficat, rinic'i- metale si pietre pretioase,
metaloizi, carbunele animal)
- este descrisa prima metoda de anestezie locala (piatra memfitica presarata pe ranaIotet C refrigeratie locala)
- forme medicamentoase: unguente, mituri, pilule, comprimate, fumigatii, emplastre, in'alatii, infuzii, decocturi.
- . fumigatia cu cannabis indica la geto-daci ((erodot)
R papirusul Sc7midt
" este anterior ca timp -'C)) DC/
" de dimensiuni mai mici -5 m/, se refera la c7irurie
" contine 2C ca%uri c7iruricale, printre care fracturi, lu8atii, circumci%ie, plai -S lu8atia ATM este tratata la fel ca asta%i/
" este structurat astfel incat sa descrie afectiunile de la verte8 in !os, cu o#servatii clinice foarte riuroase
" S o#servatiile empirice si rationamentul anticipea%a andirea 7ipocratica
" pe verso6 practici reliioase si o metoda de transformare a unui #atran intr"un tanar de >) ani$
R papirusul :linders"&etri -,a7un/
" datat >>))">')) DC
" >4? randuri despre o#stetrica, inecoloie, uroloie, fle#oloie etc$
R papirusul Drou7s -papirusul de la Derlin/
" se refera la o#stetrica si pediatrie
C papirusul de la 4ondra
- cel mai vec'i, neimportant
2. &tudii de paleopatologie
Studiile de asta%i efectuate cu a!utorul RMN asupra mumiilor eiptene demonstrea%a cu preci%ie e8istenta anumitor #oli osoase,
para%itare etc$
3$ Iconorafie
" #asoreliefuri, picturi R unele arata e8istenta unor #oli ce altfel nu am sti ca ar fi e8istat in vec7iul Eipt$
" un portar din Memp7is cu poliomielita
" un individ cu TDC verte#rala -R i#o%itate/
" diverse scene de c7irurie -circumci%ia R operatie rituala la toate popoarele semitice/$
Demarcam conceptia pneumatista (in centrul vindecarii sta respiratia), in timp ce la asirobabilonieni era ficatul. 5u fost
foarte aproape de descoperirea circulatiei sangvine (relatia dintre puls si posibilitatea ca sangele sa curga prin organe).
. 4a /"@@, un medic arab (;bn an 2afis) va descoperi mica circulatie.
Medicina in India Antica
Contemporana cu eiptenii si sumerienii -apro8$ 3))) DC/, civili%atia protoindiana a fost o civili%atie ur#ana, locali%ata in valea
Indului$ Orasele erau construite prin planificare ur#ana, cu case cu '"> eta!e, #aie proprie, sistem de canali%are, stra%i perpendiculare
pavate, ornamentate cu statui in po%itii ascete$ in valea Indului si +anelui e8ista o populatie de oriine indo"europeana " arienii
-<stapan, no#il= in sanscrita/ " ce au a!uns relativ tar%iu -'5)) DC/$ Indienii vec7i -7indusii/ nu au pastrat scrierile proprii$ *indusii
foloseau arme de fier si au reusit domesticirea animalelor, inclusiv a calului$ Se intalnesc si asta%i forme de cultura indiana cu oriine
in vec7ea antic7itate$
Se distin 3 etape ale medicinei indice6
'$ etapa vedica -'5))"C)) DC/
>$ etapa #ra7manica -C)) DC " ?44 AD/
3$ perioada monolica, islamica
'5
'$ Etapa vedica
" cultura #a%ata pe reliia indiana primitiva
" perioada cu traduceri orale, literatura cu mituri, o#servatii despre natura, toate fi8ate in 2 scrieri6
R Ri Geda
R Atava Geda
R A.ur Geda
R Sama Geda
" S Sunt primii care folosesc o scriere alfa#etica
" nu mai avem versiunea lor oriinala, ci doar traduceri si prelucrari tardive -vedaNcunostinte/ in Ri Geda se vor#este despre
medicul tri#urilor -<inteleptul medicilor=/$ Nu aveau temple dedicate %eilor vindecatori, fiind inca noma%i$ Se remarca asemanarile
cu tracii si eto"dacii -si7astrii carturari/$ in Atava Geda este descrisa pentru prima oara malaria, alaturi de ciuma, variola, 7olera,
epilepsie, delirium tremens, reumatism, uta$ Tratamentele propuse se #a%ea%a pe plante medicinale$ -<soma= trata aproape orice
afectiune/$ in A.ur Geda se reaseste intreaa literatura medicala a vec7ii Indii$
Dintre cunostintele 7induse amintim tratamentul muscaturilor de sarpe, al fracturilor si lu8atiilor, al #olilor oculare precum si
folosirea prote%elor oculare si a celor pentru mem#re$
Odata cu ase%area noma%ilor, vor#im despre a >"a etapa$
>$ Etapa #ra7manica
Medicina este sacerdotala, #a%ata pe urmatoarele principii6 intreaa natura -macro si micro"cosmos/ este creatia lui Dra7ma, %eul
suprem, i%vor de enerie maica, ce stra#ate toate elementele cu aceasta enerie$ Iumea e formata din 5 elemente si este uvernata
de 5 forte$ Ideea centrala a reliiei #ra7manice este aceea a transmutatiei si reincarnarii, fiecare fiinta se afla intr"o perpetua
transformare -se naste, traieste si moare pentru a se reincarna si a reincepe ciclul/$
Societatea este foarte strict ierar7i%ata, in 5 caste6 > de conducatori militari si reliiosi -medicS/, profesiuni li#ere, mestesuari si
paria -sclavi/$
0eul medicinei este repre%entat de Ate.or, caruia Dra7ma insusi i"a destainuit toate cunostintele leate de #oli$
E8ista doua scoli medicale, la Ta8ilia si Denares$ Nee8istand tiparul, cunostintele se raspandeau prin manuscrise, care erau rare, de
aceea autorii le redactau in versuri$ E8ista insa > carti medicale fundamentale6 C7ara1a Samita si Susruta Samita$
C7ara1a Samita este re%ultatul muncii scolii de la Ta8ilia, cuprin%and secretele de%valuite de %ei oamenilor -Dra7maAte.or om/,
cuprinde C lectii M ' re%umat, in versuri pentru fiecare capitol$ Sunt pre%ente cunostinte de medicina interna -#oli si tratamente/,
metode de rela8are Toa, transpuse in plan medical$ Se considera ca in timpul vietii omul foloseste doar o mica parte din
posi#ilitatile psi7ice si fi%ice, dar prin asce%a si e8ercitii alese si urmate dupa anumite reuli, se poate a!une pana la suspendarea
totala a laturii fi%ice, inclusiv controlul meta#olic$
&usruta &amisa este produsul scolii din Benares, fiind o vasta enciclopedie medicala, din 2 parti, una referitoare la
anatomie, fiziologie, medicamente, boli- iar cealalta la c'irurgie.
