1

Literatura romana an II, sem I

CURS
Moartea lui Eminescu nu reprezinta o borna literara.
1881- anul proclamarii regatului.
1827- dinicu golescu infiinteaza societatea literara- ne mai mult deziterat ra desavarsirea se
produce in 1881.
Simbolic, junimea isi inceie misiunea culturala si literara prin moartea lui eminescu si
creanga, si marceaza inceputul unei noi epoci !epoca sau epoci".
18#$-1#$$% 1#$$-1#18
&alinescu da un rpofiil al acestei epoci prin interactiunea curentelor si polemicilor ! curente '
grupari"
(oncu) epoca unitara dar care tine de sec 1# * o prelungire a sec 1# pana la primul razboi
mondial. Miscarea din 1#$$ din celelalte arte.
Este o istorie care reflecta diversitatea in care au traitr creatorii romani. +iversitatea este
elemenrul de interes al acestei perioade. +upa 18#$ am fi crezut ca dupa marea lit a junimii
anumite lucruri au fost spuse pt totdeaunua. +upa ce junimea isi epuizeaza impactul literar
si cultural lit revine la unele teme si motive de dinainte de junimea. , face atat prin demersul
unor personalitati care doreau sa idsi sublinieze opzoitia fata de junimism si in cip firesc
prin oarticipantii la literatura. +ezbaterea lit din jurul lui 1#$$ este a-ata pe probleme care i-
ar fi amuzat pe eminescu si creanga. .e caragiale nu il amuza si raspunde. Maiorescu face un
pas inapoi. 'n rapoartele din 1#$/, maiorescu admite ceea ce in comediile lui caragiale
respinsese cu totul- implicarea etnicului in estetic.
0aptul ca junimea a creat capodopere nu inseamna ca era majoritara in vremea ei. Ea doar a
biruit timpul. Era considerate o secta pentru public. &el care sparge acest cerc a ofst
eminescu, asta pentru ca poetica romantic la care a aderat el a pastrat o parte sentimentala.
Eminescu * din poeziile romantic !somnoroase pasarele" . in polermica lui maiorescu cu
gerea, M castiga- in realitate publicul este cucerit de gerea. Marturia lui 1ovinescu * in
tinerete era gerist.
+upa isparitia lui E si & si caragiale se cearta cu junimea, iar aceasta se muta la 2ucuresti,
3erea castiga in cele din urma batalia. 'n lit a invins nu tema artei pure ci * altceva.
.rejudecata) epoca dintre 18#$ si 1#18 este o epoca lipsiata de scriitori importanti. 'n
comparatir cu clasicii, epoca pare a fi lipsita de scriitori importanti.
didactic literature) scriitorii parcurg mai multe epoci istorice. Macedosc4i , scriior -ponential
al peroadei 18#$-1#18 incepe inca din perioada junimii. Sadoveanu goga argezi, bacovia,
1

lovinescu, vor ilustra stralucit perioada interbelica. 'storia literaturii nu este bine delimitate, ci
este un amalgam. 5u putem percepe un fenomen nou decat daca pastreaza ceva din cel veci,
pentru a putea fi inteles. *reziduuri, flu- principal, elemente care anunta viitorul. 2artes)
orice revolutie foloseste limbajul societatii pe care o darama.
Este o cpoca neasezata literar desi este bine asezata social si politic. Spre deosebire de
perioadele anterioare care sunt convulsive. !ecivalente doar la brancoveanu si Stefan cel
mare".
&arol cel mare 1881- incepe o perioada asezata- revolutia este inclouita de evolutie. Este mai
lenta dar aseaza societatea potrivit criteriilor sociale. .acea este zguduita de rasc din 1#$7,
perimite o dezvoltae in primul rand cantitativa a literaturii. &onvorbiri literare- tiraj mic,
citita doar de elita- elita a elitei. 1imba inca nu avea o norma- gramatica si dictionar.
Situatia se scimba dupa 18#$. &reste mult numarul stiutorilor de carte se diversifica patirile
si grupurile sociale care au acces la carte- fapt dovedit de afrimarea intelectualilor cu origine
taraneasca. &artea incepe sa patrunda si in acea patura masiva si stabile care pana atunci
consumase numai ziare- mica burgezie. 6ceasta sporire a consumului, este dovedita de
cateva fapte certe- se prod o separator semnificativa in institutiile literaturii) apare libraria
!anticar" ca institurie distincta de editura, si tipografie. 'ntr-un interval foarte scurt de 2
decenii inregistram performante) 'asi ,, Marea librarie a fratilor Salaga7, &raiova ,, marea
editura samitca7. &ateva institute de arte grafice ating performante tipografice foarte bune.
8vitsa care este un monument de arta ciar daca lit pe care o cultiva este mai putin
interesanta. (ecdea tipografie, este inlocuita cu un insitut de arte grafuce. 1ibraria nu ar fi
e-istat daca nu ar fi e-istat cumparatorii ei. 8evita lit o cumpara cel interest de mersul
literelor. Evervescenta lingvistica. 0enomentul consolidarii marilor reviste !pe langa conv
literare" , apar si alte revista care nu au o e-istenta efemera. (iata romaneasca -1#$9. 6 fost
e-ponent poporanismului. Samanatorul care apare 1$ ani 1#$1-1#1$) este ridicol ca literature
dar el a format acea patura de intelectuali de la tar ape umeri icarora s-a cladit 8omania mare.
S-a cladit constiinta apartenentei la un popor europea demn si demn de cultura. 0enimenul
micilor publicatii, cu o efervescenta nemaiintalnita. .rogramele- sute de scriitori romani de
diverse valori, cred cu tarie ca merita sa faca acest efor:t de a edita o publicatie literara-
dovedeste ca e-ista un public pentr:u care spectacollul nu mai are asigurat numai de gazetele
politice ci si in cele culturale.
+upa 18#1 lupta politica se scimba si razboaiele du civ inceteaza. +iapr di altfel se fizic-
e-ponentii oratoriei pasoptiste) 8oseti. Mor si conspiratiile pe care le urzea acesta, !.1" iar
comitetul 6cela secret al liberalilor se transforma intr-un organism professional de
competenta. 1upta politica se profesionalizeaza si ea. 1iteratuta isi face si ea loc profitant de
acest vid din spatial politic. &iar daca vorbim de autonomia estetica, lit este influentata de
social. S&,616. Este perioada marilor reforme, Spiru ;aret, a avut abilitatea de a combina
in proiectele sale de reforma elemente veci !mairesciene". 1879- reforma radical croita pe
ideile din o cercetare critica. 8estrangere a catedrelor de drept si filozofie si infiintarea de
scoli primare. Spiru aret a retinut idea e-tinderii invatamantului de baza. 1 scoala care era
obligator: sa devina efectiva. 2. Scoala condusa dupa niste principia unitare. .ana atunci
1

scolile locale erau finantate si organizate local. S; a intele s ca o institutie atat de importanta
nu poate fi lasata pe mana primarilor. 6 scos invatatorul din claustrarea catedrei, iinvatatorul
este platiti de stat pt a fi un factor de instruire permanenta pt comuna- invatatorii si-au luat
rolul in serios. !folcloristica".
Ei au asigurat succesul micarii culturale a Samanatorului.
Se produc pasii profesionalizarii scriitorului. .rovlema remunerarii scriitorului nu se punea.
6 doua categorie de practicanti ai literaturii erau avocatii fara a avea sentimental diferentierii
dintre lit si gazetarie- pentru ascendenta sociala. +in momentul in care ajungeau avocati- nu
se punea problema retribuirii. 6tata timp cat lit a fost facuta numai de aceste grupuri si a fost
consumata de public cu sentimental ca este ceva gratuit:, profesionalizarea nu fusese
posibila. +upa 18#$, scriitorii incep sa aibe constiinta idntitatii lor, culturale si sociale,
triumful unor cuente eteronomista, face ca scriitorul sa fie privit sic a un bun social.
+ezvolatrea lecturii, literaturii, face ca problematica lui sa intre si in preocuparile celor care
decid. 1. &onstituirea societati scriitorilor romani. 'deile de grupare a acestei societati apara
dupa 1#$$ !(lauta si minulescu". SS8 se constituie foarte usor, contrar traditiei noastre
nationale. Se trnsforma in institutie in mai putin de un an. Ea a inceput demersurile pentru cea
de-a doua faza a profesionalizarii- dialogul cu conducerea pt consacrarea unui statul al
scriitorului !social<. 8eglementare corecta a drepturilor de autor. 6u cerut si militat pt ca
legislate comerciala sa include un cap dedicat rel editor-autor. Situatie era mai dramatica la
nivelul publicatiilor . unii plateau iar altii deloc. Scriitorii au cerut sa se consacre plat apt
publicatie. SSr a fost preocupata si de largirea bazei sociale a literaturii- a insistata ca statul
sa se implice in lit. (lauta- palat imens pt scriitori si artisti) palatal artelor. SS8 a constituit
organismal official prin care scriiotri au inceput sa isi afirma drepturile si identitatea. .remiile
au sporit prestigiul social al scriitorului. 'deea ca nu toti cei catre scriu la gazeta sunt scriitori.
, buna parte din aceste demersuri s-au sprijinit pe idei e-teriarae autonomiei esteticului.
Sadoveanu a scris scita un instigator. 6utoritatea ajunsese sa creada in influenta lit in
societate incat este capabila sa provoace rascoala.
1it dintre 18#$-1#18) daca la nivel institutional ea face un pas mare catre modernitate, la niv
literar in multe zone a face multi pasi inapoi fata de per junimii. .roza) Maiorescu spune ca
nu suntem pregatiti pt filozofie. &rede 4 nu suntem pregatiti pt roman. 0ilimon este abia
mentionat. =otusi proza junimii manifesta o tendinta clara de a a junge la genurile superioare.
&iar daca E si & scriu proza si nuvela !fantastica" nu se ajunge la roman. =oti prozatorii ies
din fruparea lui Sadoveanu. Sadoveanu care apara brusc in 1#$/ se revendica din modele mai
putin prestigioase decat caragiale !aiducii". .rimuil sadoveanu este cel al lit de consum.
+ramaturgia. +upa caragiale ea se intorce in timp la modele anterioare si specia dominant
este drama istorica nationala !delavrancea, +avila, eftimiu". 6vem apoi fenomene foarte
interesante de analizat, !love for te >rong reasons", reputatii construite pe alte baze decat
literaturii. Marele scriitor este (lauta, intr-o masura atat de mare incat 1ovinescu, desi nu
era vlautian, il leaga pe 'on 2arbu de (lauta. ?na din putinele greseli flagrante din 'storia
lui &alinescu este (lauta) nu cariera lui (16;?=6 este neimportanta cu literatura. Este un
om care confunda proza cu trairea. 5u are lirism. Seamana cu poezia lui .aunescu. 'nsira idei
1

in poezie si crede ca scrie poezie. .roza sa era in mare masura gazetarie. Sunt multe proze
unde este greu de trasat linia intre gazetarie si lit. este ceva interesant la (lauta) prozatorul
este mai interesant decat poetul. .roza sa confesiva nu este lipsita de interes. Este un foarte
bun turnesol al sensibilitatii vremii sale. Este duios,lacrimos, isi dramatizeaza copilaria- el
care a fost copil de rezes. 1a fel vat rasa si portretul scriitorului roman * intalnirea cu
eminescu. &reaza o imagine de proletar intellectual, cultivat si de simbolisti. .roza
autobiografica nu este rea si nici romanul +an nu este asa. (lauta nu face deif dintre
articolul de ziar si roman. 8omanul este scris neglijent, dar nu e rau pentru ca si el este
autobiograpic. 6tunci cand se rezuma la ceva ce poate controla ii iese bine. &ariera lui nu
este absurd) el sctie sa speculeze orizontul de asteptare. Si-a construit foarte ine cariera. 6vea
origini rurale intr-o perioada in care patrunsese pa scena intelectualul cu origini rurale. Era
sufficient de educat dar si sufficient de plebeu ca sa mimeze socialismul. Sentimentalismul
era in duul epocii. Este o epoca a bureziei care isi plateste datoria fata de taranime prin
acest sentimentalism. Societatil de binefacere) ironizate de cargiale, in special pe cele care au
vizat binefacerea scriitorului. @unimea mersese in gol de fapt- la niv publicului toti continua
sa creada ca opera lit este o delectare fie ca este un instrument in slujba a altceva !social-
politic". calinescu aseaza lit noastra penrtu a o crea de fapt. 'storia sa este punctul de pornire.
&alinescu voia o rescriere a istoriei sale pe care o publicase.
0enomenul influentei publice.
Succesul unor curente de idei care aui fost si literare decat prin aceasta conceptie a publicului
ca lit nu este autonoma. Si samanatorismul si poporanismul prin e-ponentii lor ideologici au
fost destul de prudente. .oporanistii prin 'braileanu, au spus 4 ei nu se gandesc sa pune
idealurile morale peste cele estetice- trebuia doar sa respecte taranul sa-l prezinte cu
compasiune. 'larie &endi -1#$A, in permanenta insista ca nu ignora val estetica ci este o
precoonditie a val poetului. 6tnci cand il respinge pe Maced o face pe bza unor argumente
estetice. 6ceste precautii ale curentelor eteronomeste ne traduc prestigiul lui Maiorescu si
ne arata de ce aceste curente sunt aotice. 'n realitate curentele acestea sunt foarte putin
structurate. Stere, IN PREAJMA RAZBOIULUI- sl doilea ideolog: al poporanismului.
(ine in 8om din 2asarabia. El peroreaza lipsa ideilor la romanii din 8omania. Stere a fost
sincer patriot, dar este un rus !dpdv spiritual". 'orga nu este un 'deolog ci eventual un profet.
'ncepe prin a fi gerist, inlocuind eticul cu etnicul si obtine samanatorismul. 'storia revistei
samanatorul arata ca au fost mai multe reviste samanatorul !Bicu ornea". * ultima perioada)
6. & .opovici.
+imitrie angel) redactor la Samanatorul. Enorma diferenta a programei lui 'orga si lit care o
publica revista in sine. &redibilitatea scade. 1a nivel de idei literare deci epoca face un pas
inapoi- bazarul de idei care caracterizase per pasoptista- eclectism.
Curs 2 21.2.2011
Alexandru Macedonski
1

+esi fara diploma aspiratiile sale au fost inalte- in politica.
Este abia a doua generatie nascuta in tara. ,rigine sud-dunareana indicate de nume si in
primele acte in care apar bunicu +umitru si fratele pavel, sunt amintiti ca sarbi. .utea fi
bulgar sau aroman. =rec dunarea in imprejurarile tulburi de dupa prima rascoala sarbeasca
!18$/". 'n 18$9 ii gasim in oastea lui 'psilanti. 0amilia lui s-a romanizat imediat si veniti in
nordul denarii luptatorii + si . s-au simtit in slujba imparatiei rusesti. Mai tarziu, fiul lui
dumitru- ale-andru isi va inventa o alta biografie de prin rus din liuania. Studii militare la
&erson !crimeea", fapt care nu l$pa impiedicat sa fie democrat sis a fie in vremea lui cuza
ministru de razboi. Era e-treme de sever in momente publice, sila masa. 'n intimidate era insa
duios. 5ee-istand prea multe cercetari in directia tatalui nu putem si ce rel a avut
M6cedons4i cu tatal sau- o reala afectiune.
189# !18A/ n", tatal moare iar mama reuseste perofrmanta ca inmai putin de / ani sa
celtuie toata averea. Ea era o boieroaica adevarata cu origini certes i fara amestec de sange.
!cu fanariotii". 6vea in familie un mai veci amestec de sange !'talianC Maria 0isenta"-
impreuna cu tatal da in genealogia poetului un amestec de rase- cu repercursiuni in caracterul
poetului. +iferenta dintre cei veniti din suds i cei de loc nu consta in patritrism- romanul de
loc doreste sa se pastreze,cel nou doreste sa faca cariera.
6le-andru dupa moartea tatalui se pare ca a avut naumite dif in a-si lua bacalaureatul.
.leaca la 19 ani intr-o lunga calatorie in occ !de studii" dar care se inceie fara vreo diploma
si fara a-si fi-a vreun spatiu de predilectie. +esi asociat cu parisul el a strabatutu toata italia,
revine in tara !reintoarcere" iar occ si revina iin 1872 definitiv. 'n 1872 nu se simtea
democrat. 187D infiinteaza un periodic *,ltul in care face politica ultraliberala ca 8osetti si
antidinastica. Sufera de defazare !momentul anitidinastic se inceie in 1871". Este numit al
judetului 2olgrad care revenise din tratatul de dupa 8azboiul &rimeei. 1879- rascoala
bulgarilor. +aca ratianu era pro-rus Macedons4i se opune trecerii turpelor rusesti- este
destituit. +upa reincorporarea dobrogei se aita iar pentru un post- de parlamentar unde se
putea dormi linistit. 6re parte de posture e-ecutive * competenta si capacitate de effort. 188$-
numit intai prefect al unui jud in dobrogea care avea regim special !complicitate la o mare
escrocerie si articol de eminescu" ' mai tarziu inspector fiscal. 1881- este data afara si din
aceasta functie, si este ultima functie publica pe care o va primi. +in acest moment visurile de
marire ale lui M in plan poliic iau sfarsit si lituania lui va devein poezia. .ana atunci nu se
remarcase prea tare in literature. .ublicase un volumas in prima intoarcere ! pentru ca asa era
moda- postulantii la posture publice sa isi faca mai intai nume in literature". .ublicistica sa
este plictisitoare. &ea a lui eminescu se citeste ca o proza de idei. +estul de sarac, M se
indreapta la 27 de ani asupra lit, si destul de tarziu da un prim volum .oezii- demn de luat in
seama din care va edifice apoi marea poezie. .oezia nu se contruieste din prop ce trebuie
intelese de catre toti ci din ceva ce nici poetul creator nu stapaneste. =rasnformarea lui M nu
este brusca. El este o fiinta comple-a. 6ceasta contradictie profunda intre boema afisata si
conditia lui reala de cap de families i tata e-treme de responsabil. .oetul caruia casatoria ' se
pare inutila este un sot fidel. Si copii ' se molipsesc de poezie si in general arta. 0iul cel mic
5i4ita redacta o rev literara ! per interbelica" cu redactii in Madagascar si ,slo. Este gresit sa
credem ca nefericita epigram impotriva lui eminescu a inraurit destinul sau. 6vea deja un
1

