Cuprins

1.MEMORIU DE PREZENTARE .................................................................................... 4

1.1.Generaliti ....................................................................................................................... 4
1.2. Studiul comparativ al autovehiculelor similare cu cel din tema de proiect: ................... 8
2.MEMORIU DE CALCUL ............................................................................................... 9
2.1.Determinarea momentului de calcul al ambreiajului. ...................................................... 9
2.2.Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare ....................................................... 10
2.3.Determinarea forei de apsare alarcurilor asupra discului de presiune al ambreiajului 12
2.4.Verificarea garnituri de frecare ...................................................................................... 12
2.4.1Verificarea presiuni specifice dintre garniturile de frecare ...................................... 12
2.4.2.Verificarea la uzur a garniturii de frecare .............................................................. 13
2.4.3.Verificarea ambreiajului la nclzire ....................................................................... 14
2.5.Calculul arcului de presiune ........................................................................................... 16
2.5.1.Determinarea diametrului srmei i a diametrului de nfurare a spirei ................ 16
2.5.2.Determinarea numrului de spire ale arcului de presiune ....................................... 18
2.5.3.Determinarea lungimii arcului n stare liber .......................................................... 19
2.5.4.Determinarea coeficientului de siguran a ambreiajului dup uzarea garniturii de
frecare ............................................................................................................................... 19
2.5.5.Determinarea lucrului mecanic necesar debreierii .................................................. 21
2.6.Calculul arborelui ambreiajului ...................................................................................... 21
2.7.Calculul discurilor .......................................................................................................... 23
2.7.1.Calculul elementelor de fixare i ghidare ale discului de presiune. ........................ 23
2.7.2.Calculul discului condus ......................................................................................... 24
2.8.Calculul mecanismului de acionare .............................................................................. 25
2.8.1.Calculul forei de acionare al pedalei ambreiajului cu acionare mecanic. .......... 26
2.8.2.Calculul cursei pedalei ............................................................................................ 27
2.9.Reglarea jocurilor din mecanismul de actionare a ambreiajelor .................................... 28
2.10.Conditii generale impuse ambreiajului ........................................................................ 28
Bibliografie ........................................................................................................................... 29









4

1.MEMORIU DE PREZENTARE



1.1.Generaliti
Rolul Ambreiajului
Ambreiajele sunt mecanisme independente, intercalate ntre arborele cotit al motorului
i schimbtorul de viteze, cu scopul decuplrii motorului de transmisie i compensrii
principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere intern (imposibilitatea pornirii n sarcin i
existena unei zone de funcionare instabil).
Ambreiajul servete la:
o cuplarea progresiv a motorului cu transmisia autovehiculului, n cazul pornirii de pe
loc;
o decuplarea temporar i cuplarea motorului cu transmisia la schimbarea treptelor de
viteze;
o protejarea organelor transmisiei n cazul apariiei accidentale a unor suprasarcini , prin
limitarea momentului maxim transmis;
Condiii impuse ambreiajelor:
o S asigure decuplarea complet i rapid a motorului de transmisie
o Sa necesite eforturi reduse pentru acionare
o S asigure cuplarea progresiv pentru a evita pornirea brusca a autovehiculului
o Sa asigure eliminarea cldurii produse n timpul procesului de patinare la cuplare
o S nu patineze n stare cuplat chiar si dup uzarea garniturilor de frecare, cnd forta
arcurilor de presiune scade
Operaia de decuplare a ambreiajului se numete debreiere.
- Cuplarea progresiv a motorului cu restul transmisiei la pornirea de pe loc sau
dup schimbarea treptelor de vitez;
Operaia de cuplare a ambreiajului se numete ambreiere.
- Limitarea valorii maxime a momentului de torsiune din restul transmisiei
(cuplaj de sigurana);
- Izolarea intre motor si transmisie, in ambele sensuri, a vibraiilor torsionale
provenite din funcionarea motorului sau din deplasarea automobilului pe cale.

Clasificarea ambreiajelor:
1. dup modul de transmitere a momentului motor:
o ambreiaje mecanice:
cu arcuri periferice
cu arc central
semicentrifugale
centrifugale;
o ambreiaje hidrodinamice;
o ambreiaje electromagnetice
o ambreiaje combinate: mecanic-centrifugale, mecanic-hidraulice sau mecanic-
electromagnetice.

2. dup modul de acionare:
o neautomate (punerea n funciune se face de ctre conductorul auto printr-un
sistem mecanic, hidraulic sau pneumatic);
5

o automate (punerea n funciune se face n funcie de poziia pedalei
acceleratorului, turaia i sarcina motorului, poziia levierului de acionare a
cutiei de viteze, etc).
Principiul de funcionare:
Funcionarea ambreiajelor mecanice este bazat pe folosirea forelor de frecare ce apar
ntre suprafeele prilor conduse i conductoare ale acestora.
Prin frecare ce ia nastere ntre suprafeele de contact ale volantului si discul de presiune pe
de o parte si suprafetele discului condus pe de alta parte, momentul motor este transmis
arborelui primar al cutiei de viteza si mai departe , prin celelalte organe ale transmisiei , la
rotile motoare.
Daca se apasa asupra pedalei de ambreiaj (debreiere), forta se transmite prin parghia cu
furca la mansonul discului de presiune si nvingand fora dezvoltata de arcuri, departeaza
discul de friciune de volanta motorului, iar momentul motor nu se transmite mai departe
cutiei de viteze i roilor motoare; aceasta este pozitia decuplat a ambreiajului.
n perioada de patinare a ambreiajului , o parte din energia mecanica se transforma n
energie termica, iar ambreiajul se nclzeste, producnd uzura mai rapid a garniturilor de
frecare.
La eliberarea complet a pedalei ambreiajului, forta de apasare dezvoltat de arcuri este
suficient de mare pentru a se putea transmite n ntregime momentul motor.

