MICROCIRCULATIA

Retea vasta de vase cu diametrul de 100 microni asezate in serie sau paralel intre artere si
vene, fiind reprezentate de arteriole, metaarteriole, capilare si venule.
RTAUA CIRCULATII TRMI!AL
arteriole " d # $0 microni
% & mai multe strturi de fi're musculare
& locurile de rezistenta din marea circulatie, unde (A ) cu $0 " $$ mm*+
& iri+atia unui tesut depinde de +radul de contractie sau de dilatatie a arteriolelor
metaarteriole " un sin+ur strat muscular
& din ele se desprind capilarele
& lun+ime , 0,- " 1 mm
& d # 1$ " .0 /m
& $&0 1 din masa san+uina totala 2persoane antrenate , 301 dupa ce se dilata 4
&
capilare " printre celule " distanta ma5ima capilar&celula " .0 " 30 /m
& lalocul de emer+enta " sfincter precapilar 2musculatura circulara in+rosata4
venule " un strat muscular neintrerupt
& rol , depozotarea san+elui
canal preferential " nu are fi're musculare
& canal de trecere cu diametrul mare
& in anumite zone musculare " metaarteriolele se continua direct cu venulele
& cand necesitatiile meta'olice ale tesutului sund reduse sfincterul precapilar se
inc6ide se circulatia san+uina se facee5clusiv prin canale preferentiale
anastomoza2sunturi4 arterio&venoase
& canale scurte ce lea+a arteriolele de venule ocolind capilarele
& perete +ros muscular
& inervatie vasoconstrictoare a'undenta
& in pielea de+etelor, palmelor, lo'ului urec6ii, rinic6i, musc6i sc6eletici
& rol , se desc6id la fri+ trecerea san+elui din arteriole in venule #7
incalzirea te+umentului
8pdv 6istolo+ic,
1. Capilare de tip continuu
&in piele, musc6i, miocard si plaman
&perete capilar
& +rosime 0,$ " 1 /m
& un strat de celule endoteliale
& mar+inile se interdi+itizeaza 2 se acopera 4 partial
& spatiul dintre celulele endoteliale contine fi're reticulare la5e ,
preteo+lican
&suprafata spatiilor intercelulare reprezinta doar 191000 din suprafata totala
a capilarelor, pe aici ionii si moleculele 6idrosolu'ile stra'at capilarul
& mem'rana 'azala & +rosime de $0 " -0nm
& invelita la e5terior de celule periteliale ce fac parte de :R
(e suprafata interna a capilarului " film de fi'rina cu rol in asi+urarea netezimii vasului
.. Capilare de tip fenestrat " in rinic6i, intestin, ple5uri coroide, +landele endocrine
& in citoplasma celulelor endoteliale " orificii # fenestre
& mem'rana 'azala " continua " sin+ura 'ariera in calea
su'st ce stra'at capilarul
3. Capilare de tip discontinuu " in ficat, or+ane 6ematoformatoare 2 maduva, splina 4
& endoteliu
& mem'rana 'azala
& su'stante micro& si macromoleculare trec cu usurintain
spatiul interstitial 2 e5ceptie , elementele fi+urate 4
;. Capilare din creier " continue, dar intre e5tremitatile celulelor endoteliale e5ista
jonctiuni stranse.
CIRCULATIA 8I! <A:L CA(ILAR
&capilarele " dimensiuni mici
& opun o rezistenta ,are in fata undei pulsatile san+uine #7 viteza san+elui
in patul capilar scade 'rutal la 0,$&0,= mm9s favorizand efectuarea
sc6im'urilor nutritive si to5ice dintre san+e si tesuturi
& in se+mentul " arterial al capilarului " cur+erea san+elui " ritmica
& venos & cur+erea " uniforma si continua
& presiunea su' care circula san+ele in capilar variaza la nivelul celor . se+mente
&determinarea presiunii capilare " prin metode
1. directe " punctionarea capilarului " micropipete conectate la manometru cu
mercur
3$&3- mm*+ la nivelul se+mentului arterial
10&1. mm*+ in se+mentul venos
2. indirecte " cola'area patului capilar cu o presiune e5terna de valoare
cunoscuta
& se o'tin valori mai mici, in functie de starea de dilatatie sau de contractie
& capilarele se desc6id se se inc6id ritmic cu o frecventa de -&1.9min sau
influenta O
.
si a CO
.