dosar de om care face gesture stupide. Se credea cel mai mare poet al epocii sale !Europa".
Mica ostracizare care urmeaza epigramei nu il afecteaza deloc. Era deja in conditia
autoimpusa de paria. 5u isi da seama ca publicand acea epigram descide o rana care nu era
numai a lui eminescu ci a publicului. 2oala lui eminescu a dua la sentinentul de vinovatia al
publicului !eminescu nu fusese valorificat", si epigrama este publicata intr-un moment
intarziat. 188D nu putea fi ostracizat deoarece era prea putin cunoscut. El nu era o voce.
Marele M avea sa se nasca dupa acest incident. Saraia. +ota din averea mamei a scapat,
mama pierzand averea nestiind sa o scoata de sub ipotecile sub care pusese sotul. 5u era
saraca. 6vea independent financiara. Saracie lucieE indigent lustruita !&alinescu". .utea
totusi sa sustina un cenaclu, calatoreste cu familia!mare". Mitul saraiei sale este creat tot de
el. 6 fost sarac poate in raport cu visurile sale de marire.
.oezie sociala 1882.
E-istent lui M a fost ' adevarata reprezentatie. Statea pe tron, daruia pietre pretioase pt
membrii cenaclului, mobile incrustata cu semen ezoterice. Mobile saraca dar simbolica. .ana
in 1#2$ s-a confundat cu personajul pe care il interpreta. =oata aceasta imensa reprezentatie
era insai viata sa. ,stracizarea nu fost o pedeapsa cum cred eminescologii,ci a fost o
binecuvantare. .oezia * cult oficiat de o mana de initiate. 6ceasta ostracizare a fost numai in
spatial public. 'n lumea lit M a fost fosrte cunoscut de cei care trebuiau s ail cunoasca. =ot o
defazare- a aparut prea devreme pt nivelul publicului. 6 fost un poet pentru mai tarziu atat la
nivelul publicului neavizat cat si pentru elitist- tributari lui maiorescu. +upa ce va prezida
impunerea lui Eminescu, ideile lui Maiorecu vor fi obscure ! il va recomanda apoi pe goga".
5ici ideile sale despre poezie nu sunt foarte limpezi. Este totusi un poet mai nou decat
eminescu. Este in primul rand rezultatul unui process de autoconstructie pe fondul unei
sensibilitati si a unui model literar mai nou decat ale lui eminescu. 5imeni nu putea scrie insa
despre Macedos4i. 1#D# editia critica de (ianu. 'nca din viata poetii il sarbatorec ca pe un
mare poet in viata. .ublicul era inca adeptul lui 3oga. 1iterature l-a recuperate insa ca un
mare poet. +upa .rimul 8azb Mondial, in jurul sau a venit un grup de tineri remarcabili ,
(ianu,, Streinu.
Si-a alcatui o masca si masca i-a devenit cip. (erdictul lui &alinescu !care se freest de
superlative") poet mare in ceea ce are el bun, le fel de mare ca eminescu. !in conte-t"- nu a
avut insa etosul eminescian.
'l deosebeste de eminescu doar convingerea ca peste veacuri va obtine recunosterea.
Em4inescu nu credea ca dupa moarte va veni intelegerea. Mac este mai tanar decat eminescu
ca poet. 6re un program e-plicit pe care il e-pune public si pe care reuseste s ail transimita si
altora. 'n poezia lui M se amesteca nu numai naturalul, ci poezia insasi devine subiect, devine
materie a poeziei. Se pleaca de la refuzul junimii. Mac se intoarce la trad pasoptista pe care o
reafirma in numele geniului limbii. 1atinitatea cere o trad latina. Modernitatea este franceza
!2audelaire si 8ibaud" el respinge spiritual critic maiorecian. E intoarce la 2olintineanu de
unde imprumuta si cultul pt forma si ; rad de unde imprumuta ideile latinizante fanteziste isi
alcatuieste o ortografie proprie. .rin poezie sociala nu intelege poezie politica revolutionara.
Mac a fost cuprin sde o adevarata patima poetica !articolele sale trad aceasta patima".
1

&estiunea rap sale cu simbolismul este controversata. .rimele vol anunta un romantic. 6
fost un oom cuviincios si sfios. .e cat era de violent in publicistica d tinerete pea tat de fin era
in relatiile personale. E-ista mai mlte tipuri simboliste in poezia lui si parnasianism.
.reocuparea pt muzicalitate apare inca din renasterea italiana. 8eflectiile despre poezie ca
enunt fonetic apar inainte de 3uille, inca din 1882 in prefata la vol de poezii. 3uille intareste
niste supozitii pe care deja le avea. 8olul sau este mai degraba de descizator de drumuri. &al
sesizeaza ca M se opreste la impresia asociata unui concept pe care o provoaca eufoniile
decat cele care merg pe sintestezie !musical pictural de e-". Se foloseste de alturarea unor
silabe sonore pt zgomotul unei batalii ! nu este s:mbolism". &al greseste atnci cand spune ca
Mac nu are ao limba. Se opreste in definirea acestui ilimbaj la elementele constitutive. 8ozele
si p rivigetoare apar la mai multi poeti. .t mac limbajul poetic nu inseamna elemente ci
relatia dintre elemente. 1a acest capitol al relatiilor dintre elemente, adevaratul maestro al cuv
potrivite nu este argezi ci Mae!ons"i. 6sadar avem un program poetic marcat de cateva
te-te.
1. 188$- primul program al revistei literatorul. Este te-tul cel mai vag, care atesta o
varsta a cautarilor. 5emultumirea lui Macedons4i fata de poezia momentului. 'l
nemultumeste poezia lenesa dar nu stie unde sa o caute pe cealalta.
2. 1882- prefata la vol de poezii. .rozodia , - Macedons4i a acostat la un port
s:mbolist. 'n aceasta prefata el isi propune sa e-ploateze in poezia sa velentele
sonore ale versului. 'si declara un cult pentru forma. (ol pare a fi un e-ercitiu de
versificatie. +etesta poezia neglijenta si propune ca alternative la prozodia clasica
versul alb pe car eil numeste simfonic- e-ploatarea e-presivitatii versului se face
tocmai ignorand versul classic. (ersul alb este o mare cucerire mai ales ca
Macedons4i nu il intelege c avers lipsit de armonie. 6rmonia nu este e-terioara ci
interioara. (ersurile par a sugera niste structure de adancime vagi care rezulta din
sonoritate.
D. 18#2- al doilea prog al revistei literatorul in care lucrurile sunt limpezite. .oezia
viitorului care este lirica si simbolista, care renunta la discursivitate, la proza, pentru
ca limbajul poeziei este parte a carui logica este absurdul. =eoria despre logica
interioara absurd a poeziei este fundamental pentru poezia moderna. 6ceasta teorie
incurajeaza poezia moderna in directia ideii pe deo parte si in directia e-perimentlui
formal * poezia de cunoastere interbelica si avangarda. Specificitatea poeziei in
interioarul literaturii insasi. .oezia este un limbaj care ii defines esacralitatea. &a
orice religie, in oci necredinciosilor este absurd.
/. ?n rezultat al acestor idei noi este vol E-celsior- cel mai pronunta s:mbolist, nu
univoc ci multiplu. Est ecand decadent si Satanist, cand instrumentalist, picto-poezie
!fiecare litera cu alta culoare- sinestezie". =aman insule de parnasianism si insusi
cultul muzelor este un semn al acestui parn, topit in simbolismul poeziei sale.
.oezia sociala se trasnforma in poezie despre destinu lpoetului, a carui menire nu
este sa fie nefericit si aici si dincolo ci sa fie un spiridus aici care sa ii nelinisteasca
pe contemporani si a carui glories a vina mai tarziu.
1

.oetul este imprevizibil, si daca in tinerete fusese compionul poeziei viitorului, la
senectute se retrage intr-o poezie de tip neoclassic- cultul formei il face sa se retraga in
sonnet, rondel sis a respinga cu dispret decadentismul si e-perimental in sine, punandu-le pe
acestea in seama spiritelor nerafinate si necultivate. 'ntelegem in aceste poeme de dupa 0lori
sacre ca mai este un element tare * nu cultiva e-perimental de dragul e-perimentului. 5u s-a
multumit cu false certificate de e-celenta poetica. El care incepuse prin a sfida pe toata
lumea, va sfarsi intr-o poezie coomplet neostentativa. &al spune ca nu toata poezia sa este la
fel de buna !inegal intre vol sin volum si in aceeasi poezie". &u tot cultul sau pt perfectiune,
verbuil sau cedeaza ispitei discursivitatii. .oeme stricate de insule de proza !prosaic".
=emperamental romantic ii joaca feste. E-periment cimic- susbstanta limpezita abia la
sfarsit. &antitativ poezia sa este e-treme de restrransa. 'n scimb a scris foarte multa
publicistica si proza !precum si piese de teatru" si a facut-o in alt fel decat a facut-o eminescu.
Eminescu este un spirit romanrtic care aspira sa integreze totul intr-un edificiu. 3azetaria a
facut-o pentru ca era mai mult decat un scriitor, era om public si ideolog. &ultivarea acestor
genuri decurge dintr- alta ratiune- primu lscriitor modern de sec 2$, cultiva aceste genuri iind
acelasi in toata. .roza sa in fond este predominant poetica, metaforica. 1a fel este si teatrul.
1it in limba franc este un lung F. (erbal din care se vede ca a invatat bine frantuzeste.
=otusi proza sa este importanta in fenomenul acesta de deconstruire a modernitaii romanesti
desi vine in contradictie cu drumul pa care 1ovinescu il vedea. Este o proza dezepicizata,
lipsita de elementele realiste- este importanta pentru ca este urbana si pentru ca limbajul este
intelectual. =ot secolul 1# sta strivit sub elementule socialului si istoricului. 'n general o lit
univocaeste proasta. .roza lui Macedons4i ce e-ploreaza interiaoar sau stari de constiinta
liminare intelectualizeaza proza si il scot din vesnica problema boiereasca. !;. 2engescu-
prin intelectualizare si urbanizare". Macedons4i este important mai ales prin scoala pe care o
creeaza. Macedons4i a fost un e-trovertit, i-a placut sa aibe discipoli. Majoritatea discipolilor
sai erau ridicoli dpdv literar. +in aceasta magma lliteraravor iesi varfurile. ?n literator prost
este mai bun decat un inginer bun. =raian +emetrescu- cel mai scump discipol al lui
Macedons4i avea un cult pt Eminescu- Macedons4i il accepta- sen de generozitate si
inteligenta. 1ovinescu credea ca destinul poeziei rom va fi legat de s:mbolism. Macedons4i a
inteles ca simbolismul etse doar inceputul unei noi poezii. Scoala sa a insemnat poezia
simbolista romaneasca, a insemnat 2 directii din poezia interbelica !cun si avangarda". 1imba
romana literara ii datoreaza mai mult lui E decat lui Macedons4i, dar E nu a avut aceasta
privire catre viitor. 5u a privit lit ca pe un pariu a carui rezultat putea sa vina mai tarziu.
&onceptia sa despre poezie este totusi mai vece si influenta sa este mai degraba indirecta
prin limbaj- este un post-romanticC. .oezia moderna romaneasca se revendica de la scoala lui
Macedons4i, de la teoria lui despre poezie care desi alambicata avea cateva puncte tari. &a nu
e un poet popular * era obisnuit. .oezia mare nu este niciodata foarte populara. Eminescu era
popular mai ales prin poezia minora. .rostii frumoase de tinere pe care le comit poetii mari.
&ultul ideii de relatie dintre elemente, e-presivitate pe mai multe paliere, eliberarea de
prozodie, si jocul de limbaj. Epoca incepe cu Macedons4i. +esi era contemporan cu
Eminescu el este e-ponentul perioadei urmatoare lui Eminescu. Maretia lui Eminescu are
ceva din cea a statuilor antice iar cea a lui Macedons4i este dinamica.
1

&urs D 28.$2.2$11
Simbolism si moda simbolista) +. 6ngel, 'on Minulescu, St .etica , Miail Saulescu,
=raian +emetrescu.
+iscursul sincronist) culturile mici se simcronizeaza cu cele mari. Sunt 2 etape) etepa imitaGiei-
cultura mica incape sa imite formele culturii mari. &ultara nedezvoltata organic si avand constiinta
nedezvoltarii ei sare etapele si icepe sa insuseasca formele culturii mari. 1a noi) H/8c si postH/8. Mai
ales prima faza este una de imitatie clara) traduceri, adaptari, plagiate dar si imitatie a formelor. .ana
la 18D$ lit noastra care era mai mult cultura cunostea mai mult versul pop, rel si protocolar. +upa
18D$ incepe sa scrie sonete, ode etc- imita formele occ. 1ovinescu punee acc pe etapa diferentierii.
+upa un interval de imitatie, forma imitata stimuleaza fondul. =eoria lui 1ov, in privinta diferentierii
corespunde cu teoria capitalismului pe care o face St Beletin) D stadii ale capitalismului. 1 a fost fara
e-ceptie oriunde in lime un stadiu foarte prost de saracire generalizata. Solutia nu este revenirea la
starea de dinainte cap. &i accelerarea la 2. 0aza industriala. 1it noastra, e-ista mai mult mom in care
putem vb de diferentiere. 1ovinescu isi atribuie meritul sincronismului desi cand spune sincronism in
leg cu fenomenul modernist de la Sburatorul el se refera la faza de diferentiere a procesului de
sincronizare. +iscursul sincronist despre simbolism acrediteaza ideeea ca simb apare in 8om ca un
fenomen de imitatie si apoi de diferentiereE sincronizare.
6rgum)
- 188$-poezia romana) nu avem date care sa ateste ca evolutia spre sincronism ar fi fost una
organica, fireasca. .ostumele lui eminescu-spre simbolism. 'n afara de el nu putem invoca o
tendinta org spre simbolism. 'ar la emin este o tendinta marginala.
- Este evident ca modelele pe care Macedons4i si cenaclul sau le propun, erau in mare masura
nescunoscute. +emersul de trad a poeziei simboiste este ulterior si apartine cenaclului
1iteratorul si ocupa un loc la fel de important ca indemnurile d a scrie poezie simbolista.
- 'storico-lit) nu numai 4 poezia de la 188$ nu prezenta semnele de tendinta spre simbolism,
totusi junimea nu repr un fenomen de innoire. 0ormula it pe cate o cultiva maoiorescu era
destul de vece. 8eperele sale erau repere de la jum secolului al 1#-lea. .utinele remarci pe
care la face asupra lui Macedon4i ne face sa credem 4 nu gusta poezia lui. @unimea vine cu un
model literar care nu era actual. 8evista 1iteratorul- prin organ al simb romanesc- este plina
de referiri la poezia franc a momentului. Modelele de care se foloseste mac. .t a face o teorie
a poeziei sunt din lirica franc a momentului. .atrunderea acestor poeti coincide si cu
dezvoltarea librariei- carte franceza in romania.
- .ana la 1#$$ simbolismul nu a prea dat valori comparabile cu ceea ce a fpst junimea. Marii
simbolisti apar dupa 1#$$. .ana la 1#$$ avem de-a face cu poeti promitatori, dar care sfarsec
mult prea devreme. =+-D$, .et, &S-2/ de ani. &iar si asa poezia simb de pana la 1#$$ pare o
imitatie a celei franceze. .t perioada 18#$-1#$$ randurile ironice ale lui ' 2arbu despre teoria
sicr pare justificata. +upa 1#$$ in poezia europeana nu se mai poate vb despre simbolism
decat in lit mici ca la noi. Este deja anuntata avangarda. 'ntarzierea ramane, ceea ce face ca
fenomenul sa poata fi incardabil in fen de sincronizare. 6ceasta perspectiva era f raspandita si
in epoca. 8epr curentelor trad practicau acest discurs al caracterizarii simboliste drept arta
importata, o indeletniceire de salon a unor Izapaciti7 care faceau lit intr-un mom in care
nevoile neamului erau altele. Simb este considerat si la noi lit superficiala.
1