2u erau permise disectii pe cadavre umane, dar se eludau interdictiile religioase prin asezarea cadavrelor intr-un cos de
nuiele pe cursul unui rau, timp de #-1 zile, nu atingeau cadavrul, observau descompunerea, reusind sa descrie eistenta
a 2@@ oase, "@@ musc'i si 0@ )tuburi*.
C'irurgia foarte bine tratata, ramura a medicinei cel putin egala cu medicina interna, cea mai importanta ramura a
medicinei ()cea mai nobila si eficienta ramura a medicinei*).
)$edicul care nu practica si operatii c'irurgicale este ca o pasare cu o singura aripa*. Cea mai importanta operatie era
plastia nazala. 5lte operatii: etragerea de calculi din vezica urinara, operatia de cataracta, folosirea protezelor, c'iar
oculare.
$ai sunt prezentate elemente de asepsie si antisepsie, de sutura a plagilor abdominale (. cu a,utorul furnicilor negre).
6lantele erau folosite pe scara larga, de eemplu Dowulfia carpentina in 'ipotensiune arteriala, psi'iatrie (antidepresiv) -
)remediul oamenilor tristi*.
Budismul a fost introdus de un ra,a' (Budd'a), care a decis sa se izoleze de lumea agitata, a mers intr-un pustiu, apoi
dupa mai multi ani, a dezvoltat o noua conceptie asupra lumii si vietii, alatuiri de noi te'nici Loga. $ai tarziu aceasta
conceptie a capatat atribute de religie. $anastirile budiste aveau camere speciale pentru ingri,irea bolnavilor.
4ocul de nastere al civilizatiei 'induse a fost ocupat de trupele musulmane, fiind reprezentat de actualul 6aKistan.
3orbim astfel de un spatiu de interferenta intre traditiile tibetane, medicina c'ineza, bra'manica si cea budista.
$edicina c'ineza
inca din urma cu 5))) ani, in vaile fluviilor *uan *e si Tan T%e, a aparut o civili%atie ur#ana, cu o scriere ideorafica, de
apro8imativ 3>)) caractere -asta%i R apro8$'5)/$ Nu s"au pastrat decat pe oase, carapace de #roasca testoasa$ Enii autori o studia%a la
Evul Mediu$
C7ine%ii atri#uie toate descoperirile efectuate de"a lunul timpului unor imparati leendari -:u ;i, *uan Ti, C7e *on/
'$ :u ;i " cele referitoare la vanat, pescuit
>$ *uan Ti " stapanirea pamantului -aricultura, cresterea animalelor/,
" aparitia drumurilor, tarurilor
" medicina, farmacoloie$ Se spune ca ar fi incercat pe propriul corp toate plantele de pe teritoriul c7ine%, impartindu"le in plante
alimentare, otravitoare -cca$4)/ si medicinale, cu indicatii precise$ -e$$6Efedra Sinica, utili%ata in afectiuni astmatice/
" acupunctura, inipunctura
'(
3$ C7e *on " aparitia mestesuurilor, a metaluriei
" prima scriere medicala din C7ina -<Cartea sc7im#arilor=/, scrisa su# forma de dialo intre medicul curtii imperiale si imparatul
respectiv$
Acupunctura a aparut dupa o#servatii intamplatoare$ Ia inceput a fost practicata cu ace din piatra -neolitic/, apoi din metale
-<misterioasele ace al#ene=/$ Eneria vitala este distri#uita pe '2 meridiane -'> prinicipale si > secundare/, cu 3(5 puncte de
acupunctura$
E8ista totusi unele #asoreliefuri ce suerea%a oriinea e8traterestra a acupuncturii$ in C7ina c7iruria era inter%isa, sinurele operatii
practicate fiind castrarea eunucilor si corectarea deformarii piciorului$ Ia curtea imperiala e8ista un sinur c7irur$
Taoismul -Daoismul/, filo%ofia c7ine%a contemporana cu #udismul si filo%ofia presocratica, considera lumea alcatuita din 5 elemente
principale -lemn, metal, pamant, apa, foc/, care trec una in alta su# influenta Tin si Tan, doua forte care nu se e8clud, nu sunt
complementare, ci se includ una pe alta$ Tan repre%inta forta activa, po%itiva, masculina@ iar Tin forta pasiva, neativa, feminina$
Starea de sanatate repre%inta o stare de ec7ili#ru al eneriei, condusa de Tin si Tan de"a lunul meridianelor$ Doala este consecinta
unui de%ec7ili#ru, remediul fiind o#tinut prin acupunctura si inipunctura, in scopul rediri!arii eneriei vitale$ in Europa, primul care
a folosit ace de acupunctura c7ine%esti a fost dr$ I$Derlio% -tatal lui *ector Derlio%/, in sec$ ;I;$ in 'C>5, CloJuet uitili%ea%a si el
acupunctura in studiile sale$
Totusi, inemeietorul acupuncturii europene -'?>4/ este considerat Sauliers du Morraine -primul sinolo important/, care a tradus in
france%a tratatele clasice ale medicinei c7ine%e -'))) AD/$
Teoria pulsului -din tratatul de teoria pulsului, datat in !urul '))) AD, tradus tot de Morraine/$ &ulsul era sinura metoda de
e8aminare a unui #olnav$
&ulsul se palpea%a in 'C locuri diferite, fiecare palpare fiind superficiala, medie si profunda@ inainte si dupa efort$ in functie de mai
multe criterii -varsta, se8, anotimp etc$/, sunt descrise >)) tipuri diferite de puls, dintre care >( prevestesc moartea$ S"au descoperit
fiurine din vec7ea C7ina cu semne de locuri unde pot aparea #oli$
C7ine%ii sunt primii care au introdus o metoda de profila8ie a variolei -varioli%area preventiva/$ Recoltau dintr"o pustula variola
umana, o uscau in timp pentru a diminua virulenta, apoi era triturata si suflata printr"un tu# de #am#us pe narina copiilor$ Acestia
faceau o forma usoara si ramaneau imuni%ati$ &rima carte despre variola a fost scrisa tot de c7ine%i, in '))' AD$ in Romania a fost
introdusa de un medic rec, primele inoculari stiintifice au fost reali%ate la '4'2 de Iaco# &.larino, medicul personal al lui Aer#an
Cantacu%ino si Constantin Drancoveanu$ Gaccinarea antivariolica, introdusa in '4?(, se #a%ea%a pe un alt principiu si anume
imuni%area incrucisata intre virusul variolei umane si virusul vaccinei$
