Comoara din Afganistan adevaratul motiv

al invaziei americane?
Nicu Parlog | 11.09.2010 |

Un intelept proverb din vechime spune ca Minciuna are picioare scurte. scurgere recenta
de in!ormatii privind "acamintele naturale care se ascund in subsolul a!gan ne o!era o
perspectiva di!erita a campaniei internationale impotriva terorismului# initiata de administratia
$ush dupa atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 si concreti"ata in ocuparea
%!ganistanului. $anuielile diversilor analisti politici internationali care invinuiau &tatele Unite
ale %mericii ca doresc# de !apt# cotropirea si insusirea bogatiilor naturale ale %!ganistanului
'despre care circulau ci!re imense in cercuri restranse(# sunt pe cale sa !ie con!irmate. Unii
estimea"a ca valoarea bogatiilor subterane depaseste suma astronomica de 1 trilion de
dolari. &e "ice ca ra"boaiele si banii impart acelasi miros. )a"boiul din %!ganistan poarta cu
sine aroma ametitoare a peste 1000 de miliarde...
Un simplu comunicat de presa
*ate poate spune sau cate poate ascunde un simplu comunicat de presa+ Mai ales atunci
cand acesta este remis cu girul o!icial al Pentagonului si preluat de marile agentii de presa
ale lumii+ &ubiectul este e,trem de sensibil si actual- ra"boiul impotriva terorismului#
paci!icareaAfganistanului# vanatoarea de talibani# distrugerea %l./aeda# normali"area vietii
dintr.o tara care nu a mai cunoscut pacea de peste 00 de ani si# nu in ultimul rand# goana
dupa metale pretioase si ga"e naturale# ambele a!late la mare pret in "ilele noastre.
)evenind la comunicatul in cau"a# acesta a trecut aproape neobservat chiar si in presa
internationala. % lasat in urma doar comentarii acide sau resemnate venite din partea
analistilor speciali"ati in politica internationala# economia mondiala si impartirea "onelor de
in!luenta. 1n luna noiembrie a anului trecut# surse din interiorul Pentagonului declarau sub
anonimat ca mai multe e,peditii geologice americano.a!gane sustineau ca re"ultatele
obtinute pana la acea data indica pre"enta a mari depo"ite minerale in adancurile acestei
tari din inima %siei.
Este ascunsa, oare, in muntii afgani una dintre cele mai mari comori ale lumii?
*u toate acestea# goana dupa bogatiile unei tari sarace '2(# a inceput mult mai devreme. 1n
luna ianuarie a anului 1934# directorul 5epartamentului %!gan de 6eologie publica un raport
con!orm caruia subsolul tarii dispune de o mare varietate de resurse minerale# inclu"and aici-
!ier# crom# aur# argint# sul!# talc# magne"iu# marmura si lapis la"uli. 7ra doar o estimare
super!iciala# geologii a!gani nedispunand la acea vreme de aparatura per!ormanta cu
a8utorul careia sa evalue"e toate mineralele din subsol sau macar dimensiunea "acamintelor
in cau"a. 1n!ormatiile aduse de geologii a!gani a8unsesera de8a la urechile sovieticilor# care
de la in!iintarea lor in Afganistan# banuiau ca aceasta tara arida ascunde si alte bogatii in
a!ara de uriasele depo"ite de ga"e naturale# despre care 9remlinul avea cunostinta inca din
anul 19:;# cand geologii rusi investigau re"ervele de ga"e naturale din apropierea !luviului
%mu 5aria.
Razboi impotriva terorismului sau pentru "securizarea" bogatiilor subterane?<
6uvernul a!gan din acea perioada era o marioneta sustinuta de Uniunea &ovietica- prin
urmare# autoritatile de la 9abul se pregateau sa de"volte si sa e,ploate"e resursele minerale
pe ba"a tehnologiei de e,tractie si prelucrare sovietica# alaturi de inginerii pregatiti la
Moscova. 7vident ca U.).&.&.ul intentiona sa.si pastre"e partea leului pentru sine. alta
comoara indelung cautata dupa care 8induiau ochii sovieticilor# consta in re"ervele de uraniu
a!gane# !oarte apreciate in intreaga lume deoarece !urni"au materia prima pentru armele
nucleare a caror de"voltare era la apogeu spre mi8locul anilor =30. Peste planurile sovieto.
a!gane s.a asternut insa pra!ul dupa in!rangerea U.).&.&.ului de catre mu8ahedini#
eveniment incheiat cu !uga rusinoasa a rusilor din anul 1939.
Cum sa furi un Trilion?