Prile componente ale unui ambreiaj sunt:

Partea conductoare este acea parte a ambreiajului care este montat pe volantul
motorului. Ea poate fi identificat ca fiind acea parte a ambreiajului care se roteste cnd
motorul este in functiune, ambreiajul este decuplat, iar automobilul st pe loc. Aceasta
cuprinde urmtoarele componente principale:
- carcasa interioar a ambreiajului;
- placa sau discul de presiune;
- arcul (arcurile de presiune).

Partea condus este acea parte a ambreiajului care este in legtura cinematic direct cu
arborele de intrare (primar) al schimbtorului de viteza. Ea poate fi identificat ca fiind acea
parte a ambreiajului care nu se rotete cnd motorul e in funciune, ambreiajul e decuplat, iar
automobilul sta pe loc.
Aceasta cuprinde urmtoarele componente:
- discul sau discurile conduse ale ambreiajului;
- arborele ambreiajului.
Sistemul de actionare sau de comanda al ambreiajului - are in componen dou prti:
a) sistemul interior de actionare care cuprinde piesele si subansamblele care realizeaz
comanda ambreiajului si sunt situate in interiorul carterului. In varianta complet sistemul
cuprinde urmtoarele:
- prghiile de debreiere;
- inelul de debreiere;
- mantonul de debreiere cu rulmentul de presiune si suportul su;
- furca ambreiajului.
b) sistemul exterior de actionare cuprinde toate piesele si subansamblele montate ntre
pedala ambreiajului si captul furcii ambreiajului. El are mai multe variante constructive si
constituie un criteriu de clasificare a ambreiajelor.

Clasificarea ambreiajelor mecanice :
6


o Dupa forma geometrica a suprafetelor de frecare: ambreiaje cu discuri, cu saboti sau
conuri .
o Dup numarul si dispunerea arcurilor de presiune: ambreiaje cu arcuri periferice, sau
cu un singur arc central .
o Dup numarul discurilor conduse :
o ambreiaje monodisc, bidisc sau cu mai multe discuri .
o Dup modul de obtinere a forei de apasare :
o ambreiaje simple, semicentrifugale sau centrifugale .
o Dup conditiile de lucru ale suprafeelor de frecare: ambreiaje uscate sau n ulei
o Dup tipul mecanismului de comanda:
o ambreiaje cu comanda mecanic, hidraulic,
o cu servomecanism sau automat.
o Dupa modul de realizare a debreierii :
o ambreiaje cu debreire manual , semiautomat , automat .
Defecte si metode de remedire
Defectele in exploatare ale ambreajului se pot manifesta sub forma: ambreajul nu
cupleza sau patineaza; ambreajul nu cupleaza; ambreajul cupleaza cu smucituri sau face
zgomot.
Ambreajul patineaza sau nu cupleaza. Defectul se constata mai ales la deplasarea
autovehiculului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cand motorul este accelerat iar
tuartia sa creste brusc fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil.
Defectul are mai multe cauze:
- lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreajului sa apese in permanent ape
rulmentul de presiune ceea ce provoaca uzura mai rapida a lui si reduce prin apasarea discului
de presiune asupra discului condus deoarece ambreajul cupleaza incomplet;
Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreajului la valoarea
prescrisa de fabrica constructoare.
-existenta uleiului pe suprafetei discului de franare se datoreaza patrunderii acestuia in
ambreaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal, a ungerii
preabundente a rulmentului de presiune sau depasirii nivelului uleiului in carterul cutiei de
viteze.
Inlaturarea defectului consta in spalarea garniturilor de frecare cu benzina sau daca au
fost imbibate cu ulei se inlocuiesc. In acelasi timp va trebui eliminata cauza patrunderii
uleiului in ambreaj.
-slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii indelungate si a
supraincalzirii acestora. Remedierea consta in demontarea ambreajului vreificarea rigiditatii
arcurilor de presiune si inlocuirea celor slabite.
-uzura accentuate a garniturilor de fracare se datoreaza utilizarii necorespunzatoare
sau indelungate a ambreajului. Garnituri uzate peste limita admisa se inlocuiesc.
Ambreajul nu decupleaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze cand
arborele cotit nu se decupleaza de transmisie fiind insotit de un zgomot puternic mai ales la
incercarea de decuplare a treptei I. Cauzele pot fi: existenta unei curse libere prea mari,
deformarea discului de frecare, dereglarea sau ruperea pirghilor de decuplare, arcul sau
diafragma sa deformat sau decalit, neetanseitatea la mecanismul de actionare hidraulic.
-cursa libera a pedalei ambreajului, este prea mare datorita unui reglaj incorect si a
uzurilor mari a articulatiilor mecanismelor de comanda. Inlaturarea defectiunii consta in
reglarea cursei libere a pedalei conform prescriptiilor constructorului.
7

-deformarea discului de franare se produce mai ales ca urmare a supraincalzirii a
reconditionarii defectuase. La decuplare ambreajul suprafetele deformate vor atinge atat
suprafata discului de presiune cat sip e cea a volantului facand inposibila decuparea
completa. Daca deformarea discului nu depaseste 0,3-0,4 mm acesta se indreapta in caz cotrar
se inlocuieste.
-degradarea parghiilor de decuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de
presiune fata de pozitia initiala iar decuplarea nu va fi completa. Defectiunea este insotita mai
ales la inceputul decuplarii de o trepidatie usoara si de un zgomot metalic neritmic.
Defectiunea se inlatura prin reglarea parghiilor de decuplare.
-ruperea parghiilor de decuplare duce la o situatie similara degradarii lor numai ca
zgomotul produs este permanent datorita lovirii continua a parghiilor rupte de discurile in
rotatie.
-defectiunile mecanismului de actionare hidraulic conduc la imposibilitatea decuplarii
complete. Existenta arcului in instalatie provoaca o situatie similara.
Ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se datoreaza
urmatoarele cause principale: spargerea discului de presiune, slabirea sau ruperea arcurilor
discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea
parghiilor de decuplare.
-spargerea discului de presiune se poate datora fabricatiei necorespunzatoare
supraincalzirii si conducerii defectuoase. Remedierea consta in inlocuirea discului de
presiune.
-slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare
indelungata sau manevra brutala a ambreajului. Remedierea consta in inlocuirea discului
condus sau a arcurilor defecte.
-ruperea niturilor de fixare a niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreaza
slabirii lor ca urmare a functionarii cu socuri a ambreajului sau montari gresite. Remedierea
consta in inlocuirea discului de frictiune.