$edicina greco-romana
'$ Medicina in +recia Antica -elena propriu"%isa/
>$ Medicina elenistica -dupa destramarea imperiului lui Ale8andru cel Mare/
3$ Medicina romana
Medicina in +recia Antica
" este tot de tip reliios, sacerdotal$ 0eul vindecator6 Asclepios
" momentul de apoeu il repre%inta <secolul de aur al lui &ericle= -sec$ G"IG DC/
" in +recia a aparut primul set de o#servatii medicale #a%ate pe o#servatii si rationament6 sistemul 7ipocratic
inca din sec$ GI DC, odata cu transformarile sociale, au aparut noi mestesuuri, in care sunt implicati oameni li#eri -<demos=/,
acestia devin mai #oati, fapt ce duce la un conflict politic intre aristocratie si demos$ Cei din urma ies victoriosi, ceea ce duce la
intemeierea primelor state democratice din lume$ incepe astfel si laici%area medicinei$
Ia inceput apare periodeutul, medicul calator, care se ase%a pentru o anumita peroada de timp in cetate, dadea inri!irile necesare,
apoi se muta in alta si tot asa$
Apoi acestia a!un sa se sta#ileasca in constructii speciale din cadrul polisurilor$ Cele mai importante scoli laice sunt cele din ,os si
,nidos$ Acoala din ,os priveste oranismul ca o unitate structural"functionala, in continua leatura cu mediul e8tern$ Doala era
va%uta ca o afectare enerala a oranismului in totalitate -oranismul era considerat ca fiind alcatuit din umorilic7ide fundamentale/$
Terapia este naturista -*ipocrate este cel mai de seama repre%entant al scolii de la ,os/$ E8ista ideea de 7ar, de talent, caci <daca ai
un 7ar, poti sa practici medicina, daca acesta lipseste, totul este %adarnic=$
Acoala din ,nidos se #a%ea%a pe andirea analitica, prefera sa studie%e oranismul pe parti distincte, sa considere ca partea solida
este esentiala, nu cea lic7ida, umorala$ Tratamentul este simptomatic, numarul de medicamente prescrise este mare, cu o tendinta
deci spre polipramatism$
*ipocrate
" e8ponent al scolii din ,os
" nu este demonstrat faptul ca a scris toate cele (> scrieri ale <colectiei 7ipocratice=
" &laton il mentionea%a in <Dialouri= ca cel mai mare medic rec
" Soranus ii scrie #iorafia la >)) ani de la moarte -in care se demonstrea%a descendenta directa din Asclepios " 'C eneratii@ si unde
se aminteste ca atat tatal, cat si #unicul lui *ipocrate au fost de asemenea medici$ Devenit terapeut, calatoreste pentru a"si insusi
'4
meseria, apoi se intoarce in ,os$ +inerele sau &oli# face o sinte%a a 7ipocratismului$/
" cele (> lucrari sunt foarte diferite, ca su#iect, intindere si nivel de pre%entare
" 5 lucrari de etica si deontoloie medicala -sistem de reuli, valori, percepte asupra relatiei dintre medic si societate P pacient P alti
medici/$ Colectia include scrieri ale unor medici apartinand diferitelor scoli din +recia Antica$
" lucrari de patoloie enerala -aer, apa, epidemii, <despre #olile omului= etc$/
" S prima lucrare de patoloie speciala se refera la epilepsie -<Doala sfanta=/
" lucrari de oftalmoloie, pediatrie, o#stetrica, inecoloie
" nu e8istau titluri si se denumeau cu primele cuvinte
Medicina si c7iruria formau un tot -acest lucru re%ulta din lucrarile de c7irurie/, dar totusi c7iruria era apana!ul unor cateorii de
mestesuari, neconsiderati medici$ Dintre lucrari amintim cele despre fracturi, lu8atii, articulatii dar si cea referitoare la litotomia
pentru indepartarea calculilor ve%icali$
Disectiile pe cadavre erau inter%ise si totusi in ciuda sla#elor cunostinte de anatomie, s"au scris lucrari <despre inima=, <despre
musc7i= etc$
<Aforismele= repre%inta o colectie de fra%e si sentinte referitoare la e8perienta clinica a medicului 7ipocratic$
Starea de sanatate -eucra%ia/ era considerata starea de ec7ili#ru cantitativ si calitativ al componentelor oranismului$ Erau definite 2
lic7ide " umorile cardinale6
R #ila al#ena -ficat/
R #ila neara -splina/
R sane -inima/
R mucus, flema -creier/
Starile posi#ile erau de recePcald@ repectiv uscatPumed$
Mentinerea in ec7ili#ru se datora unui principiu numit <neuma=, pe care oranismul il ia prin respiratie$
<&7.sis= repre%inta o forta naturala a oricarui oranism ce se opune #olii, reactionand in mod spontan pentru a readuce oranismul la
functionarea normala, daca ea a fost pertur#ata$
O#servand deose#irile dintre sanatate si #oala, au fost definite tipoloic 2 temperamente , in functie de umoarea care este
predominanta6
R coleric -predomina #ila al#ena/
R melancolic -predomina #ila neara/
R san7in -predomina sanele/
R flematic -predomina flema/
Starea de #oala -discra%ia/ era definita ca un de%ec7ili#ru intre umori, produs prin influenta unor factori etioloici -sunt incriminati
in special factorii neativi din mediul e8tern/$ S Enui medic ii este recomandat ca atunci cand se duce intr"o %ona, sa evalue%e diferiti
parametrii meteoroloici$ Alti factori considerati patoeni sunt o#iceiurile sau po%itiile vicioase, modurile de iluminare a locuintelor
etc$ in ceea ce priveste #olile infecto"contaioase, acestea sunt aduse de <miasme mor#ide= -su#stante to8ice emanate din #alti cu
ape stanante si apoi aduse de vanturi/$
Nu e8ista nici o incriminare a factorilor supranaturali, nici c7iar in ca%ul <#olii sfinte= -epilepsia/@ cau%a este considerata la fel de
naturala, doar ca nu era inca descoperita$
Investiatia #olnavului scoate in evidenta e8traordinarul simt de o#servatie al autorilor 7ipocratici$
