Sunteți pe pagina 1din 69

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

Tubul catodic

Zona de
postaccelerare

A1 A2 A3
DY
Tun electronic
Zona de
focalizare
Zona de
deflexie
APA
F
DX
K
G
P
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Ecranul
Ecranul este format din stratul luminiscent P, din
fosfor, depus pe faa interioar a tubului.
Transform energia cinetic a electronilor n
energie luminoas cu un randament ct mai bun.
Fenomenele care stau la baza funcionrii
ecranului:
Fluorescen emisie luminoas pe durata bombardrii
cu electroni;
Fosforescen emisie luminoas care continu dup
ncetarea bombardamentului cu electroni.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Ecranul
Persistena imaginii intervalul de timp n care
luminozitatea scade de la 90% la 10% din cea
iniial dup terminarea bombardamentului cu
electroni.
Persisten redus (sub 1 ms) fosfor P11 (culoare
albastr);
Persisten medie (1ms 2s) fosfor P31 (culoare
galben verzuie) foarte frecvent la osciloscoape;
Persisten mare (mai mare de 2 ms) fosfor P33
(culoare oranj) pentru radare, analizoare de spectru.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Graticula (caroiajul)
Gril gradat n diviziuni i subdiviziuni,
pe orizontal i pe vertical.
n mod frecvent, sunt:
N
x
=10 diviziuni pe orizontal
N
y
= 8 diviziuni pe vertical.
Graticula poate fi:
Intern - zgriat pe sticla ecranului
Extern - realizat pe o plac de plexiglas plasat n
faa ecranului.

T
e
n
s
i
u
n
e

Timp
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului analogic

BT
TRG
EXT
Tub catodic TK
Canal X
Canal Y
YA
YB
PAX
ADX
X EXT
Z EXT
AZ CS
Surse i
alimentare TK
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului analogic
Canalul X (baza de timp)
Asigur deplasarea cu vitez constant a spotului pe
axa x.
se aplic o tensiune liniar variabil (cresctoare), pe
durata unei curse directe, generat de baza de timp
(BT).
t

u(t)
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului analogic
Canalul X (baza de timp)
O alt funciune a bazei de timp const n generarea
unui semnal care s asigure stingerea spotului pe
durata cursei inverse (ntoarcerea spotului).
t

u(t)
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului analogic
Amplificatorul deflexiei pe orizontal (ADX)
preia semnalul dat de BT n modul de lucru Y(t)
sau semnalul dat de un preamplificator (PAX)
n cazul cnd se lucreaz n modul Y(X).

BT
Canal X
PAX
ADX
X EXT
Z EXT
AZ CS
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului analogic
Amplificatorul de luminozitate (AZ)
Permite controlul strlucirii imaginii vizualizate prin
reglarea tensiunii aplicate grilei tubului catodic.
Circuitele de control al strlucirii (CS)
stingerea spotului pe durata cursei inverse, utiliznd
semnalul furnizat de BT.
posibilitatea controlului strlucirii
prin intermediul unui semnal
extern, aplicat la borna

BT
Z EXT
AZ CS
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului analogic
EXEMPLU: pe intrarea Z se aplic un semnal
dreptunghiular, iar semnalul vizualizat este de tip
sinusoidal

Msurri n Electronic i Telecomunicaii

www.comm.pub.ro
2. Osciloscopul
2.4 Schema bloc a osciloscopului digital
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului analogic

BT
TRG
EXT
Tub catodic TK
Canal X
Canal Y
YA
YB
PAX
ADX
X EXT
Z EXT
AZ CS
Surse i
alimentare TK
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului digital

T
S
CS
Sistem de
sincronizare i
baz de timp



Calculator
Y
A
Y
B
TRG
EXT

E/M
CAN
Monitor
LCD
CS este un bloc analogic de condiionare a
semnalelor de intrare funcii similare canal Y.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului digital
Blocul de eantionare/memorare (E/M).
eantioneaz semnalul analogic de intrare la intervale
egale de timp (T
S
)
T
S
t

Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului digital
Convertorul analog numeric (CAN).
compar amplitudinea fiecrui eantion cu un pas de
cuantizare.
Raportul celor dou mrimi, rotunjit la un numr
ntreg, este rezultatul conversiei.
semnalul va fi reprezentat printr-o succesiune de
numere, scrise ntr-un cod binar.
Se spune c semnalul este digitizat (exprimat n
form numeric).
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Digitizarea semnalului
0111
0110
0101
0100
0011
0010
0001
0000
1111
1110
1101
1100
1011
1010
1001
1000
U
M
-U
M
0000 0010 0100 0101 0110 0111 0110 0101
Pas de cuantizare
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului digital
Semnalul digitizat este aplicat unui microcalculator
care poate efectua operaii de:
memorare a unui numr de forme de und,
prelucrri de semnal pentru mbuntirea calitii
imaginii,
calculul unor parametri ai semnalului (valoare maxim,
minim, eficace, medie, frecvena de repetiie, poziiile
cursorilor de timp sau de tensiune etc.),
asigurarea operaiilor de interfa cu utilizatorul sau cu
un calculator.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului digital
Sistemul de sincronizare i baz de timp
ofer informaii de timp i sicronizare.
baza de timp furnizeaz i semnalul de tact T
S
cu care
face eantionarea blocul E/M.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Schema bloc a osciloscopului digital
Afiarea se face pe un monitor video cu cristale
lichide monocrom sau color.
Avnd n vedere posibilitile de afiare pe ecran,
elementele de reglaj nu mai sunt de regul
inscripionate pe panoul aparatului, ci sunt afiate
direct pe ecran.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

www.comm.pub.ro
2. Osciloscopul
2.5 Canalul Y
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Rolul i funciunile canalului Y
asigur impedana de intrare de valoare ridicat
realizeaz amplificarea calibrat n tensiune pentru
sistemul de deflexie (osciloscopul analogic)
sistemul de conversie CAN (osciloscopul numeric);
trecerea de la intrarea nesimetric i ieirea simetric;
asigur protecia la supratensiuni;
extragerea semnalului pentru sincronizare intern;
reglaje i selecii, urmrind vizualizarea i ncadrarea
convenabil n ecran a imaginii.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Reglaje i selecii n canalul Y
Selecia modului de cuplaj al semnalului de
intrare (Coupling)
Cuplaj n curent continuu (DC)
Cuplaj n curent alternativ (AC)
Conectarea la mas a intrrii (GND ground)

a) DC

U
c
componenta continu
b) AC

c) GND
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Reglaje i selecii n canalul Y
Coeficientul de deflexie pe vertical
reprezint raportul dintre tensiunea U
y
aplicat la
intrarea Y i deviaia rezultat a spotului, exprimat
prin numrul de diviziuni N
y



Valorile calibrate ntlnite la majoritatea
osciloscoapelor sunt:

Cy=5-10-20-50-100-200-500 mV/div, 1-2-5 V/div.
y
y
y
U
C
N
=
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Reglaje i selecii n canalul Y
Exemplu:
pentru tensiunea din figur dac C
y
= 1V/div
amplitudinea semnalului =
componenta continu =

a) CC

U
c
componenta continu
b) CA

c) GND
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Reglaje i selecii n canalul Y
Coeficientul de deflexie pe vertical
Exist posibilitatea reglrii continue a coeficientului de
deflexie pe vertical
de exemplu: cnd dorim s ncadrm o imagine
ntre anumite gradaii ale scrii gradate.
Atenie! Dac utilizm reglajul continuu, nu mai
putem citi nivele de tensiune pe gradaia ecranului.
n cazul osciloscoapelor numerice, scrile calibrate
pot fi uneori mai dese,
Reglajul continuu poate fi nlocuit cu unul fin (n
trepte foarte dese, de exemplu 1 : 1,1 : 1,2 : etc.)
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Reglaje i selecii n canalul Y
Poziia (deplasarea) pe vertical a imaginii -POZ Y
Utilizarea acestui reglaj este
echivalent cu suprapunerea
unei tensiuni continue peste semnalul msurat.
Acest fapt poate s conduc la erori n msurarea
tensiunilor continue suprapuse peste semnal.
Pentru a le evita este indicat ca mai nainte de
efectuarea msurtorii s se verifice i eventual
s se ajusteze n mod convenabil poziia spotului pe
ecran, cu comutatorul modurilor de cuplaj pe poziia
GND.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Reglaje i selecii n canalul Y
Selecia polaritii imaginii +/
Permite vizualizarea semnalului y sau y
Selecia modului de vizualizare simultan
a semnalelor de pe cele dou (sau mai multe) intrri.
Pentru un osciloscop cu dou canale avem opiunile:
CH1 (numai semnalul Y
A
);
CH2 (numai semnalul Y
B
);
ALT (ambele semnale, n modul alternat);
CHOP (ambele semnale, n modul comutat);
ADD (suma canalelor de pe cele dou canale, sau diferena lor,
dac polaritatea unuia este inversat).
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
Sensibilitatea osciloscopului
Poate fi caracterizat prin inversul coeficientului de
deflexie pe vertical minim, C
ym
.
Pentru osciloscoapele obinuite = 5 sau 10 mV/div.
Limitarea inferioar este cauzat de existena
zgomotului, inerent oricrui circuit electric.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
Amplificarea n tensiune a canalului Y la
frecvene joase A
0
Cunoscnd sensibilitatea deflexiei pe vertical S
y0
i
valoarea minim a lui C
y
, C
ymin




