ADVENTISMUL DE ZIUA A APTEA

Micare evanghelic, sau cultic

Dup,
From Controversy to Crisis:
An Updated Assessment of Seventh-day Adventism
de, Kenneth R. Samples
from the Christian Research Journal, Summer 1988, Volume 11, Number 1, page 9.
ncepn e la apari!ia lui e la "um#tatea secolului al $%$&lea 'i pn# (n )ilele noastre *+entismul
e ,iua a -aptea a r#mas cea mai contro+ersat# mi'care in snul Cre'tinismului e+anghelic .care se poate
efini ca fiin acel segment al /rotestantismului moern care accentuea)# alinierea la teologia ortoo0#,
e+angheli)area 'i mai ales, na'terea in nou1. 2e fapt, printre c#rturarii 'i teologii e+anghelici e0ista oarecum
un consens c# *+entismului e ,iua a -aptea (i lipsea foarte pu!in pentru a fi un cult
1
pn# cn (n anii 345
cn 2onal 6re7 8arnhouse 'i 9alter :artin .e+enit ulterior pre'einte a lui Christian Research %nstitute,
prestigioas# institu!ie e cercetare a mi'c#rilor religioase false, a sectelor cre'tine 'i a cultelor necre'tine1 au
(nceput o e+aluare comprehensi+# a teologiei a+entiste. 2up# mii e ore e cercetare 'i e numeroase
(ntlniri sus!inute cu oficialit#!ile mi'c#rii a+entiste, 8arnhouse 'i :artin au conclu)ionat c# *+entismul e
,iua a -aptea nu este un cult anti&cre'tin, ci oar o mi'care cre'tin# oarecum heteroo0# .aic#, ce se
ep#rtea)# e la octrinele funamentale ale Cre'tinismului1.
;reptat opinia ma"orit#!ii e+anghelicilor .cel pu!in (n Statele <nite1 a (nceput s# (ncline (n fa+oarea
constat#rii lui 8arnhouse 'i :artin e'i se (nregistrau multe lu#ri e po)i!ie i)iente .a se +eea e pil#,
=>ounations of *+entism? e John :ar@ :artin, fost membru marcant al *+entismului e ,iua a -aptea1.
Aa (nceputul anilor 3B5 *+entismul e ,iua a -aptea s&a bucurat e o eschiere neobi'nuit# in partea
protestantismului e+anghelic. n acela'i timp aceast# eschiere a us la apari!ia altor probleme +i)a+i e
*+entismul e ,iua a -aptea eoarece s&a putut obser+a c# anumite octrine cheie ale lui erau serios
contestate (n interiorul enomina!iunii.
*stfel pe la mi"locul anilor 3C5 e0istau formate ou# fac!iuni istincte (n snul *+entismului e ,iua a
-aptea. -i anume, a+entismul trai!ional ce ap#ra multe in po)i!iile e inainte e anii 345, 'i a+entismul
e+anghelic ce sus!inea octrina reformat# a (nrept#!irii prin crein!#. *ceast# contro+ers# a prous o gra+#
cri)# intern# ce a conus la fragmentarea accentuat# a mi'c#rii. *stfel, pe la (nceputul anilor 385 m#suri
isciplinare stricte luate (mpotri+a unor lieri a+enti'ti e+anghelici au cau)at e)am#girea multor membri ai
mi'c#rii.
*ceste e+enimente i&au for!at pe e+anghelici s# reconsiere acorarea (n continuare a enumirii e
mi'care e+anghelic# *+entismului e ,iua a -aptea. Scopul acestui articol este e a abora frontal aceast#
problem# 'i (n acela'i timp e a recapitula ialogurile contro+ersate ale anilor 453 intre e+anghelici 'i
a+enti'ti, ct 'i e a epista problemele octrinare care au conus la cri)a e ientitate a *+entismului e
,iua a -aptea.
DIAL!"UL DINT#E EVAN"$ELI%I I ADVENTISMUL DE ZIUA A APTEA
/rintre acei cre'tini e+anghelici care (n anii 345 au consierat *+entismul e ,iua a -aptea ca fiin un cult
necre'tin .in nou, pri+i!i la efinirea termenului =cult? in notele e subsol1 se num#rau teologi capabili ca,
Aouis ;albot, :.R. 2eDann, *nthon7 Doe@ema, J.E. Van 8aalen, John 6erstner, sau Darol Ainsell
F
. 9alter
:artin, pe +remea aceea responsabil al irec!iei e culte 'i apologetic# a eiturii ,oner+an /ublishing
Compan7, (n cartea sa =;he Rise of the Cults? .*pari!ia cultelor1 a clasificat *+entismul e ,iua a -aptea ca
fiin un cult. *poi, 2onal 6re7 8arnhouse, un preicator al 8ibliei cunoscut la ni+el na!ional, fonator 'i
eitor al re+istei =Gternit7?, a scris la rnul s#u lucruri foarte critice la aresa teologiei a+entiste e )iua a
1
Printr-o definire teologic un cult este un grup de oameni strni n jurul interpretrii specifice a Scripturii de ctre un om, lider proeminent, sau o organizaie autoritar,
care pretinde s se armonizeze cu Cretinismul biblic, dar n realitate neag doctrine fundamentale ale acestuia ca, rinitatea, dumnezeirea !omnului "sus, naterea din
fecioar, n#ierea trupeasc a lui $ristos, mntuirea prin %ar i prin credin& 'ceast clarificare este cerut de confuzia creat de ctre denumirea la noi a unor biserici
protestante sau neoprotestante n acest fel& (ai este necesar de#reme ce e)ist i o utilizare predominant defimtoare a termenului, ignorndu-se faptul c n latina *cultus+
nseamn un mod diferit de nc%inare, sau #enerare& ,tilizat n acest sens termenul de cult nu conine nimic neclar sau jignitor&
F
-edei de pild, 'nt%on. $oe/ema, The Four Maor Cu!ts 01rand 2apids, ("3 4illiam 5& 6erdmans Publis%ing Compan., 1789:&
1
'aptea 'i fiinc# a cunoscut (n trecut ni'te a+enti'ti fanatici, 8arnhouse a conchis acum c# protestantismul 'i
a+entismul nu au nimic (n comun 'i se e0clu reciproc.
n mo ironic, primul s#u contact cu un lier a+entist a +enit atunci cn ;. Ggar <nruh, pastor 'i
aministrator a+entist e )iua a 'aptea i&a scris lui 8arnhouse l#unu&l pentru mai multe prelegeri pe care
acesta le&a !inut asupra (nrept#!irii prin crein!#. 8arnhouse a fost pus (n (ncurc#tur# 'tiin (n mintea lui c#
un a+entist ce sus!ine (nrept#!irea prin fapte nu a+ea cum s#&l laue pentru c# a preicat G+anghelia
Reformei. 2e'i fiin (nc# foarte suspicios, 8arnhouse a propus s# se (ntlneasc# cu acesta 'i s# continue s#
stea e +orb# cu el asupra octrinei a+entiste.
Cu c!i+a ani mai tr)iu 8arnhouse i&a pomenit lui 9alter :artin numele lui <nruh. /e 9alter :artin,
8arnhouse l&a (ns#rcinat cu cercetarea aprofunat# a *+entismului e ,iua a -aptea pentru re+ista
=Gternit7?. :artin l&a aborat pe <nruh (n +eerea ob!inerii e materiale repre)entati+e pentru teologia lor ct
'i pentru ob!inerea unor (ntre+eeri cu unii intre lierii a+enti'ti. <nruh i&a furni)at lui :artin ocumenta!ia
cerut# 'i i&a aran"at s# +i)ite)e seiul Conferin!ei 6enerale .aceasta este enumirea oficial# a organi)a!iei ce
conuce biserica *+entismului e ,iua a -aptea1, seiu locali)at pe +remea acea (n ;a@oma /ar@, statul
:ar7lan. Conferin!a 6eneral#, corpul e gu+ernare al *+entismului e ,iua a -aptea, l&a primit c#luros pe
:artin 'i a ar#tat cooperati+itate (n oferirea e materie prim# asupra teologiei a+entiste. Cu binecu+ntarea
lui R.R. >iguhr, pre'eintele e atunci al Conferin!ei 6enerale a *+entismului e ,iua a -aptea, <nruh a
aran"at o (ntlnire oficial# (ntre :artin 'i lierii a+enti'ti.
:artin 'i&a orit cel mai mult s# poat# sta e +orb# cu principalul istoric 'i apologet al mi'c#rii pe
nume, Aero7 G. >room. >room autorul unor cunoscute c#r!i ca, =Crein!a profetic# a p#rin!ilor no'tri?, sau
=:i'carea estinului? a cerut ca al!i oi mari lieri a+enti'ti s# participe. -i anume, G. Rea, secretar al
Conferin!ei 6enerale a *+entismului e ,iua a -aptea 'i Ro7 *llan *nerson, secretar al asocia!iei
lucr#torilor Conferin!ei 6enerale 'i eitor al re+istei =:inistr7?. *cestora li s&a al#turat ;.G. <nruh care a 'i
pre)iat (ntlnirile. <n asociat al lui 9alter :artin, 6eorge Cannon, profesor e greac# e la N7ac@
:issionar7 College, l&a asistat pe acesta la aceast# (ntlnire istoric#. :ai tr)iu cn locul (ntlnirilor s&a
mutat (n statul /enns7l+ania, 8arnhouse a e+enit 'i el un participant acti+ la aceste ialoguri.