E8ista #olnavi, nu #oli@ se remarca efortul depus pentru individuali%area fiecarui ca%$
'$ reconstituirea evolutiei #olii, de la de#ut pana la momentul pre%entarii
>$ descrierea starii pre%ente dupa e8aminari succesive
3$ formularea unei ipote%e despre evolutia de viitor a #olii
" teoria <%ilelor critice=
Terapeutica 7ipocratica cuprindea elemente de psi7oterapie, dietetica, e8ercitii fi%ice, terapie medicamentoasa -in limite naturiste/,
dar cu eliminarea medicamentelor veetale fara eficienta
" <medicina oamenilor sanatosi= " lucrare pentru intarirea sanatatii -medicina de palestra/
Relativa pasivitate a medicului 7ipocratic isi aseste e8plicatia in credinta in capacitatea <p7.sisului= de a actiona in mod spontan
pentru refacerea oranismului si de a#ia dupa aceea medicul ar tre#ui sa intervina$
Marele casti al medicinei 7ipocratice este metoda o#servatiei rationate$ &ana la *ipocrate, cele doua directii pe care se merea erau6
" metodele mitomaice
" metodele empirice, fara o anali%a in preala#il$
Acestea din urma au fost im#unatatite radical de *ipocrate$
Medicina elenistica
in Ale8andria e8ista o scoala de medicina cu noutati fata de +recia si Orient$ &entru prima oara au fost permise oficial disectiile pe
cadavre umane -pana la cucerirea romana/$
C7iruria era cea mai avansata din antic7itate -pentru 7emosta%a se foloseau liaturile vasculare/$ in eneral era urmata linia scolii
din ,nidos, cu tendinta spre studiul anatomo"patoloic$
E8ponenti6 *erofil -anatomist, inecolo, internist/ si Erasistrat -fi%iolo,c7irur/$
" fac diferenta intre creier si cere#el
" studia%a nervii spinali, cranieni@ oc7iul, retina
'C
*erofil R elev al scolii din ,os -doctrina pe #a%a umorala/
Erasistrat R doctrina solidista,
" sectionea%a maduva spinarii,
" a cercetat circulatia sanvina
" descopera liatura vasculara, masa c7iruricala si alte ')) de instrumente noi -apoi au fost inter%ise/
Medicina in Roma Antica
" dominata de medicii reci -primii medici reci au fost primiti cu ostilitate/
" a inceput prin a fi reliioasa -temple in cinstea lui Esculap, c7iar si in Dacia, la Apullum/
S Ia &iacen%a s"a descoperit un ficat de #ron% cu lo#ulatie completa -animal/
Acoala metodicilor
Asclepiade, adept al teoriei solidiste, de%voltate de el in asociere cu teoria atomica -Ieucip U Democrit/$
E8ista > stari de #oala6
" porii se dilata si atomii evoluea%a
" inustarea porilor cu impiedicarea miscarii atomice
S Au introdus diferite medicamente, cu actiune vasodilatatoare sau vasoconstrictoare$
Metodicii considera ca tre#uie intervenit imediat si nu sa se astepte forta naturala vindecatoare -com#atere a lui *ipocrate/$
R Celsius a lasat o enciclopedie vasta, despre toate cunostintele din acea vreme
R &linus cel Datran pre%inta informatii comple8e despre plante medicinale
R Rufus din Efes R psi7iatrie
R Soranus R pediatru, o#stetrician
R Dioscoride din &adania a scris un tratat de farmacoloie -se refera si la >( plante daciceS/
R +alen este, alaturi de *ipocrate, cel mai mare medic din antic7itate
" a invatat la Ale8andria
" un timp a fost medic de ladiatori
" devine apoi medicul imparatului
" este autorul primei anatomii complete a corpului uman, in conditiile in care in continuare nu erau permise disectiile umane,
#a%andu"se mai mult pe e8trapolarea datelor de la animale -disectii, vivisectii/
" cea mai mare reseala a sa a fost conceptia asupra circulatiei sanelui -<dute"vino si se amesteca in inima=/
" tratatul sau a devenit o <opera crestina=, deci nu a putut fi criticata
" a ramas <te7nica alenica= de preatire a medicamentelor
" S &entru fiecare leiune e8ista o cateorie de <sanitari militari=$
$edicina in <vul $ediu
'$ Medicina #i%antina
>$ Medicina in califatele ara#e medievale
3$ Medicina in Europa medievala
2$ Medicina in Renastere
Medicina #i%antina
" in Imperiul Roman de rasarit, cu capitala la Di%ant -apoi Constantinopol/
" despre medicina #i%antina s"a scris putin
" au de%voltat o noua orani%are medicala$
Ori#a%ius -sec$ IG DC/ este autorul unei enciclopedii cu un continut e8trem de vast, lucrare in care conspectea%a si ierar7i%ea%a toata
literatura medicala reco"romana de pana atunci -sunt apro8$ 4) volume/$ Ori#a%ius consemnea%a si de unde a luat framentele, desi
in acele timpuri nu se o#isnuia acest lucru$
A doua lucrare a sa se intitulea%a <S.nopsis= si este un tratat medical cu scop didactic, structurat in 3 volume, o sinte%a a medicinei
antice, completata cu ca%uri clinice si sinte%e proprii, o carte de educatie pentru sanatate destinata calatorilor etc$
Actius din Amida a scris un tratat de medicina in 2 volume, in care vor#este si despre difterie si unele medicamente noi din India$
Ale8andru din Trales R '> volume -in intreime oriinal/
&avel din Eina -sec$ GII/
" a fost cel mai mare c7irur al Di%antului
" a folosit #isturiul, metode c7iruricale noi
" lucrari despre tumorile maline, cancerul de san, 7emoroi%i
Antilos, contemporan cu Ori#a%ius, este autorul unei lucrari de c7irurie despre tratamentul anevrismelor arteriale$
Nicolas Mepis R mare farmacolo U practician
in anul 3>5 la Niceea, la primul sinod, #iserica crestina s"a decis sa preia ri!a inri!irilor medicale umane$ S"au inc7is templele
dedicate %eilor vindecatori, desc7i%andu"se institutii de caritate crestina, pe specialitati si tipuri de #oli$
S &rimul spital R la 34), in timpul lui Gasile cel Mare$
'?