EXEMPLU: Pentru un tub avnd S
y0
= 0,1div/V
i un osciloscop cu C
ymin
= 10mv/div, rezult A
0
= 10
3
0
0 min
1
y y
A
S C
=
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
Caracteristica de frecven

Amplificarea n tensiune a canalului Y este definit
astfel:



Funcie complex: modul i argument.
( )
0 0
0
A
j
j
A e
e
=
+
( )
( ) j
j A e
e
e =
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
|A(j)| indic dependena amplificrii de
frecven, deci reprezint caracteristica
amplitudine frecven a canalului Y.
Cum variaz amplificarea odat cu creterea
frecvenei?
( )
0
0
2
2
A
j
1

A e
e
=
+
( )
0 0
0
A
j
j
A e
e
=
+
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
Caracteristica amplitudine frecven a canalului Y
n decibeli:
( ) ( )
10
20log
dB
A j A j e e =
0
2
10 0 10
2
20log 10log 1 A
e
e
| |
= +
|
|
\ .
( )
0
0
2
2
A
j
1

A e
e
=
+
|A(j)|
[dB]

A
0 [dB]
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
Lrgimea de band la 3dB a osciloscopului este
dat de frecvena la care amplificarea scade cu 3
decibeli fa de valoarea maxim.

Aceasta apare la =
0
.
Lrgimea de band la 3dB a osciloscopului este:
0
3 0
2
dB
f f
e
t
= =
( )
0
0
2
2
A
j
1

A e
e
=
+
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y


Pentru frecvene <<
0

( )
10 0
dB
j 20log A A e ~
|A(j)|
[dB]

0

A
0
= 0dB
-3dB
( )
0
2
10 0 10
2
20log 10log 1
dB
A j A
e
e
e
| |
= +
|
|
\ .
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
Pentru frecvene >>
0




pe o scar logaritmic de
frecvene n abscis,
caracteristica se
aproximeaz deci cu o
dreapt, avnd o scdere
de 20 dB la o cretere a
frecvenei de la la 10
(-20dB/decad)
|A(j)|
[dB]

0

A
0
= 0dB
-3dB
( )
0
10 0 10
dB
j 20log A 20log

A
e
e
| |
~
|
|
\ .
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
Rspunsul la impuls treapt
n mod ideal, aplicnd la intrare o treapt ar trebui s
rezulte la ieire tot o treapt, avnd o anumit
ntrziere i o modificare a amplitudinii fa de cea de
la intrare.

A
I
t
A
O
t
t
0

Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
n realitate apar dou elemente de distorsiune.
Existena unor oscilaii amortizate n vecintatea
tranziiei. Sunt de nedorit n cazul osciloscopului i pot
fi evitate printr-o proiectare i realizare adecvat;
Tranziia ntre cele dou nivele nu se mai face
instantaneu ci ntr-un timp numit durata frontului t
f
.

