Baal HaSulam

1. Nu exista altcineva in afara de El

Cartea SHAMATI Articolul 1
Ein Od Milvado
Am auzit in Parashat Yitro 1 !e"ruarie # 1$%%
Este scris, Nu exista altcineva in afara de El. Aceasta inseamna ca nu este alta forta in
lume, care are abilitatea de a face ceva impotriva Lui. Si ceea ce omul vede, ca sunt lucruri in
lume care neaga Familia nalta, motivul este ca aceasta este vointa Lui.
Si este nevoie de o corectie, numita stanga respinge si dreapta atrage, ce inseamna ca
ceea ce stanga respinge, este considerata corectie. Aceasta inseamna ca sunt lucruri in
lume, care, ca sa incepem cu asta, au scopul de a distrage o persoana de la calea cea
dreapta, si prin care aceasta este respinsa de la Sanctitate.
Si beneficiul acestei respingeri este ca prin intermediul ei, o persoana primeste o nevoie si o
dorinta completa pentru ca !reatorul sa o a"ute, din moment ce ea vede ca altfel se simte
pierduta. Nu doar ca nu progresea#a in munca sa, dar persoana vede ca regresea#a, si asta
inseamna ca, are o lipsa de tarie pentru a observa $ora% si Mitzvot c%iar si in Lo Lishma &nu
pentru Numele Ei'. !a doar printr(o invingere adevarata a tuturor obstacolelor, dincolo de
ratiune &motiv', poate observa $ora% si Mitzvot. )ar persoana nu are intotdeauna puterea de
a invinge dincolo de ratiune* astfel, ea este fortata sa devie#e, )ivinitatea il impiedica, de la
calea spre !reator, c%iar si din Lo Lishma.
Si omul, care intotdeauna simte ca ce a fost sfaramat este mult mai mare decat intregul,
aceasta insemnand ca sunt mai multe caderi decat ascensiuni, nu vede un final al tuturor
acestor stadii, si crede ca va ramane vesnic in afara sfinteniei, deoarece el vede ca este dificil
sa observe c%iar si o micuta parte, decat sa invinga dincolo de motiv &ratiune'. )ar el nu este
intotdeauna capabil sa invinga. Si care va fi sfarsitul+
Atunci el a"unge la conclu#ia ca nimeni nu(l poate a"uta decat !reatorul nsusi. Aceasta ii
provoaca o cerere venita din adancul inimii, ca !reatorul sa(i desc%ida oc%ii si inima, si sa(l
aduca cu adevarat mai aproape de eterna ade#iune cu )ivinitatea. )e aici re#ulta, ca toate
respingerile pe care el le(a experimentat au venit de la !reator.
Aceasta inseamna ca nu a fost vina lui, ca nu a avut abilitatea de a invinge. ,ai mult, acei
oameni care vor cu adevarat sa a"unga langa !reator, si astfel ei nu se vor multumi cu putin,
adica sa ramana ca niste copii inconstienti, primesc a"utor de Sus, astfel incat ei nu vor fi
capabili sa spuna ,ultumesc )oamne, am $ora% si Mitzvot si fapte bune, si ce altceva mai
am eu nevoie+
Si doar daca acea persoana are o dorinta adevarata, ea va primi a"utor de Sus. Si i se arata
in mod constant ce face gresit in starea pre#enta. !u alte cuvinte, i se trimit ganduri si vederi,
care sunt impotriva muncii sale. Asta este potrivit pentru ea, ca sa vada ca nu este una cu
)ivinitatea. Si cu cat mai mult ea invinge, vede intotdeauna cat de departe este de sfintenie,
in comparatie cu ceilalti, pe care(i simte a fi una cu !reatorul.
)ar omul, pe de alta parte, are intotdeauna plangeri si cereri, si nu poate "ustifica
comportamentul !reatorului, si cum El se poarta cu acesta. Si asta ii provoaca durere. )e ce
nu este el una cu !reatorul+ n final, el incepe sa simta ca nu are parte de nicio sfintenie.
-n om trebuie intotdeauna sa incerce si sa spere catre !reator* cu alte cuvinte, ca toate
gandurile vor fi despre El. !a sa spunem asa, inseamna ca pana si atunci cand el se afla in
starea cea mai proasta, din care nu mai poate exista un declin mai mare, el ar trebui sa nu
paraseasca domeniul Sau, adica, nu exista o alta autoritate care sa il opreasca sa intre in
sfintenie, si care sa(i aduca beneficii sau pre"udicii.
Aceasta este, el nu trebuie sa creada ca este forta lui Sitra Achra &!ealalta .arte', care sa nu
permita unei persoane sa faca fapte bune si sa urme#e caile )omnului. !u alte cuvinte, totul
este facut de catre !reator.
/aal S%em $ov a spus ca cel care spune ca exista o alta forta in lume, numita Klipot &co"i',
acea persoana este intr(o stare de servire a altor #ei. Nu este necesar gandul ere#iei care
este un pacat, dar daca el crede ca este o alta autoritate si forta separata de !reator, prin
aceasta el comite un pacat.