Medicina in califatele ara#e
Se distin 3 perioade in evolutia culturii si civili%atiei ara#e medievale6
'$ etapa de asimilare -mi!locul sec$ GII " sfarsitul sec$ I;/
" este o perioada a traducerilor
" sunt traduse principalele opere din cultura reco"romana si orientala
>$ perioada de inflorire -sec$ ;";I/
3$ perioada de declin -dupa ''))/
In etapa de asimilare, mai ales la Dadad, dar si la Damasc -initial/, apoi la Cairo@ se reali%ea%a o verita#ila scoala de traduceri in
lim#a ara#a a lui *ipocrate, Ori#a%ius, +alen, Dioscoride$
Traditia #i%antina a spitalului -intemeiat de Gasile cel Mare " 34)/ a fost preluata, cel mai cele#ru fiind spitalul din Dadad$ Cei mai
multi medici erau crestini, dar numele crestine nu s"au pastrat, ara#ii dandu"le nume noi$ Medicul lui Ma7omed a fost un nestorian
-Nestor R fost patriar7 al Constantinopolului, declarat eretic si refuiat in Iran, la Edessa$ Ma!oritatea insotitorilor acestuia erau
medici, care apoi au intemeiat spitalele din *arada, &ur/$
S Ara#ii au fost primii mari c7imisti ai lumii, ducand la aparitia farmacistului@ medicul tre#uia sa delee aceasta functie cuiva cu o
preatire specifica, cu responsa#ilitate morala si intelectuala, permitand astfel dedicarea unui timp mai mare activitatii medicale
propriu"%ise$
Din perioada de inflorire, amintim personalitatea lui Ra%es -Al Ra%i/, din sec$ I;";, autor de carti medicale, cea mai de seama fiind
enciclopedia <Contines= -<continentul=/$
<Cartea lui Mansur= -numele califului/ este o lucrare oriinala, scrisa cu o atitudine conservatoare -<daca poti, foloseste dieta si nu
medicamente sau daca folosesti medicamente, alee unele simple si nu complicate=/@ nu se admite decat ceea ce se poate deomonstra
la patul #olnavului$ Iucrarea este structurata in ') volume, dintre care volumul GIII, cel referitor la medicina interna, este considerat
o adevarata capodopera, devenit manual si pentru unele universitati europene$
Ali Al Das este autorul unui tratat enciclopedic care se refera la clasici -ierar7i%ati/ si la e8perienta clinica proprie$
Cel mai important ramane insa Avicena, din ale carui lucrari amintim <Canonul medicinei= -ultima mare sinte%a a intreului camp al
medicinei, reali%ata de o sinura persoana@ cea mai limpede si clara dintre sinte%ele Evului Mediu/, <&oemul medicinei= " o colectie
de 5 carti, dupa cum urmea%a6
'$ se refera la <pro#lemele enerale=6
R anatomia, fi%ioloia
R iiena si orani%area activitatii medicale
R etica si deontoloia
R istoria medicinei
>$ medicamentele simple
3$ medicina interna
2$ c7irurie -inclusiv #olile infectioase eruptive/
5$ medicamentele compuse
Avicena -?C)"')34/ era tad!ic -un popor nordic/, a fost un mare poet, filo%of, teolo@ primul mare eoraf si eolo, mu%ician$
In ceea ce priveste Califatul de Apus, cu capitala la Cordo#a, o interpretare diferita a Coranului a permis o mai mare li#ertate de
andire, astfel ca de multe ori au procedat contrar parerilor lui Avicena$ Ii remarcam pe Averoes, filo%of si autor al unui tratat de
patoloie enerala si pe Al#u Ca%i, contemporan cu Averoes, care a descris otitele si para%itul ce produce raia$
Europa Occidentala
&rimele elemente de medicina apar in manastiri$ Odata cu crestinarea popoarelor ermanice, ei adopta punctul de vedere crestin al
medicinei$ Au e8istat caluari speciali%ati la nivelul medicinei populare$
&rima scoala de medicina propriu"%isa laica din Europa Occidetala este Acoala medicala din Salermo -port in Italia, in apropierea
manastirii Monte Casino " unde caluarul Denedict a intemeiat primul spital din Occident si un ordin caluaresc pentru asistenta
#olnavilor, spre sfarsitul sec$ GIII, inceputul sec$ I;/$
" au fost primii care au acceptat si femei -Trotula a fost medic inecolo/
" volumul <Reimul de la Salermo= a fost tradus si in romana -<:loarea sanatatii=/$ Traducerile ce se faceau la Salermo erau din
ara#a
Iiena precara a oraselor a permis producerea marilor epidemii al Evului Mediu -lepra, ciuma, variola, sifilis R cu ipote%a oriinii
americane a acestuia/$ Au e8istat insa si asa"numitele <epidemii psi7ice=, isterii colective -coreo"mania, cand ieseau si tremurau la
marinea satului pana la epui%are, flaelatii colective/$
Are loc o decadere a c7iruriei, nu erau permise manevre sanerande, pentru ca medicii erau si preoti$ E8istau > cateorii de
c7iruri6
R c7irurii de ro#a luna -propriu"%isi/, care invatau doar anatomie si te7nici c7iruricale
R c7irurii de ro#a scurta -c7iruri #ar#ieri/, care transmiteau deprinderile din tata in fiu
&rimele orase cu facultate de medicina au fost Montpellier -'>>)/, apoi &adova, pentru statul Genetian@ si Salermo -adevarata
facultate de medicina/$
Renasterea -sec$ ;G";GI/ a readus in prim"plan valorile antic7itatii$ &e plan laic se de%volta doctrina umanista, care considera ca