&'NT#E()#I I #)SPUNSU#I*
ntlnirile acestora constau in (ntreb#ri care se puneau teologilor a+enti'ti e c#tre ace'ti repre)entan!i ai
e+anghelicilor. :artin s&a remarcat printr&o serie e (ntreb#ri ce s&au riicat (n urma stuiul s#u al surselor
originale a+entiste. <na intre cele mai mari probleme pe care e+anghelicii au riicat&o a fost cantitate uria'#
e literatur# care contra)icea (n mo clar restul e eclara!ii oficiale ale Conferin!ei 6enerale a *+entismului
e ,iua a -aptea. 2e pil#, al#turi e afirma!iile ortoo0e ale persoanei, naturii 'i lucr#rii lui Dristos,
publica!iile a+entiste mai con!in e asemenea articole care sus!in =arianismul? .octrina cre#rii >iului e c#tre
2umne)eu ;at#l, prima at# enun!at# e *rius in *le0anria (n sec. al %V&lea . D., prin care l&a enumit
=prima creatur# a lui 2umne)eu?H1, sau sugestia c# %sus a a+ut o natur# p#c#toas#, teoria isp#'irii incomplete
.neterminate1, 'i =galatianismul? .altfel numit =legalism?, pentru c# sus!ine mntuirea prin !inerea legii 'i ap#rut
pentru prima at# (n regiunea 6alatei une /a+el a preicat e+anghelia apoi le&a scris cre'tinilor e acolo s#
o !in# a'a cum le&a transmis&o e prima at#1, 'i sectarianismul e0trem. :artin a sus!inut c# el poate
ocumenta cu citate in abunen!# alte numeroase afirma!ii ce erau f#r# echi+oc, eretice.
;eologii a+enti'ti au fost att 'oca!i ct 'i (nsp#imnta!i e o+e)ile ce le&au fost pre)entate.
/entru c# a+entismul pune un mare accent pe o progresi+# (n!elegere biblic#, e&a lungul e0isten!ei lor
a+enti'tii au 'o+#it (n aoptarea +reunui cre) formal. Chiar 'i m#rturia lor e crein!# cunoscut# sub numele
e =FC e Cre)uri >unamentale? permite schimbarea 'i re+i)uirea. *stfel in punct e +eere istoric se poate
obser+a cum lipsa unui cre) oficial .formal1 'i sublinierea (n!elegerii biblice progresi+e au f#cut loc unui larg
spectru e interpret#ri octrinare aberante ce sunt r#spnite printre a+enti'ti. Ca 'i (n anii 345 'i ast#)i
aceast# toleran!# fa!# e +eerile i+ergente 'i uneori chiar fa!# e cele eretice au afectat enorm unitatea 'i
s#n#tatea octrinar# a acestei enomina!iuni. >aptul acesta a e+enit o problem# critic# pentru e+anghelicii
pre)en!i la ialog eoarece se g#seau (n imposibilitatea e a repre)enta corect a+entismul lumii
e+anghelice, in moment ce chiar a+enti'tilor le lipsea consensul asupra octrinelor lor.
Aa ialogul ce a a+ut loc (ntre anii 1944&194B :artin i&a mai acu)at pe a+enti'ti e ambiguitate
octrinar# (n cel mai r#u ca), sau e lips# e isciplin# octrinar# (n rnurile lor, (n cel mai bun ca)H *tunci,
e+anghelicii au afirmat (n fa!a Conferin!ei 6enerale a *+entismului e ,iua a -aptea c# ac# (n rnurile lor
se +a mai (ng#ui sus!inerea unor ere)ii ca cea a arianismului 'i a galatianismului atunci ('i +or merita pe
eplin calificati+ul teologic e =cult?. 2ar spre meritul lor, teologii a+enti'ti pre)en!i la acest ialog au repuiat
po)i!iile e0primate mai sus 'i au promis c# (n+#!#turile aberante aflate (n contraic!ie cu octrinele eclarate
ale *+entismului e ,iua a -aptea +or fi anali)ate e c#tre Conferin!a 6eneral#. *ce'tia au mai afirmat 'i c#
ma"oritatea acestor (n+#!#turi, ac# nu chiar toate, nu repre)int# teologia a+entist#, ci oar e0prim# opinia
unora ce apar!ineau, conform lui >room, =fac!iunii lunatice?.
F
!#T!D!+IE LA !#I"INE
/e m#sur# ce ialogul se esf#'ura, e+anghelicii au e+enit tot mai mult impresiona!i e sinceritatea 'i
ortoo0ia general# ar#tat# e lierii a+enti'ti. /#rea c# structura teologiei a+entiste era ortoo0# la origine.
*+entismul afirma inspira!ia Scripturii, octrina cre'tin# a ;rinit#!ii, umne)eirea lui Dristos, na'terea in
fecioar#, "ertfa e isp#'ire a lui Dristos, (n+ierea trupeasc# in mor!i, 'i cea e&a oua +enire.
I
:artin care
scrise e"a mult asupra cultelor e origine american# a recunoscut e (nat# c# aceasta nu era m#rturia
octrinar# a unui cult obi'nuit. *stfel, el a (nceput s# crea# c# *+entismul e ,iua a -aptea, cel pu!in a'a
cum l&au repre)entat ace'ti oameni, a fost foarte ne(n!eles e Cre'tinismul e+anghelic.
Cu toate c# :artin a fost foarte impresionat e aerarea acestora la octrinele funamentale ale
crein!ei cre'tine mai r#mneau (nc# o serie e (n+#!#turi a+entiste bine efinite care e mult timp
(mpieicau recunoa'terea a+enti'tilor ca fra!i e crein!# cre'tin#. 2e fapt, ma"oritatea teologilor e+anghelici
care au scris critic la aresa *+entismului e ,iua a -aptea s&au concentrat e0act asupra acestor octrine
istincte care ei creeau c# subminea)# orice alt# ortoo0ie ar pre)enta *+entismul. :artin, eterminat s#
(n!eleag# e0act *+entismul e ,iua a -aptea, a solicitat o e0plicare competent# a acestor cre)uri ciuate.
$ETE#!D!+IE SAU E#EZIE
>iinc# aceste octrine sunt cele ce confer# unicitate teologiei a+entiste 'i fiinc# ob!inerea unei conclu)ii
asupra lor a fost important# pentru e+aluarea 8arnhouse&:artin, o scurt# apreciere a lor este acum necesar#.
2in nefericire, spa!iul nu ne permite o anali)# aprofunat# a lor, e aceea +om iscuta oar trei intre acele
octrine istincti+e a+entiste care au constituit sursa principal# a ne(n!elegerilor.
J
2ialogul intre e+anghelici
'i Conferin!a 6eneral# a *+entismului e ,iua a -aptea a emonstrat c# teologia a+entist# se eosebe'te
e Cre'tinismul clasic 'i istoric la urm#toarele capitoleK
- Sabatul
- *utoritatea figurii proeminente a sectei, 'i anume, Gllen 6. 9hite, ct 'i
- 2octrina Sanctuarului, sau, a ="uec#!ii in+estigati+e?
S# pri+im pentru (nceput la moul e interpretare a Sabatului 'i sus!inerea respect#rii lui sub forma impus# e
*+entismul e ,iua a -aptea.
Sa,atarianis-ul
*+entismul e ,iua a -aptea sus!ine c# respectarea sabatului e )iua a 'aptea ca 'i semn e aucere
aminte a crea!iei este obligatorie pentru to!i cre'tinii 'i repre)int# o o+a# e =ae+#rat# ascultare? fa!# e
2omnul. Spre eosebire e unii a+enti'ti fanatici, teologii a+enti'ti pre)en!i la ialogul anilor 345 au afirmat
c# !inerea sabatului nu auce mntuire, 'i c# cre'tinii nea+enti'ti ce (n mo sincer !ineau 2uminica, (n loc e
Smb#ta, f#ceau 'i ei parte in trupul lui Dristos
4
.
2e'i respectarea sabatului nu a fost nicioat# o po)i!ie oficial# a Cre'tinismului istoric, e+anghelicii au
conclu)ionat c# att a !ine, ct 'i a nu !ine sabatul, era permis (n conte0tul lui Romani 1JK4&B. n plus, mai
e0ist# 'i alte grup#ri cre'tine care au luat aceast# po)i!ie, cum ar fi e e0emplu bapti'tii e )iua a 'aptea.
Aa ialogul purtat (n anii 345 e+anghelicii au e)agreat +iguros fa!# e po)i!ia a+entist# pri+itoare la
sabat, ar cu toate acestea nu au consierat&o o chestiune ce ar trebui s#&i i+i# pe unii e ceilal!i.