- Simbolism nu a reprezentat curentul centra4 decat inaintea ' 8az Mondial. .ana la 1#$$ simb
s-a impus foarte greu.
&iar in epoca a e-istat acest discurs care a consid simbolismul drept un import cultural. 'n ani H8$
apare un alt discurs in care romanii sunt inventatorii simbolismului. .rimul este considerat (.
6lecsandri-pastel. 6cest discurs, ridicol, mai are un andicap) e-gaerand si falsificand liniile tabloului
au ajuns sa nu mai vada originialitatea simbolisului romanesc. =ematica si figurile, imageria nu sunt o
copie a celui francez. Simb apare inainte de tratatul lui Moreas, marii simblisti creandu-si teoria
simbolismului inainte de acst tratat.
+upa 1#8#, a aparut un alt discurs depsre simbolism inspirat de la ( 5emoianu- imblanzirea
romantismului- acrediteaza ideea ca simb rom a fost o moda, ca modelul nu a fost sim gfrancez ci
moda simb franzec- e-teriorul, influenta e-terioara. 6cest discurs se alimenteaza din mai multe surse)
1. Mircea Scarlat, Monograf lui 2acovia insista f mult despre eminescianismul lui 2acovia.
6cest eminescianism ar fi semnul ca simboismul nu s-ar fi desprins de modelul jinimst.
2. 5 Manolescu) Metamorfozele poeziei, acrediteaza supozitia ca 2acovia nu este un simbolist
ci un e-presionist, ca nici tanarul argezi nu este un simbolist ci devine un modernist, prin
urmare ca o alta parte din simbolism trebuie transf altui curent, iar ceea ce ramane este
rezultatul unei inductii culturale dupa simbolisti minori.
Multe din asertiunile acestui discurs despre simb sunt reale. Este insa emonescianismul romantic sau
postromantic acesta din urma fiind cnteporan cu simbolismul. 'n orice proces de inductrie modelel nu
sunt neaparat cele mari. 5ici in per /8 scriitorii nostri nu faceau aceasta diferenta. .rocesul de imitatie
si diferentiere nu se bazeaaza pe fond ci pe forma. &onteaza daca rezultatul final al acestui proces si
are valoare. 5u numai atat dar contribuie in cip decisiv la patrunderea poeziei rom in modernitate.
Este evident ca a e-istat pe langa marea moda traditinalista si o mica moda simbolista. 'nsasi
alcatuirea grupului din jurullui Macedons4i favorizeaza aceasta moda.
+ificultate de a acceota e-istenta unei mode a modernismului minoritar- scriitorii butgezi care se
indeletniceau ce ceea ce numim azi simbolism. 6veau vafenelele lor, mesele lor, si tinutele lor.
1avaliera ca oponenta ca burgezei cravate. 0tizia pare sa fi devenit si ea un blazon) sufera de ea
numai naturile sensibile. .rejudecata comuna spune ca omul de la tara sanatos nu se imbol de ftizie.
5aturile simboliste isi compun o alta tinuta, ostentativ aristocratica si mediteraneana. Simbolistii
au avut publicul lor- 'n special cel feminin. Simb aveau un aer poetic, predicau idei mai liberale,
ofereau flori si parfumuri, si in general era sic sa gazduiesti o reuniune de poezie. &a la &aragiale
gasim si ironizarea simbolismului- compune cateva parodii pt aceasta moda simbolista. Este
indiscutabil ca e-istat o moda simb si ca el a fost cel putin la inceput un curent superficial.
Macedons4i a fost mai important pt evolutia poeziei rom spre modernitate decat Maiorescu. 5u trebe
sa pierdem din ved esentialul- valorile simbolismului si contributia sa in evolutia formelor lit de la
noi. 5 Manolescu pune accentul pe a doua problema- fondul este insasi forma. &eea ce ramane este
evolutia formelor literare. 0elul in care se scimba in timp aceasta institutie care se numeste literatura.
Esenta evolutiei lit este felul in care evolueaza le coutture.
6sadar inductie culturala reusita, fenomen romanesc sau de import, si in ce consta rolul sau.
'ntr-o prima faza simb rom a produs mai mult teorie si prograe decat poezie. .rimii poeti simb
care vin in jurul lu Macedons4i! petica, 'ul cezar savescu" sunt ireverentiosi fata de ieraria lit pe care
o instaurase maiorescu si cei mai multi dintre ei socialisti- alianta pe care o intalnim si la Macedons4i
1

si =raian +emetrrescu- cel din urma printre principalii fondatori ai .S+M8. Scriau pe la gazete anti-
sistem si multa vreme au produ lmai degraba manifeste,programe si f multa poza. 6u invatat de la
Mac ca un poet nu consta numai in scrierila sale ci si in aparitia sa. Marea poezie simbolista, daca
facem abs de Mac apare dupa 1#$$).etica-1#$A, 2ac-1#19. 'ar 6rgezi abia in 1#27 cand nu mai era
deloc simbolist. .rimii simbolisti, cu e-ceptia lui Mac fie mor de tineri fie se sting inainte de a da
pezia adevarata- simbolista sa nu. 'n jurul lui Mac nu erau f mult scriitori buini. 8elegarea spiritului
critic trebuia saFF. 6lungand din grupare spiritul cirtic a reusit sa se inconjoare de scriitori slabi.
.rimii simb, e-ceptandu-' pe =+, .et, S' '&S, sunt minori. Scrob) mac s-a razboit cu critica rom ca nu
l-a apreciat pe &arol Scrob. +upa 1#$$ simb romanesc incepe sa isi dea primele valori solide) +6,
'M, 2acovia. 5ici unul nu pare a fi un simb autentic- ecclectismul. Simb rom nu numai ca urmeaza
elementele simb european dar le si amesteca.
+imitrie 6ngel
.t 'orga, +imitrie 6ngel era samanatorist. +imitrie 6ngel scrie in Samanatorul. Este +imitrie
6ngel un simbolist) da. Este adevarta ca in anumite mom va fi nutrit el insusi iluzia ca este un
simbolist. &and samanatoristii erau mai cuprinsi centrul de gravitate se muta spre ei si viceversa.
8ealitatea este ca in publicistica sa intalnim ideile si discursurile unui om de stanga. 5u erau in
disonanta cu socialismul majoritar in ranul socialismului simbolist. .ublicistica lui +imitrie 6ngel
are multe luari de pozitie in fav taranimii si in fav ideii f dragi ) FF
'luzia ca este samanatorist prin poezia saJ natura. Samanatroistii nu si simteau bine la oras, li se
parea o bolgie dantesca. Se simteau stramtorati si de aceea predicau evadarea in natura. .limbarea in
afara orasului este o evaziune. 5atura intereseaza si pe simbolisti) este un loc in care se pot observa si
se pot face corespondenteJ are culori, este olfactiva, are zgomote prin urmare este o tinta. +if pe care
+imitrie 6ngel nu o sesiza, si nici 'orga este ce fel de natura cultiva cele doua curente diametral
opuse. Samanatoristilor le placea natura naturala, salbatica- padurea, miristea, baltile. 'n general
locurile care favirizeaza evaziunea. Simbolistii sunt naturi burgeze, urbane. 'ntre nat salbatica si
salonul clasicit, ei aleg calea de mijloc- gradina. Sugereaza o descidere dar este incidere. ,ra
preferata a simb este amiaza. 5atura lui +imitrie 6ngel este gradina. El si samanatoristii aveau poate
iluzia ca prin constructia ca prin poezia in jurul unei flori +imitrie 6ngel este samanatorist. 5atura
lui +imitrie 6ngel este una intens umanizanta si tocmai de aceea pasibila de corespondenta. +imitrie
6ngel nu face greseala sa considere ca natura este un frumos natural ci caprivirea in sine creeaza
frumosul. Marele vol este primul, n gradina in care serveste dKcor pt o poezie erotica, sentimente
indecise) melancolie, splin, sastiseal . Sentimentul erotic este trait deopotriva cu suferinta si
jubilatie. Suferinta poetului este amortizata, filtrata de aceasta meloncolie a sa. 5imic nu pare
definitiv. ' s-a rept ca vol acesta este o copie romaneasca dupa SF gradina lui S este o grad
frantuzeasca, ordonata si riguroasa, si cu plante aristocratice) crinul, rozele in timp ce gradina lui
+imitrie 6ngel este o grad romaneasca afectat de soare, neaoL cu flori de camp. Mai degraba
dezordonata decat ordonata- gradina in descompunere si sentimentul erotic in descopunere-
corespondeG . (ersul lui +imitrie 6ngel este diferit de versul lui S. 6l lui S este cautat si pretios,
cauta neologismul si formele sintactice aristocratice !concordanta subj". limba lui +imitrie 6ngel
este alta,la fel si imageria) ii plac culorile stinse, taranesti pe baza de var, gradina lui nu este
sepulcrala ci in tonuri palite de soarele amiezii. , anume sugestie de vecime si limbaj care ici colo il
evoca pe 6le-andri, dar +imitrie 6ngel este un simbolist- poate cel mai autentic. Spre deosebire de
al Minulescu este o enigma.
1

Ion Minu#esu
Este un scriitor de enorm succes d public, or simbolismul nu a avut succes la public. Simbolismuil
etse o poezie dificila in general nefiind accesibila maselor. 'on Minulescu a fost insa probabil cel mai
popular poet rom dupa eminescu si pana in 1#//. 6 fost popular, poeziile sale au fost puse pe muzica.
6poi ' s-a reprosat stridenta si grandilocventa limbajului. Simbolurile sar in oci-ostentatie. .oezia sa
este plina de simboluri care sar in oci) cifre D,7, culori. ' s-a reprosat teatralitatea poeziei sale dcare
contravine discretiei simboliste. Sunt deci numeroase argumente care sa spuna 4 nu este simbolist.
Mtotusi este) face poezie simbolista dar nu cu materiale simboliste. 8omante pt mai tarziu- lumea a
crezut 4 imita poza lui Macedons4i- geniu neinteles. =itlul ascunde faptul ca ne aflam in prezenta unui
scriitor rar care scrie te$te u o o%erta mu#ti&#a.
.e masura ce avanseaza spre modernitate lit incepe sa se rap la orizontul de asteptare al
publicului- toti scriu in ideea ca vor fi cititi. =oti au in cap un public generic sau generalizat.
3eneratia 8$ a scris pt critici. E-ista scriitori care intuiesc sau cunosc ce inseamna orizontul de
asteptare al publicului. 0ata de acest orizont are D varoiante)
1. Sa satisfaca in totalitate orizontul de asteptare) 6. &ristie. Scris cu gandul sa nu contrazica
ideea de final pozitiv, sa nu contrazica asteptarea ca romanul sa fie complicat. 6ceasta
satisfacere nu inseamna si valoare.
2. Nocarea publicului) scriitorul site ce asteapta publicul de la el si ofera contrariul-
6(65368+6. E-ista mari scriitori care sunt mari desi violenteaza orizontul de asteptare si
altii care nu sunt valori.
D. &el mai subtil mod si cel mai slab reprezentat in lit) te-tul cu oferta multipla care nu inseamna
subtext- scrii ceva si se intelege altceva- este te-tul care satisfa ce simultan mai multe
orizonturi de asteptare) e- 2altagul. 8oman politist- mod de lectura legiti. Sub acest mod de
lectura este lectura ca roman miti.
'on Minulescu este un asemenea tip de scriitor. .oezia sa pe un palier satisface oriz de asteptare a
publicului comun. .oezia sa pe acest nivel este o romanta. 6re o tema simple)iubirea, sonoritatea de
romanta, o transparenta a simbolurilor. Succesul poeziei lui 'on Minulescu-enorm- s-a imbogatit din
scris, nu este o dovada a subtirimi poeziei lui 'on Minulescu ci a publicului. 'n realitate ec-ista si un
al doilea nivel al poeziei lui 'on Minulescu. =oata aceasta teatralitate desitnata publicului comun
coe-ista tragicului lui 'on Minulescu. =otul in poezia lui este pe cale de a se surpa. 'ubirea, casa,
natura. 6vea de-a face cu un mare mizantrop. .opularul 'on Minulescu era in realitate un ins
mizantrop, profund singuratic sau juca f bine comedia mizantropului. &a era un ins ascuns- era unul
din marii masoni ai romaniei. 'n spatele poeziei planoroase se ascunde o poezie autentic simbolista
cu corespondente pe palierul tragicului. 'n realitate 'on Minulescu este un diafan ultragiat de
perisabilitatea lumii. 8eusetse simultan sa mimeze aspiratia catre evaziune, si sa o resimta la modul
real. 8euseste simultan sa joace si sa fie. 'on Minulescu simbolistul nu este da cautat pe apalierul
comediei poez simb ci pe cel de adancime. 'n acealsi sens a coneput si relatia cu prozodia. Mac este
cel care teoretizeaza mai intai versul alb. 'on Minulescu nu merge atat de departe, caci daca ar fi
facut-o nu ar fi satisfacut oriz de ast al publicului- fractureaza versul dand impreisa de vers alb care de
fapt isi dezvaluie rima si ritmul. , foarte subtila distilare a simfoniei verusului in interiorul unei
prozodii cuminti. ,ferta multipla- nivellul prozodoiei.
' Bao(ia
1

+ilema) 5 man are dreptate- nu este simbolist. Este inclasabil iar originalitatea poeziei sale consuna
cu e-presionismul. Mai multe elemente) in ciuda dem lui 'on &araion, 2acovia este un poet care
debuteaza relativ tarziu. 'si va fi scris cele 17 poeme fundamentale in jurul varstei de 17-18 dar
volumul este din 1#19- in 0ranta stralucea 6polinaire. 2acovia debuteaza tarziu si nu este
contemporan cu simb. +ecorurile par a fi simb) intrum muzical si cul, dar sentimentul general nu este
simbolist. Morbidul lui 2acovia nu provine din 2audelaire. 5u este un morbid contemplat estetic.
Este un morbid ca atare in stare naturala. .oezia lui 2acovia pare a fi e-preisa unor spaime profunde
si deifuze izvorand din subconstient. +aca acceptam ideea ca singurele poezii valabile se gasesc in
.lumb si in Scantei galbene , impreis ade e-presionism se efaseaza. +aca rasturnam tabloul si
consideram ca marele 2acovia este cel de la sfarsit viziunea se scimba. E# este un &oetr are %ae
&oe)ie sim*o#ista u materia#e nesim*o#iste. &aramizile poeziei lui 2acovia sunt cam aceleasi cu
cele ale lui .etica etc- ale poeziei simbolismului minor. &ateaodata aceste caramizi nici macar nu sunt
simboliste) tema noroaielor si a oamenilor necajiti vine din samanatorism- sadoveanu si nu
macedons4i. &onstructia este insa radical diferita de tot ceea ce este in spoca. 2acovia a fost un poet f
greu valutat. 'n epoca a fost relativ obscur. 5u numai comparandu-l cu Minulescu si 6ngel ci si cu
unii minori. 6 trait in 2acau f modest a publicat in reviste marginale, iar vol .lumb este publicat intr-
un mom neprielnic- intrarea in razboi. +upa razboi el este contemporan cu marele model modernist,
continua sa traiasca un timp in 2acau iar cand se muta in 2ucuresti este marginal. @oaca o e-istenta de
boem proletar si marginal intr-o epoca obsedata de centralitate. +upa H// 2acovia este tolerat si
incarajat de regim datorita unr atitudini pasagere de stanga. S-a declarat mereu un proletar si l-a facut
deigerabil pt regimul comunist. 6 murit tot marginal, intr-o romanie comunista care l-a sraatroit ca
mare poet care insa nu l-a cunoscut .
3en 9$ a constatat ca nu invata nimic despre argezi si blaga. 'n scimb dintre poetii noi autoritatilor
le-a scapat 2acovia. .oetii gen 19 l-au perceput pe 2acovia ca pe un mare poet. 6u inteles ca si
2acovia scrisese pt mai tarziu, ca pt a fi un mare poet nu e obligatoriu sa fi rasfirat. 1e-icul lui
2acovia este mai redus decat al unui om obisnuit. IMaretia lui 2acovia este acela ca el a construit o
catedrala cu caramizile cu care altii au construit o vila7. 6celeasi instrumente el alcatuieste o poezie a
e-asperari iuniversale. .oezia este strigatul aproape animalic al acestei e-asperari. Este un poet care
traieste si moartea dar nu ca pe un fenom limita si unul continuu !' &araion" surprinzand degradarea
lumii, e-istentei. 6colo unde simboistii sunt ceremoniosi si initiatic el strica tabloul cu ceva barbar.
Marea sa opera este cea care surprinde mersul ine-orabil al lumi spre moarte.
Curs + 1,.0-.2011
8elatia dintre proza si
6ndre gide a fost la depbutul sau un simbolist. 'n lit noastra) nu e-ista curgerea
organica a lit franceze. .roza moderna incepe in jurul lui 18A$ si intimp ce proza scurta se
dezvolta f bine, romanul se dezvolta mai lent.
&iocoii veci si noi) instituie primul mit al romanului romanesc, romanul mutandu-se
in paradigma de consum. 8omanul cult pare ca inarzie si confirma scepticismul maiorescian.
1#$$) romanul incepe din nou sa se manifeste, dar nu intruneste adeziunea criticii moderne-
1ovinescu, dar nici pe cea a lu 'braileanu fata de Mara, ciclul &omanestenilor etc. per de
1