A
O
t
A
I
t
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y

2 1 f
t t t =

y(t)
x(t)=(t)
1
A
0

0,9A
0

0,1A
0

t
1
t
2
t t
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
y(t)
A
0

0,9A
0

0,1A
0

t
1
t
2
t
1
0
1 1
ln
0,9
t
e
=
2
0
1 1
ln
0,1
t
e
=
0 0
1 2, 2
ln9
f
t
e e
= =
0
0,35
f
t
f
=
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
Dac semnalul aplicat la intrare nu este o
treapt perfect, ci are o durat a frontului t
s
,
durata frontului vizualizat se aproximeaza cu:


Dac msurarea fcut este valabil fr a
face aceast corecie, adic

Dac ns t
v
i t
s
sunt comparabili, pentru calculul lui t
s

trebuie aplicat formula iniial
2 2
v s f
t t t = +
v f
t t >>
v s
t t ~
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Caracteristici i performane ale canalului Y
Impedana de intrare
Are o component rezistiv
i una capacitiv.
n mod frecvent,


La frecvene mici componenta capacitiv poate fi
neglijat.
La frecvene mari componenta capacitiv tinde s
unteze componenta rezistiv i impedana de intrare
devine puternic dependent de frecven.

R
i
C
i

1 , 10 80
i i
R M C pF = O =
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

C
y
[V/div]
C
y
POZ Y
Y
INV
ACY
PAY
CC
Y
A
Y
B

ADY
SINCR
O
CC
GND
CA
Blocurile funcionale ale canalului Y
S-a considerat cazul unui osciloscop cu dou
canale (Y
A
, Y
B
)
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

C
y
[V/div]
C
y
POZ Y
Y
INV
ACY
PAY
CC
Y
A
Y
B

ADY
SINCR
O
CC
GND
CA
Blocurile funcionale ale canalului Y
Comutatorul modurilor de cuplaj (CC, AC, GND)
Atenuatorul calibrat (ACY)
Preamplificatorul canalului Y (PAY)
Comutatorul de canale (CC)
Amplificatorul de deflexie pe vertical (ADY)
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Comutatorul modului de cuplaj
permite vizualizarea semnalului cu sau fr
component continu sau, pe poziia GND (Ground),
permite vizualizarea nivelului de zero.

a) DC

U
c
componenta continu
b) AC

c) GND
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Atenuatorul calibrat (ACY)
permite modificarea n trepte calibrate a coeficientului
de deflexie pe vertical.
astfel, se obine o relaie cunoscut ntre dimensiunea
imaginii pe ecran i valoarea tensiunii de la intrare.
ACY TK ADY
y
MAX
Uy
MAX
Y
A
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Atenuatorul calibrat
Ex: Uy
MAX
= Cy
MIN
n
yMAX
= 40mV.
Semnalul de intrare are amplitudinea:
U = 40 mV, Cy=10mV/div n
y
= 4 div
ACY TK ADY
y
MAX
Uy
MAX
Y
A
C
y
=10mV/div
1/1
U = 40 mV
40mV
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Atenuatorul calibrat
Ex: Uy
MAX
= 40mV y
MAX
= 4 div.
Semnalul de intrare are amplitudinea:
U = 40 mV, Cy=10mV/div n
y
= 4 div
U = 20 mV, Cy=10mV/div n
y
= 2 div
ACY TK ADY
y
MAX
Uy
MAX
Y
A
C
y
=10mV/div
1/1
U = 20 mV
40mV
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Atenuatorul calibrat
Ex: Uy
MAX
= 40mV y
MAX
= 4 div.
Semnalul de intrare are amplitudinea:
U = 0.1 V, Cy=10mV/div n
y
= 10 div > N
y

ACY TK ADY
y
MAX
Uy
MAX
Y
A
C
y
=10mV/div
1/1
U = 100 mV
40mV
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Atenuatorul calibrat
Ex: Uy
MAX
= 40mV y
MAX
= 4 div.
Semnalul de intrare are amplitudinea:
U = 0.1 V, Cy=50mV/div n
y
= 2 div
ACY TK ADY
y
MAX
Uy
MAX
Y
A
C
y
=50mv/div
1/5
U = 100 mV
40mV
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Atenuatorul calibrat
Ex: Uy
MAX
= 40mV y
MAX
= 4 div.
Semnalul de intrare are amplitudinea:
U = 4 V, Cy=1V/div n
y
= 4 div
ACY TK ADY
y
MAX
Uy
MAX
Y
A
C
y
=1V/div
1/100
U = 4V
40mV
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Atenuatorul calibrat
Dac se dorete realizarea unui atenuator cu treptele
Cy=10-20-50-100-200-500 mV/div, 1-2-5 V/div,
vor fi necesare atenurile din tabel.
Cy
10
mV/div
20
mV/div
50
mV/div
100
mV/div
200
mV/div
500
mV/div
1
V/div
2
V/div
5
V/div
Atenuare 1/1 1/2 1/5 1/10 1/20 1/50 1/100 1/200 1/500
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Atenuatorul calibrat
Blocurile funcionale ale canalului Y
Se pot utiliza doar patru atenuatori elementari, cu
atenurile 1/2, 1/5, 1/10, 1/100 conectai n mod
convenabil n cascad, cnd este necesar.
De exemplu, atenuarea 1/50 se poate realiza
conectnd n cascad un atenuator 1/10 cu unul 1/5.
1/10
1/100
1/2
1/5
Y
A
PAY
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
S presupunem atenuatorul ca un divizor rezistiv
realizat cu rezistoarele R
1
i R
2
i avnd drept sarcin
impedana de intrare n preamplificator Z
ip
().