& dilatarea capilara " produsa de o " iritatie locala prim mecanismul refle5ului de a5on
& cresterea temperaturii am'iante
& >? presiunea si viteza de cur+ere a san+elui capilar
& uneori " poate aparea un verita'il puls capilar " cu semnificatie
semiolo+ica in dia+nosticaeea unor 'oli 2 e5. Insuficienta aortica 4

&capilaroconstrictia " scade presiunea si viteza de circulatie a san+elui capilar
& este de ori+ine nervoasa si umorala
& provocata de emotii, fri+, descarcari adreno&cimpatice
& determina modificari compensatoare de tip 6ipertensiv in .... supraiacent cu
posi'il rasunet +eneral
:pre deose'ire de sistemul arterial care functioneaza in re+im de inalta presiune, patul
capilar impreuna cu teritoriul venos, vasele limfatice si circulatia pulmonara constituie
sectoare vasculare de @oasa presiune.
&circulatia capilara este +uvernata de factori " presionali
& nervosi 2 locali si +enerali4
& umorali
&acesti factori asi+ura tonusul capilar " starea de semitensie permanenta a capilarelor
intretinuta prin factori nervosi si umorali locali
-componenta nervoasa " fi're amielinice simpatico&parasimpatice de la nivelul
metaarteriolei si sfincterului precapilar
& fi're mielinice somato&senzitive ce asi+ura sensi'ilitatea
nervoasa in teritoriile peri&, pre& si postcapilare
& capilarele propriu&zise " lipsite de fi're nervoase
& prezinta variantii de cali'ru ,
A datorate modificarilor de presiune
din metaarteriloe si venule
A depinde si de elasticitatea si
e5tensi'ilitatea capilarelor determinate de meta'olismul propriu al celulelor endoeliale si
de constituentii plasmei san+uine si interstitiale
-componenta umorala " cata'oliti acizi si su'stante vasoactive cu adrenalina si
noradrenalina, 6istamina, plasmaBininele afecteaza profund tonusul capilar
& dupa 1$&.0 sec de la aplicarea unui e5citant dureros pe te+umente sau +rata@ul pielii ,
>triada LeCis " tripla reactie locala de a5on , 6iperemie, edem, papula
& detrminata de stimularea antidronica a filetelor nervoase senzitive cu
eli'erarea unei su'st puternic capilarodilatatoare de tipul 6istaminei sau
adenozinei
& asemena reactii apar si in urticarie, intoleranta la fri+ sau su'stante straine
& 6iperemia reactiva " le+ata de tonusul capilar
& o'stacol de scurta durata > la 10&1$ sec de la indepartarea +aroului
plasat pe un mem'ru apare o stare de con+estie in se+mentul su'iacent, o'structie
determinata de cata'olici acizi acumulati in timpul intreruperii circulatiei
& aceasta reactie evidenteaza rolul factorilor umorali locali ..... producerea
modificarilor de tonus capilar
(RMADILITATA CA(ILARA
# prprietatea peretelui capilar de a se lasa stra'atut de anumite su'stante
I. A(A :I MICROMOLCULL
&traverseaza peretele capilar prin difuziune, filtrare si resor'tie
1. 8ifuziunea & & prin peretele capilar " in am'ele sensuri
& in directia +radientului de concentratie
5. Elucoza, O
.