dupa primu razb mondial incepe sub semnul cautarii romanului. 6rticolele pe care le publ
1ovinescu- program al modernismului- subliniaza necesitatea romanului si mai ales sublinia
insuficienta estetica a romanului de pana atunci. Motivul) romanul este o specie burgeza-
este sau ar trebui sa fie preponedrent legat de oras nu numai ca prezenta oarecare in roman ci
ca univers de valori) tipologie umana, conflict, idei. 8omanul dintre 188$ si 1#18 intarzie sa
devina urban. +in cicl. &om, cele doua romane bine realizate sunt ambele strict rurale- fac
teoria taranului patriaral, si a boierului bun opus ciocoiului. Dan romanul inadaptarii la oras
ca si romanuele lui Sodoveanu. 'ntre 18#$-1#18 romanul rom incearca o imposibilitate- sa fie
roman dar scris impotriva mediului originar al romanului care este orasul. E vb de felul in
care se raporteaza scriitorul la aceste orase si conflicte, idei. 'n fct de calitatea privirii
scriitorului) 8ebreanu 'on- urbana) inscrie aceasta problmatica intr-una urbana, nationala.
1ovinescu consemnand cu destula raceala demerdsul lui Sadoveanu, ii reproseaza nu atat
respingerea orasului si ideile cu privire la decaderea morala ci calitatea premoderna a
raportarii sale la acest univers. 1ovinescu crede ca romanul tre sa fie urban, obiectiv,
verosimil si sa contina cateva elemente de creatie umana. 1ov propunea analiza psiologica
dar s-a multumit si cu absenta obiectiva a acesteia dn Ion. +upa 1ov vor veni &amil .etrescu
si Eliade care vor solicita acelasi lucru- iesirea romanului rom de sub dominatia socialului.
Mai toate romanele de pana la 1#18 sunt sociale- +inu .aturica, ciocoii. Mara- adesea se vb
despre acest roman ca despre o ratare a marelui roman care ar fi putut fi si se subl faptul ca
Mara contine o incercare de iesire din social mprin mutarea conflictului in zona etnica. 'n
ceea ce priv tema interetnica- interetnica pt cititoii din veciul regat- deosebirile etnice sunt si
mai ales sociale. Slavici a si ratat ingegarea unui conflict mai puternic straduindu-se ca prin
plasarea .ersidei intr-o sc catolica micsorand diferentele. Este diferenta intre semiburgezii
proprietari de macelarie si florareas . =ema intelectualului inadaptat este si ea o tema
sociala) nu numai pt ca e-ista fenomenul social al intelectualilot cu origini taranesti,ci si pt ca
in ultima faza a primei etape capitaliste opozitia sat-oras !Nt. Beletin". .rima faza a
capitalismului- saracirea dar orasul iese mai repede din aceasta stare- statul este orasul.
'nvestitiile de stat in institutii se fac la oras) prima patura care apare este functionarimea,
bugetarii. In aeste on! o&o)itia sat.oras se auti)ea)a. 1a oras se nasc germenii
dezvoltarii industriale. =ema intelectualului care provenind de la tara refuza sa faca vreun
compromis si se rateaza, nu este o tema intelectuala ci tot una rurala. 6cest conflict pe care
satu4 il resimte fata de oras si care in loc sa primeasca o e-plicatie sociala, prim una abisala-
spiritul autentic se refugiaza la tara, fuge de orasul putred. Soluti abisala are un discurs si un
limbaj- rom din aceasta per este rural si ruralist si asta se vede la niv de limbaj al romanului.
=ermenul peiorativ cu care este denumit pers negativ- ciocoi * atesta aceasta icarcatura
sentimentala. 8om in loc sa descire obiectiv se implica in naratiune si isi descarca obida fata
de acest tip de pers. 1imbajul roma intre 18#$-1#18 este plin de le-eme care atesta r-
Oproeminenta socialului, precum si a discursului abisal al rel sat-iras.
'n acest conte-t destul de prielnic polemicilor se trezesc si simbolistii sa scrie proza.
Simbolismul care este un curent fundamenta4 liric- a-at pe ideea ca omul cunoaste pe langa
starea de oboseaPla si una poetica nu are de-a face cu proza. 8ealitatea este ca istoria
genurilor lit este mai complicata. .rima conditie a poeziei nu a fost lirica ci epicul. .rimele
romane au fost in versuri. 'nsasi teoria celor trei genuri se ivese dintr-o neintelegere a lui
1

6ristotel a termenilor mimesis, diegesis- dif nu este atat de radicala. 1ov re-eptand romanu
lon spune ca indemnul sau catre urbanizare nu trebuie inteles la modul radical. Este suf ca
unele elemnte de baza sa e-iste- la 'on conta obiectivitatea si perfectiunea structurii
romanului, siguranta si neutra4litatea unui limbaj care pare sa refuze stilul. !&ioran e-asperat
de stilul romancierilor romani cerea un roman redactat in maniera unui proces verbal". .roza
simbolista a avut in epoca o receptare si mai proasta decat poezia. 5ici macar criticii care
primeau cu entuziasm poezia simb nu au primit cu entuz proza. 'mpotriva prozei simboliste s-
au unit grupuri aparent ireconciliabile !&onv lit si (iata rom". 'braileanu, era in faza
eteronomista in care credea ca menirea esentiala a lit este de a puna probl morale) orice lit
care se sustragea era respinsa. Miail +ragomirescu nu numai ca nu avea suf gust pt a vedea
ca &aragiale nu avea simt liric * pe care le scria &aragiale in gluma. =eoria capodoperei-
ideea ca operele lit se impart in D) capodop, op talent si indemanare. Menirea criticii nu este
sa valideze operele ci sa analizeze in ce consta capodopera. 1a conv lit directia se scimba)
Maiorescu iese din parlament, se retrage la 6cademie- rap acad despre ortografie, rap de
literatura !D) Sadoveanu, 3oga, 2ratescu-(oinesti". 'nteresul sau nu mergea catre simbolisti.
&.+. 3erea- desi maj simb erau socialisti, cum lit lor nu avea tendinte proletare, el nu s-a
pornuntat deloc despre proza simb.
6tit lui 1ovinescu) era f tanar. 'n cele doua volume de .asi pe nisip dar si in vol de
critice vedem pe langa o vaga orientare modernista si o mare ezitare precum si educatie
clasica !prof de greaca si latina". &auta sa valorizeze scriitori neafiliati polemicii. 6re
structural afinitati samanatoriste. Si-a autoconstruit insa destinul in directia modernitatii faot
care il face sa ' recepteze bine pe poetii simbolisti. 'n privinta prozei nu are o idee ot.
6sadar critica a fost rezervata ciar si din partea fidelilor simolismului. .rbl de cronolgie in
priv simbolistilor. 'n multe cazuri de la Minulescu la 2acovia stim ca desi publicata in
interbelica este scrisa inainte de 1#1/. 0aptul ca au tinut-o atat in serta ateste o anumita
neincredere.
'n realitate proza este o forma comple-a- nu se identifica in totalitate cu epicul-
inseamna si discursul. 'ntereseaza mai putin substanta romanului- mai mult forma luiJ mai
putin finaul cat personajul in masura sa imbogateasca o tipologie.
A#. Mae!ons"i
6re o structura romantica si ca orice romantic doreste sa se manifeste in totalitate in
mai mult genuri- aspira catre acea unitate originara a creatorului. 6 scris proza in rom si
franceza si si-a si tradus sg in romana rom frantuzesti. 1a fel ca si .anait 'strati- nu numai ca
trad nu sunt f bune dar dnu sunt acelasi lucru. !Miai +inu, Un alt Bolintineanu". +aca in
poezie avea convingeri ferme !poetul alcatuit din pietre pretioase, un profet care va fi
rasbunat de timp etc" in proza ideile nu mai suntr clare si e-ista 2 Macedons4i.
Reintoarcerea- analizat dincolo de val sa redusa !estetic" ofera o tema. =ema este aceea a
nostalgiei pt stralucirea pierduta a trecutului. 0iu de boier scapatat nu putea decat sa priv
decat cu nostalgie la mosii si averi. 'n proza el stie sa o asambleze si mai rau decat in poezie
din cauza tentatiei gazetariei- de a face pamflet. 'ncearca sa mobileze aceasta tema in
perioada in care facea si gazetarie in ziarul ,ltul si in loc sa descrie obiectiv aceasta
1

decadere, el o transforma intr-un pamflet politic si nici macar nu o termina. 6l doilea
Macedons4i este cel propriu zis simbolist. Ete greu de spus daca inspiratia sa este genuina sau
provine din proza simb franceza , ultima fiind acceptabila pt ca temele nu corespund temelor
poeziei lui Macedons4i. =emele clasicizante din proza sa par a proveni din fascinatia pt elada
a simb francezi.
=alasa) pare a avea leg cu omul secret Macedons4i. Este proiectia in proza a acestei
leg conjugale fericite sub forma mitului grecesc al cuplului perfect. E greu de spus daca ideea
este a lui sau i-a fost data de simb francez.
=raian +emetrescu- proza scurta, roman si proza cu cont autobiografic. Bona acesta creeaza
un personaj sensitiv care pare a fi un alter ego. 'si fictionalizeaza insemnarile cotidiene.
Sensitiv este un peronaj cu o sensibilitate maladiva, un ins usor nevroMat, retractil care
actioneaza usor disproportionat in contact cu viata reala. Este insa un ins interiorizat si multe
din notatiile sale au caracter de analiza psiologica. Sensitiv transforma boala de piept intr-o
boala sufleteasca. 5evroza lui este comuna cu nevroza intelectualilor samanatoristi insa la el
ratarea are cauze personale. 6ceasta lat a creatiei lui =+ si-o va asuma si 2acovia.
.roza lui 2acovia pare o continuare a lui =+. 6celasi procedeu a fictionalizarii elementelor
referentiale. &a si Macedons4i, =+ si 2acovia ridica lucrurile la masura artei. ,bservatiile lor
nu sunt obserrvatii asupra lumii ca asupra semnelor lumii in interiorului propr suflet. 2acovia
este mult mai racal. Este impacat cu soarta, s-a obisnuitu cu efemeritatea sa.
6. Mirea inventat de St , 'osif si + 6ngel) a carui insemnari gazetare devin carte.
5u putem delimita ce apartine unui si ce apartine celuilalt. .roces de osmoza.
5otatiile sunt in proza iar nota este amuzanta si nu lirica. , pastisa a lui 6 Mirea este in
1a medeleni- caietele lui +anut. 'ncearca sa tranforme faptul divers si marunt in notatie cu
caracter literar. 8eusesc sa scoata faptul divers de sub povara gazetariei. 5tiunea de
caleidoscop este moderna. Se bazeaza pe curgerea unui sir de imagini care impreuna
alcatuiesc un calendar. 8eusesc sa reabiliteze umorul- amuzamentul intelectual.
+aca facem abstractie de la cronologie ar trebui sa vb si de proza lui ' Minulescu care se
imparte in 2. 8osu galben si albastru este de consum. &origent la lb romana este deloc
simbolist, amuzant, focalizat asupra unui moment in care tineretea autorului coincide cu
tineretea soc romanesti. &uceriti de aventurile erotice din carte criticii nu au bagat de seama
cat este de e-presiva imaginea intelectuala la 18#$. &at de bine surprinde rom nu numai
devenirea barbatului ci si evolutie unor institutii- scoala. Minulescu scoate rel sat oras din
cadrele antagoniste in care o pusese samanatorimul. 5u e-ista loc in care sa nu se intample
nimic.
6ceasta proza are totusi cateva merite)
1. &el de limbaj- proza rom de la 1#$$ avea un limbaj in care socialul era dominant.
6ceasta proza a simb iese din cadrul stramt al socialului, vine cu un limbaj uran,
obiectele sunt urbane si felul in care se rap scriitorul la real. Macedon4i evadea-a in
spatiul pur al mitului grecesc. =+ si 2ac se adancesc in interior, +6 si St , '
1

reabiliteaza univ marunt pe care proza samanatorista o condamnase. Min vine cu
tematica individului in sociologizata tema a provinciei.
2. =ematic) acesti poeti care scriu proza vin cu alte teme. Ei vin cu o tematica erotica.
Este o tema care scapa de determinari. Este greu de sustinut ideea ca intr-un fle iubeste
bucuresteanul si in alt fel cel de la sat. inceputul de analiza psiologica- dragostea nu
lasa pe nimeni indiferent.
D. 'deile) la 1#$$ proza rom era fara idei. ?rmasii lui &aragiale !2rat (oinesti,
2asarabescu etc" sunt buni ca tenica lit dar nu au idei. Se multumesc sa surprinda
aspecte din realitate si sa le puna in pag. +espre saman. Se poate spune ca au putine
idei dar fi-e. Simb introduc un mit antic intr-un conflict modern- Macedons4i. 'nsusi
faptul ca ideile angreneaza mecanismele eroului. +eterminarea e-terioara devine
interioara * proza de tip 3ide. E-ista si idei literare) =+ si 2ac au intuit forta unui nou
tip de personaj pe care nu il cunoaste prozatorul sau pana la capat * omniscient. Ei vin
cu un perosonaj care se ocntruieste odata cu naratinunea.
/. .roza din aceasta per sufere de insuficienta desprinderii de gazetarie. .rozatorii de
dupa 18#$ fac un pas inapoi fata de &aragiale care parodia realitatea. .roz de dupa el
vor construi niste fotografii ale realitatii. .roza simb este o vadita indepartarea de
faptul divers. .roza simb este punctul cel mai indepartat de gazetarie a prozei noastre.
6ceasta mica insula de proza simb este mai importanta decat marea proza a
realismului- trimite la proza de dinainte de junimism in timp ce simb arata ce orasul
poate sa contina si probl de constiinta, omul poate fi animat si de dragoste nu numai de
setea de pamant.
A. Singurul lucru care i-a lipsit a fost epicul. .rimele ei proze pana la intalnirea cu
lovinescu au aceasta deficienta.
6ceasta modalitatea nu a continuat dupa razboi. 8azboaiele si scimbarile politice sunt
rareori surse de evolutii literare. Singura perioada justificata) 1#//-1#8#.
&urs 9
3eorge &osbuc
?itarea vs. falsa receptare
'n timpul reg comunist a continuat suprasaturatia scolara de 3 &osbuc. +eformarea
poeziei lui &osbuc- confuzie intre lumea rurala ca realitate sociolagica si cea rurala morala.
3. &osbuc nu a fost poetul taranimii ca realitate sociologica. !5? E .,E=?1 =6865'M''".
6ceasta deformare reduce universul poeziei lui 3. &osbuc, ii deformeaza pana si cronologia.
6ntologie omagilaa in 1#77-cnsacrata rev din 1#$7 descisa prin 5oi vrem pamant !poezia
era scrisa in 18#$ si ceva".
3. &osbuc a fost la fel de important ca si Macedons4i. 6paritia lui 3. &osbuc in lit rom
anunta si o veste buna pt lit care se scria in =ransilvania. =ransilvania a jucat rolul de
1

pionierat in lit romana. Ei au descis cestiunea identitatii noastre culturale. 1a 18/8 a e-istat
o evidenta coordonare intre Muntenia si Moldova si pe cealalta parte =ransilvania- aflate sub
suzeranitate diferita. +upa H/8) conte-tul cultral din =rans se scimba in defavoarea
romanilor. =e-tele lui Maiorescu * respinse, pt ca el este vazut ca un tradator al lor * era
ardelean. @unimismul a biruit nu numai ca sistem literara ca repestoriu de scriitori dintre care
/ sunt fundamentali ci a biruit si ca sistem cultural. * se scria dupa ortogroafia jnimii.
=ransilvania era inca ancorata in fonetismul ciparian si barnutian. Se vorbea de reaparitia
barierii lingivstice intre cele doua parti. 6paritia lui &osbuc inseamna revenirea =ransilvaniei
la norma comuna rmaneasca in sist de volori curente.
Biarul =ribuna- comitet de romani independenti condus de 'oan Slavici.
Se inscrie la fac de litere din 2udapesta si este bulversat de danditsmul tinerilor din acea
capitala. Se mai adauga o presiune- militaria- erau obligati sa slujeasca in armata astro-
ungara.!in4 nu se infiintase regimentele etnice". 3. &osbuc era ingrozit de militarie dar este
declarat inapt medical. +in 188A il gasim la Sibiu redactor la =ribuna adus de Slavici.
/ri*una
'nfiintat de un grup de mari burgezi romani din Sibiu!'oan 2etniG" si 2rasov !+iamande
Manoli" fratii 2rote- cu un dublu scop- sa furnizeze romanilor ardeleni un organ de presa
independent politic si independent confesional. Sa propage in =ransilvania idealul unitatii
culturale a romanilor. 8omanii din =ransilvania aveau cateva organe de presa- 3azeta
=ransilvaniei. 1a Sibiu aparea un periodic =elegraful roman intemeiat de Saguna- din pacate
urmaul lui Saguna era o persoana inculta si =elegraful roman scazuse enorm- era doar o foaie
bisericeasca. Era si ortodo-. 1a 2laj e-ista un perioadic- ?nirea) greco-catolic.
5u aveau un ziar independent si care sa se ocpe de cultura. +in cauza incalcarii de catre
magiari a unor legi pro-romane- romanii se gaseau intro faza de pasivism politic. ideea lui
Slavii nu era antinationala- nimeni din romanii aflati sub autoritatea altor state nu are dreptul
sa pericliteze e-istenta statului roman. 8ecastigarea drepturilor era prioritatea. +upa criteriul
demografic =ransilvania ar fi fost condusa deci de romani- magiarii erau doar //Q. Spera ca
(iena ii va ajuta pe romani sa isi regastige drepturile- isi va da seama 4 a sperat degeaba pt ca
apoi sa doreasca unificarea culturala.
'mpornat este demersul de curatare a limbii romane si de adoptare a scrierii fonetice pt a
se face scimb de cultura. 3. &osbuc trimitea sub diverse lucrari * prelucrari din folclor- dar
anonim. Slavici ii intuieste talentu4 si il aduce la Sibiu- unde 3. &osbuc preia redactia
ziarului. Este succesorul de drept al junimismului in transilvania. 1a tribuna 3. &osbuc s-a
imbolnavit de modul gazetariei. .resa era un factor de cultura.
a fost f repede adoptat de mediul lit romanesc. Mediul lit l-a adoptat ursor pt ca avand
scoala lui Slavici scria intr$o limba rom corecta, ca la 2ucuresti dar pt ca era o persoana f
placuta. 'n 18#A se casatoreste- sit lui sociala devine f solida. &alinescu il insereaza la
capitolul micul romantism provincial si rustic. .utem admite vocabula de romantism doar
daca adoptam romantismul imbalzit care pastreaza idealul dar acesta este burgez. .rovincial
nu etse pt ca avea o enorma cultura universala si universul rural sau nu poarta o amprenta
regionala- este un sat etern. 'ar rustic nu este pt 4 ar presupune un nivel intelectual marunt.
5u l-a cunoscut pe eminescu personal si desi era prieten cu vlauta nu a facut parte din acea
confrerie care s-a autoproclamat succesoarea lui eminescu. &ultul lui eminescu se baza pe
intelegerea F" vlauta vedea in eminescu un presocilaist- ceea ce eminescu nu a fost. Era
aristocrat.
1