Ellen ". /hite i 0uhul 1r23e4iei
*pari!ia 'i (ns#'i e0isten!a *+entismului este literalmente imposibil e (n!eles f#r# a lua (n consierare pe
Gllen 6. 9hite 'i +oluminoasele ei scrieri. Se poate spune c# nici un lier cre'tin 'i nici un teolog nu a
e0ercitat o influen!# att e mare asupra unei anumite biserici a'a cum a e0ercitat Gllen 9hite asupra
*+entismului. Se presupune c# (n timpul +ie!ii ei Gllen 9hite a scris peste JB e c#r!i ce totali)ea)# peste F4
e milioane e cu+inte, care practic se aresea)# fiecare omeniu al cre)urilor 'i +ie!ii a+entiste.
*+entismul e ,iua a -aptea sus!ine c# arul profe!iei men!ionat (n 1Corinteni capitolele 1F 'i 1J a
fost manifestat (n mo unic (n +ia!a 'i scrierile lui Gllen 9hite. /retinsele ei +i)iuni 'i cu+inte e la 2omnul au
fost interpretate 'i calificate rept caracteristicile r#m#'i!ei 8isericii lui 2umne)eu. *esea, scrierile ei au fost
I
"uestions on Do#trine 04as%ington, !&C&3 2e#ie; and $erald Publis%ing 'ssn&, 17<=:, pag& >1->>&
J
Pentru o complet analiz a doctrinelor ad#entiste particulare, consultai cartea lui 4alter (artin, The $in%dom of the Cu!ts, re#& ed& 0(inneapolis,
(?3 5et%an. $ouse Publis%ers, 17@<:&
4
Permitei-mi ca autor al acestei traduceri i adaptri s # indic c e)periena mea n urma unor numeroase discuii doctrinare purtate cu un pastor
ad#entist local mi demonstreaz c liderii pomenii n acest caz au e)celat n toleran fa de cei ce nu sunt ad#entiti& An ciuda unei relaii bune de
prietenie i a unor discuii bune ce le-am purtat o #reme, cnd l-am ntrebat pe interlocutorul meu dac mi poate mrturisi sincer c m consider nti
un frate cretin i apoi, c m gsesc la un ni#el de spiritualitate asemntor cu el, c%iar dac nu respect sabatul aa cum o face el, acesta a pstrat o
tcere ipocrit& !ei am insistat s-mi dea un rspuns, a ales n continuare s se abin& Cred c situaia este ilustrati# pentru relaia e)istent la ora
actual dintre majoritatea cretinilor nscui din nou i ad#entitii de ziua a aptea& 6)clusi#ismul i elitismul pe care-l promo#eaz nu are cum s
constituie o calitate cretin autentic ce poate s-i fac demni urmai ai lui $ristos& !ac sunt sect, sunt pentru c ei au ales aa B
I
enumite, chiar e ea (ns#'i, ca fiin =o lumin# mai mic#? ce ne (nreapt# spre =lumina mai mare a
Scripturilor?.
B
>iinc# *+entismul e ,iua a -aptea calific# scrierile lui Gllen 9hite rept =sfat inspirat e la
2omnul?, e+anghelicii au orit s# afle ce leg#tur# e0ist# (ntre scrierile ei 'i 8iblie. ntrebarea ce s&a pus
teologilor a+enti'ti a fost, =consier# a+enti'tii e )iua a 'aptea c# scrierile lui Gllen 9hite se g#sesc la
acela'i ni+el cu scrierile 8ibliei L?
C
;eologii a+enti'ti le&au r#spuns (n felul urm#torK
11 scrierile lui Gllen 9hite nu sunt consierate o a#ugire canonului sfnt al Scripturilor.
F1 ele nu au o aplicare uni+ersal#, ca 'i 8iblia, ci pri+esc oar biserica *+entist# e ,iua a -aptea.
I1 ele nu sunt pre!uite (n acela'i sens (n care sunt pre!uite Sfintele Scripturi ce sunt unice 'i repre)int#
stanarul up# care trebuie "uecate toate celelalte scrieri.
8
2e'i e+anghelicii au respins (n mo categoric +eerile a+entiste pri+itoare la scrierile lui Gllen 9hite, ace'tia
au conclu)ionat c# atta +reme ct scrierile ei nu erau consierate la acela'i ni+el cu Scripturile, infailibile,
sau rept coni!ie a p#rt#'iei cre'tine, chestiunea nu trebuie s# prouc# e)binare.
D2ctrina Sanctuarului, sau 5u0ecata investigativ
/oate unul intre cele mai istincti+e cre)uri a+entiste este octrina sanctuarului. *ceast# octrin# s&a
formulat ca e0plica!ie alternati+# la e'ecul in 18JJ al mi'c#rii millerite. /entru apari!ia acesteia este
r#spun)#tor pastorul baptist 9illiam :iller .1C8F&18J91 care interpretn )ilele in 2aniel 8K1J ca ani, a pre)is
c# %sus Dristos se +a (ntoarce literar pe p#mnt la F.I55 e ani up# (nceputul celor C5 e s#pt#mni ale lui
2aniel .+e)i, 2aniel 9KFJ&FC1, ce le&a interpretat ca repre)entn perioaa e timp intre J4C . D. 'i anul
18JI. Cn anul 18JI a trecut f#r# s# se prouc# (ntoarcerea 2omnului pe p#mnt, mi'carea millerit# a
efectuat o a"ustare minor# a atei 'i a eclarat c# FF octombrie 18JJ este e fapt ata celui e&al oilea
=a+ent? .latin#, =+enire?1 al 2omnului. Cn 'i cea e&a oua pre)icere a at gre', mi'carea millerit# a
cunoscut ceea ce istoria enume'te =:area e)am#gire?. /entru mul!i acesta a (nsemnat sfr'itul mi'c#rii
a+entiste, (ns# pentru unii ea oar a (nceput.
n urma e+enimentelor ce au a+ut (n "urul =mari e)am#giri? un om pe nume, Diram Gson, a
ree0aminat profe!ia in 2aniel 8K1J up# ce anterior a pretins c# a a+ut parte e o +i)iune clarificatoare
asupra ei (n timp ce se afla (ntr&un lan e porumb. Cu a"utorul lui M.R.A. Crosier, Gson a ecis c# eroarea lui
:iller a constat e fapt (n interpretarea naturii respecti+ului e+eniment pre+#)ut ect (n calculul timpului.
*stfel, :iller a interpretat =cur#!irea sanctuaruluiNsfntului loca'? .pomenit# (n 2aniel 8K1J1 ca fiin o profe!ie a
re+enirii lui %sus Dristos (n =sanctuarul p#mntesc? care este (ns#'i /#mntul. ns#, (n urma +i)iunii sale
Gson a a"uns s# crea# c# (n loc ca Dristos s# se (ntoarc# pe p#mnt (n anul 18JJ, Gl e fapt a intrat pentru
prima at# (n cel e&al oilea compartiment al templului ceresc, 'i anume (n sanctuar. *stfel, Gson a cre)ut
c# (n cer e0ist# un templu ceresc care repre)int# moelul pentru templul p#mntesc in Vechiul ;estament 'i
care a+ea ou# (nc#peri cunoscute sub numele e locul sfnt 'i locul prea sfnt .sau, sfnta sfintelor1.
Conform noii interpret#ri a lui Gson anul 18JJ marca (nceputul celei e&a oua fa)e a lucr#rii e
isp#'ire a lui %sus Dristos cn 2omnul trecea in prima (nc#pere a templului ceresc, (n a oua, locul prea
sfnt, une&'i auce sngele S#u ca isp#'ire pentru p#cate.
Aucrarea pe care %sus trebuia s# o (neplineasc# (n locul prea sfnt .sanctuar1 a fost ulterior formulat#
sub enumirea e Ooctrina "uec#!ii in+estigati+e?. Ca prin urmare, primii a+enti'ti au (n!eles isp#'irea lui
%sus ca fiin compus# in ou# fa)e. *ceast# lucrare in ou# etape a isp#'irii lui Dristos poate fi (n!eleas#
cel mai bine ca fiin un arhetip al lucr#rii preo!ilor in Vechiul ;estament.
n Vechiul Aeg#mnt, au sus!inut ace'ti pionieri ai *+entismului e ,iua a -aptea, (natoririle )ilnice
ale preo!ilor erau limitate la a auce "ertfe (n locul sfnt .iert6n0 p#catul1, (ns# oat# pe an (n )iua isp#'irii,
marele preot intra (n locul prea sfnt 'i cur#!ea sanctuarul prin stropirea chi+otului cu sngele !apului sacrificat
.prin asta, terg7n0 p#catele1. 2up# cur#!irea sanctuarului, p#catele poporului erau transferate asupra !apului
isp#'itor ce era apoi i)gonit (n pustie.
Conform a+entismului, %sus a iertat p#catele (ncepn e la moartea Sa e pe cruce. Cu toate
acestea oar e pe ata e FF octombrie 18JJ %sus 'i&a (nceput lucrarea Sa e tergere a p#catelor. 2e la
(n#l!area Sa 'i pn# (n 18JJ %sus a (nf#!i'at iertarea pe care a ob!inut&o pe cruce (n prima (nc#pere a
templului ceresc, ar in 18JJ Gl a intrat (n cea e&a oua (nc#pere a templului .(n sanctuar1 'i a (nceput s#
"uece .in+estighe)eP e aici, =octrina in+estigati+#?1 +ie!ile celor ce au primit iertarea pentru a +eea ac#
erau +renici e +ia!a +e'nic#. n consecin!#, se cree c# oar cei ce trec e aceast# "uecat# pot fi siguri c#
+or fi mntui!i la +enirea Aui.