1
U R
2
R
1

R
ip C
ip
2
U
( )
( )
( )
2 2
1
1 2
ip
ip
R Z U
H
U
R R Z
e
e
e
= =
+
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Evident, deoarece Z
ip
() scade cu frecvena din cauza
componentei capacitive, i H() va avea o tendin de
scdere.
Pentru a compensa aceast tendin se poate
introduce un condensator C
1
n paralel cu R
1
, care s
favorizeze trecerea frecvenelor nalte.


C
a
C
b

U
2

R
b

U
1

R
a
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y

C
a
C
b

U
2

R
b

U
1

R
a
( )
( )
( ) ( )
2
1
b
a b
U
Z
H
U Z Z
e
e
e e
= =
+
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y

C
a
C
b

U
2

R
b

U
1

R
a
( )
1
||
a a
a
Z R
j C
e
e
=
( )
1
|| ,
1 1
b b
b b b b b
b b b b
R R
Z R R C
j C j R C j
e t
e e et
= = = =
+ +
1
a
a a
R
j R C e
=
+
,
1
a
a a a
a
R
R C
j
t
et
= =
+
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
La frecvene joase
( )
( )
( )
2
1
1
b a
a b a b b a
U
R j
H
U R R j R R
et
e
e t t
+
= = =
+ + +
1
1
b a
a b
a b b a
a b
R j
R R
R R
j
R R
et
t t
e
+
=
+ | |
+
+
|
+
\ .
( )
0
b
a b
R
H k
R R
= =
+
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Este de dorit ca funcia de transfer s nu depind de
frecven, ceea ce se ntmpl dac



ceea ce implic
( )
1
1
b a
a b
a b b a
a b
R j
H
R R
R R
j
R R
et
e
t t
e
+
=
+ | |
+
+
|
+
\ .
a b b a
a
a b
R R
R R
t t
t t
+
= =
+
a b
t t t = =
a a a
b b b
R C
R C
t
t
=
=
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Aceasta este condiia de compensare perfect a
atenuatorului.
constana atenurii cu frecvena,
rspunsul atenuatorului la un semnal complex nu este
distorsionat.
n cazul n care , atenuarea nu mai este
constant cu frecvena
erori n msurarea amplitudinii unor semnale sinusoidale.
semnalele cu o form mai complex vor fi distorsionate.
a b
t t t = =
a b
t t =
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
EXEMPLU: rspunsul atenuatorului compensat la
semnalul treapt

va fi tot un impuls treapt ponderat cu valoarea k,

t
x(t) = (t)
1
t
y(t)
t
b
=t
a
- compensat
( ) ( ) x t t o =
( ) ( ) y t k t o =
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Cnd nu se ndeplinete condiia de compensare
perfect, semnalul de la ieirea atenuatorului este:



b
>
a
atenuator subcompensat.
t
x(t) = (t)
1
t
y(t)
t
b
=t
a
- compensat
t
b
>t
a
- subcompensat
( ) ( )
( )( )
( )
t
a b
b a b a
y t k t e t
C C R R
t
t t
o o

= +
+ +
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y





b
<
a
atenuator supracompensat.
t
b
>t
a
- subcompensat
t
x(t) = (t)
1
t
y(t)
t
b
=t
a
- compensat
t
b
<t
a
- supracompensat
( ) ( )
( )( )
( )
t
a b
b a b a
y t k t e t
C C R R
t
t t
o o

= +
+ +
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
EXEMPLU: n figur sunt prezentate imaginile care
se obin pe ecranul osciloscopului, cnd la intrarea sa
se aplic un semnal dreptunghiular periodic, n cele
trei cazuri n care se poate afla atenuatorul, din
punctul de vedere al condiiei de compensare.