3. &osbuc avea sentimentul propriei orginalitati. &alinescu il trateaza ca pe un creator cu
e-ceptionale intuitii dar nu cu o cunostinta critica f avansata. Este incurcat de participarea lui
3. &osbuc la aparitia samanatorismului si il trimite in zona folcorului. 'deea de poezie a lui
3. &osbuc era vetusta in comparatie cu eminescu si mai putin indrazneata. Mult filozofi nu se
gaseste- ce se gaeste este comun. +upa 3. &osbuc poezia romana s-a scimbat- latura
traditionala. Este indubitabil ca in epoca nimeni nu avea cultura generala a lui 3. &osbuc.
6ctivitatea de traducator a lui 3. &osbuc care se intinde de la clasici pana la 8enastere arata
prezenta unei gandiri critice, pt 4 numai ceineva care intelege in substanta ei poezia poate sa
traduca atat de bine +ivina &omedie. &alinescu sesizeaza un aspect interesant si ciudat al
creatiei lui 3. &osbuc) multele ezitari pana la gasirea temei proprii. 6ceste incercari in
diferite directii care merg de la imitarea folclorului si pana la romantismu lintarziat- dau
impresiua absentei unei busole. .are ca din intamplare si-a gasit forma in functie de publicul
care i-a trasnmis un semnal puternic ca le-a satisfacut gustul.
+ificultatea lui &alinescu de a identifica cosbucianismul.
1. +incolo de aceste bajbairi !vezi sus" e-ista un element unificator- versificatia) cel mai
abil stapanitor al prozodiei. 'n comparatie cu el Macedons4i era stangaci. .oezia cu
forma fi-a * de orice forma. 3. &osbuc este primul care mediteaza serios pe tema
universului rom nesc adica a unei forme fi-e in poezie care sa corespunda spiritului
limbii. Multe din poeziile de inceput par mai degraba e-erciti de versificatie !.oezii cu
poant - puse in legautra cu micul romantism austriac". .aul valer:- ritmul inconstient
care genereaza versul- poezia este comple-a. &onceptia aceasta este mai moderna.
.oetii traditionali rareori sunt atat de complicati. .oezia samantorista- conteaza mai
mult rima si prozodia este preluata din folclor.
2. &onceptia culturala asupra poeziei. 3. &osbuc este in acest sens un urams al 2lajului-
indiferent cat de bine este incegata ea trebuie sa educe, sa contina cultura. Sa aduca
cititorului un plus de cunostinte. , anumita latura a poeziei sale se adreseaza celor
mici si tinerilor. .t 3. &osbuc nu e-ista incompatibilitate intre pezie si umor. Este ceva
material- poeta artife-. (ersul este mestesug. Spre deosebire de poeziile pe aceeasi
tema a lui 6lecsandri care sunt e-plicit patriotice, 3. &osbuc ofera povesti personale
ale unor ipotetici soldati- tiparul poeiei scrisoare este raspandit in poezia sa. .are ca 3.
&osbuc vede mereu in poezie altceva decat poezia. (ol Ziarul unui pierde vara- in leg
cu activitatea de la =ribuna- genul faptului divers. 3. &osbuc a primit ca prima
insarcinare sa furnizez mercurialul din fiecare zi a pietei. Selecta fapte diverse din
presa internationala. (ersifica acest fapt divers, foarte complicat ca un mestesugar.
6ceasta poezie educa. 0urnizeaza copiilor valori morale, stimuleaza curiozitatea si
umorul si pana si tema eminenta !rurala" pare a avea un continut educativ. 6cest
continut nu mai este politic ci este cultural. .rima generatie este cea a scolii ardelene.
, poezie de factura preromantica adresata unei elite. 6 doua generatie este cea a lui
Mureseanu !H/8" care sunt eteronomisti. &ontinutul acestei poezii este lupta dinttre
prezentul decazut si trcutul glorios si emulatia. 3. &osbuc inlocuieste politicul cu
culturalul. Era convins ca adevarul spiritual salasluieste la sat. putem gasi o filiatie
eminesciana in poezia lui 3. &osbuc. Satul il intanim la eminescu dar ne dam seama ca
este un sat ca realitate filozofica,sat cosmic. Eminescu a fost un poet al naturii. 3.
&osbuc descopera potentialul poetic al lumii rurale, poezia obiectelor casnice !0ire de
tort- torsul". 8edescopera poezia obiceiurilor dintr-o perspectiva culturala si nu
folclorica. Marele pas pe care il face 3. &osbuc este cel de la imitatiile anonimie
folcorice si o poezie care aparent are aceeasi tema dar in care poetul se distanteaza *
cultural intre el si obiectul reflectat. El este un orasean si cult nu poate fi poetul
1

taranimii. !insasi biografia lui atesta aceasta imposiblitate- provenea dintr-o familie de
intlectuali rurali". &ultuasa era strcit oraseneasca si europeana. Satul in poezia sa nu
este unul cu care poetul sa se indenifice sentimental impotriva orasului. Satul este o
realitate etnografica, un univers cultural care are in spate un univers moral iar
entimentuil cu care il contempla poetul este unul cultural. El continua ceea ce face a
dpa generatie de ardeleni, inlocuid politicul cu culturalul- ca si junimistii. 3. &osbuc
nu ajunge la faza la care va ajunge a treia generatie !3,36". 3. &osbuc nu ajunge la o
consacrare a revoltei. 5u face din sat un drapel al luptei impotriva orasului. .oezia sa
prefera modaitatea de inventar- inventariat prin fotograme ca intrRun muzeu. .t el
realitatea este in primul rand vizuala. Multi confunda absenta transcendentei cu
absenta ideii- pare un poet Irealist7. 'deea este continuata in insusi planul real. El este
ideea lui 3. &osbuc.
Sentimentul cu care il contempla pe taran este acela al cont unei specii pe cale de disp) de
fapt imposibilitatea redeveniri taran. 6ceste momente trecute ale copilariei la sat nu mai
puteau fi recuperate decat prin te-t !2ergson". 'ncearca sa fi-eze prin te-t o realitate care
se scufunda pe care nu o mai putea cuprinde altfel. Spre deosebire de Mac. 6 fost foarte
popular. +iferenta dintre 3. &osbuc si traditionalistii dintre cele doua razboie este cel
dintre etnografic si mitic- etnologic. 3. &osbucE etnografic. 8eferentialitatea culturala a
poeziei sale. 5u a dorit sa fie asimilat cu samanatorismul. Este adevarat ca a intemeiat
impreuna cu (lauta si St , 'osif Samanatorul- a plecat dupa primul an. 'n ultima parte a
vietii un accident ii va rapi fiul. (a scrie tot mai putin. (a suferi un fenomen pe care il va
descrie &alinescu- la A$ de ani parea f batran. .oezia sa nu era batrana si actuala. 6 fost
contemporana mai degraba cu interbelicul in special prin latura de mestesug.
3. &osbuc are nevoie de un cititor inteligent. Sunt tesute elemente de cultura. 6 e-ploatat
latura de clasicism a spiritului rom nesc.
Scoala l-a redus la intelegerea naiva a poeziei.
5unta zamfirei- alegorie) proieceaza intr-un spatiu de basm nunta. S-a redus poemul a
versiunea basmului versificat. 5B este o e-ceptie pt ca de regula este realist. .t un gazetar
care inventeaza genul faptului divers in gazetaria romaneasca.
Vara * ideea eternitatii ciclului vietii si mortii. 8ebuie sa ne referim la intreg. 8amane
actual prin latura de mestesug.
Curs 0
& linescu enervat de (lauG . &ariera lui (lauta nu este absurda, iar opera lui doar
pe alocuri. Este produsul unei anumite confuzii) cariera sa este semnul unei epoci iar ist lit nu
este un urcus ine-orabil pe o scara. @unimea a pedalat in gol, ecoul a fost strans. 6 avut
raporturi profitabile cu statul. 6 trait din scris. 6 pozat ca reprezentant al taranimii sarace
!acceptat in perioada socialista" dar a fost fiu de razeL. 6 pozat in intelectual inadaptat,
incapabil d rel cu statul dar a fost functionar al statului. ,pera nu este socialista. 'mbina
socialismul cu samanatorismul. &alinescu il trimite la coada plutonului samanatorist desi a
1

fost unul dintre intemeietori. 'ntre 18#$ si 1#18 a fost unul dintre oamenii otaratori in ceea
ce priveste spiritul public, in cultura.
1a 18#$ romania abia se pregatea sa inceapa a doua etapa a a capitalismului-
industrializarea. +upa 18#$ sub impulsul .& si .1) industria de aparare, ind. 3rea, dupa 1#$$
apar fabricile. 1a fel stateau lucrurile in alta tari- agricultura era cea mai importanta.
Modelul nostru era 0ranta. Miscarea lit era impartita intre estetisti si adeptii
eteronomismului. .rin isusi statutul ei de mare stat agricol si care a inceput mai tarziu
revolutia agricola romania era impartita intre modern si traditionali. Modernii nistrii au fost
mai limpezi decat traditionalii. Simbolistii au castigat. 'n epoca samanatorismul considera ca
dusman socialismul. 6mbele curente, raportate la lit se definesc prin ignorarea estetivului-
soc- eticul, samanat- etnicul) autenticele traditii romanesti. 5u e intamplator ca 'orga a
inceput prin a fi socialist. Ntefan Beletin face aceeasi constatare) daca in analiza raului
romanesc, 3erea poate fi considerat mar-ist, in ceea ce priv solutiile nu este mar-ist ci
conservator- intoarcerea la starile de dinaintea capitalismuluiJ contradictie cu socialismul care
presupunea si o revolutie industriala. Si samanatoristii aveau o gandire conservatorista. 'deile
pornesc insa din directii diferite.
Samanatorul este prima revista care porneste cu subventie de la stat- urmare a cmapaniei
lui (lauta. El militase 1$ ani servindu-se intr-un mod infajm de amintirea lui Eminescu pt
sprijinirea culturii de stat. ideea de culturalizare a maselor. +aca 3 &osbuc a venit catre Sam
cu traditia ardeleaana a culturalizarii maselor, ideea lui (lauta era alta- omul de cultura
roman tre sa se e-prime despre si pentru singurii reprezentanti ai sufletului romanesc care
sunt taranii. 'n timp ce gandul lui &osbuc era sa continue ce facuse la tribuna !diversele-
opera de educare in sensul larg", ideea lui (lauta- destinata taranimii.
.artea pozitiva- o piata de tiparituri se putea dezvolta decat cu sprijinul statului- daca
sponsorii e-ista. .artea negativa- daca acest curent , daca sufletul romanesc ar fi fost
canalizat la sate si avea nevoie doar de un organ de publicitate, el s-ar fi sustinut singur. +oar
a creat necesitatea. Se pretindea prieten al lui Eminescu mimand compasiunea pt cei
sarmanisi obiditi. 1a inceput (lauta a crezt ca este e-ponentul celor saraci din oras- cel
dintai este Eminescu. 'n realitate, incapabil sa vada geniul, (lauta a luat clipa drept
eternitate. Era saracia unui om care nu pretuia banul. 'nsa saracii si proletarii nu sunt la oras
ci in maala. Muta obiectul afactiunii asupra taranimii. 5u se potrivea cu teoria mar-ista-
taranul era o fiinta odioasa pt 4 el produce capitalism. &omunistii ii urau pe tarani pt 4 ei
aveau independenta. +evine ca si 3erea un socialist al taranimii, cu totul atipic. Si in
materie sociala, incearca sa imite postura lui Eminescu Eminescu era un consevator si nu un
retrograd. &eea ce eminescu acea in spirit artistic, vlauta a incercat sa fac ain cip social si
concret, transfroman-o in proiecvt cultural si ciar politic. rezultatul a fost aparitia
Samanatorismul.
=ema intelectualului inadaptat cu origini rurale care se stimte strain in orasul cosmopolit
si decadent. =ema este o neiintelegere a ideii eminesciene despre sat care avea nostalgia
satului prin nostalgia copilariei. &u e-ceptia unui scurt interval din timpul bolii in care a stat
la 2otosani, restul vietii o petrecuse la oras. (lauta nu a inteles aceasta nostalgie estetica
1

fata de sat. a crezut ca vede semnul inadaptarii intelectualului mia ales cand nu face
compromisuri. 'nsa el a creat ideologia pard conservator stand de vb cu Maiorescu.
(lauta a fost un ins- om de cultura care a stiut sa speculeze fb orizontul de asteptare,
stiind sa converteasca putina lui maiestrie literara intr-o val sociala nemaiatinsa de niciun alt
scriitor. Stie sa scrie de pilda poezie retorica mimand ideile. 1umea nu voia idei si metafizica
ci cititorii lui (lauta care erau toti burgezi nu voiau clatinari si superficialitate. .roza-
indeterminare intre gazetarie, biografie.
8omanul +an este destul de interesant-
2. Nt. +elavrancea
?na din fetele lui +elavrancea era buna prietena a lui 1ovinescu-il iarta in istoria lit.
5u paote fi trecut in randul celor mari pt 4 nu s-a concentrat cat trebuia pe scris.
+elavrancea isi are si el partea sa de impostura- a tinut sa treaca drept fiu de taran desi era fiu
de naalagiu. +elavrancea- desi era maalagiu familia avea oriine taraneasca. 'n realitatea
maalaua nu e nici sat nici oras- loc de trecere, spatiu de intermediere. Se naste pe +elea
5oua. =ot la fel de falsa este si pretentia de om care nu face compromisuri. Si-a inceput
cariera in aripa rosetista dar o continua in tabara partid conservator- traseist politic. a fost un
primar lamentabil. Si el si-a construit intr-un anume sens o armura. 5u a aderat la ideologia
lui (lauta desi au fost prieteni o viata fara sa fie amici politici. &alinescu il pune pe (lauta
la alt capitol.
,pera) proza scurta si teatru. .roza scurta) autobiografica si de fictiune !Sultanica,
+omnul (ucea", teatrul !6pus de soare etc". intre cele doua segmente este o pauza este un
deceniu. 'ntre timp) avocat si om politic. nu este romantic- nici ma4r de mic romantic.
2idermeier este un stil si u un curent. ,pera sa drmatica nu prezinta in niciun fel acel
istorism prin cae romanticii se raporteaza la trecut !antiteza cu prezentul". Ntefan cel Mare
este muribund. =rilogia este o e-presie realista a genului dramaturgiei istorice nationale.
'ncearca sa coata aceste personaje din stereotipul istoric ce le prezenta idealizat.
E-sita un element care il leaga de bidermeier- SE5='ME5=61'SM?1- numai ca nu
este romantiozitate.
'deologic- nu este de aceeasi parte cu (lauta. 'mpartaseste sociologia literaturii- treuie
sa educe. 'mpartasea convingerea ca aristocratia trebuie sa sprijine literatura. Era cinic si in
spatele imaginii de bonom, se asculndea un tip calculat si un politician.
1t. O. Iosi%
(ine din =ransilvania dar se bucurestenizeaza mult mai repede decat &osbuc. Eroul unei
imens scandal literar si monden. Este primul scriit rom din transil care in ciuda optriunii pt
saman are fibra pt decadenG . Este un samanatorit superior. +aca ar mai fi trait am fi putut
1

vb de acea modernizare a curenteolor trad de care vb la .ilat. .rezenta duiosiei nu este de
atribuit dogmei saman ci unei evidente predispozitii romantice. (enea dintr-un mediu
intelectual ardelean care lipsis t e-p politica a regatului, avea fara indoiala aspiratii
romantice. Se afla intre &osbuc si 3oga. Este mai estet decat &osbuc, dar nu reuseste sa faca
transferul pe care il face 3oga- particular la universal !sentimentul patriotic". Nt. ,. 'osif
individualizeaza acest sentimnent transformandu-l in tema instrainarii ! la cosbuc era
instrainarea de varsta". 'n poezei orasul nu este o geena ci predomina sentimentul oboselii,
devializarii care il impiedica sa devina ceea ce a fost 3oga. Nt. ,. 'osif este intaiul gingaL din
poezia noastra. &eea ce este evanescent il clatina gasim si teme clasice-fugit ireparabile
tempus. .oetica lui nu este integral traditionala- doar prin tematica si tonul sentimental dar ca
si &osbuc el se va retrage de la Samanatorul. &ele mai multe poezeii au aerul unei epoci care
la face greu de recuperat. Satul la care se refera el- nu unul etnografic- a disparut. 8aman
poemele in tema instrainarii !5oua casa".
6cesti trei scriitori alcatuiesc un tip- clasicii minori. 1ipseste orizontul intelectual si
metafzic. 8aman la o concepie utilitarista asupra scrisului. 8eceptarea lor nu va mai fi totala-
predomina cea scolara.
Curs 2
&urentul cultural de la samanatorul- samanatoruil nu a produs valori literare si desi nu
a produs importanta sa pt literatura provine din importanta sa culturaa- a fost intr-un anume
sens ciar si un curent politic . in anii 8$ s-a incecat sa se afirme ca samanatorul decurge din
+acia literara unde Sogalniceanu atragea atentia asupra temelor literare. 'nsa +1 era oricum
inaintea epocii sale si S le cerea scriitorilor opere de valoare- trimitea la istorie si geografie si
nu la strcutrile sociale . 6firmatia ca se trage din &onvorbiri literare dn Maiorescu- insa din
ultimul Maiorescu, perioada in care @unimea devenise un club politic. dupa 1881 discursurile
parlamentare ale lui Maiorescu !marea sa opera" pun in evidenta o scimbare de ton. +upa
1881, proiectul politic /8ist se inceie. 6par pe langa puncetele d ediscordanta si unele de
concordanta. 'ncepe o imblanzire a lui Maiorescu care se va vadi in studiile sale despre lit
populara si in rap academice in care va sanctiona pozitiv operele lui 2ratescu (oinesti,
Sadoveanum si 3oga. 6ccepta valorile etice si etnice in opera de art . 5u este o contradictie
intre tanarul si batranul Maiorescu. Este capabil sa se adapteze. (ede ca teoria frmelor fara
fond nu este intru totul adevarata. (ede ca in timp se produce o aporpiere intre forme si fond
datorita aproptierii prin import cat si datorita criticii. Miorescu nu este insa parintele
samanatorismului. 'n preajma lui 1#$$ in tabara @unimi mai sunt si altii care descid portite
pt samanatorism. .rimul scriitor care face afirmatii susceptibile de samantorism este Slavici.
@oaca comedia lit poporane. 'n ardeal nu e-ista populatie urbana. ,rasele erau nemtesti sau
unguresti. +oar in orasele nemtesti romanii erau ingaduiti. 'n revista (atra in 18#9 Slavici
atrage atentia asupra taranului ca depozitar al sufletului romanesc. Slavici nu pune porblema
opozitiei cu sufletul urban si e-act in perioada (atra el se va muta in 8egat si se va afirma si
1