2octrin# aceasta a at na'tere la o (n+#!#tur# ce a a"uns s# fie cunoscut# mai tr)iu sub numele e
=perfec!iune lipsit# e p#cat? .engl., =sinless perfection?1 .sau, =perfec!ionism?1, care consta in respectarea
f#r# abatere a poruncilor pentru a ob!ine sc#parea e "uecat#. 2up# efectuarea "uec#!ii in+estigati+e se
B
"uestions on Do#trine, pag& 78&
C
idem, pag& @7&
8
idem&
J
sus!ine c# Dristos urmea)# s# ias# in sanctuarul ceresc pentru a se (ntoarce pe p#mnt s#&i auc# fiec#rui
om r#splata ct 'i pentru a inaugura )iua cea mare 'i (ngro)itoare, ,iua 2omnului.
*'aar anul 18JJ 'i e+enimentele escrise mai sus sunt cele ce marchea)# (nceputul *+entismului
e ,iua a -aptea. Aa au)irea acestei octrine 8arnhouse a enumit octrina sanctuarului ca fiin nimic
altce+a ect o porti!# e sc#pare creat# pentru a&i eta'a e eroarea millerit#. G+anghelicii au respins
ambele octrine pe ba)a faptului c# nu&'i g#sesc spri"in biblic. R#mnea oar ca ace'tia s# stabileasc# ac#
aceste octrine constituie un obstacol (n calea unei autentice p#rt#'ii cre'tine cu restul trupului lui Dristos a
a+enti'tilor.
/rincipala (ngri"orare era riicat# e posibilitatea ca aceste octrine s# minimali)e)e "ertfa e isp#'ire
a lui Dristos, sau s# sugere)e reucerea ei la o lucrare incomplet# e isp#'ire. 2up# o e+aluare critic#
e+anghelicii au conclu)ionat c# aceast# octrin# a "uec#!ii in+estigati+e =nu constituia o barier# real# (n calea
p#rt#'iei ac# era interpretat# (n sensul ei simbolic 'i nu (n cel material 'i strict literar, a'a cum a fost
pre)entat# e c#tre unii intre primii autori a+enti'ti?
9
S&a sus!inut astfel c# (n gnirea a+entist#
contemporan# aceast# octrin# nu sugera o ubl# sau incomplet# isp#'ire, ci mai egrab# o isp#'ire aus#
oat# pentru toteauna e c#tre Dristos, marele nostru preot in ceruri.
n ce&i pri+e'te pe e+anghelici ace'tia au conchis c# cele trei octrine ale sabatarianismului, autorit#!ii
lui Gllen 9hite 'i a sanctuarului, respecti+, a "uec#!ii in+estigati+e e'i eronate totu'i nu (mpieic# stabilirea
leg#turii fr#!e'ti cre'tine (ntre cele ou# tabere.
*lte octrine istinct a+entiste au mai fost stuiate 'i e+aluate e c#tre e+anghelici cu aceea oca)ie.
/rintre acestea se num#r#, nemurirea coni!ionat#, anihilarea celor r#i, planul e s#n#tate, 'i conceptul e
r#m#'i!# care este aplicat strict *+entismului e ,iua a -aptea. 2in nou, conclu)ia lor a fost c# e'i toate
aceste octrine nu fac parte in trai!ia teologic# a Cre'tinismului istoric, (n unele ca)uri fiin lipsite complet
e orice ba)# biblic#, a'a cum au fost ele e0plicate e teologii a+enti'ti pre)en!i la ialog acestea nu&i
(mpieic# pe membrii a+entismului s# fie ae+#ra!i urma'i ai lui Dristos.
2up# stuierea a mii e pagini e ocumenta!ie 'i participarea la (nelungate sesiuni e (ntreb#ri 'i
r#spunsuri aresate celor mai competen!i teologi a+enti'ti, 9alter :artin, ca repre)entant al e+anghelicilor, a
conclu)ionat c# *+entismul e ,iua a -aptea =este (n principal o mi'care cre'tin#, ar la o e+aluare e
ansamblu a teologiei ei trebuie amis c# octrinele a+entiste sunt mai mult heteroo0e ect ortoo0e 'i c#
practicile ei, nu (n pu!ine rnuri, se pot califica rept cau)atoare e e)binare? .ect unificatoareP n.tr.1
15
.
Ur-rile 0ial2gului 0intre evanghelici i a0ventiti
2eci)ia e a reclasifica *+entismul e ,iua a -aptea ca mi'care heteroo0# (n loc e cult necre'tin a suferit
o contro+ers# eosebit#. 8arnhouse 'i :artin au fost aspru critica!i (n multe cercuri e+anghelice. 2e fapt cn
'i&au publicat stuiile (n mai multe ei!ii ale re+istei =Gternit7?, F4Q intre abona!ii acesteia s&au retras H
;otu'i acest climat ostil a (nceput s# se schimbe oat# cu publicarea lucr#rii a+entiste intitulate
=Ruestions on 2octrine? .=ntreb#ri asupra octrinei?P pentru simplificare +om alege prescurtarea =RM2?1.
11
*cest +olum octrinar este un prous irect al sesiunilor e (ntreb#ri 'i r#spunsuri (ntre!inute cu e+anghelicii,
ambele p#r!i contribuin e fapt la formularea precis# a (ntreb#rilor. Scopul eclarat al acestei publica!ii era
e a clarifica teologia a+entist# prin e+ien!ierea cre)urilor comune 'i a iferen!elor fa!# e protestantismul
e+anghelic. ;eologii a+enti'ti care au contribuit la reali)area lucr#rii au !inut s# sublinie)e c# aceasta nu era
o nou# m#rturie e crein!#, ci mai egrab# o e0plicare a principalelor aspecte ale crein!ei a+entiste.
/entru a se asigura c# acest +olum era cu ae+#rat repre)entati+ pentru teologia *+entist# e ,iua
a -aptea 'i nu oar opinia unora, manuscrisul nepublicat a fost trimis spre aprobare unui num#r e F45 e
lieri a+enti'ti. 2up# ni'te critici ne(nsemnate, manuscrisul e CF5 e pagini a fost acceptat e c#tre un
comitet al Conferin!ei 6enerale 'i publicat (n anul 194C e c#tre eitura oficial#, =Re+ieS an Deral
*ssociation?. n ciua faptului c# (n anii in urm# acest +olum a e+enit o surs# e contro+ers# (n snul
a+entismului este totu'i interesant e notat c# R.R. >iguhr a afirmat espre lucrarea =RM2? c# este cea mai
marcant# reali)are a pre'ein!iei sale.
1F
Cu c!i+a ani mai tr)iu, (n 19B5 :artin 'i&a publicat cartea intitulat# =*e+#rul espre *+entismul e
,iua a -aptea?. Ga a c'tigat repee o mare popularitate. :ul!i intre cei care ini!ial au criticat e+aluarea
8arnhouse&:artin au (nceput s#&'i schimbe p#rerea atorit# enormei ocumenta!ii oferite (n aceast# nou#
carte a lui :artin. 2e'i cartea respecti+# nu se mai public#, e+aluarea f#cut# e 9alter :artin *+entismului
e ,iua a -aptea se g#se'te acum (n celebra =;he Eingom of the Cults? .mp#r#!ia Cultelor1.
Cu pri+ire la ea mai mul!i lieri a+enti'ti au eclarat public c# (n lucrarea sa :artin a oferit o
repre)entare fiel# a *+entismului e ,iua a -aptea. <n lier a+entist in )ilele noastre a f#cut urm#toarea
afirma!ieK =cartea lui :artin repre)int# lucrarea unui in+estigator onest 'i a unui teolog competent. Gl a (n!eles
'i a reat fiel ceea ce a+enti'tii i&au spus c# cre, citnu&le o+e)ile (n mo e0hausti+?.
1I
9
4alter (artin, C'd#entist %eolog. -s& $istoric Drt%odo).,C &ternity, "anuarie& 17<=, pag& 19
15
4alter (artin, CSe#ent%-da. 'd#entism,C Christianity Today, 17 !ec& 178E, pag& 1F&
11
itlul e)act al lucrrii este Seventh-day Adventists Ans'er "uestions on Do#trine, dar ea mai bine cunoscut sub titlul de "uestions on
Do#trine&
1F
CCurrents "nter#ie;3 4alter (artin,C Adventist Currents, "ulie 17@9, pag& 1<&
1I
1ar. Gand 0ed&:, Adventism (n Ameri#a 01rand 2apids, ("3 4illiam 5& 6erdmans Publis%ing Compan.& 17@8:, pag& 1@=&
4
*'aar up# conucerea a+entist#, att =RM2? ct 'i =*e+#rul espre *+entismul e ,iua a
-aptea? reprouc fiel teologia afirmat# la sfr'itul anilor 345 e mi'carea *+entismului e ,iua a -aptea,
ar a'a cum +om +eea acceptarea acestei teologii este eparte e a fi uni+ersal# (n snul mi'c#rii. :ulte
schimb#ri s&au petrecut e la lansarea =RM2? e aceea, acum ne +om (nrepta aten!ia asupra acelor
e+enimente care au conus la cri)a actual# a *+entismul e ,iua a -aptea.