Pe data de 10 iunie 2010# cotidianul >he Ne? @orA Post titra pe prima pagina un eveniment
de importanta ma8ora pentru geo.politica mondiala. *u putine "ile in urma# cercetatori din
cadrul U.&. 6eological &urveB '!orul suprem al geologiei si mineritului american(# aparati de
soldatii U.&. %rmB si ghidati de agentii *1%# descoperisera cea mai mare parte din potentialul
subsolului a!gan. Ca o prima estimare a geologilor# "acamintele a!gane valorau peste 1 trilion
de dolari. Un trilion2 %dica un tren de 2: vagoane incarcate ochi din podea pana la acoperis
cu hartii de cate o suta de dolari2
In acest moment, Afganistanul se confrunta cu o saracie lucie
Ca Dashington ochii sticleau lacom# iar mainile se strangeau cu bucurie. Ca Moscova#
privirile impasibile ascundeau noi strategii. Ca >eheran# ingri8orarea si temerile erau pe noi
culmi. Ca $ei8ing# strategii intrau in sedinta urgenta# pe cand la $ru,elles era pe deplin
stapana surpri"a si surorile ei . stupoarea si !rustrarea.
5oar capeteniile tribale din Afganistan nu aveau habar de ceea ce se intampla. 1mpasibili
si aparent absenti# a!ganii isi vedeau de treburile si cutumele lor stravechi. Eiata stapanilor
de drept ai bogatiilor de sub pamantul stramosilor lor continua netulburata. 5e !apt# 99F
dintre cetatenii a!gani nu au a!lat nici asta"i despre descoperirea care le poate schimba
vietile. 5e!initiv.
Kabul - o capitala a coruptiei si saraciei
&umele de bani re"ultate de aici ar putea schimba din temelii %!ganistanul# daca bineinteles
se vrea asta... ceea ce# con!orm ma8oritatii analistilor politici# este !oarte putin probabil sa se
intample vreodata. *hiar si un s!ert din suma colosala de bani ar !i su!icienta pentru
construirea unei in!rastucturi moderne de secol 21# asigurarea ba"elor unor economii locale
durabile# alaturi de punerea la punct a unor sisteme de invatamant si sanatate e!iciente.
6uvernul a!gan si presedintele in e,ercitiu# Gamid 9ar"ai# au !ost anuntati printre ultimii de
descoperire# un o!icial american din %!gansitan comentand ironic ca mai era putin si
7,ecutivul a!gan a!la vestea de la *NN# in loc sa primeasca in!ormatiile direct de la H
prietenii I de la Dashington. 1ntr.un s!arsit# o!icialii a!gani si americani au ca"ut de acord sa
discute in privinta noii descoperiri care schimba total datele 8ocurilor geopolitice.
Hamid Karzai, un presedinte lipsit de putere
1n ciuda e,acerbarii con!lictelor armate alimentate de o!ensiva talibanilor si in ciuda
suplimentarii cu trupe americane anuntata inca de anul trecut de catre Presedintele $aracA
bama# o!ensiva lansata de trupele americane la Mar8a# in sudul %!ganistanului# bate pasul
pe loc# cu toata superioritatea "drobitoare a tehnicii de lupta americane. *olac peste pupa"a#
acu"atiile de coruptie si !avoritism continua sa curga asupra capetelor membrilor guvernului
9ar"ai. 5ata !iind situatia# o!icialii americani se vad nevoiti sa ia in considerare !aptul ca noua
comoara este pe cale sa se trans!orme intr.o arma cu mai multe taisuri.
1n loc sa aduca mult sperata pace si prosperitate# noile bogatii naturale pot determina
talibanii sa se anga8e"e cu si mai multa !urie in lupta# avand inca un motiv sa !aca tot
posibilul pentru recastigarea controlului asupra %!ganistanului. *oruptia# care se a!la de8a pe
un trend ascendent in randul membrilor guvernului 9ar"ai# risca sa !ie alimentata din plin de
tentatia uriasa a noilor bogatii. *u atat mai mult cu cat o mana de oligarhi locali si actuale
capetenii tribale ra"boinice sunt de8a stapani peste pamanturile care ascund bogatiile
!abuloase.
Razboiul impotriva terorismului bate pasul pe loc. Regiuni intregi sunt inca controlate de
talibani
Povestea comorii
Nu mai departe de anul trecut# ministrul a!gan al minelor a !ost acu"at de o!icialii americani
ca a acceptat o mita in valoare de 00 milioane de dolari# venita din partea unor a!aceristi
chine"i carora le acordase dreptul de a.si e,ploata propria mina de cupru. Ministrul a !ost
demis.