ca scriitor urban. .rimii presamanatoristi nu sunt @unimisti ci &oLbuc si mai ales (lauta.
&osbuc fusese ascoiatul lui Slavici la =ribuna si (atra fiind si el un intelectual rural si
universul taranesc era cel pe care il cunostea cel mai bine. .rin cosbuc patrunde masiv sacrul
'n lit si e indubitabil ca directia poeziei satului a reprezentat o modalitate solida prin care
poezia rom a evedat din siajul epigonismului eminescian. &osbuc nu era insa predispus la
e-treme. 5u la el vom intalni afirmatiile care vor face din Saman. ?n curent radical si care a
avu grija sa se pune in opozitie.
(lauta) percepea orizontul de asteptare si livra marfa pe care o astepta publicul. 8eia
afirmatia lui Slavici in (ieaGa spunand ca scriitorul isi poate afla in sufletul romanesc un
tezaur de moralitate di bogatie artistica. .rima revista Samanatorul, cel din 1#$1-1#$2 aprut
sub &osbuc, (lauta si St , 'osif descide portile lit subiectelor rurale. Ete insa un curent
egitim si ramane un curent literar. 0ace ceea ce Miorescu recomanda ) apropierea de marea
masa a populatiei !tara reala si tara juridica nu e-ista nicio legatura- Eminescu".
=impul cosmic al taranului apt sa fie cuprins intr-o lit care lucreaza cu timp realC
.rima ipostaza a saman nu este una ideologica si nu este ofensiva. &ei trei corifei nu tin
sa poarte o batalie lit impotriva altor mijloace de e-oresie. 6rticolele program atesta dorinta
de largire a cadrului literaturii. +orinta de a face o dreptate literara taranului si nu sociala.
Ecourile au fost mari pt 4 in jurul lui 1#$$ se produce aparitia unei paturi intelectuale cu
origini rurale. +e regula copii de tarani instariti. 'n jurul lui 1#$$ se termina cu aristocratia
romaneasca. .rimul saman. Speculeaza interesul pt teatica taranului. 8evista porneste cu un
andicap de care nu este cunoscuta- .,EB'E. 'n proza este usor de realizat ceea ce isi
propun- nararea unor evenimente iesite din comun iar ele se gasesc peste tot. poezia lumii
rurala putea insemna natura-era deja tema vece, iar in ceea ce priv lirismul * era deja
literatura populara. .oezia celor trei, atunci cand incearca sa fie lirica ramane epica sau
conceptuala. =aranul traieste intr-un timp cosmic, are alte ritmuri. 5u este un primitiv.
Estecert ca el sis traieste altfel emotiile si acest lirism il e-prima cultura populara.
Samanatorist nu inseamna simpla invocare a satului.
6 doua ipostaza 1#$D-1#$9 este cea canonoca a Saman. &ea cu 'orga. Ea largeste
cadrele curentului transformand-ul intr-unul cultural si nu literar.
Nicolae Iorga
Este un ins contradictoriu. 6 avut ambitia de a fi prim-ministru si nu a sesizat ironia
sortii de a accepta postul in plina criza. =anarul 'orga este insa dornic de afirmare. 0usese
socialist in liceu si trecuse prin acel proces prin care eticul este inlocuit cu etniceul si devine
samanatorist. 8euseste sa il detroneze pe 3erea. 5u avea talent in scrieri dar se vede talentul
in istoriografie, memorialistica si discursuri. 8euseste sa impuna doar presupozitii- succesul
se bazeaza pe talentul epic transformand istoria intr-o scriere de idei.
.reia afirmatiile si ideile pe care predecesorii sai intru Saman le rostisera cu oarecare
indecizie si le radicalizeaza. El programa ce sufletul taranesc este singurul pastrator al
moralitatii iar sufletul urban este corupt. 5u este vb de gust literar ci de o fantasa a lit
1

sanatoase care este una de timp eteronomist. ,pera lit !dupa maiorescu" poate fi doar lipsita
de valoare iar astfel este imorala in sine. El nu a spus independenta esteticului ci autonomia
!lit. nu este independenta de societate pt 4 ii foloseste limbajul". 'orga nu credea asta- la fel si
3erea si 'braileanu. (ede opera de arta ca pe un veicul al educatiei. , opera de arta care nu
educa si care nu e-alta valorile etnice neaose este pt 'orga bolnava. 5u eminescu ci iorga este
marele conservator al culturii romane. El isi doreste in mod real sa se revina la vecile
vremuri medievale. 'orga concepe lit ca un camp de batalie si radicalismul sau nu va scadea
nici macar la senectute. =ransformarea Saman dpdv lit este rea. '-a indepatat de la revista pe
&osbus si (lauta care mai sunt prezenti doar din fidelitate si nominal. 'osif se retrage in
munca redactionala. .rimul Saman a fost destul de eclectic. 'l obliga la aceasta si statutul-
prima rev subventionata de ministerul cultelor. .e langa fatul ca (, & si iosif nu erau niste
minti teoretice, in mintea lor mai era si ideea de a face din rev una a scriitoului profesionist
indiferent de orientare. (a radicaliza revista si o va indrepta in zone straine literaturii. 'storia
Saman ca si curent cultural trebuie inceputa cu folclorul. 6u inceput /8istii care au cules
primii folclor- adunare si opatarea pt varianta cea mai buna estetic. 6poi junimea si interesu4
lui Eminescu pt folclor. 6 contat f mult si scoala lui ;asdeu. .ana aPm eforturile fusesera
individuale iar 'orga le transforma in industrie. Saman a devenit in cativa ani de zile o
miscare nationala cu caracetr educativ) aparitia unei paturi intelectuale la sate si la orase cu
origine rurale. Spiru ;aret a avut ideea !combatuta de Maiorescu" de a e-tinde orizontul
invatatorului de sat. ii boteaza pe invatatori ca apostolii satelor dar nu la sacrificiu se refeea
ci la raspandirea valorilor. 6cestia au fost galvanizati de saman in ideea de a fi propagatori de
cultura. ,rganizeaza cercuri de lectura si biblioteci satesti, coruri. S-au implicat politic
infiintand banci populare. 'nseamnatae in cultura. 6ctivitatea saman in senu larg pt care lit
era o unealta a furnizat romaniei pt prima data o infrastructura nationala. Milioanele de tarani
s-au apropiat de e-istenta moderna. &ultural vorbin epoca 'orga este benefica. 'nsa tirajul era
f mic-D$$ * inspatele lor e-ista o strae de spirit o asteptare care face sa rezoneze. 0iind o
personalitate conflictuala se va certa cu ai sai. 'larie &endi) inteligent si critic riguros.
&endi este silit sa plece si in ultimul an Saman inseamna 'orga. Ministerul cultelor intervine
discret si 'orga este silit sa abandoneze conducerea Saman. .er dintre 1#$9-1#$8- eclectice,
facuta de + 6ngel care a adus din noi semnaturi de calitate. 1#$8-1#1$) este cu totul dif de
primele pt ca finantatorul il impinge pe 6urel & .opovici spre samanatorist. Saman devine
altceva. 6 fost mai politizata simai intelectuala, implicarea ei lit prin articole de directie a
scazut f mult iar art politice au depasit simplele pamflete la adresa ciocoilor abordant realitati
politice europene. Slavici incepe sa scrie la Saman fiind prieten cu 6urel.
Saman) curent cultural intins pe o durata de 1$ ani in care universul rural este intr-un
anume sens recuperat ca tema a artei, ca univers spiritula dar si pt viata politica si culturala a
natiunii- eclectic si vag conceptual, reuneste personalitati care vin din directii diferite. 6 doua
accetie este cea restransa, lit si se refera la doctrina literara pe care a incercat sa o impuna
'orga. =emeliile acestei doctrine sunt in primul rand opozitia sat-oras , paseismul ,
antirealismul !idealizarea" si conceptia eteronomista asupra artei. ,pozitia imbraca aspecte
etice cat si etnice, orasul ise parea contaminat de vicii un iad al pacatelor!trupesti si
1

intelectuale". Sub aspect etic orasul ' se parea un teritoriu al prabusirii, un loc in care omul
cuminte si sanatos nu are ce cauta. 6vea insa si o componenta etnica fiind si nationalist.
,rasele erau multiculturale- evrei si imiganti care venisera sa faca afaceri. .e langa
capitalistii straini in aceatsa patura burgeza patrunsesera si fosta aritocratie. 6ceasta
infatisare multiculturala a oraselor ' se parea inspaimantatoare. &osmopolitismul ' se parea o
culpa la fel de grava ca pacatele de moarte. 'n 1#$9, nu iresponsabilitate a provocat un imens
scandal in soietatea romaneasca ducandu-si studentii sa bloceze o manifestatie. 'mpotriva
acestei idei se va ridica tanarul 1ovinescu. ,rasul nu este tot romanescC 1ov atragea atentia
ca aceasta perspectiva este jignitoare pt natiune. &onceptia asocia taranimii si boierimea *
adevarata si proprietara de pamant facand distinctia cu arendasii. Erau identificati cu ciocoii.
'deea lui 'orga era aceea a societatii patriarale. 6rendasii care erau aproape toti straini erau
autorii dezastrului din lumea rurala. Beletin) prabusirea satului este urmare a patrunderii
capitalismului. 'i favorizeaza pe acei intreprinzatori capabili sa profite in stil capitalist-
arendasii. Solutia lu ' 'orga era revenirea la realitatea sociala a vremii patriarale. 2oierul
este una cu taranul. 6ceasta radicalizare produce o tipologie literara. 6pare o literatura
!proza" plina de tarani idilici si de arendai infernali. =aranul este infasisat ca purtator al
intelepciunii e-treme care se e-prima prin cele mai banale proveerbe populare !Sandu 6ldea"
boierul este in permanenta batran si intelept si el. Mintea lui 'orga era ranita de cronici.
(oievozii apareau ca parinti ai patriei. 'orga era complet rupt de conte-tul literar al
momentului. 'orga este antirealist- binele si raul nu sunt instrumentalizate in realism. 5u
asmute binele asupra raului ci aspirand binele interactioneaza cu acest rau- +osto) omul nu
este nici bine nici rau ci aceasta se actualizeaza in fct de conte-t. 'orga voia sa transforme lit
intr-o predica in care binele sa fie opus raului fie la modul contemplativ fie in cip belicos.
+uiliu Bamfirescu desi vb impotriva curentelor traditionale poporaniste el scrie pe aceasta
scema) (iata la tara si =anase Scatiu.
'orga avea ideea ca literatura sa educe. =rebuia in aceasta conceptie sa prezinte numai
e-istenta avuabila a satului. &el mai mare adversar al lui 'on este 'orga. ' se pare ca lit care
e-ploreaza si zonele joase este una imorala. 1iteratura fina o respinge pt 4 ar fi inaccesibila
taranilor- in fapt celor needucati. 'orga instrumentaliza afirmatii si le radicaliza transformand
lit intr-un camp de batalie.
.artea literara din Samanatorul. ?n critic din anii H8$ spunea ca trebuia sa revendicam
numele lui 3oga si Sadoveanu si acestea acrediteaza si samanatorismul este fals. 'storico-lit)
nu sunt ca scriitori samanatoristi ci doar e-ista elementele. 1a goga e-ista lumea satului dar
cel ardelean unde nu e-ista problematica celui din veciul regat. 'n 189$ (iena a dat o
diploma prin care da tuturor romanilor din imperiu cetatenie. Majoritatea taranilor din
=ransilvania aveau pamant. 'n imperiu capitalismul a patruns mai repede. 'n = conte-tul era
national si identitar. .robl era ca din cauza incalcarii legii de catre politicienii magiari nu se
putea de drepturi deja recunoscute. Se spune ca este un poet mesianic. El penduleaza in
permanenta si d-aia este mesianic. Starea sa de poezie se naste din incertitudine. 5ici
sadoveanu nu este saman desi va colabora cu el. &iar din 1#$/ din anul de debut cele / vol
sunt tot atatea directii lit pe care va merge si niciuna nu este saman. &and se infiinteaza (iata
romaneasca pleaca acolo. 'n un om nac jit sad este realist si deci nu este samanatorist. 'n
1

realitate din saman literar nu ramane nimic !Maria &unGan". Sandu aldea era mosier si lit era
felul sau de a fi duios cu cei pe care ii e-ploata. 5evizand esteticul ci culturalul aceasta lit
avea sa moara cu prog dur al Saman, ceea ce a ingropat Saman ca ideologie lit a fost rascoala
din 1#$7. 'n realit ascoala a fost indreptata indirect impotriva samanatorismului. =aranii
rasculati nu s-au rasculat de la sine !de peste .rut" ceea ce contrazicea iminenta conflictului.
=aranii rasculati nu au facut distinctia dintre boieri si arendasi sau alte patrui. 'ntre victimele
rascoalei au fost destul de multi boieri car enu erau e-ploatatori. 8ascoala a distrus Saman. .t
ca dupa un asemenea eveniment mediul politic a reactionat local- impunerea unor
reglementari cari au restrictionat dreptul la prorpietate. +evine clar ca singura solutie este
industrializarea. 1iterar saman a fost o secta. Marea infranta a saman este poezia si de
asemenea teatrul. &urentele traditionale vizeaza mai mult decat literatura si astfel obtin mai
putin. Saman a fost un val enorm la nivel cultural dar la nivel lit gruparea a fost minoritara.
.oporanistii nu erau niste rurali ci niste sociali democrati siliti de imprejurari sa lucreze
cu taranimea pt 4 proletariat nu e-ista. Ei nu au cerut eliminarea din lit a alotor curent si nici
lit e-clusiv taraneasca ci doar mai multa compasiune pt taran si o intelegere a problemelo
rurale.
&?8S 11
&ritica literara vb de o epoca fara scriitori mari- dizolvarea perioadei 18#$-1#18. .oetii
sunt trimisi catre alte perioade) junimism sau interbelic.
M. SADOVEANU
Este atipic. 6devaratul sadoveanu este cel de dupa 1#2$. +upa ;anul 6ncutei avem de-
a face cu un alt Sadoveanu in care utopia naturii se imbina cu utopia cartii. =oate aceste
elemente le gasim si in Sadoveanu din 1#$/. 8omanul mitic la care aspira Eliade l-a scris
Sadoveanu. El a fost recunoscut pe toate planurile ca un mare scriitor inca de la 1#$/. +upa
al doilea volum din 1#$/ Dureri inabusite, incepe sa scrie din ce in ce mai bine, astfel incat la
1#$A era deja format. Marea trasnformare din 1#28 este o mica revolutie anuntata de multa
vreme. .ortretul facut de 1ovinescu in 1#$A%# cu malitie era adevarat. 6mandoi pornisra din
acelasi punct dar au evoluat diferit.
Saman- poporanismul
Saman a fost un mare curent cultural care a avut repercursiuni in clusiv in viata
economica si politica in timpce popor. 6 fost o miscare de elite, de grup restrans
reverberatiile fiind prin persoane si nu prin idei. &ele doua curente sunt inegale. Elementul
care il leaga pe Sadoveanu de amandoua este u#ti(area treutu#ui. .op. .are a fi un curent
reformator. .roblematica il intereaseaza numai in masura in care isi pune problema traditiei
nationale in arta. Sadoveanu a ezitat f putin in privinta leg cu trecutul. +oar in Dureri
inabusite- influenta saman !(lauta" este mai vizibila. 'n + . tentiTa de a face sociologism il
impinge intr-o directie pe care nu o mai cultvase- relatiile sociale din lumea satului. (ol. este
mai degraba o e-ceptie. &ultura lit a lui Sadoveanu era tributara unor lecturi disparate, un rol
1