'N%EPUTUL %!NT#!VE#SEI
*nii 3B5 'i 3C5 s&au remarcat prin mari schimb#ri 'i e)bateri teologice ce au a+ut loc (n interiorul
*+entismului e ,iua a -aptea, numitorul lor comun fiin chestiunea caracterului unic al a+entismului.
1J
<rma *+entismul s# continue (n irec!ia stabilit# e c#tre aministra!ia >iguhr 'i e0pus# (n =RM2?, sau
enomina!iunea +a urma s# re+in# la concep!iile ei trai!ionale L *ceasta era (ntrebarea. 6#sirea r#spunsul la
aceast# (ntrebare este ceea ce a us la apari!ia a ou# fac!iuni istincte (n interiorul *+entismului e ,iua a
-aptea, 'i anume a a+entismului e+anghelic 'i a a+entismului trai!ional.
14
Vom pri+i acum la aceste ou#
grup#ri 'i +om compara +eerile lor asupra octrinelor care le separ#. *ceste octrine erau repre)entate e
(nrept#!irea prin crein!#, natura uman# a lui Dristos, e+enimentele in 18JJ, siguran!a mntuirii 'i
autoritatea lui Gllen 9hite.
A0ventis-ul evanghelic
Mriginile acestuia se pot g#si f#r# ubiu la teologii care au fost anga"a!i (n ialogul cu 8arnhouse 'i :artin.
Cn lucrarea =RM2? a respins +eeri trai!ionale ale a+entismului ca natura p#c#toas# a lui Dristos,
literalismul e0agerat al octrinei sanctuarului, 'i rolul scrierilor lui Gllen 9hite ca autoritate octrinar# infailibil#,
au fost puse ba)ele +itale ale +iitoarei mi'c#ri e reform#. >ostul eitor al re+istei =G+angelica?, *lan Cranall,
comentaK =s#mn!a acestei mi'c#ri a fost r#spnit# (n interiorul enomina!iunii prin intermeiul c#r!ii
Question On Doctrine, ap#rute (n 194C, iar terenul a fost uat e lucr#rile publice ale unor oameni ca, R.*.
*nerson, D.:.S. Richars, Senior, GSar Deppenstall, Robert 8rinsmea, 2esmon >or, Smuts +an
Roo7en, 'i al!ii?
1B
*ceast# mi'care a (nceput s# creasc# 'i s# se e)+olte (n timpul anilor 3C5, principalii ei purt#torii e
cu+nt fiin oi teologi a+enti'ti australieni pe nume, Robert 8rinsmea 'i 2esmon >or. .8rinsmea a
aerat ini!ial la o form# e perfec!ionism pe care mai tr)iu a repuiat&o1. /rin intermeiul scrierilor 'i
prelegerilor lor 8rinsmea 'i >or s&au constituit (n principalii catali)atori ai re(n+ierii octrinei (nrept#!irii prin
crein!# ce a fost primit# cu mare interes (neosebi (n partea australo&asiatic# a *+entismului e ,iua a
-aptea. :i'carea a primit spri"inul (neosebi al unor tineri pastori a+enti'ti, al unor seminari'ti 'i e laici
a+enti'ti. /e lng# ace'tia s&au mai remarcat un num#r e teologi a+enti'ti americani care 'i&au ar#tat
simpatia fa!# e po)i!ia ini!iat# e 8rinsmea 'i >or.
/rincipalele subiecte octrinare care au unit acest grup suntK
11 'n0re1t4irea 1rin cre0in4. *cest grup accept# interpretarea reformat# a (nrept#!irii prin crein!#
.conform c#reia neprih#nirea inclue oar (nrept#!irea 'i este un act "uiciar al lui 2umne)eu prin
care Gl (l eclar# (nrept#!it pe creincios pe ba)a neprih#nirii lui Dristos1. /o)i!ia noastr# (naintea lui
2umne)eu epine e neprih#nirea lui Dristos care se socote'te pe seama creinciosului 'i este
primit# oar prin crein!#. Sfin!irea este roaa care o (nso!e'te, 'i nu ba)a mntuirii.
F1 Natura u-an a lui $rist2s. %sus a a+ut o natur# uman# lipsit# e p#cat 'i f#r# s# aibe nici un fel e
(nclina!ii sau simpatii fa!# e p#cat. n acest sens, natura uman# a lui Dristos a fost asemenea celei a
lui *am, (ns# (nainte e c#erea (n p#cat. 2e aceea, e'i f#r# (noial# %sus a suferit limit#rile unei
ae+#rate firi omene'ti, totu'i in fire Gl a fost neprih#nit .incapabil e a p#c#tui1. %sus a fost cu
ae+#rat (nlocuitorul nostru.
I1 Eveni-entele 0in 89::. %sus Dristos a intrat irect (n locul prea sfnt .aic#, (n ceruri1 la (n#l!area Aui.
2octrina sanctuarului 'i "uecata in+estigati+# .literalismul trai!ional 'i perfec!ionismul1 nu au nici o
ba)# (n Scripturi.
J1 Siguran4a -6ntuirii. /o)i!ia 'i siguran!a noastr# (naintea lui 2umne)eu se ba)ea)# strict pe
neprih#nirea lui Dristos ce ne este atribuit# nou# prin crein!#. /erfec!iunea nu este posibil# (n
aceast# +ia!#. Crein!a (n Dristos este ceea ce # (ncreere 'i siguran!# unui om.
41 Aut2ritatea lui Ellen ". /hite. Gllen 9hite a fost o cre'tin# autentic# care a poseat arul profe!iei.
Cu toate acestea, nici ea 'i nici scrierile ei nu pose# infailibilitatea, 'i ca prin urmare nu ar trebui s#
fie folosite ca autoritate octrinar#.
1J
idem, Gand, pag& >1<&
14
!esmond and 1illian Hord, The Adventist Crisis of Spiritua! (dentity) 0?e;castle, C'3 !esmond Hord Publications, 17@>:, pag& >E->@&
1B
'lan Crandall, *+hither &van%e!i#a! Adventism,* &van%e!i#a, (ai 17@>, pag& >9&
B
A0ventis-ul tra0i4i2nal
2e'i lucrarea =Ruestion on 2octrine? este consierat# sursa a+entismului e+anghelic ea este 'i cau)a
reac!iei celor ce spri"in# a+entismul trai!ional. n urma public#rii ei, un respectat teolog a+entist pe nume
:.A. *nreasen a criticat&o se+er afirmn c# este +ino+at# e iluarea a+entismului cu scopul accept#rii lui
e c#tre e+anghelici.
1C
2up# (nc# c!i+a ani, sub conucerea aministra!iei lui Robert /ierson, al!i oi
proeminen!i teologi, Eenneth 9oo 'i Derbert 2ouglass, au eclarat c# publicarea =RM2? a (nsemnat o
gre'eal# imens#.
18
8a)a a+entismului trai!ional pare s# se funamente)e strict pe autoritatea lui Gllen 6. 9hite. *cest
grup apar# cu fermitate octrinele care repre)int# cre)urile istinct a+entiste, (neosebi acelea pe care 'i&a
pus amprenta presupusul ar profetic al lui Gllen 9hite .printre ele se num#r# octrina sanctuarului 'i
"uecata in+estigati+#1. Spri"inul oferit acestui grup al a+entismului trai!ional +ine in partea clericilor 'i
laicilor mai +rstnici, 'i ceea ce spune 'i mai mult, ei par s# fi c'tigat simpatia ma"orit#!ii lierilor a+enti'ti.
*tunci ca 'i acum, lierii care conuc enomina!iunea nu sunt prea bine preg#ti!i in punct e +eere
teologic, 'i sunt influen!a!i e segmentul +ocal al aripii trai!ionaliste.
*cestea sunt po)i!iile aoptate e c#tre a+entismul trai!ional ca 'i reac!ie la e)baterile octrinare
purtate cu e+angheliciiK
11 'n0re1t4irea 1rin cre0in4. nrept#!irea creinciosului inclue att "ustificarea ct 'i sfin!irea. /o)i!ia
noastr# (naintea lui 2umne)eu se ba)ea)# att pe neprih#nirea lui Dristos ce este socotit# pe seama
noastr# .ne este imputat# nou#, ca s# folosesc limba"ul strict teologicP n.tr.1 ct 'i pe neprih#nirea
transmis# nou# .aic#, 2umne)eu lucrea)# (n locul meu 'i (n mine1. nrept#!irea prin crein!# .eci,
"ustificarea1 este +alabil# oar pentru p#catele comise (n trecut.
F1 Natura 2-eneasc a lui $rist2s. Dristos a poseat o natur# omeneasc# care nu oar c# a fost sl#bit#
e p#cat ar a 'i poseat tenin!aN(nclina!ia e a p#c#tui. Natura Sa a fost asem#n#toare celei a lui *am
up# c#erea (n p#cat. 2e aceea, oar atorit# succesului S#u (n biruirea p#catului %sus Dristos, spun
ace'tia, a putut e+eni e0emplul nostru.