Cuptele nes!arsite dintre armata a!gana si liderii tribali continua nestingherite de posibilitatea
incheierii macar a unui acord de pace pe termen scurt. %!ganistanul bene!icia"a de o lege
nationala a mineritului# intocmita cu a8utorul consilierilor $ancii Mondiale# cu observatia ca
intr.o tara ca %!ganistanul legea este pur si simplu inaplicabila in conte,tul actual.
bservatia deputatului subsecretar pentru %parare si *omert si lider al echipei Pentagonului
care a descoperit "acamintele# Paul %. $rinAleB# este mai mult decat elocventa- J%ici legile
tarii nu contea"a# nimeni nu poate anticipa reactia populatiei in ca"ul unei con!runtari intre
guvernul a!gan spri8init de noi si capeteniile tribale care controlea"a provinciile unde am !acut
descoperirile. Ministrul minelor nu este pregatit sa se ocupe de situatie. 7ste de datoria
noastra sa.l a8utam in acesta privintaJ.
In acest moment, afganii isi eploateaza bogatiile subterane in cel mai rudimentar mod
1n anul 2004# geologi americani trimisi in %!ganistan ca parte a unei echipe de reconstructie#
au descoperit o serie de harti ciudate in depo"itul !iciului 6eologic %!gan din 9abul. Ca o
prima evaluare# hartile pre"entau date noi asupra "acamintelor minerale ale tarii. 7chipa
americana a a!lat# ulterior# ca datele au !ost colectate de catre e,pertii minieri rusi detasati
aici pe perioada ocupatiei sovietice a %!ganistanului.
1n graba retragerii din 1939# toate hartile si materialele intocmite de rusi au !ost abandonate.
1n timpul haosului anilor =90# cand %!ganistanul a !ost macinat de nes!arsite ra"boaie civile si
de reg.imul de !ier al talibanilor# un mic grup de geologi a!gani a reusit sa prote8e"e hartile#
ascun"andu.le in propriile case. 6eologii a!gani le.au returnat !iciului 6eologic %!gan doar
dupa inva"ia americana si rasturnarea regimului taliban din anul 2001.
In !arta geologica de mai sus se pot observa foarte clar bogatiile afgane" cu galben este
marcat deserul si zonele aride. Restul culorilor reprezinta bogatiile subsolului care zac
ingropate aici
JGartile au !ost reali"ate cu mult timp in urma# locurile erau stiute# dar de"voltarea mineritului
a !ost ine,istenta in cei 00.0: ani de ra"boaie continueJ# intareste %hmad Gu8abre# un inginer
a!gan care a lucrat in anii =;9 in cadrul Ministerului Minelor.
1narmat cu vechile harti rusesti# U.&. 6eological &urveB a inceput inca din anul 200K o serie
de survolari la inaltime asupra %!ganistanului. &pecialistii americani s.au !olosit de
echipament de ultima ora ba"at pe masuratori magnetice si gravitationale. 7chipamentul a
!ost atasat pe un avion de tip NavB rion P.0# care a survolat ast!el peste ;0F din supra!ata
tarii. 5atele obtinute au !ost intr.atat de producatoare de sperante pentru Dshington# incat#
un an mai tar"iu# echipa de geologi s.a reintors pentru un studiu si mai so!isticat# de data
acesta la bordul unui avion britanic de bombardament echipat cu instrumente care o!ereau
imagini tridimensionale ale depo"itelor minerale de mica si mare adancime. % !ost cel mai
detaliat si avansat studiu asupra subsolului a!gan reali"at vreodata.
Capitala miniera a lumii
)e"ultatele au !ost . aparent . uitate# pentru ca in noiembrie 2009# o !orta speciala delegata
de Pentagon cu misiunea de a a!la datele !inale asupra bogatiilor a!gane s.a in!iintat de
urgenta in Jteatrul de operatiuni impotriva terorismuluiJ.
Pana in pre"ent# con!orm datelor Pentagonului# cele mai mari depo"ite naturale investigate
contin "acaminte ma8ore de !ier si cupru. Lacamintele sunt atat de voluminoase incat !ac#
teoretic# ca la ora actuala %!gansitanul sa detina cele mai mari re"erve de cupru si !ier din
lume. %lte descoperiri includ mari depo"ite de Niobiu# un metal usor# !oarte rar# !olosit in
obtinerea de oteluri cu proprietati superconductoare.
)e"ervele de ga"e naturale ale %!ganistanului contin apro,imativ 1:0 de miliarde de metri
cubi. Lacamintele de carbuni din acesta tara insumea"a# de asemeni# ci!ra enorma de peste
400 milioane de tone.