" mai concentrate in s+ decat in lic6idul interstitial
> difuzeaza in afara capilarului
CO. " mai a'undent in tesuturi > difuzeaza in s+
& su'stante liposolu'ile , CO., O., anestezicele, alcoolul " difuzeaza prin
peretele capilar mai usor decat su'st 6idrosolu'ile, trecand c6iar mem'rana
celulelor endoteliale
& su'st 6idrosolu'ile si apa " trec prin spatiul intercelular prevazut cu pori de
- " 0 nm
& viteza cu care apa difuzeaza prin per capilar depaseste de ;0&=0 de ori
viteza cu care cur+e plasma in capilare
& factorii de care depinde sc6im'ul transcapilar prin difuziune sunt
cuprinsi in formula lui FicB
Q / t = PA ( C1 - C2 ) / d
G 9t "cantitatea de su'stanta transferata in unitatea de timp
( " coeficient de difuziune
A " suprafata
C1 " C. , +radient de conc
d& distanta
.. Filtrarea " intr&o sin+ura directie " din san+e spre interstitii
& depinde de presiune de filtrare
& in portiunea arteriala a capilarului ,
& presiunea 6idrostatica ce impin+e apa si micromoleculele in interstitiu
(
6
# 30 " 3$ mm*+
& presiunea coloidosmotica " retine apa in vas
p
co
# .$ mm*+
& are loc un proces de transudare a plasmei
& in portiunea venoasa a capilarului
& p
6
# 1$ " 10 mm*+
& p
co
# .$ mm*+
& are loc un proces de resortie a apei si micromoleculelor din interstitiu
& in lic6idul interstitial
& (
6
# 3 mm*+ > san+e
& p
co
# $ mm*E > interstitiu
presiunea efectiva de filtrare # p
6 s H
p
co i & 2
p
co s H
p
6 i 4
e5 , artere , 3. H $ " 2 .$ H 3 4 # I mm*+ # presiunea efectiva de filtrare
vene , 10 H $ " 2 .$ H 3 4 # - mm*E # presiunea efectiva de resor'tie
& fortele care participa la filtrare depasesc fortele resor'tiei #7 in ansa venoasa a
capilarului se rea'soar'e I0 1 din filtrat, 101 trecand in limfa
II. MACROMOLCULL
& stra'at peretele capilar prin transport activ
prin vezicule " d " .0 " -0 nm
& se formeaza la nivelul suprafetei luminale 2 proces descris de (alade4
& in+lo'eaza prin pinocitoza particule din plasma la -0 sec de la in@ectare
cresterea permeabilitatii capilare are loc sub actiunea unor :
& substante umorale " nespecifice& acid lactic, acid piruvic, CO., 6ipo5ie
& subst vasodilatatoare " acetilcolina, 6istamine,
'radiBinina
& su' actiunea 6istaminei, celulele endoteliale devin
+lo'uloase, se indeparteaza unele de altele, lasand spatii li'ere prin care
plasma vine in contact cu mem'rana 'azala
& subst vasoconstrictoare " adrenalina, vasopresina
& reduc " suprafata de sc6im' capilar
& permea'ilitatea vasculara
CIRCULATIA LIMFATICA
# cale accesorie de intoarcere a lic6idului interstitial cu evacuarea proteinelor care nu se
resor' in zona capilarului venos
& capilarele limfatice " sunt inchise la un capat
& lipsesc in :!C, oase, portiunea superficiala a pielii si cornee
& d # .0 " 30 /m 2 mai mare decat d
capilarelor san+vine
# ; " 13 /m 4
& mai putin numeroase decat capilarele san+uine
& mem'rana 'azala " lipseste sau este discontinua
& celule endoteliale " fi5ate de tesutul con@unctiv din @ur prin filamente de
ancorare care mentin desc6ise vasele limfatice si se alun+esc si se scurteaza
ritmic
& se unesc #7 vase limfatice mai mari
vase limatice " fi're musculare netede
& valve asemanatoare cu cele din venele e5temitatilor inferioare
& pe traiectul lor , ++l limfatici " la distante diferite