8








1.2. Studiul comparativ al autovehiculelor similare cu cel
din tema de proiect:


Nr. 1 2 3 4 5
Marca

Parametru
Opel
Vectra
2.0 Di
Peugeot
306
19D XN
Renault
Laguna
2.2D
Rover
220
2.0d
Seat
Cordoba
1.9TDi
Pe(Kw) 60 50 61 63 66
n
P
(rot/min) 4300 4600 4500 4500 4000
Me(Nm) 185 120 142 170 202
n
M
(rot/min) 1800 2000 2250 2000 1900
Vmax(km/h) 178 162 175 170 180
nr. cilindri 4 4 4 4 4
Masa tot(kg) 1302 1046 1310 1083 1055
i
0 3,57 3,94 3,73 3,95 3,16
i
cv1 3,58 3,46 3,73 3,42 3,31
Form.roilor 4x2 4x2 4 x 2 4 x 2 4 x 2
Tip ambreiaj
monodisc monodisc monodisc monodisc monodisc
Tip arcuri de
presiune
periferice periferice periferice periferice periferice
Tip mecanism
actionare
mecanic mecanic mecanic mecanic mecanic
Tip si
dimensiuni
anvelope
185/65
R14 H
175/70
R13
185/65
R14
175/65
TR14
185/55
HR15





9



2.MEMORIU DE CALCUL

La calculul ambreiajului se urmrete stabilirea dimensiunilor elementelor principale
ale acestuia, n raport cu valoarea momentului motor i pe baza parametrilor constructivi ai
automobilului.
Calculul unui ambreiaj cuprinde n principal:
- determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare;
- calculul arcurilor de presiune;
- calculul arborelui;
- calculul mecanismului de acionare.
Pe baza analizelor modelelor similare de autovehicule se alege pentru autovehiculul
din tema de proiect urmtoarele:
- un motor cu ardere intern MAC avnd:
P
e
=60 [kW]
n
P
=4300 [rot/min]
M
e
=185 [Nm]
n
M
=1800 [rotmin]
V
max
=178
- schimbtorul de vitez n trepte cu urmtoarele rapoarte de transmisie:
71 . 0
92 . 0
23 . 1
78 . 1
58 . 3
=
=
=
=
=
V
IV
III
II
I
i
i
i
i
i

- raportul de transmisie al transmisiei principale :
57 . 3
0
= i
- soluia constructiv de ambreiaj:
ambreiaj mecanic monodisc cu arcuri periferice elicoidale i mecanism de acionare
mecanic.
- masa total a autovehiculului:
M
a
=1120 [kg]
- tipul anvelopei:
185/65 R14 H

2.1.Determinarea momentului de calcul al ambreiajului.
Pentru ca ambreiajul s transmit momentul maxim dezvoltat de motor fr s
patineze, pe toat durata de funcionare chiar i dup uzarea garniturii de frecare cnd
valoarea forei de apsare a arcurilor de presiune scade este necesar ca momentul de frecare a
ambreiajului s fie mai mare dect momentul maxim al motorului.
Momentul de calcul al ambreiajului reprezint momentul fa de care se
dimensioneaz elementele ambreiajului. Acesta se determin cu relaia:
10

( ) 1 ] / [
max
m daN M M
c
= |
unde :
c
M - momentul de calcul al ambreiajului;
| - coeficient de siguran al ambreiajului;

max
M - momentul motor maxim.
Valoarea coeficientului maxim de siguran | se alege conform recomandrilor
literaturii de specialitate n funcie de tipul ambreiajului i condiiile de exploatare ale
autovehiculului. Astfel pentru autoturisme: | = 1,31,75.
Se alege | = 1,5
Criteriile care au stat la baza alegerii lui | au fost:
- ambreiajul s nu patineze dup uzura garniturilor
- fora la pedal s aibe valori optime astfel nct s nu suprasolicite conductorul
auto.
] [ 75 , 27
75 , 27 5 , 18 5 , 1
daNm M
M
c
c
=
= =


2.2.Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare

Calculul garniturilor de frecare cuprinde: determinarea dimensiunilor, calculul
presiunii specifice i verificarea la uzur.

Fig. Error! No text of specified style in document..1. Garnitura de frecare a ambreiajului


Raza exterioar a garnituri de frecare se determin cu relaia:
( )
| | ( ) 2
1
10
2
max
mm
c i
M
R
e

=
t

Unde:
- - coeficientul ce depinde de tipul ambreiajului i al autovehiculului.
11

= 2530
m daN
cm

2
pentru ambreiaj monodisc de autoturisme
Se alege = 27
m daN
cm

2

- i- numarul de perechi de suprafete de frecare;
- i=2, pentru ambreiaj monodisc;
-
e
i
R
R
c = , pentru autovehicule c=0,55-0,75;
Se alege c=0,66.
Valorile superioare ale lui c corespund motoarelor ce funcioneaz la turaii ridicate
deoarece alunecrile dintre suprafeele de frecare sunt mai intense la periferie.
( )
[mm] 78 , 118
] [ 78 , 118
66 , 0 1 2
5 . 18 27
10
2
=
=


=
e
e
R
mm R
t

Deoarece dimensiunile garniturilor de frecare sunt standardizate se adopt conform
STAS 7793-83 valorile superioare cele mai apropiate de cea calculat.
Dimensiunile garniturii de frecare alese din standard sunt:
- diametrul exterior al garniturii: =
e
D 250 mm
- diametrul interior al garnituri: =
i
D 150 mm
- grosimea g =3,5 mm

Raza exterioar a garniturii de frecare:

] [ 125
125
2
250
) 3 ( ] [
2
mm R
R
mm
D
R
e
e
e
e
=
= =
=


Raza interioar a garniturii de frecare:

] [ 75
] [ 75
2
150
) 4 ( ] [
2
mm R
mm R
mm
D
R
i
i
i
i
=
= =
=



Raza medie a suprafeei de frecare se determin cu relaia:

12

| | ( )
mm R
mm R
mm
R R
R R
R
m
m
i e
i e
m
102
] [ 102
75 125
75 125
3
2
5
3
2
2 2
3 3
2 2
3 3
=
=

=


2.3.Determinarea forei de apsare alarcurilor asupra
discului de presiune al ambreiajului

Din condiia ca momentul de calcul
c
M s fie egal cu momentul de frecare a
ambreiajului
a
M , rezult urmtoarea relaie:
( ) 6 ] [ 10
3 max
daN
R c i
M
F
m f
a



=

|

Unde: -
c
F - fora de apsare asupra discului de presiune;
- coeficientul de frecare dintre discurile ambreiajului; pentru frecare ferodou
font = 0,250,35
Se adopt = 0,3
-
f
c - coeficient ce ine seama de frecare dintre butucul discului condus i arborele
ambreiajului.
Pentru ambreiaje monodisc
f
c = 0,900,95
Se adopt
f
c =0,9

Din relaia (6) se obine:
( )
[daN] 81 , 503
81 , 503 10
102 9 , 0 2 3 , 0
5 . 18 5 , 1
6 ] [ 10
3
3 max
=
=


=

=
a
a
m f
a
F
F
daN
R c i
M
F

|



2.4.Verificarea garnituri de frecare
2.4.1Verificarea presiuni specifice dintre garniturile de frecare

Presiunea specific ntre supape se determin cu relaia:

13

( )
( )
( )
] [ 138 , 0
47 , 1 10
102 150 250 2 3 , 0
5 , 18 5 , 1 4
7 10
4
2
5
2 2
2
5
2 2
max
MPa p
cm
daN
p
cm
daN
R D D i
M
p
m i e
=
(

=


=
(

=
t
t
|


Pentru garniturile de frecare de ferodou valoarea admis a presiuni specifice este:

| | MPa p
a
5 , 3 ... 5 , 1 =

Deoarece <
a
p p garniturile rezist la presiune.
2.4.2.Verificarea la uzur a garniturii de frecare

Aprecierea solicitrilor la uzur a garniturii de frecare se face utiliznd lucrul mecanic
specific de frecare la patinare
S
L n regimul pornirii de pe loc.
Acesta se determin cu relaia:

( ) 8
'
2 (

=
cm
m daN
A i
L
L
S


Unde: L - lucrul mecanic de frecare la patinare al ambreiajului.
| | ( ) 9 / 3 , 357
2
0
2
2
m daN
i i
r
G L
I
r
a

=
Unde:
-
a
G =1160 - greutatea total a autovehiculului daN;
-
r
r - raza de rulare a roilor motoare n metri
| | ( )
| | m 289 , 0
303 , 0 298 , 0 97 . 0
10 97 . 0
0
0
=
= =
=
r
r
m r r
r
r


0
r - raza liber a roi care se determin pe baza caracteristici anvelopei
i
I
raportul de transmitere al treptei nti de vitez
i
0
raportul de transmitere al transmisiei principale
A aria suprafeei de frecare;

Avnd n vedere c autoturismul din tema de proiect are anvelop tip 185/65 R14
calculul razei libere a roii r
0
se calculeaz cu formula:
| | ( )
| | ( )
| | mm r
mm r
mm r
r
r r
10 , 289 97 , 0 05 , 298
13
11 05 , 298 % 65 185 4 , 25
2
14
0
0
= =
=
= + =


14

( ) | | ( )
( ) | |
| |
2
2 2 2 2
2 2 2 2
cm 15 , 314 '
15 , 314 10 150 250
4
'
14 10
4
'
=
= =
=

A
cm A
cm D D A
i e
t
t


Din relaia (9) rezult:


(

=
(

=
m
daN
L
m
daN
L
1 . 233
1 . 233
57 , 3 58 , 3
289 , 0
9 , 1275 3 , 357
2 2
2


Din relaia (8) rezult:


(

=
=

=
2
7 3 , 0
37 , 0
15 , 314 2
1 , 233
cm
m daN
L
L
S
S

Valoarea admisibil a lucrului mecanic specific la patinare:
(

=
2
75 , 0
cm
m daN
L
Sa
.
Deoarece <
Sa S
L L ambreiajul rezist la uzur.

2.4.3.Verificarea ambreiajului la nclzire

nclzirea ambreiajului se produce numai n timpul patinrii datorit transformrii
lucrului mecanic de frecare n cldur.
Verificarea la nclzire se face pentru discul cel mai solicitat termic i se apreciaz
prin creterea de temperatur t A .n cazul ambreiajului monodisc verificarea la nclzire se
face pentru discurile de presiune deoarece discul condus este izolat termic prin garniturile de
frecare.

Creterea de temperatur se calculeaz cu relaia:
| | C
g c
L
p
0
427

= A

t (15)




Unde:
- coeficientul care exprim fraciunea din lucru mecanic de frnare consumat pentru
nclzirea piesei care se verific.
5 , 0 = pentru discul de presiune al ambreiajului monodisc
c cldura specific a materialului piesei care se verific.
15

c =0,115
(

C kg
Kcal
0
pentru oel i font

p
g - greutatea piesei care se verific.

Calcul greutii
p
g se face n ipoteza c discul de presiune este o plac de font cu
seciunea ca cea din fig. 2.2, iar marginile acestuia trebuie s le depeasc pe cele ale
garniturii de frecare cu 2-3 mm.


Fig. Error! No text of specified style in document..2 Discul verificat la nclzire.