important jucand Bola si clasicii rusi. 'nvata lectia personajului slab, a oamenilor de prisos, a
acelor persoanje pe care viata le pune in situatia epica de a nu fi stapane pe destinul lor. 1a
Bola asemenea per. 6par prin impingerea la limita a realismului. 8ealismul deja il infatiseaza
pe om prins in gearele unor raporturi sociale de care este determinat. 5at merge mai departe
si le face implacabile si apare !adugand fiziologicul" predestinarea. 1a clasicii rusi personajul
este definit mai abisal. Si intelectualitatea rusa a privit fenomenul modernizarii rusiei ca pe o
forma fara fond. 6cesti oameni sunt cei pe care fenom moder. 'i scoate in afara spatiului
societatii modernizate) micii boieri, nu pot intra in jocul noii societati, se pierd in melancolie,
in inutilitate !3ogol) suflete moarte". Viata ii traieste pe ei. 5umai in acest vol viziteaza
cestiunea sociala si da un ton mai apropiat de saman. +iferenta dintre saman si alte curente
in care istorimul este) trecutul istoria pt saman nu inseamna tot trecutul al romanitatii ci
inainte de intorcerea inainte de aparitia raporturilor capitaliste. Este mom in care nu e-istau
arendasi si rel dintre tarani si boieri erau patriarale. ,ricat de omenoase ar fi fost aceste
relatii, saman nu observa ca e-ploatarea tot e-ista. , asemenea viziare la Sadoveanu are loc
in + in rest istorismul lui este de alta factura decat cel saman. El se intoarce in timp pana in
Evul Mediu sau per dacilor. +ar nu este EM romantic, eminescian asa cum nici anticitatea
nu este cea romantica. Savoveanu coboara catre anticitatea in cautarea mitului, intr-o forma
de cun difetita de cun rtionala. 'storismul sau nu se leaga de critica prezentelui. El contrapune
ideea de e-istenta organica de factura cosmica a omului care traieste inca in mit, e-istetei
desacralizate a omului contemporan. 6junge un om gol ce traieste intr-un loc gol in care nu s-
a intamplat nimic. 6ceasta lit istorista nu se leaga de istorimul romantic ci face casa buna cu
lit de vanatoare si pescuit a lui Sadoveanu- se elibeeaza de social si isi regaseste conditia
initiala- revine in sanul naturii avand acces la un alt tip de cunoastere. .rozele lui de van si
pescuit nu sunt o colectie de mosnegi sfatoLi ci miracolul este insusi fenomenul pescuitului%
vanatorii. &al are dreptate) marile romane mitice nu sunt un accident, nici urmarea iniTierii lui
ci sunt o evolutie fireasca a acestei literaturi si a unei cestii pe care o cauta ciar si in pov de
inceput. 6re o umanitate elementara.
Radu ernatescu! Istoria oculta a literaturii
Miturile sunt de mai multe feluri la Sadoveanu)
mitul crULmei al anului ca loc de intalnire nu numai intre oameni ci si intre povesti.
&rasma sua anul sunt locuri in care salasluieste cunoasterea.
Mitul istoric) vecea moldova sec 17 pe care il va mai vizita in zodia cancerului
ajungand pana in epoca lui Stefan cel Mare. 0ratii @deri este ciar contituirea unui mit si nu
istoria lui Stefan cel Mare. &um sadoveanu nu este tare la scene epice ci la povestire- filmul
nu poate face asta.
Mitul locului in care nu s-a intamplat nimic) micile romane din jurul lui 1#2A. a"ul
#geni$ei ostea. !persectiva lui 1#9$ romanul francez- modern este sadoveanu si nu &amil
petrescu". Este locul desacralizarii in care elentele sunt moarte pt ca nu mai sunt insufletite de
prezenta satului. Elementul mitic ii imparte pe oameni in interesanti si de prisos. 6ceste
mituri strabat opera lui Sadoveanu. 1e gasim focalizate in perioada interbelic dar se nasc in
1#$/.
1

Sunt scriitori care nu tin de momentul istoric in care e-ista.
Sadoveanunu a fost un cap teoretic. '-a placut e-istenta practica. +upa bacalaureat nu a
mai dat la facultate. S-a casat devreme si a facut copii iar pasiunile au fost 2) scrisul si
vanatoarea Vpescuitul.a intervenit f rar in dezbaterile de idei si a facut-o f scurt si sibilinic.
Simpatia pt taran nu trasnpare in literatura. 6titudinea naratorului nu este sentimentala ci ete
neutra- oracolul din +elpi) instanta narativa care descire spectacolul lumii. 6 fost considerat
ca apartinand saman si popor de catre cei ce faceau parte din aceste curente. 'n per comunista
sad era un precursor al socialistilor !era considerat". 'n anii A$ com romanesc pastra nuantele
antiTWrWneLti. 'n per 1#$/-1#18 el evolueaza intre cele doua curente. .ublica mai mult in
aceasta per decat in interbelic. 'n 1#$/ va da / volume. +a impresia unui ordinator care
efectueaza operatiile simultan in timp ce in interb va lucra pas cu pas. Este bogat si divers
acest sadoveanu.
(a publica in 1#$7 insemnarile lui 5icolae Manea unde foloseste conventia
manuscrisului gasit- interesant ca doc de epoca. Saman) este al lor pt ca ilustreaza tipul
intelectualului inadpatat. Este si nu este saman. 5iculai Manea nu este un tanar ambitios ci un
ins devitalizat de la bun inceput, lipsit de energie moralW. Este un personaj slab tipic. 8oman
interesant despre ce se int cu un om lipsit de energie- sugereaza f bine ideea de obiectivitate
prin conventia manuscrisului.
;S targul de provincie. 1asata gravida de un roman !este evreica" lasata gravida si este
respinsa de lume. Mariajul interconfesional era o mare problema. 6ici este insa impins la
paro-ism) ea il iubeste pe seduccator, familia o sustine iar ea cade victima prorpiei spaime)
nu a prejudecatilor ci a lipsei de iubire. Sadoveanu calcW principiul antisemitismului
samanatorist und evreul este fie arendaL fie cUrciumar. 1ecTia lui Sadoveanu este cW deasupra
prejudecWtuilor este iubirea. &alinescu avanseaza 2 ipoteze interesante) 1. Sugestia unei
%i#iatii ara3ia#iane. 'n mod normal lui Sadoveanu ar trebui sa ii fie straine aceste balcanisme
pt ca el este originar din 5 Moldovei- nu este deci sudul levantin. Elementul oriental spune
&Wl pe calea lui caragiale patrunde) predilecTia lui Sadoveanu pt situatia epica a tanarului
innitiat in amor de o femeie mai varstnicaJ tipologia feminina naprasnica- femeia care poarta
cu ea un blestemJ
2" influenta lui 2ratescu (oineLti- nu numai in lit cinegetica ci si in cea a lit de
provincie. &a si 2( si Sadoveanu are o problema cu epicul) povesteste scurt, grabit sa aduca
naratiunea intr-un punct de oprire din care sa poata continua conversatia. +iferenta este
stilul . 2( este un mesrias in intelesu mescin. Stilul lui Sadoveanu traieste numai in lumea
lui Sadoveanu. 5u se traduce in alte limbi.
6ceste filiatii ne sugereaza ca ar putea e-ista si altele.
D. 1iteratura de consum) romane 4ai!uesti. .roza aceasta s-a raspandit f tare dupa
187$. +esi era fiu de avocat nu era un elev silitor. 'nfluenta romanului aiducesc se vede in
toata proza) ntUmplWri neaLteptate Li tipologii. 1umea medievala este si ea aiduceasca.
=oate personajele lui sunt aituite, e-ista comploturi. 5u se teme sa foloseasca procedee din
lit de consum. 5u numai in proza istorica ci si in 2altagul sunt procedee din lit de consum-
1

roman politist. 0lorin Manolescu vb despre Sadoveanu ca despre un autor cu oferta multiplW.
0raTii @deri- citit probabil aiducesc) Ntefan cel Mare apare doar mediat, prin povestirile
altora.
El a fost in relitate un ins cu psiologie orientala. .ovestea devine discurs.
'nterpretarea incepe de la sti#. 6re un dezavantaj- nu este sensibila la fenom
tmporalitatii. 5u avem de-a face cu un timp cronologic ci cu unul cosmic, mitic. Stilul nu
arata a til de prozator natural !asa cum nu arata nici la creanga". +ialectologii au constatat cW
muntenismele domina proza lui Sadoveanu iar elemente din 5 Moldovei aproape ca nu
e-istW. El intra in seria ce incepe cu 5eculce, &reanga, Sadoveanu- toti din aceeasi zona. 6bia
dupa Sadoveanu povestitorii coboara spre campie. 6ceasta coborare se prd tot intr-un spatiu
sadovenian- balTile.

&urs 12
'n aceasta epoca scriitorii isi disputa cestiuni fundamentale pe tema artei. .erioada este
efervescenta si este marcata de ancete si polemici, insa prin polemica se intelegea o
polemica educata! intalnirile e-trapolemice se desfadsurau prieteneste". Ei-tsa insa si o
literatura dezideologizata. .osibil datoritta la-itatii curentelor, literaturii tinere a 8omaniei.
E-ista o pendulare a scriitorilor pana la definire. Semanatorul este o mare de confuzii.
.oporanismul este mai bine definit si pentru ca este un curent minimalist. .erimte
originalitatea si independenta scriitorului. E-ista scriitori care figureaza in ambele tabere si
altii care migreaza precum si uni care sunt inregimentati din confuzie. 'ntre aceste curente s-a
creat un spatiu neutru !in lupta dintre traditionalism si modernism" care tine si el de
modernitate pentru ca ea sustine ideea de autonomie a esteticului, a literaturii care e-ista in
sine.

Mi4ai# 5ra3omiresu
Este un caz, si este citat de ist lit din europa. .ana la 1#18 a fost unul dintre cei mai
influenti critici. +upa 1#18 a fost ironizat si batjocorit. 8ealitatea este ca el nu era un critic. ?
avea insa gustul-diferenta intre valoare si nonvaloare) in ce masura scriitorul a ajuns mai
aproape de desavarsire si cum ar fi trebuit sa arate opera nereusita. 'n scimb avea cap
teoretic si era un estetician. 6sta e-plica de ce teoriile sale desi nu s-au bucurat de trecere in
critica romaneasca sunt citate in strainatate. 5u a descoperit niciun scriitor, dimpotriva a
propus literaturii multi scriitori care s-au dovedit neviabili. Este un continuator a ideilor
simple ale lui Maiorescu. Maiorescu a avut geniul sa vina intr-o epoca confuza cu un proiect
literar simplu, posibil) autenticitatea setimentului, adecvarea. +ragomirescu este discipolul si
urmasul sau. El considera ca o opera care potenteaza la ma-imum cei doi factori si in care
acordul se realizaeaza perfect intre ei este o opera. Etalonul este capodopera pentru critica
1

literara. Scriitorul trebuie sa aibe in minte modelul ideal al capodoperelor pe care trebuie sa le
depaseasca.
+ezideologizare) prin la-itatea curentelor, prin perindarea scriitorilor dintr-o tabara in
alta. 2. Sosirea unor scriitori din =ransilvania. 1a sf sec al 1#-lea devenise pt scriitorii romani
din = de nerespirat din cauza autoritatilor magiare care isi incalcau propriile legi pt a
transforma natiunea de etnie maciara in nationalitate magiara !romanii". Era f greu ,
material sa faci literatura- organele de publicitate in lb romana erau rare si era periculos. 6poi
nu prea mai era momentul pt literatura. !in timp de razboi muzele tac". Scriitorii fug) cosbuc
iosif, rebreanu. =anarul rebrean este contributia ardealului la dezideologizare. ?n al treilea
element il constituie aparitia unei noi generatii de scriitori) 6rgezi, Sadoveanu, 2acovia,
.illat, 'on 3inea etc. unii se vor alipi gruparilor deja constituite. 6ltii nu) 1ovinscu. ?nii
ciar daca vor impartasi pt un timp progaramul se vor manifesta ca scriitori de sine statatori
moemntul de coagulare a tentativelor de creare a unui colt dezideologizat este moemtul 1#$7
cand se produce succesiunea la convorbiri literare. 1a acest moment ea este o revista moarta
pt literatura larga publicand doar nume consacrate si studii comple-e antropologice.
Maiorescu a avut mai multe tentative in a se deroga +e &1J numai ca in 1#$7 nu mai prinde
.arlamentul si se refugiaza la 6cademie unde a condus sectia de stiinte filologice si a revenit
in activitatea literara. .rezideaza si tine tt felul de raporte academice. 'n 1#$7 intra din nou in
.arlament- ultima etapa si cea mai fructuoasa- si cedeaza succesiunea &1 unei noi generatii.
E 1ovinescu vorbeste de D generatii post-maioresciene) realitate este ca in prima generatie nu
e-istau critic- sg 2 care pot si invocati sunt 'larie &endie care nu prea avusese de-a face cu
&1 iar al doilea era M +ragomirescu !supra". 6u ales pt succesiunea la &1 un geograf pe
Simion Meedinti- se accentueaza caracterul stiintific al revistei in detrimentul celui literar.
M+ scoate propria publicatie &onvorbiri pt ca apoi sa se numeasca convorbitri critice. 5u s-a
dorit si nu a fost o revista personala. Multe din ironiile la adresa lui +ragomirescu sunt
nemeritate. 6 fos o publ in care M+ a incercat sa creeze un nou drum-fapt evident inca din
art progarm. 6cest nou drum n-a putut fi creat- nu avea gust. 'n scim && u fost un f bun
magazin literar- publica nume valoroase din toate generatiile si toate provinciile si gruparile
singura conditie fiind valoarea. M+ nu a afisat anumite obligatii pt scriitori care voiau sa
publice dar este evident ca a favorizat pe cei moderni. 5ivelul lit este mai mult decat onorabil
si acest ecclectism a fost favorabil dezideologizarii. & critice si-ai legat numele si de un esec
rasunator- mpunerea lui .anait &ernea) in jurul lui 1#$7 era f popular. Era de origine bulgara.
5u stia bine romaneste-regimul prepozitiilor. 6 facut studii stralucite de filozofie, si a parut a
ilustra un tip de poezie in care M+ credea) poezia filozoficW. +ragomirescu neavand gust
facea confuzia intre filozofia gnomica si poeza filozofica prorpiu-zisa slab reprezentata in lit
pana la 1 2laga...& este un poet discursiv a carui maniera poate fi catalogata drept
neoromantica si abundenta de idei folozofice nedigerate poetic est pregnanata. Este un
epogon eminescian. +incolo de aceasta campanie nereusita a acestui poet- care va muri
prematur- rev && a jucat un rol pozitiv in procesul de largire a campului lit prorpiu-zis
estetice. S-a descis catre scriitoii moderni si a militat pt o literatura care sa fie estetica. .r
M+ operele literare se imparteau in 1. &apodopere, 2. +e talent, D. +e indemanare.
1

1. capodoperele suntr cele ale lit universale validate de timp. 2 operele de talent) dif este
de calitate. &apodoperele evolueaza intr$un cer abstract si sunt imuabile si sunt modele
perene. +ragomirescu nu avea suf subtilitate ca sa vada ca si capodoperele sunt perisabile
! de circulatie". &redea ca lit este alcatuita din doua paradigme diferite si credea ca ele trebuie
sa constituie modele iar menirea scriitrului este sa reproduca structura. &redea ca a gasit
secretul capodoperei) %tiin$a literaturii. &redea ca e-ista o structura a capodoperei si trebuie
compararea operei cu aceste capodopere. &redea ca operatiunea critica este una pedagogoca.
El intelegea ca un critic poate sa il ajute pe oricce scriitor sa scrie capod livrandu-' secretul de
constructie. Sisteul sau de lectura ca orice sist care se vrea complet avea o tendinta catre
mediocritate- capodd emin ' se parea somnoroase pasarele- raspundea simultan cerintelor lui
+rag. 5u intelegea ca e-ista opere care sa nu raspunda decat uneia sau alteia din
catracteristici !razboi si pace". 'n jurul sau nu au venit decat scriitori consacrati. &olaboratorii
sunt alesi pe criteriu valoric si unul dintre ei este &aragiale) nu-' placeau teoriile.
8eprosandu-i-se de catre + ca nu are suficienta natura in opera sa a raspuns ca aer cata
trebuie. 6 colaborat la && numai cu poezii. 8evista asadar este altceva decat ce a prop M+.
Ea nu areusit sa creeze un bastion distinct dar reusit sa-' convinga pe scriitori ca dincolo de
dispute si indemnurile adresate de liderii de opinie spre simpatizarea taranilor se afla opera de
arta care este un produs al mintii ai al mestesugului ca val lit este o valoare in sine. 5u este de
mirat ca 1ovinescu s-a oprit si la && fiind multa vreme al doilea critic al publicatiei dupa
M+, aici are lc polemica despre e-presionism unde m+ il ajuta pe 1ov sa scoata
impresionismul de sub zodia zeflemelei si tot aici 1ov va publica o serie intreaga de cronici la
cativa scriitori mai putin cunoscuti) ol$ul nostru latin. 'ncerca sa articuleze ideea ca intre
arta cu tendinta si arta pt arta e-ista si altceva- o lit clasicizanta desprinsa de contingent si
social. Modellul nu este nici in 0ranta nici uin 3ermania si nici in cronicari ci in modelul
anticitatii greco-romane. 6ceasta incercare are importanta. +ezideologizarea problemei
taranesti din 'on are legatura cu revista la care vine mai intai-&critice.
E. Lo(inesu
Maturul 1ovinescu il asasineaza pe tanarul 1ovinescu. Este creatoruil modernismului,
sincronismului, autorul unei istorii a lit si a unei istorii a civilizatii. 5u s-a multumit sa
consemneze ce apare ci si sa provoace ceva sa apara. 1ui ' se datoreaza aparitia romanului
modern si tot lui is e dat recunoasterea fenomenului argezi si sub aripa sa s-a format cea mai
teribila gen de critici. .almaresul critic al batrunului 1ovinescu este impresionat. 0igura
tanarului este cel putin la fel de interesanta. &and apare Sburatorul 1ovinescu era deja gata
format. .utini dintre cei care ii treceau pragul casei mai stiau ca el era urmas d boiernas, ca a
fost coleg cu Sadoveanu su s-a format sub 3erea. 6junge de la paseismul modovean la
madernism. 6cest drum a presupus un proces de autoconstructie si autocritica, plus multe
ezitari. &ei care il judeca pe 1ovinescu prin prisma maturitatii sale) protretul nu e cel splendid
din 'storia lui calinescu, nici un critic nascut si format sub zodia talentului ci este si un critic
facut. Slova de foc si slova faurita se impletesc in critica sa ca in poezia argeziana. 5imic nu
1