& vasele limf se ramifica in capilare de tip discontinuu
canalul toracic " limfa din ,
& partea superioara stan+a a corpului
& mem'r inferioare
& se varsa in confluentul su'clavi@u+ular stan+
marea vena limatica dreapta " limfa din partea superiaoa dreapta
& se varsa in confluentul su'clavi@u+ular drept
vasele limatice mari se contracta ritmic #7 presiunea din interiorul creste.la .$ mm*+,
la intervale varia'ile de timp
& frecventa miscarilor vasculare este proportionala cu volumul de limfa e5istent
in interiorul lor
actori ce inluentea!a circulatia limfatica " contractia vaselor limfatice " factor
principal
& vidul toracic
& compresiunea musc6ilor sc6eletici
& peristaltismul intestinal
debitul limatic la om 1.0 ml 9 6
& . & ; l 9 .;6
compo!itia limei " identica cu a lic6idului intersitial la care se adau+a
& +rasimi a'sor'ite din intesitin H vit liposolu'ile 2 A,8,,J4
& limfocite
& enzime cu molecula mare 2 6istaminaza, lipaza4
& factorii coa+ularii " limfa coa+uleaza
rolul circulatiei limatici
& dreneaza macromoleculele preoteice in canalul toracic 3 " $ +1
& transportul lipidelor a'sor'ite pe cale intestinala
& ++l limfatic " filtru pt microor+anisme 2 contine macrofa+e4
'locarea circulatiei limfatice pt .; ore > moarte
edemul " lic6idul din spatiul intersitial depaseste 30 1 fata de normal
& clinic " persistenta umelor de+etelor timp de $&30 sec dupa comprimarea
tesutului edematos 2 dislocarea lic6idului 4
& apare prin ,
o ? presiunii 6idrostatice capilare " in trom'oze venoase si insuficieta
cardiaca 2edeme 6idrostatice4
o ) presiunii coloidosmotice su' 11 mm*+ " in nefroze
o o'structia cailor limfatice " parazitoze, tumori
o ? permea'ilitatii capilare " in reactii aler+ice
o ? volumului lic6idului e5tracelular
CIRCULATIA FTALA
&se deose'este de cea adultului prin ,
1. prezenta placentei " functioneaza ca plaman fetal, or+an de a'sor'tie si e5cretie
ancorat in circulatia materna
.. diri@area san+elui " spre alte tesuturi prin ductul arterial si cel venos, avand in
vedere ca necesitatile circulatorii ale plamanului si ficatului sunt mai reduse
3. comunicarea " intre cele . atrii , foramen ovale face ca cele . ventricule sa
functioneze in paralel
;. de'itul cardiac fetal , =0ml9min9J+
& san+ele fetal o5i+enat este condus prin cele . artere om'ilicale desprinse din
arterele iliace in placenta
& (lacenta materna 2 caduca 'azala 4 " formeaza sinusuri san+uine in care se
cufunda vilozitatile coriale ale placentei fetale
& (lacenta fetala " vilozitati coriale " contin ramificatiile finale ale vaselor
om'ilicale fetale
o se realizeaza sc6im'urile +azoase de O. si CO. ca prin alveolele
pulmonare
o acoperite cu celule mai +roase #7 in+reunarea sc6im'urilor +azoase si
mai putin pe cele nutritive
& artera om'ilicala " *'O. " su' -01
o presiunea san+elui , -$mm*+
& vena om'ilicala , *'O. " =01
o presiunea s+ , 1.&1$ mm*+ #7 trecerea san+elui prin placenta se face
la o diferenta de presiune de $0 mm*+
& vena om'ilicala se indreapta spre mar+inea anterioara a ficatului, in spatiul
lon+itudinal st+ de pe fata inferioara a acestuia iar in dreptul 6ilului ficatului
se imparte in . ramuri ,
o o ramura se uneste cu vena porta
o cealalta ram formeaza canalul lui Arantius 2ductul venos4 lun+ de 1,$ "
. cm ce se varsa in vena cava inferioara 2 san+e din ficat si v.