( ) ( )
| |
( ) ( )
| | mm 155
155 5 150
17 ] [ 6 ... 4
mm 255
255 5 250
16 ] [ 6 ... 4
=
= + =
+ =
=
= + =
+ =
ip
ip
i ip
ep
ep
e ep
D
D
mm D D
D
D
mm D D


p
h - grosimea discului de presiune n metri
Se adopt constructiv
p
h =10
3
10

[m]
16


| |
| | daN 496 , 2
496 , 2 10 10 032 , 0 7800
) 18 (
3
=
= =
=

p
p
p p
m
m
daN h A m


= 7800
3
/ m kg pentru font;
A aria frontal a discului


( ) | | ( )
( )
| |
2
6 2 2
2 6 2 2
m 032 , 0
10 155 255
4
19 10
4
=
=
=

A
A
m D D A
ip ep
t
t


Din relaia (15) rezult:


| |
| | C
C
g c
L
p
0
0
2 2 , 0
22 , 0
496 , 2 481 , 0 427
1 , 233 5 , 0
427
= A
=


= A

= A
t
t

t


Valoarea admisibil a creterii de temperatur pentru o cuplare la plecarea de pe loc n
cazul utilizrii relaiei (15) este: C
a
0
1 = At .
Deoarece t t A > A
a
rezult c ambreiajul rezist la nclzire.


2.5.Calculul arcului de presiune

Arcurile de presiune ale ambreiajului sunt solicitate dup un ciclu asimetric cu un
coeficient de asimetrie R=0,80,9 iar numrul ciclurilor de solicitare n condiiile normale
de exploatare nu depesc 5
15
10 cicluri. Din aceast cauz distrugerea arcurilor de presiune
nu se produce datorit oboseli materialului.
Arcurile de presiune periferice elicoidale sunt arcuri cilindrice din srm tras de oel
carbon de calitate pentru arcuri sau oel aliat pentru arcuri i au o caracteristic liniar.
Calculul acestora const n determinarea diametrului srmei, a diametrului de
nfurare a spirei, a numrului de spire i a lungimii arcului n stare liber.

2.5.1.Determinarea diametrului srmei i a diametrului de nfurare a spirei

Se adopt numrul arcurilor de presiune ca multiplu de 3 astfel nct fora de apsare
ce revine unui arc s fie ntre 40-80 daN.
Se adopt numrul de arcuri n
a
=12.
Fora care este necesar s dezvolte un arc este:

17


| |
| | daN 98 , 41 '
98 , 41
12
81 . 503
'
) 19 ( '
=
= =
=
a
a
a
a
a
F
F
daN
n
F
F


O condiie necesar pentru ca manevrarea ambreiajului s nu fie obositoare este ca n
momentul n care acesta este decuplat, fora dezvoltat de un arc F
a
s fie maxim 10-25 %
mai mare de valoarea corespunztoare poziiei cuplate.


| | daN 38 , 50 "
38 . 50 98 , 41 2 , 1 "
) 20 ( ] [ 2 , 1 "
'
=
= =
=
a
a
a a
F
F
daN F F



Diametrul srmei arcului se determin din condiia de rezisten de torsiune a acestuia
n poziie decuplat a ambreiajului cu relaia:

| | ( ) 21 mm
10
" 8
2


=
ta
a
c F k
d
t t

( ) 22
d
D
c =

D diametrul de nfurare al spirei arcului.
Pentru arcurile elicoidale ale ambreiajului c = 58 conform literaturii de specialitate.
Se adopt c = 5.
k coeficient de corecie ce depinde de raportul c i se determin relaia:


31 , 1
31 , 1
5
615 , 0
) 1 5 ( 4
1 5 4
) 23 (
615 , 0
) 1 ( 4
1 4
=
= +


=
+


=
k
k
c c
c
k


ta
t - rezistena admisibil a arcului

2
7000
cm
daN
ta
= t

Din relaia (21) rezult:


| | mm 46 , 3
46 , 3
10 7000
5 38 , 50 31 , 1 8
2
=
=


=

d
d
t

Deoarece dimensiunile pentru srma tras din oel pentru arcuri sunt standardizate se
adopt conform STAS 893-67:
d =3,5 mm.
18

Diametrul de nfurare a spirei arcului conform relaiei (22) este:

| |
| | mm 21
21 5 , 3 6
=
= =
=
D
D
mm d c D


2.5.2.Determinarea numrului de spire ale arcului de presiune

Din expresia matematic a sgei unui arc elicoidal din srm cu seciunea circular
rezult relaia de calcul al numrului de spire active:
( ) 24 [spire]
8
10
1
3
2 4
k D
d G
n
S


=


G modul de elasticitate transversal al srmei arcului;
G =800000
(

2
cm
daN
pentru oel de arc.

1
k - rigiditatea arcului
) 25 (
' "
1
1
(

=
mm
daN F F
k
f
a a

Unde:

1 f
A - sgeata suplimentar corespunztoare deformrii arcului la decuplarea
ambreiajului;
( ) 26 [mm] ' 2
1
j n j n
d d d f
+ = A
Unde:
n
d
- numrul de discuri conduse;

d
j - jocul dintre o pereche de suprafee de frecare necesar pentru decuplarea
complet a ambreiajului.

d
j = 0,751,5mm ambreiaj monodisc
Se adopt
d
j = 1 [mm].
j creterea grosimii discului condus datorit elementului elastic axial

j =0,51,5mm.
Se adopt j =0,5 [mm].


Din relaia (26) rezult:


mm 5 , 2
5 , 2 5 , 0 1 1 1 2
1
1
= A
= + = A
f
f


Din relaia (25) rezult:

(

=
=

=
mm
daN
k
k
36 , 3
36 , 3
5 , 2
98 , 41 38 , 50
1
1

19


Din relaia (24) rezult:
| | spire 82 , 4
4,82
36 , 3 21 8
10 5 , 3 800000
3
2 4
=
=


=

S
S
n
n

Numrul de spire trebuie s fie multiplu de 0,5 i mai mare dect 6 => n
s
=7
Deoarece spirele de la captul arcului nu sunt active, numrul total de spire va fi:


( )
| |. 9
2 7
27 [spire] 2
spire n
n
n n
t
t
S t
=
+ =
+ =

2.5.3.Determinarea lungimii arcului n stare liber

Lungimea arcului n stare liber se determin cu relaia:

| | ) 28 (
1 1 0
mm f L L + =

1
L - lungimea arcului comprimat n poziia decuplat a ambreiajului;

1
f - sgeata arcului corespunztoare poziiei cuplate.