1n anul 1930# in Muntii 9h?a8a )a?ash situati la nord de 9abul# e,pertii sovietici erau in
e,ta"- identi!icasera unul dintre cele mai mari "acaminte de uraniu din lume. 1n anul 2009#
americanii gustau un e,ta" si mai mare- tocmia descoperisera ca %!ganistanul mai detinea
depo"ite similare de uraniu in 9oh Mir 5aoud# langa Gerat si 9harAi"# in provincia
9handahar.
#untii K!$a%a Ra$as! care contin un imens zacamant de uraniu se afla c!iar in
proimitatea aeroportului international din Kabul.
5e asemenea# saraca tara asiatica mai detine importante "acaminte de a"best natural# aur#
argint# nichel# "inc# mercur# bau,ita# potasiu# gra!it# turmaline# smaralde# sa!ire si rubine. 1nsa
marea bogatie a subsolului a!gan consta in depo"itele sale de !ier cu o puritate
nemaintalnita. Ca o prima estimare# depo"itele !eroase contin circa 2 miliarde de tone de
amestecuri din hematite si magnatite# amestecuri care contin circa K2F !ier pur.
*el mai mare depo"it de cupru din %!ganistan se a!la undeva la :0 Am nord de capitala
9abul# in valea %BnaA. Lacamintele contin peste 000 milioane tone de minereu cu o puritatea
a cuprului de 0#;.1#:F.
Nu mai putin de 30 F din re"ervele mondiale de lapis.la"uli# o piatra semi.pretioasa# sunt
inca nee,ploatate# !iind ascunse in subsolul a!gan. 1nainte de inva"ia sovietica din anul 19;9#
minerii a!gani e,trageau# anual# circa K.000 tone de lapis.la"uli# o cantitate in!ima !ata de
grosul "acamintelor.
&itiul este un metal foarte pretios pentru ca este rar... mai putin in Afganistan
1nsa# probabil cea mai ravnita comoara din %!ganistan consta in imensele "acaminte de litiu
descoperite de americani in toamna anului trecut. &ingure# doar re"ervele de litiu ar putea
scoate %!ganistanul din saracia crunta din pre"ent si . teoretic . l.ar trans!orma intr.o tara mai
bogata decat toate statele est.europene intrate in U.7. cu oca"ia ultimului val de integrare.
Citiul este materia prima pentru bateriile si unele componente din laptop.uri# tele!oane mobile
si alte echipamente# de la cele de bu"unar la navetele cosmice2
Pe plan mondial# cerinta pentru litiu este atat de mare incat %!ganistanul ar putea a8unge in
viitor H %rabia &audita a litiului I dupa cum estimea"a e,pertii americani de la U.&.
6eological &urveB.
Nici "acamintele de aur ale %!ganistanului nu sunt modeste. $a din contra# unii e,perti
estimea"a ca daca se va trece la e,ploatarea tuturor "acamintelor auri!ere a!gane# piata
mondiala a aurului va scadea cu peste :0F in doar prima luna de e,ploatare.
*u aceste noi date in !ata# se pare ca scopurile americanilor in %!ganistan sunt mai H
nuantate I si nu.i vi"ea"a doar pe teroristi# !anaticii musulmani sau de negasitul sama bin
Caden.
Ok, Ce faceti cu chinezii si rusii?
Jh# 5oamne# este un potential absolut urias aici. Practic aceasta tara sta pe comoriJ#
e,clama recent# intr.un interviu# generalul 5avid G. Petraeus# comandantul !ortelor
americane din %!ganistan# uluit si el de grandoarea datelor pre"entate in raportul geologilor
americani. *um saracacioasa economie a!gana consta# de !apt# in agricultura si pastoritul de
sub"istenta# produsul intern brut de aici este printre cele mai sca"ute din lume. Pe ba"a
ultimei descoperiri# o parte a o!icialilor a!gani# satui de ra"boi# visea"a cu ochii deschisi la
reconstructia tarii.
'eneralul (avid H. )etraeus, omul care stie despre ce e vorba
J%cest moment# va deveni coloana vertebrala a proaspetei economii a!gane. Ea deveni
piatra pe care ne vom reconstrui patriaJ declara emotionat Malil MumrianB# un consilier al
ministrului a!gan al mineritului. 7ste# totusi# greu de cre"ut ca presupunerile senine ale
a!ganilor se vor trans!orma prea curand in realitate.