om'ilicala #7 o5i+enarea san+elui scade la -014 > A8 > cresata
septului interatrial imparte suvoiul san+uin in . curente ine+ale ,
&193 din san+e 2 foramen ovale4 > A:
&.93 se amesteca in A8 cu san+ele v. cave
superioare mai putin o5i+enat > <8 > a. pulmonara 2 prin ductul arterial 4 > aorta
& presiunea din a. (ulmonara este cu $ mm*+ mai ridicata decat in aorta
#7 san+ele neo5i+ent al <8 se indreapta spre trunc6i si e5tremitatile
inferioare
Capul fetal primeste san+ele mai 'ine e5i+enat din <:
& foramen ovale " deviaza s+ o5i+enat din A8 in A: si <:
&furnizeaza mai mult san+e ventriculului st+ #7 asi+ura dezvoltarea si
acomodarea <: la incarcarea marita inca de la nastere
& datorita 6ipo5iei " fatul prezinta o ta6icardie
MO8IFICARI :UR<!IT LA !A:TR
&sunt consecinta intreruperii circulatiei placentare si respirarii aerului atmosferic ce
elimina 6ipo5ia
prima respiratie " provoaca ,
& vasoconstrictia venei om'ilicale ce determina o transfuzie placentare de 100
ml de s+
& aspiratie toracica , vidul intrapleural co'oara la " 30 mm*+ pana la c6iar &$0
mm*+
&astazi, anumite voci spun ca transfuzia placentare are efecte ne+ative deoarece creste
presiunea 6idrostatica ce impin+e apa si micromoleculele in interstitiu marind
6ematocritul la -$1 #7 sa nu ter+iverseze li+aturarea a. Om'ilicale
suprimarea circulatiei placentare la nastere determina ,
& ? rezistenta perifierica in circulatia sistemica
& ? presiunea in aorta, depasind presiunea din a. (ulmonara
& ) presiunea in v. cava inferioara si A8
:c6im'urile +azoase nu se mai produc si fatul devine asfi5ic 2 factorul principal in
declansarea primei respiratii4
5pansiunea plamanului > reducerea rezistentei vasculare in mica circulatie, aceasta
scazand su' .01 din cea initiala #7 intensificarea circulatiei san+elui in plaman in
urmatoarele 1&. minute
:an+ele intors de la plaman mareste presiunea in A: depasind&o pe cea din A8 #7
inc6iderea valvei foramenului ovale, fi5and&o de partea stan+a a peretelui interatrial.
&ductul arterial " san+e cu (
O.
marita #7 contractia musculaturii netede a ductului si
in+ustarea cali'rului
& presiunea aortica depaseste presiunea din a. (ulmonara #7 circulatia prin
ductul arterial se inverseaza si are loc inc6iderea lui " la om in =&.1 zile de la
nastere
& persistenta ductului arterial apare la 1,$$00 nou&nascuti 2 la .0&;0 ani vor
muri prin infectii endocardice4
& ductul arterial se mentine desc6is datorita (E I
.
secretate local
& administrarea intrarectala de Indometacin > inc6iderea ductului
& celulele endoteliale ale ductului arterial eli'ereaza endotelina " cel mai
puternic vasoconstrictor natural, in functie de +radul de o5i+enare a ductului
&imediat dupa nastere " cea mai mare partea a san+elui portal se scru+e prin ductul venos
si vena cava inferioara si foarte putin stra'ate venele 6epatice
&dupa 1&3 ore de la nastere " musculatura ductului venos se contracta impiedicand
intrarea san+elui in v. cava inf si deci presiunea in v. porta ? de la 0 mm*+ la 10 mm*E
suficienta pt a o'li+a san+ele sa treaca prin venele 6epatice
&inc6iderea foramenului ovale si a ductului arterial determina separarea completa a
circulatiei pulmonare de cea sistemica, cela . @umatati cardiace functionand ca pompe in
serie
&lic6idul pulmonar impiedica patrunderea in plaman a lic6idului amniotic si el se
inlocuieste cu +az la prima respiratie