1
L se determin din condiia ca distana dintre n starea comprimat a arcului s fie
j
s
=1 mm cu relaia:


( ) ( )
( ) ( )
| |
| | mm 29 , 17
29 , 17
10 5 , 3 800000
9 21 38 , 50 8
) 30 ( ] [
10
" 8
mm 5 , 39
5 , 39 1 1 7 5 , 3 2 7
) 29 ( ] [ 1 2
1
2 4
3
1
2 4
3
1
1
1
1
=
=


=


=
=
= + + + =
+ + + =

f
f
mm
d G
n D F
f
L
L
mm j n d n L
S a
S S S

Din relaia (28) rezult:

| | mm 79 , 56
79 . 56 29 , 17 5 , 39
0
0
=
= + =
L
L


Pentru a se evita flambajului arcului de presiune se recomand ca: 3
0
s
D
L
.
Deoarece 3 71 , 2
21
79 , 56
0
< = =
D
L
rezult c arcul rezist la flambaj.
2.5.4.Determinarea coeficientului de siguran a ambreiajului dup uzarea
garniturii de frecare

Datorit uzrii garniturilor de frecare arcurile de presiune se destind mai mult i fora
de apsare scade de la valoarea '
a
F pn la ' ' '
a
F .
20

Momentul de frecare al ambreiajului dup uzarea garniturilor de frecare este:

| | ( ) 31 10 ' ' ' '
3
m daN R n F i M
m a a a
=



| |
) 33 ( ] [
) 32 ( ' ' ' '
2
1
2
mm f f
daN
f
f
F F
u
a a
A =
=


f sgeata corespunztoare arcului n poziia cuplat a ambreiajului
| | mm 1 , 18
1 , 18
10 5 , 3 800000
7 21 98 , 41 8
) 34 ( ] [
10
' 8
2 4
3
2 4
3
=
=


=


=

f
f
mm
d G
n D F
f
S a


u
- destinderea corespunztoare uzurii tuturor garniturilor de frecare pn la
limita maxim admisibil.

( ) 35 [mm] 2
1 u d u
n A = A

1 u
A - uzura admisibil pentru o garnitur de frecare.

1 u
A =1,22mm
Se alege
1 u
A =1,75 [mm]

Din relaia (35) rezult:

| | mm 5 , 3
5 , 3 75 , 1 1 2
= A
= = A
u
u


Din relaia (33) rezult:

| | mm 6 , 14
6 , 14 5 , 3 1 , 18
2
2
=
= =
f
f


Din relaia (32) rezult:
| | daN 79 , 33 ' ' '
33,79
1 , 18
6 , 14
98 , 41 ' ' '
=
= =
a
a
F
F


Din relaia (31) rezult:

| | m daN 81 , 24 '
81 , 24 10 102 12 79 , 33 2 3 , 0 '
3
=
= =

a
a
M
M


Coeficientul de siguran al ambreiajului
u
| dup uzarea garniturii de frecare este:
21

34 , 1
34 , 1
185
248
) 36 (
'
max
=
= =
=
u
u
a
u
M
M
|
|
|

Deoarece
u
| >1 rezult c ambreiajul va transmite fr patinare momentul maxim al
motorului i dup uzarea garniturilor de frecare.
2.5.5.Determinarea lucrului mecanic necesar debreierii

Lucrul mecanic necesar debreierii este lucrul mecanic produs de forele elastice la
comprimarea arcurilor de presiune cu sgeata F
1
i se determin cu relaia:

| | m daN 4 , 1
4 , 1
95 , 0
1
12 025 . 0
2
38 , 50 98 , 41
) 37 ( m] [daN
1
2
1
" '
=
=
+
=
A
+
=
d
d
a
a f
a a
d
L
L
n
F F
L
q


Unde:
a
q - randamentul mecanismului de acionare
98 . 0 ... 80 . 0 =
a
q , conform literaturi de specialitate
Alegem: 95 , 0 =
a
q
Valorile recomandate ale lucrului mecanic necesar debreieri pentru autoturisme sunt
cuprinse ntre 0.51 daNm


2.6.Calculul arborelui ambreiajului



22



Arborele ambreiajului este supus solicitri de torsiune cu un moment egal cu
momentul de calcul al ambreiajului i solicitrile de strivire si forfecare la nivelul canelurilor
de-a lungul crora culiseaz discul condus.
Din condiia de rezisten la torsiune se determin diametrul interior al arborelui
ambreiajului cu relaia:

| | cm ,28 2
28 , 2
1000 2 . 0
10 5 , 18 5 , 1
) 38 ( ] [
2 . 0
10
3
2
3
2
max
=
=

=
i
i
ta
i
d
d
cm
M
d
t
|

unde:

ta
t - rezistena admisibil la torsiune i are valorile:
ta
t =1000...1200 [daN/cm
2
]
Alegem
ta
t =1000 [daN/cm
2
].

Materialul din care se confecioneaz arborele ambreiajului este oel aliat pentru
cementare 21MoCr12 conform STAS 791-80.