&tatele Unite ale %mericii au !ost# de8a# acu"ate ca impun un monopol economic si !inanciar
asupra !iravului stat a!gan. 1n plus# cei doi mari rivali ai Unchiului &am# )usia si *hina# nu s.
au impacat deloc cu situatia si pandesc de8a la ori"ont. *u atat mai mult cu cat lumea nu mai
este impartita in s!ere clare de in!luenta# cum era in perioada )a"boiului )ece# iar marile
puteri se "bat pentru stabilirea de noi ierarhii. *hina si )usia incearca sa pro!ite din plin de
cri"a care inca bantuie o %merica condusa de $aracA bama un presedinte 'inca( popular
dar . pana acum . slab.
Hu *intao, presedintele +!inei, priveste cu interes spre Afganistan
1n ciuda masivelor investitii din regiune si a pre"entei trupelor americane# o serie de o!iciali
americani se tem de *hina . singura tara din lume care nu a simtit cri"a economica
mondiala# ba mai mult de atat- a prosperat mai mult ca oricand in ultimii doi ani. Noul colos
economic al lumii nu se sinchiseste prea tare de sentimentele si interesele americanilor.
Noamea economiei chine"e este tot mai mare# iar bogatiile naturale ale %!ganistanului si
1ranului# state a!late in imediata apropiere a *hinei# sunt singurele care o pot astampara. 1ar#
in pre"ent# *hina nu mai are niciun motiv sa se teama de &.U.%. %sta"i# &.U.%. au a8uns sa
se imprumute in dolari la $anca *hinei# iar 90F din bunurile de larg consum de pe piata
americana sunt !abricate in *hina. 1n!luenta Marelui 5ragon de la )asarit este atat de mare#
incat pana si unele componente ale armelor din dotarea armatei americane au a8uns sa !ie
!abricate in *hina.
$ei8ingul nici nu a stat prea mult pe ganduri. Ca inceputul acestui an# chine"ii au cumparat
de8a de la capeteniile tribale# valoroasa mina de cupru din %BnaA# provincia Cogar. &ituatia
este din ce ince mai tensionata# $ei8ingul nes!iindu.se sa aplice Dashington.ului presiuni
dintre cele mai diverse.
.
Rusii au spalat putina 'sic2(, in ,-.-, cand trupele sovietice s-au retras din Afganistan dupa
un etenuant razboi de guerilla. Astazi, duo-ul de la Kremlin incearca sa recastige influenta
fostului /.R.0.0. in Asia. In conditiile in care informatiile despre bogatiile subterane din
Afganistan sunt adevarate, acesta devine pretendentul principal la titlul de perla coroanei
tarului de la #oscova.
Nici Moscova nu se limitea"a la rolul de observator. &tapana de odinioara a comorii
cunoaste inca multe secrete. )ecentele tulburari din >urAmenistan# 9a"ahstan# >ad8iAistan si
9irghistan# concreti"ate in caderea regimurilor pro.americane# sugerea"a o apropiere
discreta# dar insistenta a )usiei. 1n plus# apropierea !ara precedent dintre )usia si *hina#
alaturi de posibilitatea tot mai clara de pre!igurare a unei 7urasii unite# nu !ace decat sa puna
bete in roata proiectellor americane in %!ganistan.
5in ne!ericire# dupa cum putem asta"i sa pre!iguram viitorul# sunt slabe sperante ca a!ganii#
proprietarii de drept ai comorii# sa se bucure de mostenirea din subsolul patriei lor.
Update Trilionul este, mai nou, trei trilioane de dolari
!a inceputul lunii septembrie, anul curent, "inistrul "inelor din Afganistan,
#ahidullah $hahrani a iesit la rampa cu o declaratie care, literalmente, rastoarna
cursul burselor din !ondra, %e& 'ork si Tok(o)
!icialul a!gan a!irma ca# in urma cercetarilor de ultima ora
e!ectuate de o echipa de geologi americani si de specialisti ai
Pentagonului# valoarea depo"itelor de minereuri naturale#
estimate initial la circa 1 trilion de dolari# este# de !apt# cu mult
mai mare.
Potrivit datelor remise de catre specialistii americani# numai
re"ervele de litiu din %!ganistan sunt mai mari decat cele
detinute de $olivia# tara considerata# in pre"ent# primul
e,portator mondial.
Ca !el# re"ervele naturale de cupru si !ier sunt cu mult peste cele estimate initial. Numai
re"ervele de !ier din provincia $amBan sunt mai mari decat cele din 7uropa occidentala.
&hahrani declara in continuare ca datele americanilor# potrivit carora re"ervere minerale
descoperite ar !i valorat JdoarJ 1.000 miliarde de dolari# au !ost lansate special# deoarece pe
atunci Dashingtonul nu dorea sa destabili"e"e pietele de pro!il prin anuntarea unei
potentiale sume de 0.000 de miliarde O.
<