Atenuator
compensat
Atenuator
subcompensat
Atenuator
supracompensat
Msurri n Electronic i Telecomunicaii

C
y
[V/div]
C
y
POZ Y
Y
INV
ACY
PAY
CC
Y
A
Y
B

ADY
SINCR
O
CC
GND
CA
Blocurile funcionale ale canalului Y
Comutatorul modurilor de cuplaj (CC, AC, GND)
Atenuatorul calibrat (ACY)
Preamplificatorul canalului Y (PAY)
Comutatorul de canale (CC)
Amplificatorul de deflexie pe vertical (ADY)
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Preamplificatorul canalului Y Realizeaz o bun
parte din funciunile specifice canalului Y:
permite reglarea fin (necalibrat) a coeficientului de
deflexie pe vertical;
asigur reglajul poziiei semnalului pe vertical prin
adunarea unei tensiuni continue reglabile;
asigur o impedan de intrare mare: (R
in
=1M,
C
in
=1080pF);
asigur protecia la supratensiuni aplicate pe borna
de intrare;
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Comutatorul de canale
Este necesar n cazul n care osciloscopul are mai
multe canale (posibilitatea de a afia simultan mai
multe semnale, cel mai frecvent dou).
n acest caz, dac osciloscopul nu are dect un singur
fascicol de electroni, nu pot fi afiate mai multe
imagini simultan.
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Comutatorul de canale
Pentru a permite totui vizualizarea simultan a
semnalelor de pe mai multe canale, este folosit blocul
de comutare a canalelor.
Acesta are rolul de a multiplexa semnalele care
trebuie vizualizate. Exis dou moduri de vizualizare a
mai multor canale:
modul alternat (ALT)
modul comutat (chopped - CHOP)
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Modul alternat Modul comutat

Modul ALT
Cursa n+1
Cursa n
Modul CHOP
Cursa n
Cursa n
Msurri n Electronic i Telecomunicaii
Blocurile funcionale ale canalului Y
Amplificatorul de deflexie
Amplificator diferenial de band larg
Are amplificare fix
Funcioneaz la nivel mare

S-ar putea să vă placă și

  • Stabilirea Si Formularea Obiectivelor Operationale
    Stabilirea Si Formularea Obiectivelor Operationale
    Document30 pagini
    Stabilirea Si Formularea Obiectivelor Operationale
    Andrei Cernovschi
    Încă nu există evaluări
  • Inductoare
    Inductoare
    Document17 pagini
    Inductoare
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • C.C.P. Rezistoare Varistoare
    C.C.P. Rezistoare Varistoare
    Document4 pagini
    C.C.P. Rezistoare Varistoare
    Irina Ionascu
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs11
    METc Curs11
    Document30 pagini
    METc Curs11
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • Curs6 ProgramareDinamica
    Curs6 ProgramareDinamica
    Document7 pagini
    Curs6 ProgramareDinamica
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs10 2012
    METc Curs10 2012
    Document38 pagini
    METc Curs10 2012
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • Curs Integrare Europeana
    Curs Integrare Europeana
    Document298 pagini
    Curs Integrare Europeana
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • Condensatoare
    Condensatoare
    Document18 pagini
    Condensatoare
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs11 2012
    METc Curs11 2012
    Document19 pagini
    METc Curs11 2012
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs10
    METc Curs10
    Document43 pagini
    METc Curs10
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs8 2012
    METc Curs8 2012
    Document45 pagini
    METc Curs8 2012
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs9 2012
    METc Curs9 2012
    Document46 pagini
    METc Curs9 2012
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs7 2012
    METc Curs7 2012
    Document52 pagini
    METc Curs7 2012
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs6 2012
    METc Curs6 2012
    Document45 pagini
    METc Curs6 2012
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs4 2012
    METc Curs4 2012
    Document72 pagini
    METc Curs4 2012
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs5 2012
    METc Curs5 2012
    Document82 pagini
    METc Curs5 2012
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 1
    METc Curs 1
    Document52 pagini
    METc Curs 1
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs2 2012
    METc Curs2 2012
    Document89 pagini
    METc Curs2 2012
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări
  • METc Curs 1
    METc Curs 1
    Document52 pagini
    METc Curs 1
    Anca Elena Constantin
    Încă nu există evaluări