I1 Eveni-entele 0in 89::. %sus a intrat pentru prima at# (n cea e&a oua (nc#perea a templului ceresc
.locul prea sfnt, sau sanctuar1 pe ata e FF octombrie 18JJ une a (nceput "uecata in+estigati+#
.aic#, "uecarea p#catelor celor ce au primit iertarea Aui1. *ceast# "uecat# este consierat# a fi
(mplinirea celei e&a oua fa)e a lucr#rii e isp#'ire a lui Dristos.
J1 Siguran4a -6ntuirii. /o)i!ia noastr# (naintea lui 2umne)eu se ba)ea)# att pe neprih#nirea imputat#
nou# ct 'i pe cea reali)at# (n noi. * pretine siguran!a mntuirii (nainte e "uecat# este socotit rept un
gest e (nr#)neal#. n plus, a'a cum ne&a emonstrat %sus, e0emplul nostru, respectarea cu es#+r'ire
a poruncilor este posibil#.
41 Aut2ritatea lui Ellen /hite. 2uhul profe!iei a fost manifestat (n lucrarea lui Gllen 9hite ca 'i semn al
r#m#'i!ei lui 2umne)eu. *ceasta este biserica *+entismului e ,iua a -aptea. Scrierile ei sunt sfatul
inspirat al 2omnului 'i sunt autoritare (n chestiuni octrinare.
*r mai trebui spus c# s&au scris +olume e c#tre fiecare parte asupra fiec#reia intre aceste octrine. Scurta
escriere a lor oferit# mai sus are oar scopul e a ofer# o sinte)# e0act# a po)i!iilor celor ou# grup#ri
a+entiste. Gste necesar s# reali)#m c# att (n timpul anilor 3C5, ct 'i (n )ilele noastre, nu fiecare a+entist
putea s# se (ncare)e cu preci)ie (n +reunul intre aceste grupuri 'i nici grupurile (n parte nu erau unite cu
es#+r'ire asupra tuturor aspectelor octrinare enun!ate. 2e e0emplu, nu toat# lumea in tab#ra a+entist#
trai!ionalist# a recunoscut natura p#c#toas# a lui Dristos, e'i ma"oritatea a f#cut&o. 2e asemenea, printre
a+enti'tii e+anghelici au e0istat p#reri iferite cu pri+ire la interpretarea unei "uec#!i pre&a+ente .eci, e
inainte e +enirea lui Dristos1. n plus, mai e0ist# 'i acei a+enti'ti care nu simt ne+oia s# se ientifice cu o
tab#r# sau cealalt#.
*r mai trebui men!ionat c#, e'i reus ca num#r, a mai e0istat un segment (n snul a+entismului
care poate fi escris ca fiin liberal in punct e +eere teologic.
DE LA %!NT#!VE#S) LA %#IZ) ; cri<a 0e i0entitate a A0ventis-ului 0e Ziua a a1tea
*'a cum ne&au emonstrat compara!iile octrinare e mai sus iferen!ele intre aceste ou# fac!iuni sunt (ntr&
ae+#r semnificati+e. *cestea pot fi reuse la, problema autorit#!ii .eci, =s2la scri1tura* contra =Scriptura
plus Gllen 9hite?1, 'i problema mntuirii .neprih#nirea imputat# contra neprih#nirii obnite1. n realitate,
a+entismul a a"uns e0act la isputa chestiunilor care au conus la Reforma in secolul al $V%&lea H
Aa sfr'itul anilor 3C5 aceast# contro+ers# octrinar# a prous o gra+# cri)# (n interiorul *+entismului
e ,iua a -aptea. nti, au fost publicate ou# c#r!i care au contestat po)i!iile a+entiste trai!ionale asupra
(nrept#!irii prin crein!# 'i asupra e+enimentelor in 18JJ. /rima carte poart# titlul &The Sha=ing 23
A0ventis-* .,guuirea *+entismului1 'i a fost scris# e un teolog anglican, 6eoffre7 /a0ton, care a urm#rit
1C
Hord, pag& >E&
18
idem&
C
cu aten!ie conflictul in snul *+entismului e ,iua a -aptea asupra octrinei "ustific#riiN(nrept#!irii prin
crein!#. *cesta a afirmat c# ac# a+enti'tii ar fi cu ae+#rat urma'ii speciali ai Reformei, up# cum pretin,
atunci s&ar presupune ca ei s# accepte interpretarea reformat# asupra (nrept#!irii prin crein!#. ns# aceast#
problem# octrinar# este limpee c# a h#r!uit enomina!iunea a+entist# (nc# e la (nceputurile ei.
Cea e&a oua carte este cea a lui Robert 8rinsmea intitulat#, &89:: #ee>a-ine0* .*nul 18JJ
ree0aminat1, (n care acesta respinge interpretarea trai!ional# a+entist# a anului 18JJ 'i a "uec#!ii
in+estigati+e. *ceste ou# c#r!i s&au concentrat asupra problemelor critice ale cri)ei e ientitate a
*+entismului e ,iua a -aptea.
%ltinarea te-eliil2r
>#r# (noial# cea mai e0plo)i+# chestiune care a ap#rut (n aceast# perioa# e timp a fost e)+#luirea uria'ei
epenen!e literare .foarte elegant spus H n.tr.1 a oamnei Gllen 6. 9hite. ;eologi a+enti'ti ca Darol 9eiss,
Ro7 8ranson, 9illiam /eterson, 'i Ronal Numbers au scos la i+eal# (n urma cercet#rilor istorice faptul c#
Gllen 9hite s&a inspirat cu genero)itate e la al!i autori in secolul al $%$&lea. Cea mai contro+ersat#
escoperire pro+ine totu'i e la un pastor a+entist pe nume 9alter Rea. Rea a sus!inut cu t#rie c# (n "ur e
85&95 Q in scrierile lui Gllen 9hite repre)int# plagieri. 2atorit# (ns# uria'ei influen!e pe care scrierile
acesteia o e0ercit# asupra enomina!iunii a+entiste 'i fiinc# a+enti'tii au fost (n+#!a!i c# scrierile ei au fost
preluate irect in +i)iunile .+eere categoric# promo+at# e a+entism1, acu)a!ia cu pricina a conus la
cl#tinarea (ns#'i a temeliilor *+entismului e ,iua a -aptea.
Aa (nceput >una!ia .sau, /atrimoniul1 9hite a negat aceste acu)a!ii, (ns# mai tr)iu a recunoscut c#
(n scrierile ei s&au folosit anumite surse. &#evie? an0 $eral0* eitura oficial# a enomina!iunii a +enit (n
ap#rarea lui 9hite sus!inn c# =(mprumuturile? ei literare nu se riicau (n nici un ca) la cantitatea
semnificati+# inicat# e Rea 'i c# utili)area e c#tre ea a acestor surse nu in+alia inspira!ia propriilor ei
scrieri. Aa urma urmei, spunea eitura, chiar 'i unii intre autorii biblici au folosit surse e inspira!ie.
9alter Rea, care ulterior a ocumentat in bel'ug afirma!iile sale (n carte &The /hite Lie* .:. T R.
/ublications1 .titlul este e fapt un "oc e cu+inteP pentru limba engle)# =Shite lie? (nseamn# minciun#
ne+ino+at#, ar (n acela'i timp 'i numele Gllen&ei care este 9hite H n.tr.1, a fost mai tr)iu at afar# in
organi)a!ie.
/roblema inspira!iei lui Gllen 9hite 'i a autorit#!ii ei a constituit o surs# constant# e contro+ers# (n
istoria a+entist#, (ns# acu)a!ia e plagiat, e ata aceasta a aruncat (noial# chiar asupra integrit#!ii 'i
creibilit#!ii acesteia. <nii chiar au afirmat c# >una!ia 9hite a a+ut cuno'tin!# e aceast# problem# 'i ca prin
urmare a (ncercat o mascare a ei.
/roblema riicat# e plagiatul pre)ent (n scrierile lui Gllen 9hite este +ital# pentru ae+#rata
ientitate unic# a *+entismului e ,iua a -aptea. 2atorit# faptului c# multe in octrinele istincte ale
a+entismului 'i&au primit confirmarea prin intermeiul arului ei profetic, a pune acum la (noial# sinceritatea
ei (nseamn# a pune la (noial# (ns#'i unicitatea *+entismului e ,iua a -aptea H
%2ntestarea 2riginii a0ventis-ului
2ou# intre octrinele care 'i&au primit confirmarea prin arul profetic al lui Gllen 9hite sunt octrina
sanctuarului 'i "uecata in+estigati+#, altfel spus, interpret#rile e+enimentelor in anul 18JJ. *ceste ou#
(n+#!#turi istincte se g#sesc (n centrul contro+ersei care a conus (n cele in urm# la ura scinare a
rnurilor a+entiste. 2e pil#, 2esmon >or, timp e 1B ani pre'eintele epartamentului e teologie
a+entist# al Colegiului *+onale in NeS South 9ales, *ustralia, a pus la (noial# .'i contestat1 temeinicia
biblic# a interpret#rii trai!ionale a acestor octrine. *stfel el a sus!inut c# interpretarea literalist# 'i
perfec!ionist# a acestor octrine promo+ate e a+entismul trai!ional nu a+eau nici un spri"in biblic 'i c# au
fost acceptate (n principal atorit# +i)iunilor oamnei 9hite, ce chipurile, le confirma. >or a mai afirmat c#
e'i scrierile lui Gllen 9hite au fost esen!iale (n formarea 'i e)+oltarea *+entismului e ,iua a -aptea
acestea ar trebui acceptate oar ca pastorale, 'i nu ca fiin canonice (n natur#. 2e'i el a mai sus!inut c# anul
18JJ nu are nici un fel e semnifica!ie biblic# eosebit#, >or cree c# (ntr&ae+#r 2umne)eu a riicat
*+entismul e ,iua a -aptea pentru a sublinia al#turi e (nrept#!irea prin crein!# octrine ca,
sabatarianismul, crea!ionismul, nemurirea coni!ionat# 'i premilenismul.