anunta viitoarea cariera. El a fost un eminent student al sectiei de limbi clasice. &eea ce a
urmat absolvirii a surprins pe toata lumea) doctorat la Sorbona sub conducerea lui Emille
0aguet si o carte in doua volume &a'i pe nisip dedicata lui 'orga. 6 urmat o activitate critica
destul de putin convingatoare in epoca. 5u a avut in epoca autoritatea pe care o va avea apoi.
El a fost contestat si dinspre zona ramasa in jurul lui 'orga si dinspre legionari si comunisti.
Maestrului ii repugnau e-tremele care i-ai si raspuns. &amil .etrescu scrie un intreg pamflet
E 1ovinescu sub zodia F . ' 2arbu scrie o serie de pamflete la adresa istoriei lit rom
contemporane a lui 1ovinescu dar nu il impiedica sa il numeasca pe lov singurul european de
la dunare. &alinescu are / portrete) niciunul nu seamana cu celelalte. 6utoritatea sa critica
este insa incontestabila. &azul Eliade) nu trecea mare scriitor pana la validarea de 1ovinescu.
Si avea dreptate 1ovinescu, Eliade nu era un mare scriitor. 'nainte de 1#18 1ovinescu nu era
un critic de autoritate. 5iciunul dintre scriitorii importanti ai acestei perioade nu a fost asa pt
4 a fost recunosct de 1ovinescu. .e argezi nu il suporta si nu vedea poezia din spatele
gazetariei lui 6rg dar n-a vazut nici cele doua Idebuturi7. =otul incepe rintr-un proces de
licidare. .reia formulele lui 6natole france si spune ca actul critic nu poate fi decat
subiectiv, critica nu poat:e atinge adevarurile operei le poate doar apr-ima printr-un proces
care nu-' niciodata liniar, va spune ca singura garantie dintre autor si te-t este cultura literara
a criticului !cultura ii mediaza interpretarea". 6cuzatia de subiectivism nu este valabila pt ca
aceasta cultura tempereaza si mediaza. +octoratul la Sorbona parea aE' descide calea
universitara. ?n semestru preda 1#11-1#12) /8 si post /8. 5u a avut parte de aceasta catedra
universitara. +estinul sau social a fost f nefericit. 6 fost toata viata prof de liceu * greaca si
latina. 8atarea catedrei univ si-o dat conflictului cu 'orga. El a facut un gest de curtoazie
dedicandu-si vol de debut lui 'orga insa pozitiile sal eimpresioniste lui nu i-au placut
criticului de la Saman. 'orga il va bloca toata viata pe 1ovinescu !catedra si academie". 5u
este insa o nenorocire. 5u a sacrificat convingeri pt o catedra. 5u s-a impacat cu 'orga ci
dimpotriva a mers mai departe pe linia pe care o adoptase si merge la &&.
'n perioada dintre 1#$/-1#18 activitea lui critica inseamna 2 lucruri) afirmarea unei
metode- ipresionismul si cautarea unei directii. .rimul proces este mai reusit decat cel de-al
doilea. El porneste de la o preluare mimetica a concepiilor impreioniste franzece si ajunge la
o conceptie propriue a impresionismului. , va aplica mai arziu in istoria lit rom
contemporane. 6ceasta a doua fazaa impresionismului incepe in 1#$# in urma polemicii cu
M+. 'n definitia lui 1ovinescu impresionismul era mai degraba un eseism decat o critica.
.ublica cu o nota personala in care se refera polemic la acest articol aratand ca agnosticimul
nu afec casa buna cu critica si misiunea criticului este o incarcata de o responsabilitate eticW,
aratandu-' ca opera lit are o structura si ignorarea structurii nu este buna. 'n noua formula de
dupa 1#$# critica lov arata altfel. 'ncepe o serie de vol numita critice incepand procesul
revizuirilor. 6rata ca gustul public se modifica si criticca trebuie sa revizuiasca parerile.
8evizuirea vol anterioare este comandata de scimbarea opticii in privinta impres. 'ncepe cu
judecata de gust care este amplificata prin intuitie pana cand criticul ajunge la calitatile
eminente ale operei si apoi pe calea demonstratiei trebuie sa justifice estetic opera- facultee
maitrase. 8evizuirea nu trebuie vazuta ca o scimbare la fata. 5iciodata ele nu contin alterari
fundamentale ale jud de valoare ci doar modulari ale acesteia. Se confunda aceste revzuiri cu
cele morale pe care le va practica intre 1#18-1#1#. 6cestea sunt legate de comportamentul
1

unor scriitori in timpul razboiului. El insa nu avea calitatea morala sa judece pt ca nu fusese
combatant. 8ev morale sunt strict temporale, conte-tuale. 8ev este o fatalitatea actului critic-
presupune evolutie. Se va ajunge ciar la o situatie ilara.
6ctul critic este unul de mare responsabilitate, in epoca noastra gusturile se scimba din
ce in ce mai repede iar criticul are obligatia de a citit opera din perspectiva contemporanlor
sai. 'n ceea ce priveste impresionismul) clarificarea de dupa 1#$# va fi reusita.
'mpresionismul devine o metoda critica pe car enu o mai contesta nimeni pt ca corespunde
relativismului epocii. 'm$resionismul functioneaza numai la nivelul lecturii estetice si nu la
nivel seciologic. Mai putin reusita este tentativa lui 1ovinescu de creare a unui curent literar
propriu. ,rice critic incearca sa isi insuseasca niste instrumente ale actiunii sale- revista,
catedra etc. calinescu a avit revista dar nu a avut cenaclu etc. lovinescu incerca deci sa isi
apropie instrumentele si cum deja catedra o pierduse se concentra asupra grupului de scriitori.
5u ii placeau traditionalistii. 5eaga multi autori. Este detractor a lui caragiale si eminescu.
5u ii plac nici simbolistii e-tremi. 'ncearca sa se fereasca de apropierea de varfuri. 'ncearca
sa delimiteze un teritoriu propriu dar cei pe care vrea sa ii promoveze nu sunt mari fie au un
destin nefericit- mor repede. .erioada dintre 1#$/ si 1#18 este cea in care detroneaza
varfurile. 'dentifica punctele de fractura logica a discursului. Este o activitate de sanitar al
literaturii a avut o mare contrib la ceea ce s-a intamplat dupa 1#18. .regateste terenul pt
aparitia scriitorilor adevarati. 5u are insa suf intuitie critica in aceasta perioada. ?nele din
aceste inaderenta vor ramane si dupa 1#18) nu va vedea niciodata pe 2acovia ca pe un mare
poet. (ede repetitivitatea ca pe un defect si nu ca pe o formula. 1ovinescu se indoieste
sistematic de valorile trecutului si este astfel un critic al prezentului. 5u face diferenta intre
critica si istorie literara. .t el nu e-ista decat literatura contemporana. 6ceste idei erau foarte
impopulare la 1#$$. Soc de atunci era foarte respectuoasa fata de trecut.
0enomenul literaturii dezideologizate nu a tinut capul de afis a perioadei ci au fost in
prim plan polemicile. =entativele de a crea un al treilea pol sunt importante pt ca anunta
modernitatea desi nu da opere importante. 1ovinescu va creste spre deosebire de M+.
Curs &romo6ie 1271
1iteratura este autonomW dar nu este independentW- mparte cu societatea limbajul Li
dezvoltarea societatii nu ii este indiferenta. 8egimurile politice nu s-au dovedit capabile sa
elimine literatura- au eliminat fizic dar scriitorul. Saracisa insa afecteaza dezvoltarea
literaturii pt 4 ii afecteaza institutiile- revistele pt spiritul critic. 'n aceasta perioada se
produce o apropiere de literatura europeana. 6ceasta modernizare din zona lit nu ar fi fost
posibila fara progresele din economie. 6 provocat aparitia unei noi clase de cititori, a facilitat
aparitia de instrumente, a consolidat statutul universitatii facand din calatoriile de studii
advevarate F
1

Se creeaza o forta de atractie e-ec de romanii aflati in teritoriile aflate sub dominatie.
=ransilvania era mai dezvoltata industrial. &iar daca in regat sit taranimii ramane mai
proasta decat a celor din =ransilvania, romania se dezvolta. 1a 18#9 cand austro-ung
intrerupe rel economice cu tara noastra transilvania intra in colaps. +upa 1#$$ se constituie
piata unica romaneasca care asigura si unitatea teritoriala. Slavici) pt to$i rom(nii soarele
)cultural* de la Bucure'ti r+sare. &iar daca nu toate mergeau ca la carte macar nu e-ista
tiranie. 5u e-ista o lege a presei. .t 2asarabia 8omUnia era modelul democraTiei- Stere care
critica starea TWranilor nu observW libertatea cu care poate face aceasta critica. Semnul este
aparitia unei noi generatii de scriitori in =ransilvania. 1icideaza teoriile istorice si lingvistice
ale lui &ipariu, Sincai si Scolii ardelene. 1imba lit din ardeal devine cea din regat sub
conducerea lui Slavici a revistei =ribuna. Este un fenomen de modernizare caci meritele
scolii ardelene devenisera istorice!indepartate". Ncoala ardeleana nu a dat scriitori ci doar
cultura. 1iteratura este insa cea care atesta perofrmanta intelectuala a unui neam. Se constata
in trans raspandirea lecturii, inflorirea bibliotecilor et ciar daca rom din = nu au o patura
urbana. Modernitatea in lit roma acum apare) modernismul este un curent literar, o fateta a
modernitatii reprezentata e principiile lovinesciene.
.rejudecata ca aceasta per nu a dat mari scriitori sau ca oricum cei mari apartin altor
perioade!fie precedente sau modernismului". (alidarea marilor scriitori s-a produs inainte de
18#$. 'nsa au continuat sa scrie. &aragiale va da 2 volume de nuvele, Slavici va da Mara iar
Maiorescu va valida o noua generatie) Sadoveanu Li 3oga. 'si va scimba insa teoriile. &iar
daca ceilalti !1ovinescu, 2acovia , argezi etc" au fost validati dupa 1#18 dar nu au fost
spontani ci erau deja formati. 6 fost epoca mult mai bogata in scriitori medii. 1iteratura nu
este alcatuita numai din capodopere. , lit moderna nu este una de capodopere intamplatoaree
!=iganiada" ci una in care actul literar este difuzat pe toata suprafaa sociala iar operele de val
se ivesc firesc in cadrul acestui peisaj variat. Marii scriitori se evidentiaza pe campul celor
onorabili. .rezenta acestor scriitori onorabili este atesta si de un alt fenomen. 6pare prima
dificultate in a individualiza clasicii. 'n per @unimista erau A. 6cum, apar scriitori care sunt
clasici prin valoare fara a fi prin posibilitatea de a fi studuiati in clasa sau prin raspandire.
6l 2rat (oinesti este clasic) da pt ca are arta literara, este educativ insa etosul sau nu este
unul clasic ci unul marunt !de grefier". 6cesti scriitori sutn incadrati in cat de mici maestrii.
6ceasta cat este un ecou al aparitiei clasei de cititori medii. S-a spus ca sec 2$ incepe in 1#18.
E adevarat daca pornim de la o optica meilleur-ista) mersul catre absolut. 'n realitate epoca
interbelica este o evolutie. +ar totusi a fost o epoca de consum si nu una de constructie se de
acumulare. Mom in care a cazut comunismul mediul intelectual s-a intors catre interbelic.
,ptiunea a fost gresita pt 8omania anului 1##$ avea nevoie de cinstructie si nu de
dezagregare. 'nterbalicul a prelungit multe din elementele de sec 1# care parea ca perioada
anterioara o depasise) e- 2raescu. 1ovinescu l-a contrapus lui &aragiale. 8avagiile pe care l-a
facut razboiul a afectat o mare parte din modernizarea de pana atunci, a facut tabula rasa din
niste pozitii afirmate pana atunci.
1a 1#18 se implineste un proiect) unirea. Se produc insa un aos si o dezorganizare
totale. 5u pare capabila de a controla acest eveniment. Se prod o ruptura intre ampolarea
1

economica si mentalitatea romanilor. 'n comparatie cu acest aos interbelic peridoada de
dinainte este mult mai asezata.
?nitatea timpului interior) Macedons4i, Slavici etc. este o lit molcoma si tinita in care
se simte influenta pozitivismului. .ozitivismul sufera un proces de imblanzire- devine dintr-o
doctrina filozofica o doctrina de viata. Se raspandesc idei in mentalul colectiv. 'deea ca
oricare ar fi limitele cunoasterii, cun stiintiica poate rezolva orice problema. &onvingerea de
natura morala 4 omul este un animal perfectibil pe care educatia il poate imbunatati. ,amenii
de la 1#$$ sunt mai toleranti si conciliabili. +e aceea a si fost mare socul primul 8M. ,mul
de la 1#$$ este determinist) crede ca toate fac sistem in lume ca este suf sa identifici o cauza
pt a gasi medicamentul problemei. &auza * problema taraneasca. 6ceasa presiune a
determinismul !consecinta a pozitivsmului" e-pplica spiritul constructiv al epocii. ,amenii
aspira sa faca sistem. .ozitivismul inseamna si respectul fata de niste valori considerata
imuabile pt 4 intr-un anume sens are neovoie de certitudini. 5u poate lucra cu elemente
apriorice. 8aman atasati unor valori medievale) respectul fata de cei batrani !gerontocratie" si
este o soc ieraricaJ resp fata de institutii !a monaului", casatorieiJ legea presei si cenzura
vor aparea in perioada interbelica iar presa de dinainte era mai importanta. ,amenii au
certitudini si vor de la literatura certitudini. 6bia dupa moartea sa a aparut cetitudine
!Macedons4i nu a placut". 'mblanzirea simbolismului si marginalizarea simb radical se
e-plica tot prin nevoa organica de certitudini. 6cest cult al certitudinii se manifesta in
literatura prin mestesugul literar. 'n per junimista era o confruntare dura intre cei cativa
junimisti si restul scriitorilor romani care intrau la categoria betie de cuvinte. .rim-planul
literaturii este ocupat de scriitorii mari si de cei medii care insa scriu foarte bine.
&onstientizeaza necesitatea si codul literaturii pe care il invata. Si cititoturul participa la acest
cod, avand instrumentele pt a-l decoda. ,pre ade arta este opera de arta pentru ca este forma.
&ultul pt forma pe de o parte si mestesugul literar pe de alta atesta ca aceasta epoca putin cam
burgeza are totusi un idela estetic. 8esimte o nevoie de frumos. Epoca nostra se
indeparteaza de acest ideal. .e langa un ideal estetic epoca are si un ideal moral. Moralitatea
rezida in solidaritatea cu cei multi sarmani- de atitudine. .e versantul modern moralitatea
rezida in asumarea esteticului- sacrificiul total in favoarea artei. 'deea de moralitate de la
Maiorescu este similara cu cea traditionala.
=impul literaturii) o epoca avand certitudini si avand respect pt ieraie etc. este una a
evolutiei si nu a revolutiei, una a desfasurarilor lente si nu marilor arderi. Starea de asezare se
vede mai bine in prozaJ proza scurta si romanul este rar si neconvingator. =impul prozelor
scurte este interesant) prozatorul in loc sa contraga timpul !conventia filmului" proza de la
1#$$ opereaza cu o enorma dilatare. &iar timpul scitelor lui &aragiale de la 1#1$) placerea
dialogului care dezvaluie mentalul unei societati tinite !8epaos de duminica". .lacerea
povestirii nu inseamna epic ci diegesis. E o lume careia ii place sa povesteascW- &oLbuc.
E-ista o tendinta catre discursivitate si retorism a prozei fata de ceea ce se va intampla in
interbelic. !8ebreanuE grefier si ;ortensi si &amil destructureaza romanul". ,mlu lui &amil
. este fracturat de idei si nu mai are timp pentru poevestire. Se vede o politete in literatura,
comuniunea in literatura bazata pe respectarea unor reguli. Este o lume politicoasa pentru ca
nu il e-ileaza !cultural " pr Macedons4i.
1

'ncapacitatea de a depasi anumite bariere inseamna inapetenta pt metafizic. ,mul de la
1#$$ se simte bine in lumea fizica. Este in mare masura ateu, se bazeaza pe stiinta. Este totusi
un ins destul de sceptic- este insa mltumit de propria sa conditie. 5ici entuziasmul nu atinge
cote inalte in epoca. 'ntrebarea lui (lauta ramane valabilW) nu ni sunt visatorii. Epoca cauta
binele si nu mai binele. 6ceasta inapetenta pt metafizica este tot o urmare a pozitivismului)
acumularea cantitativa nu produce saltul calitativ. Saltul calitativ se produce prin ruptura
paradigmatica. ,roare de revolutie este consecinta acestui meilleur-ism. 'n realitate saltul
calitativ se putea produce doar prin trecerea de la capitalismul bancar la cel industrial !facut
in vremea lui 0erdiand". 1a izbucnirea rzaboiului 2ucurestiul ere orasul cel mai industrializat
din estul europei. Mai toti interbelicii sunt produsul mentaitatii epocii anterioare ) 1a
Medeleni. &iar si Eliade. 3. &Wlinescu va avea o concepTie criticW foarte modernW
!asemWnWtoare cu 8. 2artes".