Dumne%eu l"a creat pe om li#er si omul tre#uie sa ai#a demnitate -<Despre demnitatea omului= " &ico della Mirandelo/$
" reforma reliioasa, marile descoperiri eorafice
>)
" prorese in6 " anatomie, fi%ioloie@
" patoloie, terapeutica
" c7irurie
Anatomia
&ana atunci, disectiile fusesera inter%ise, dar odata cu aparitia facultatilor de medicina, au inceput sa se permita -prin #ule papale/
disectii in scop didactic$ Era disecat cate un sinur cadavru intr"un an universitar$ Erau interdictii clare referitoare la comentariile
privind opera lui +alen$ Disectiile se faceau in amfiteatre -putea participa oricine/, profesorul citea din +alen, iar #ar#ierul"c7irur
taia -el nu stia latina, adica profuV citea deea#a, ca el tot ce stia el taia$$$ 6"/ /$
Andreas Gesalius -Gesal/ " #elian, fiu de farmacist, a studiat la &aris -universitatea era de tip +alenic/, dar a terminat studiile la
&adova, unde a devenit mai tar%iu profesor de anatomie$ Este considerat intemeietorul medicinei moderne$
" a pus #a%ele stiintei disectiei, folosind instrumente speciale
" efectua disectii paralele, pe un numar crescut de cadavre -metoda stiintifica de cercetare/
" a studiat coreland structuralul cu functionalul
" S este autorul primului atlas anatomic -( planse, la Genetia, in '53C/
" a denumit cu cate un cuvant anume diverse formatiuni anatomice, in neolatina
" scrie un tratat complet de anatomie -Dasel, '523/, cu formatiunile pre%etate in po%itii active$ Tot la universitatea din Dasel se
aseste un sc7elet preparat de Gesal
" dupa pu#licarea tratatului se refuia%a la Madrid, unde apare editia a II"a -'555/
" este condamnat ca eretic la moarte prin ardere pe ru, dar pedeapsa este comutata intr"o calatorie la Ierusalim -pe drum este mancat
de rec7ini in Marea Mediterana/
In Renastere, si artistii au contri#uit la de%voltarea medicinei, unii au facut c7iar disectii si au reali%at planse anatomice -Ieonardo da
Ginci/$
" acesta a reali%at peste 3) disectii umane, primele cu Marc Antonio de la Torre
" face deose#irea intre structurile anatomice la diferite varste
" aplica te7nici de in!ectare vasculara sau cu ceara topita in cavitati
" reali%ea%a sectiuni la diferite incidente
" 3) caiete, tiparite tar%iu -sfarsitul sec$ ;I;/
Al#rec7t DWrer a pu#licat o anatomie artistica, re%ultat al cercetarilor la cadavru$ Este autorul unor ravuri anatomice, de lara
circulatie -au a!uns si in Transilvania, la Oradea/$
&ersonalitatea cea mai repre%entativa a patoloiei renascentiste este +irolamo :racastoro$
" poet de lim#a neolatina
" autorul teoriei sferelor 7omocentrice in astronomie -contemporan cu Copernic/
" primul critic literar
" descrie foarte #ine sifilisul -Sifile a fost un pastor pedepsit pentru ca iu#ea fata pe care o iu#ea si %eul@ vindecat apoi prin remediul
propus de :racastoro, care descrie astfel in versuri tratamentul/
" a delimitat foarte #ine din punct de vedere clinic si epidemioloic ciuma si variola
" lansea%a ideea ca #olile infecto"contaioase nu sunt aduse de miasmele mor#ide, ci de <seminte ale #olii= -<Despre contaiune U
#olile contaioase= " '52(/
" S De a#ia in 'C4C, &asteur si ,oc7 demonstrea%a ca #acteriile sunt factorul cau%al al diferitelor #oli
Se remarca o crestere a tratamentelor odata cu marile descoperiri eorafice -India, America R cartoful a sc7im#at alimentatia/$
Medicamentele c7imice isi fac aparitia$ Teoria iatroc7imica este o varianta moderna a umoralismului 7ipocratic, starea de sanatate se
considera ca este pastrata prin mentinerea starii c7imice normale a oranismului$
&aracelsius
" considera ca medicina tre#uie sa se invete din practica, nu din carti
" a facut si c7irurie, c7iar daca din punct de vedere reliios ii era inter%is
" precursor in #alneoloie si patoloie profesionala
C7iruria in Renastere
Toate facultatile de medicina erau reliioase$ Oficial se cerea ca operatia c7iruricala sa fie indicata de medic iar c7irurul s"o
e8ecute la indicatiile si su# controlul medicului$
Am#roise &anX a fost cel mai mare c7irur din acel timp$
" a urmat cursurile coleiului de c7irurie de la &aris -c7irur de ro#a luna/
" numeroase operatii in armata france%a
" numeroase inventii in c7irurie -instrumente noi/
" redescopera liatura vasculara
" propune pansamentul simplu in tratamentul plailor -initial tratamentul era de cauteri%are cu ulei de soc fier#inte/
" autor al unei carti de c7irurie -'525/
" intemeietorul #alisticii in medicina leala
>'
&ierre :ranco, contemporan cu Am#roise &anX, este autorul a > tratate de c7irurie -din care pasa!e intrei au fost preluate si de
&anX/$
Deferitor la circulatia sangvina, s-au parcurs urmatorii pasi de-a lungul timpului:
I$ Eiptenii -papirusurile E#ner si in special Sc7midt/ au fost destul de aproape de descoperirea circulatiei