2atorit# contro+ersatelor cre)uri octrinare ale sale, lierii a+enti'ti au c#)ut e acor s#&i ofere lui
>or o pau)# in slu"b# e 'ase luni pentru a se preg#ti s#&'i apere +eerile sale. :ai tr)iu el a ap#rut (n fa!a
unei comisii care i&a anali)at 'i e+aluat cre)urile (n lumina teologiei *+entismului e ,iua a -aptea. >or, un
teolog prolific 'i atent a preg#tit o lucrare e 995 e pagini intitulat# &Daniel 9@8:@ Ziua Is1irii i 5u0ecata
investigativ*.
n luna august a anului 1985, un num#r e 1FB e lieri a+enti'ti s&au strns (n Colorao la 6lacier
VieS Ranch pentru a pune (n iscu!ie +eerile pro+ocatoare ale lui >or. 2up# o s#pt#mn# e iscu!ii lierii
a+enti'ti au eclarat e+ia!ionismul cre)urilor lui >or e la octrinele clare ale *+entismului e ,iua a
-aptea 'i fiinc# >or nu renun!a la con+ingerile sale, enomina!iunea i&a (nl#turat portofoliul pastoral 'i
reptul e a mai preica (n +reo biseric# *+entist# e ,iua a -aptea.
8
G0cluerea lui 2esmon >or pe care unii (l consier# p#rintele mi'c#rii a+entiste e+anghelice, i&a
(nfuriat pe mul!i proucn un ae+#rat e0o e+anghelic (n mas# (n fa+oarea unor biserici a+entiste
inepenente ct 'i a unor biserici protestante e+anghelice. /este o sut# e lieri 'i (n+#!#tori biblici a+enti'ti
au fost for!a!i ulterior, fie s# p#r#seasc# e bun# +oie *+entismul e ,iua a -aptea, fie s# emisione)e, in
cau)a spri"inului pe care&l ofereau teologiei lui >or.
Nu mai e ne+oie s# o spunem, ar anii 385 au fost o perioa# e cri)# pentru *+entismul e ,iua a
-aptea. 2e'i p#rea c# perioaa cea mai traumatic# a trecut cicatricile acestei contro+erse sngeroase (nc#
se p#strea)#. n ciua faptului c# eci)iile Conferin!ei 6enerale a *+entismului e ,iua a -aptea par s#
inice influen!a aripii trai!ionaliste, enomina!iunea a negat cu +ehemen!# c# urm#re'te eliminarea oric#ror
aspecte e+anghelice in mi"locul ei. ;otu'i, (n pre)ent mul!i fo'ti pastori a+enti'ti 'i (n+#!#tori ai 8ibliei
contest# +iguros aceast# afirma!ie. Se pare c# mai r#mne un num#r mare e membri a+enti'ti care
simpati)ea)# cu con+ingerile e+anghelice, ar (n mo cert ace'tia nu mai sunt prea )gomoto'i up# eci)iile
e la 6lacier VieS H
EVALUA#EA ADVENTISMULUI DE ZIUA A APTEA 'N P#EZENT
2in cau)a contro+ersei create (n interiorul *+entismului e ,iua a -aptea mul!i intre cei care 'tiu e
e+aluarea 8arnhouse&:artin efectuat# (n anii U45 se (ntreab# ac# po)i!iile e+anghelice e0primate +i)a+i e
a+entism nu ar trebui acum re+i)uite sau chiar schimbate semnificati+. 8a mai mult, atorit# ac!iunilor luate
(mpotri+a lui 2esmon >or, a lui 9alter Rea 'i a multor al!ii, unii se (ntreab# ac# nu cum+a *+entismul e
,iua a -aptea in )ilele noastre ar trebui s# fie reclasificat ca fiin un cult necre'tin.
n acest ca), po)i!ia pe care noi o lu#m este c# e+aluarea f#cut# e 8arnhouse 'i :artin r#mne (nc#
+alabil# pentru acel segment al a+entismului care aopt# cre)urile afirmate (n lucrarea =Ruestions on
2octrine?, e0primate mai tr)iu e mi'carea a+entist# e+anghelic# a ultimelor ecae. -i e'i unii in
rnurile acestui grup sus!in cre)uri care nu fac parte in trai!ia teologic# e+anghelic#, totu'i afirm#
octrinele funamentale ale Cre'tinismului istoric, (n special, interpretarea pa+elian# 'i reformat# a
(nrept#!irii prin har 'i prin crein!# .Romani I&J1. *cestui grup, (n oricare num#r s&ar g#si el printre a+enti'ti,
noi le (ntinem o mn# fr#!easc# e (ncura"are 'i spri"in pentru cura"ul e a r#mne neclinti!i (n G+anghelie.
2e partea cealalt# (ns#, a+entismul trai!ional ce pare c# a c'tigat spri"inul multor lieri 'i crmuitori
ai enomina!iunii .cel pu!in cu oca)ia e+enimentelor e la 6lacier VieS1, pare s# se ep#rte)e e multe in
po)i!iile e0primate (n =Ruestions on 2octrine?. Gste clar c# (n ciua faptului c# oficialit#!ile a+entiste eclar#
c# enomina!iunea respect# cre)urile (naintate (n =Ruestions on 2octrine?, unii intre lierii ei au e0clus un
num#r mare e a+enti'ti pentru c# au afirmat cre)uri ce se reg#sesc (n aceea'i =Ruestions on 2octrine?HL
/e easupra, (n loc e a spri"ini =Ruestions on 2octrine?, unii intre ace'ti lieri au enumit&o o =ere)ie
conamnabil#?.
19
/e ct e ironic poate p#rea pentru un grup care conamn# )gomotos catolicismul 'i pretine s# fie
urma'ul special al Reformei, po)i!ia a+entist# trai!ional# +i)a+i e octrina (nrept#!irii prin crein!# este
mult mai asem#n#toare celei e0primate la Conciliul Romano&Catolic e la ;rent .sec.$V%1, ect celei
e0primate e reformatori.
F5
2eoarece aceast# octrin# este att e crucial# pentru (n!elegerea corect# a legii
'i a e+angheliei, po)i!ia pe care ace'tia o iau e a echi+ala "ustificarea cu sfin!irea conuce la alte no!iuni
nebiblice .cum ar fi, lipsa siguran!ei mntuirii, perfec!ionismul, etc.1. Nu este e mirare c# Auther a afirmat e
(n!elegerea corect# a acestei octrine epinea totul (n crein!#.
/e lng# aceast# po)i!ie compromi!#toare fa!# e "ustificare .(nrept#!irea prin crein!#1, a+entismul
trai!ional pare ecis s# o consacre pe Gllen 9hite rept interpretul infailibil al Scripturii. 2e'i aceasta nu a
fost nicioat# po)i!ia oficial# a bisericii, practic cei mai mul!i lieri a+enti'ti au afirmat totu'i acela'i lucru.
A7non E. :c2oSell face acest comentariu p#trun)#torK =n practic#, ac# nu 'i&n teorie, scrierile lui Gllen
9hite au fost riicate la ni+elul e piatr# e temelie a interpret#rii biblice, lucru care a prous o mas#
analfabet# biblic e membrii ai mi'c#rii?.
F1
2in nefericire mul!i a+enti'ti pri+esc scrierile lui Gllen 9hite ca fiin scurt#tura perfect# la
interpretarea biblic#, e aceea ace'tia trebuie s# (n!eleag# c# ac# o riic# pe po)i!ia e interpret infailibil al
Scripturii, atunci (ntr&ae+#r s&a (mplinit ironica trageie a +eacurilorK *+entismul e ,iua a -aptea are un
/ap# H
Este cultic a0ventis-ul tra0i4i2nal
n ce pri+e'te acu)a!ia c# a+entismul trai!ional ar fi un cult necre'tin trebuie s# se sublinie)e in nou c#
structura teologic# a a+entismului este totu'i ortoo0#. *ic#, accept# trinitatea, umne)eirea lui Dristos,
na'terea Aui in fecioar#, (n+ierea Sa trupeasc#, etc. ns# (n pre)ent se pare c# a+entismul trai!ional este
cel pu!in e+iant eoarece confun# 'i compromite alte ae+#ruri biblice, eformn (nrept#!irea prin
19
1eoffre. Pa)ton, The Sha,in% of Adventism 01rand 2apids, ("3 5a/er 5oo/ $ouse, 17==:, pag& 1<9&
F5
#ezi, Pa)ton, pag& F8-F7
F1
G.ndon I& (c!o;ell 0teolog ad#entist:, citat n CJuotable Juotes from 'd#entist Sc%olars,C &van%e!i#a, noiembrie, 17@1, pag& 9=&
9
crein!#, istrugn natura sfnt# a lui Dristos 'i apeln la o surs# e autoritate nebiblic# .(n acest ca), Gllen
9hite1. :ai trebuie afirmat 'i c# (n ca)ul (n care tab#ra trai!ionalist# ('i continu# istan!area e lucrarea
=Ruestions on 2octrine? 'i o promo+ea)# pe Gllen 9hite rept interpretul infailibil al mi'c#rii lor, atunci s&ar
putea ca (ntr&o )i s# merite pe eplin calificati+ul e cult necre'tin.