Deoarece arborii canelai au dimensiuni standardizate din STAS 1770-68 se aleg
urmtoarele dimensiuni:
- diametrul interior al canelurii d
i
=23 [mm]
- diametrul exterior al canelurii d
e
=29 [mm]
- numrul de caneluri z=10
- limea canelurii b=4 [mm].
Verificarea la strivire a canelurilor arborelui ambreiajului se face cu relaia:
(

=
=
+

=
(

+

=
2
2
2
2
max
07 , 236
3 , 245
) 3 , 2 9 , 2 ( 3 , 0 9 , 2 10
10 5 , 18 5 , 1 4
) 39 (
) (
10 4
cm
daN
P
P
cm
daN
d d h l z
M
P
s
s
i e
s
|


Unde: l - lungimea butucului discului condus
23

Considerm c condiiile de lucru sunt condiii obinuite de lucru astfel ca lum
lungimea discului condus ca fiind l=d
e
=2,9 [cm].
h - nlimea canelurii arborelui

| | cm 3 , 0
3
2
23 29
) 40 ( ] [
2
=
=

=
h
h
cm
d d
h
i e


Rezistena admisibil la strivire pentru canelurile arborelui ambreiajului este
P
sa
=200250daN/cm
2
. Deoarece P
s
P
sa
rezult c arborele rezist la strivire.
Verificarea la forfecare se face cu relaia:
(

=
=
+

=
(

+

=
2
2
2
2
max
05 , 183
05 , 183
) 3 , 2 9 , 2 ( 4 , 0 9 , 2 10
10 5 , 18 5 , 1 4
) 41 (
) (
10 4
cm
daN
cm
daN
d d b l z
M
f
f
i e
f
t
t
|
t

Rezistena admisibil la forfecare este:
(

=
2
300 ... 200
cm
daN
fa
t .
Deoarece <
fa f
t t arborele rezist la forfecare.

2.7.Calculul discurilor
2.7.1.Calculul elementelor de fixare i ghidare ale discului de presiune.

Discurile de presiune sunt solidare la rotaie cu volantul motorului avnd n acelai
timp posibilitatea deplasrii axiale. Legtura dintre acestea i volant se face prin intermediul
carcasei ambreiajului.
Carcasa ambreiajului este prevzut cu mai multe ferestre n care ptrund nite
reazeme prelucrate pe discul de presiune.
Calculul elementelor de fixare i ghidare const n verificarea la strivire a suprafeelor
de contact dintre discul de presiune si carcas.

Presiunea specific se determin cu relaia:
( )
(

=
=

=
(

=
2
2
max
5 , 54
5 , 54
5 , 1 3 3 , 11
1850 5 , 1
42
cm
daN
P
P
cm
daN
A Z R
M
P
s
s
s
|

Unde:
R - raza cercului pe care sunt dispuse reazemele discului de presiune,
R=11,3 [cm]
Z=35 - numrul de reazeme
24

A - aria unei suprafee de contact solicitate la strivire
( )
| |
2
2
2
cm 5 , 1
] [ 150 5 30
43 ] [cm
=
= =
=
A
mm A
a l A

l - lungimea suprafeei de contact
a - grosimea carcasei ambreiajului
Se adopt:
- a=0,5 cm
- l=3 cm
- R=11,3 cm
- Z=3 reazeme
Valoarea rezistenei admisibile la strivire conform literaturii de specialitate este:
2
/ 200 ... 100 cm daN P
sa
= .
Deoarece P
s
<P
sa
rezult c elementele de fixare i de ghidare rezist la strivire.
2.7.2.Calculul discului condus
Calcul niturilor de fixare a discului propriu-zis pe butucul ambreiajului

Niturile de fixare ale discului propriu-zis pe flana butucului sunt confecionate din
OL 38 i sunt solicitate la forfecare i strivire.

Verificarea niturilor la forfecare se face cu relaia:
( ) 44
4
2 2
max
(

=
cm
daN
d
z r
M
n
n n
f
t
|
t
Unde:

n
r - raza cercului pe care sunt dispuse niturile de fixare
Constructiv
n
r =48 [cm]. Se alege r
n
=8 [cm].

n
d - diametrul niturilor
Constructiv
n
d = 0,61 [cm]. Se alege d
n
=0,8 [cm].

n
z - numrul de nituri
Constructiv
n
z = 36 nituri. Se alege z
n
=3 nituri.
Din relaia (44) rezult:

(

=
=

=
2
2
2
3 , 238
238,3
4
8 , 0
3 8
10 8 , 17 5 , 1
cm
daN
f
f
t
t
t

Valoarea rezistenei admisibile la forfecare pentru niturile de fixare
2
300
cm
daN
af
= t
Deoarece <
af f
t t niturile rezist la forfecare.

Verificarea niturilor la strivire se face cu relaia:
25

( ) 45
2
max
(

=
cm
daN
l d z r
M
p
n n n n
S
|

Unde:

n
l - lungimea pri active a nitului;
Constructiv
n
l = 0,20,4 [cm]. Se adopt l
n
=0,3 [cm].

Din relaia (45) rezult:

(

=
(

=


=
2
2
2
77 , 481
481,77
3 , 0 8 , 0 3 8
10 5 . 18 5 , 1
cm
daN
p
cm
daN
p
S
S


Valoarea rezistenei admisibile la strivire pentru niturile de fixare este
(

=
2
900 ... 800
cm
daN
p
sa
.
Deoarece <
sa s
p p niturile rezist la strivire.

Calculul arcului elementului suplimentar

Arcul elementului suplimentar sunt arcuri elicoidale i au rolul de a reduce rigiditatea
transformrii i a amortizrii ocurilor, previn apariia rezonanei la frecvene nalte ale
oscilaiilor din torsiune din transmisie.
Condiia pentru a funciona corespunztor a elementului elastic suplimentar este ca
momentul de torsiune necesar pentru comprimarea acestora pn la opritori s fie egal cu
momentul produs de fora de aderen a roilor motoare pe un drum uscat cu coeficientul de
aderen 8 . 0 = , redus la arborele ambreiajului n treapta I de vitez.
La automobile arcurile utilizate la elementul elastic suplimentar al ambreiajului au
urmtoarele caracteristici:
- diametrul srmei arcului d = 34 mm. Se alege d=4 mm.
- diametrul spirei arcurilor D = 1419 mm. Se alege D=15 mm.
- numrul total de spire a arcurilor =
s
n 6 spire. Se alege n
s
=6 spire.
- numrul de arcuri ale elementului elastic suplimentar
e
z =812 arcuri pentru
diametrul exterior al ambreiajului mm D
e
250 < . Alegem z
e
=8 arcuri.
Montarea arcurilor n butucul discului se face pretensionat prin comprimare cu o
sgeat de 1013% din lungimea liber a arcului.