II$ *erofil, Erasistrat in Ale8andria -ve%i curs/
III$ +alen credea ca in inima sanele arterial se amesteca cu cel venos prin porii interventriculari
IG$ Miuel Servet -nu a fost medic propriu"%is/ a descoperit mica circulatie, a fost ars pe ru impreuna cu cartile sale <Despre
reinstaurarea crestinismului= -au scapat doar 3 e8emplare/
G$ &rimul care a pus su# semnul intre#arii teoria lui +alen a fost Gesal, care in editia a >"a -'555/ arata ca nu e8ista nici un orificiu
interventricular
GI$ Colom#o considera o posi#ila e8picatie drumul sanelui prin plaman
GII$ Andreas Cesalpino afirma e8istenta a > circulatii -mare si mica/
GIII$ Filliam *arve., a studiat la &adova -'())"'()>/, apoi a devenit mare profesor la O8ford@ e8ilat mai tar%iu pe o mosie a
fratelui sau si i%onit din oras$ Conceptia sa este de a se lucra in termeni cantitativi, matemati%ea%a lucrurile si propune metode fi%ice
de studiu a curerii lic7idelor prin tu#uri elastice$
;storia medicinei moderne
Din punct de vedere medical, sec$ ;GII este un secol enle%, doar :ranta mai remarcandu"se in acest domeniu prin cele > facultati
importante -&aris si Montpellier/, dar care se mentin pe po%itii +aleniste si se opun marilor descoperiri din domeniul medicinei$
&rincipalele doctrine medicale sunt iatroc7imia -&aracelsius/, care se de%volta in Sarile de Yos si +ermania@ si iatromecanica,
introdusa de *arve. si care devine doctrina dominanta in Anlia si Italia$
Saltul calitativ este facut prin introducerea metodelor noi de calcul, a metodelor inductive de cercetare -:r$ Dacon/ precum si a celor
instrumentale, e8perimentale$ Descoperirile recente ale fi%icii -S fratii Dernoulli R au fost medici/, studiile pe modele in vitro au
a!utat mult medicina sa prorese%e$
&rincipala descoperire a sec$ ;GII este circulatia sanelui -carte tiparita la :ran1furt pe Main in '(>C " <Despre miscarea inimii=/$
Desi fusese descoperit, microscopul nu a fost utili%at de *arve. in studiile sale, fiind preferata o lupa foarte puternica$
" *arve. este autor si al unei carti de em#rioloie
" nu a va%ut capilarele
" nu a descris o circulatie limfatica -S contemporan cu el, un italian, +aspara%elius a pu#licat o lucrare in '(>( despre circulatia
limfatica/
R in '((' Marcelo Malpi7i o#serva prima celula animala la microscop -7ematia/
R Yean &eJuet descopera canalul toracic, cisterna &eJuet precum si racordarea circulatiei limfatice la circulatia enerala -'(2(/
R dane%ul Stenon descrie corect parotida si canalul e8cretor
R enle%ul F7arton descrie landa su#mandi#ulara
R in Davaria, Firsun descopera canalul principal pancreatic
;n ceea ce priveste clinica medicala, se revine la medicina de observatie rationala, de tip 'ipocratic (Teoria &ine'am -
englez autor al numeroase descrieri clinice si anatomo-clinice mergand pe firul observatiei la patul bolnavului).
- a descoperit coreea acuta &ine'am
- denumirea unei forme de opiu imaginata de el a ramas pana astazi
- nu a aderat la iatroc'imie sau iatromecanica
&e linia iatromecanicii s"au remarcat +lisson -capsula fi#roasa a ficatului, ra7itismul/, Fillis -polionul arterial cere#ral/$
ITAIIA
R Santorio -prima !umatate a sec$ ;GII/
" a stat timp de aproape 2) ani mult timp pe o #alanta, efectuand masuratori ale propriului corp, descoperind astfel perspiratia
pulmonara
" impune metode matematice in cercetare
" a inventat metode paraclinice de masurare -puls, temperatura/
R un profesor de la &isa, medic si matematician, scrie un tratat de #iomecanica -<Despre miscarea animalelor=/, in care aplica leile
fi%icii la deplasarea omului si animalelor -in a >"a !umatate a sec$ ;GII/
Adepti ai iatroc7imiei6 S.lvius, de +raaf -foliculul ovarian/$
>>
OIANDA
R Antoni van Ievercuc -portar la primaria din Ieida, remarcat intamplator de catre de +raaf/
" compune un microscop din cateva lentile
" utili%area microscopului se e8tinde, Malpi7i fiind coniderat intemeietorul 7istoloiei normale si patoloice, veetale si animale$
;n sec. :3;;;, preocuparea pentru stiinta devine dominanta pentru numerosi medici, ma,oritatea bazati pe o finantare
proprie.
Eaca sec. :3;; a ramas cunoscut drept )secolul circulatiei*, sec. :3;;; este cel )al luminii*, )al ratiunii*. $edicii recurg la
mai putine metode paraclinice (in afara de termometru, celelalte aparate - pulsilogiu, microscop - nu dau imagini
constante).
&e acumuleaza observatiile la patul bolnavului, care nu mai sunt eplicate prin iatroc'imie si iatromecanica. < nevoie de
doctrine noi, pentru o eplicatie stiintifica a acestora. 5pare un mare numar de supozitii, unice in istoria medicala,
cunoscute sub denumirea de )sistematica sec. :3;;;*, care incearca sa oblige faptele sa se subsumeze, sa se supuna
unor idei preconcepute.