FF
Aa sfr'itul anilor 3C5 *+entismul e ,iua a -aptea s&a aflat la cotitur# putn atunci e+eni o
mi'care pronun!at e+anghelic# sau una cu es#+r'ire trai!ional a+entist#. Cri)a in anii 385 ne arat#
limpee c# numero'i membrii ai conucerii a+entiste ascult# obeien!i e segmentul +ocal al aripii
trai!ionale, in nefericire conucn (n acest fel a+entismul (ntr&o irec!ie gre'it#. 2ac# cei in conucerea
a+entist# care iubesc e+anghelia Reformei .au mai r#mas (nc# mul!i1, nu iau po)i!ie 'i nu&'i respect#
cre)urile atunci a+entismului (i mai r#mn pu!ine speran!e s# nu transforme cu es#+r'ire (ntr&un cult
eoarece a+entismul trai!ional este corupt in punct e +eere teologic. G+anghelia lui enaturat# le
r#pe'te cre'tinilor a+enti'ti siguran!a mntuirii 'i (i supune eforturilor legaliste e a (ncerca s#&i plac# lui
2umne)eu prin respectarea poruncilor cu speran!a c# acestea le +or auce mntuirea H
Sper#m ca critica noastr# s# nu fie perceput# ca un atac al unor u'mani al a+entismului, ci mai
egrab# ca o luare e po)i!ie a unor prieteni (ngri"ora!i 'i care se roag# ca actualii lieri ai *+entismului e
,iua a -aptea s# onore)e Scriptura 'i G+anghelia harului lui 2umne)eu mai presus e tr#s#turile particulare
ale enomina!iunii lor H
N!TIAE@
Printr-o definire teologic un cult este un grup de oameni strni n jurul interpretrii specifice a Scripturii de ctre un om, lider
proeminent, sau o organizaie autoritar, care pretinde s se armonizeze cu Cretinismul biblic, dar n realitate neag doctrine
fundamentale ale acestuia ca, rinitatea, dumnezeirea !omnului "sus, naterea din fecioar, n#ierea trupeasc a lui $ristos, mntuirea
prin %ar i prin credin& 'ceast clarificare este cerut de confuzia creat de ctre denumirea la noi a unor biserici protestante sau
neoprotestante n acest fel& (ai este necesar de#reme ce e)ist i o utilizare predominant defimtoare a termenului, ignorndu-se faptul
c n latina *cultus+ nseamn un mod diferit de nc%inare, sau #enerare& ,tilizat n acest sens termenul de cult nu conine nimic neclar sau
jignitor&
- -edei de pild, 'nt%on. $oe/ema, The Four Maor Cu!ts 01rand 2apids, ("3 4illiam 5& 6erdmans Publis%ing Compan., 1789:&
. "uestions on Do#trine 04as%ington, !&C&3 2e#ie; and $erald Publis%ing 'ssn&, 17<=:, pag& >1->>&
/ Pentru o complet analiz a doctrinelor ad#entiste particulare, consultai cartea lui 4alter (artin, The $in%dom of the Cu!ts, re#& ed&
0(inneapolis, (?3 5et%an. $ouse Publis%ers, 17@<:&
0 Permitei-mi ca autor al acestei traduceri i adaptri s # indic c e)periena mea n urma unor numeroase discuii doctrinare purtate cu
un pastor ad#entist local mi demonstreaz c liderii pomenii n acest caz au e)celat n toleran fa de cei ce nu sunt ad#entiti& An ciuda
unei relaii bune de prietenie i a unor discuii bune ce le-am purtat o #reme, cnd l-am ntrebat pe interlocutorul meu dac mi poate
mrturisi sincer c m consider nti un frate cretin i apoi, c m gsesc la un ni#el de spiritualitate asemntor cu el, c%iar dac nu
respect sabatul aa cum o face el, acesta a pstrat o tcere ipocrit& !ei am insistat s-mi dea un rspuns, a ales n continuare s se abin&
Cred c situaia este ilustrati# pentru relaia e)istent la ora actual dintre majoritatea cretinilor nscui din nou i ad#entitii de ziua a
aptea& 6)clusi#ismul i elitismul pe care-l promo#eaz nu are cum s constituie o calitate cretin autentic ce poate s-i fac demni
urmai ai lui $ristos& !ac sunt sect, sunt pentru c ei au ales aa B
1 "uestions on Do#trine, pag& 78&
2 idem, pag& @7&
3 idem&
4 4alter (artin, C'd#entist %eolog. -s& $istoric Drt%odo).,C &ternity, "anuarie& 17<=, pag& 19
56 4alter (artin, CSe#ent%-da. 'd#entism,C Christianity Today, 17 !ec& 178E, pag& 1F&
55 itlul e)act al lucrrii este Seventh-day Adventists Ans'er "uestions on Do#trine, dar ea mai bine cunoscut sub titlul de
"uestions on Do#trine&
5- CCurrents "nter#ie;3 4alter (artin,C Adventist Currents, "ulie 17@9, pag& 1<&
5. 1ar. Gand 0ed&:, Adventism (n Ameri#a 01rand 2apids, ("3 4illiam 5& 6erdmans Publis%ing Compan.& 17@8:, pag& 1@=&
5/ idem, Gand, pag& >1<&
50 !esmond and 1illian Hord, The Adventist Crisis of Spiritua! (dentity) 0?e;castle, C'3 !esmond Hord Publications, 17@>:, pag& >E-
>@&
51 'lan Crandall, *+hither &van%e!i#a! Adventism,* &van%e!i#a, (ai 17@>, pag& >9&
52 Hord, pag& >E&
53 idem&
54 1eoffre. Pa)ton, The Sha,in% of Adventism 01rand 2apids, ("3 5a/er 5oo/ $ouse, 17==:, pag& 1<9&
-6 #ezi, Pa)ton, pag& F8-F7
-5 G.ndon I& (c!o;ell 0teolog ad#entist:, citat n CJuotable Juotes from 'd#entist Sc%olars,C &van%e!i#a, noiembrie, 17@1, pag& 9=&
Gn of ocument, CRJ55548.;$; .original CR% file name1, O>rom Contro+ers7 ;o CrisisK *n <pate *ssessment of Se+enth&a7 *+entismO release 8,
September B, 199I, R. /oll, CR%
%21Bright 8CCD ,B the %hristian #esearch Institute.
%!PE#I"$TF#EP#!DU%TI!N LIMITATI!NS@ ;his ata file is the sole propert7 of the Christian Research %nstitute. %t ma7 not be altere or eite in an7
Sa7. %t ma7 be reprouce onl7 in its entiret7 for circulation as OfreeSare,O Sithout charge. *ll reprouctions of this ata file must contain the cop7right notice
FF
!in nou, permitei-mi s comentez un pic3 la ni#el local, n cele mai multe cazuri am obser#at c aceasta a de#enit deja o realitate inconfundabil B
!istanarea de orice idei e#ang%elice este perfect, iar 6llen 4%ite, precum i restul doctrinelor aberante se situeaz n centrul preocuprilor
respecti#elor biserici ad#entiste locale& !ac deranjeaz pe cine#a aceast obser#aie, s fac bine s-mi demonstreze contrariul& Sunt desc%is i de fapt
a ncuraja i cea mai fira# ncercare n acest sens B ?&tr&
15
.i.e., OCop7right 199J b7 the Christian Research %nstituteO1. ;his ata file ma7 not be use Sithout the permission of the Christian Research %nstitute for resale
or the enhancement of an7 other prouct sol. ;his inclues all of its content Sith the e0ception of a feS brief Vuotations not to e0cee more than 455 Sors.
%f 7ou esire to reprouce less than 455 Sors of this ata file for resale or the enhancement of an7 other prouct for resale, please gi+e the folloSing source
creitK Cop7right 199J b7 the Christian Research %nstitute, /.M. 8o0 C555, Rancho Santa :argarita, C* 9FB88&C555.
;raucerea 'i aaptareaK ;eoor :aca+ei. FF martie, F555.
;eoWlogicXbigfoot.com.
26CD('?!'26B
Pentru cei ce doresc un studiu suplimentar al 'd#entismul de Kiua a Laptea le recomand casetele audio
de 8E i 7E de minute pe care le pot procura la cerere& Prima se intituleaz Adventismu! de 7iua a
8aptea, iar cea de-a doua, Mari #ontra9i#eri din #artea Marea Controvers a !ui &!!en :)
+hite& - putei procura casetele trimindu-mi un e-mail la adresa indicat mai sus prin care #om
stabili modalitatea prin care le putei obine&
11