2.8.Calculul mecanismului de acionare

n urma analizelor tehnico economice s-a ales un mecanism de acionare mecanic
datorit urmtoarelor avantaje:
- construcie simpl i ieftin;
- ntreinere uoar;
- reglare uoar a jocurilor aprute n urma funcionrii;
26

- randament ridicat;
Schema de acionare este a ambreiajului este prezentat n figura 2.3:



Fig. 2.3 Schema de acionare mecanic a ambreiajului.

2.8.1.Calculul forei de acionare al pedalei ambreiajului cu acionare mecanic.

Raportul de transmisie al mecanismului de acionare mecanic se determin cu relaia:
) 46 (
t p a
i i i =
unde:

p
i - raportul de transmisie a prghiilor de debreiere;

f
e
i
p
= (47)

t
i - raportul de transmisie al pedalei i furci ambreiajului;
) 48 (
d
c
b
a
i
t
= unde: a, b, c, d,e,f distanele conform fig. 2.3.

Se adopt constructiv urmtoarele dimensiuni pentru mecanismul de acionare:
a = 150mm; b =30mm; c =100mm; d = 25mm;
e =50mm; f =25mm.
Din relaia (47) rezult:
27

2
25
50
=
=
p
p
i
i




Din relaia (48) rezult:
20
20
25
100
30
150
=
= =
t
t
i
i


Din relaia (46) rezult:
40
40 20 2
=
= =
a
a
i
i


Conform literaturii de specialitate valorile uzuale ale rapoartelor de transmisie a
mecanismului de acionare sunt 45 ... 30 =
a
i . Dup cum se observ valoarea calculat se
ncadreaz ntre limitele valorilor uzuale prevzute de literatura de specialitate.
Randamentul mecanismului de acionare mecanismul conform literaturi de specialitate
are valori cuprinse ntre 85 . 0 ... 8 . 0 =
a
q . Se adopt 8 . 0 =
a
q .

Fora de acionare a pedalei ambreiajului se determin cu relaia:

| | daN 16 , 14
16 , 14
8 , 0 40 102 2 3 , 0
10 5 , 18 5 , 1
) 49 ( ] [
10
3
3
max
=
=


=


=
p
p
a a m
p
F
F
daN
i R i
M
F
q
|


Valorile recomandate de literatura de specialitate pentru fora la pedal la ambreiajele
de autoturisme sunt
p
F =1015 daN. Se observ c fora la pedal F
p
calculat se ncadreaz
n valorile stabilite de literatura de specialitate.
2.8.2.Calculul cursei pedalei

Cursa de acionare a pedalei se determin cu relaia:
( ) | | ) 50 ( ) (
1
mm i i S S
t p f l p
A + =
Unde:

l
S - cursa liber a rulmentului de presiune

l
S = 24 mm
Se adopt
l
S =2 [mm].


Din relaia (50) rezult:
28


( )
| | mm 140
140 20 ) 2 5 , 2 ( 2
=
= + =
p
p
S
S


Valorile recomandate n literatura de specialitate pentru cursa pedalei ambreiajului de
autoturisme sunt
p
S = 100150 mm. Se observ c
p
S se ncadreaz n intervalul
recomandat.
2.9.Reglarea jocurilor din mecanismul de actionare a
ambreiajelor

Jocurile dintre elementele mecanice de acionare se apreciaz prin mrimea cursei
libere a pedalei ambreiajului.
Valoarea recomandat a cursei libere este 2025 mm i asigur pe lng decuplare
sigur a ambreiajului i jocul necesar pentru ca rulmentul de presiune s nu fie antrenat
permanent de prghiile de debreiere. n timpul exploatrii valoarea cursei libere scade datorit
uzuri garniturilor de frecare i apare pericolul ca jocurile din mecanismul de acionare s
dispar i rulmentul de presiune rmne n contact permanent cu prghiile de debreiere.
Funcionarea prelungit a rulmentului de presiune conduce la supranclzirea acestuia,
griparea i uzarea capetelor prghiilor de debreiere, se reduce fora de apsare a discului de
presiune asupra discurilor conduse i ambreiajul are tendina s patineze.
O valoare prea mare a cursei libere a pedalei poate conduce la o decuplare incomplet
a ambreiajului i schimbarea dificil a treptelor de vitez.
Prin modificarea lungimii cablului i tijei care acioneaz furca ambreiajului se
regleaz jocurile, iar la cele hidraulice jocurile se regleaz jocurile dintre rulmentul de
presiune i tij prin modificarea lungimii tijei cilindrului receptor.
Jocul dintre piston i tija acestuia se regleaz cu ajutorul unui urub.

2.10.Conditii generale impuse ambreiajului

In afara de conditiile impuse ambreiajului la decuplare si cuplare, acesta trebuie sa mai
indeplineasca urmatoarele:
- sa aiba o durata de serviciu si rezistenta la uzura cat mai mare
- sa aiba o greutate proprie cat mai reduse
- sa ofere siguranta in functionare
- Sa aiba o constructie cat mai simpla si ieftina
- parametrii de baza sa varieze ca mai putin in functionare
- sa poata transmite un moment cat mai mare
- sa fie echilibrat dinamic
- sa fie usor de intretinut.

Durata de funcionare a ambreiajului depinde de numrul cuplrilor i decuplrilor,
deoarece garniturile de frecare se uzeaz mai ales la patinarea ambreiajului. La fiecare cuplare
lucrul mecanic de frecare la patinare se transform n cldur datorit creia temperatura de
lucru a garniturilor de frecare crete. Experimental s-a constatat c la creterea temperaturii de
la 208C la 1008C, uzura garniturilor de frecare se mrete aproximativ de dou ori.




29










Bibliografie



1. Colectii Autocatalog
2. Dragomir G., -Calculul si constructia autovehiculelor- Curs: Calculul si
constructia autovehiculelor, Topografia Universitatii Oradea, 2007.
3. Dragomir G., -Calculul si constructia autovehiculelor- Indrumar pentru
proiect, Topografia Universitatii Oradea, 2007.
4. www.carfolio.com
5. Inufa catalogue
6. www.cars-data.com
7. www.auto-data.com