'$ Teoria dinamismului oranic -:r$ *offman, in *alle/
" elementul definitoriu pentru sanatatea oranismului este tonusul muscular
" #olile sunt a#ateri de la tonusul optim al musculaturii netede U sc7eletice si se impart in #oli 7ipertone si #oli 7ipotone sau atone
" au aparut medicamente, su#stante ce pot corecta a#aterile tonusului, in special al musculaturii netede
" licoarea *offman -amestec de alcoolMeter/ relea%a ec7ili#rul tonic
" cercetari in domeniul #alneoloiei -influenta apelor minerale asupra oranismului/
>$ Teoria nervista a scolii enle%e -in continuarea teoriei iatromecanicii, formulata de Cooler si DroZn " fi%ician, descoperitorul
miscarii #roZniene/
" elementul esential6 e8cita#ilitatea neuromusculara
" #olile sunt semne ale modificarii -P/ praului de e8cita#ilitate
" important este in special corolarul terapeutic
3$ Teoria materialist"mecanicista, potrivit careia creierul secreta andire
#. Teoria vitalista ($ontpellier), se baza pe doctrina animista, formulata de %. &ta'l, tot din (alle.
- eista spiritul vital ()anima*)
- semnele bolii sunt rezultate ale faptului ca anima face eforturi pentru a readuce organismul la starea normala si nu
trebuie combatute, indiferent de intensitatea lor.
5$ Teoria 7omeopatiei -*anemann/
" simptomele nu tre#uie contracarate
" utili%area medicamentelor cu acelasi efect ca si cele ce au ca e8presie simptomele, in cantitate cat mai mica -e8$6 c7inina produce o
crestere a temperaturii la omul normal/
" medicamentele tre#uie folosite in sensul in care actionea%a si #oala si nu contrar
" do%e infinite%imale, se a!une ca pana nici macar o molecula sa nu ai#a sansa de a e8ista in solutie
" principiul antrenarii, al dinamismului@ prin aitarea indelunata a solutiei 7omeopate, patrunde in solutie un spirit vindecator din
neant
" S Cercetari recente au aratat ca apa pastrea%a amprenta su#stantelor ce au fost di%olvate in ea, c7iar cand nu mai e8ista nici o
molecula activa in solutie
" incepe sa se de%volte medicina anatomo"clinica, principiile medicinei #a%ate pe anatomia patoloica, pe le%iuni specifice$
Morani scrie in '4(' un tratat <despre sediul si cau%ele #olilor studiate prin metode anatomice= -transformari morfoloice la nivel
macroscopic, de oran/$
Nu e8ista inca metode clinice ca percutia, auscultatia@ ci doar inspectie, palpare$ Tot in '4(', la Giena, apare o carte a lui Ieopold
Auen#urer despre percutie$ Iucrarea a fost apoi tradusa la &aris de medicul lui Napoleon -Yean Corvisard/$ Auscultatia este
introdusa mai tar%iu, de catre inventatorul stetoscopului, IieneJue drept metoda de investiare a tuturor #olnavilor -<Tratat asupra
auscultatiei mediate= " &aris, 'C'?/$
&rin descoperirea tesuturilor de catre ;avier Dic7at, ta#loul le%ional este mult modificat$ Inainte de el, #olile erau descrise de la
verte8 in !os, apoi, odata cu descoperirea le%iunii specifice fiecarei #oli, aceasta ordine a fost sc7im#ata$
&rorese s"au reali%at si in ceea ce priveste etioloia #olilor infecto"contaioase$ Cercetarile efectuate pe cadavre au aratat le%iunea
specifica a fe#rei tifoide, studiata pana atunci impreuna cu celelalte varietati de fe#re a#dominale$ Dretenon deose#este difteria de
celelalte #oli o#structive ale cailor respiratorii superioare prin pre%enta falsei mem#rane$
Este rasturnat raportul cau%al al etioloiei #olilor de catre &asteur, care a demonstrat ca nu este adevarata teoria eneratiei spontanee
-conform careia pre%enta ermenilor ar fi secundara #olii, deci efectul si nu cau%a acesteia/$ &ouc7et -un #iolo france%/ a sustinut ca
intotdeauna in su#stantele oranice in descompunere apar in mod spontan ermeni$ &asteur l"a contra%is, ducand vasul de e8perienta
la o altitudine mare in &irinei, unde nu au mai aparut ermeni$
Carl 0eiss, un mecanic erman din Yena, a perfectionat microscopul, permitand identificarea #acteriilor cau%atoare$
&ostulatele lui ,oc7
'$ in produsele patoloice din cadrul aceleiasi #oli se asesc aceiasi ermeni
>3
>$ reali%area de culturi pe medii de cultura
3$ cu ermenii astfel o#tinuti tre#uie sa se produca in mod constant la animal aceeasi #oala, cu aceleasi le%iuni si manifestari
" pana la 'C4C nu s"a reusit -apoi au demonstrat &asteur U ,oc7
;n sec. :;:, in domeniul c'irurgiei, este descoperita anestezia prin in'alatie si se cristalizeaza elemente ale principiilor
asepsiei si antisepsiei. ;nainte de descoperire anesteziei:
/. "@ martie /8#2, in statul american Aeorgia, >.4ong efectueaza o operatie unui prieten, dupa o in'alatie de vapori de
eter, iar pacientul nu a simtit durerea
2. /8## - stomatologul (orace Bells foloseste gaz ilariant (protoid de azot), dar demonstratia este nereusita (Boston) si
se sinucide
". $orton asista, dar considera drept cea mai eficienta metoda cea care foloseste eterul sulfuric, procedeu rapid adoptat
si in <uropa. 6rima operatie reusita folosind eterul sulfuric a avut loc la /1 octombrie /8#1
#. &impson descopera cloroformul in ianuarie /8#0
Bibliografie
? Istoria medicinei universale - Ed. Medicala, 1970
? Istoria medicinei romanesti - Ed. Medicala 1972
? Tratat de Istoria Atiintei in Romania - Medicina - Ed. Academiei 1980
? ictionar cronolo!ic de medicina-"armacie - Ed. Enciclo#edica 197$
>2