,ai mult, acela care spune ca omul are propria autoritate, acela spune ca ieri el insusi nu a
vrut sa urme#e caile )omnului, si acela se considera ca infaptuieste pacatul ere#iei. Aceasta
inseamna ca el nu crede ca doar !reatorul este conducatorul lumii.
)ar cand el a comis un pacat, el trebuie cu siguranta sa regrete si sa(i para rau pentru ca l(a
comis. )ar si aici ar trebui sa plasam durerea si parerea de rau in ordinea corecta0 unde pune
el cau#a pacatului, pentru ca acesta este punctul care ar trebui sa fie regretat.
Apoi, persoana ar trebui sa se pocaiasca si sa spuna0 Am comis acest pacat deoarece
!reatorul m(a aruncat "os de la sfintenie catre un loc al murdariei, la toaleta. Aceasta este ca
sa spunem ca !reatorul i(a dat lui o dorinta ar#atoare ca sa se amu#e si sa respire aer intr(un
loc al du%orilor.
&Si ati putea spune ca este scris in carti, ca uneori cineva se reincarnea#a intr(un porc. Ar
trebui sa interpretam aceasta, dupa cum spune el, ca cineva primeste o dorinta de a lua viata
din lucruri pe care de"a le(a determinat a fi in de#ordine, dar acum el vrea sa primeasca %rana
de la acestea'.
)e asemenea, cand cineva simte ca este intr(un stadiu de ascensiune, si simte o aroma buna
in munca sa, el nu trebuie sa spuna0 Acum sunt intr(o stare pe care o inteleg ca este demna
sa l slu"esc pe !reator. ,ai bine, ar trebui sa stie ca acum el este favori#at de catre !reator,
din moment ce !reatorul l(a adus pe el mai aproape, si din acest motiv el simte acum o buna
aroma in munca sa. Si ar trebui sa fie atent ca niciodata sa nu paraseasca domeniul
Sanctitatii si sa spuna ca exista altcineva care actionea#a in afara de !reator.
&)ar aceasta inseamna ca faptul de a fi favori#at de !reator, sau aflat in opo#itie, nu depinde
de persoana insasi, ci doar de !reator, si omul, cu mintea sa externa, nu poate intelege de ce
acum )ivinitatea il favori#ea#a, si dupa aceea, nu'.
)e aceea, cand el regreta ca nu este atras mai aproape de !reator, ar trebui sa fie de
asemenea atent ca nu asta ar trebui sa(l preocupe, asta insemnand ca el este indepartat de
!reator. Aceasta deoarece el a devenit un primitor pentru propriul beneficiu, iar cel care
primeste este separat. ,ai mult, el ar trebui sa regrete exilul de Shchina &)ivinitate', aceasta
insemnand ca el cau#ea#a amaraciunea )ivinitatii.
.ersoana ar trebui sa(si imagine#e ca este ca si cum un mic organ al persoanei este dureros.
)urerea este in primul rand simtita in minte si in inima. nima si mintea, care sunt intregul
omului. Si cu siguranta, sen#atia unui singur organ nu poate semana cu sen#atia persoanei in
statutul sau intreg, in care aproape toata durerea este simtita.
Altfel este durerea pe care o persoana o simte cand este indepartata de !reator. )in moment
ce omul este doar un singur organ al Sfintei Shchina, pentru ca Sfanta Shchina este sufletul
comun al Israel, deci, sen#atia unui singur organ nu seamana cu sen#atia durerii in general.
Sa spunem ca exista amaraciune in Shchina in care organele sunt detasate de ea, si ca ea
nu poate creste organele sale.
&Si ar trebui sa spunem ca aceasta este ceea ce invatatii nostri au spus0 !and un om
regreta, ce spune Shchina+ Este mai usor decat capul meu.. Nefacand legatura intre
amaraciunea departarii de sine, cineva este ca#ut in capcana dorintei de a primi pentru sine,
care este considerata a fi separarea de sfintenie.
Aceleasi se aplica atunci cand cineva simte ceva apropiere de sfintenie, cand simte bucuria
de a fi favori#at de catre !reator. Atunci, persoana trebuie sa spuna ca bucuria cuiva este
prioritara, deoarece acum este bucurie Sus, in interiorul Sfintei Shchina, deoarece o face
capabila sa isi aduca mai aproape propriul organ, si nu a trebuit sa il indeparte#e.
Si o persoana obtine bucuria din faptul ca este recompensata cu multumirea lui Shchina.
Aceasta este in acord cu calculatia de mai sus, in care atunci cand exista bucurie pentru o
parte, aceasta este doar o parte a bucuriei intregului. .rin intermediul acestor calculatii,
persoana pierde individualitatea sa si evita sa cada in capcana lui Sitra Achra, care este
dorinta de a primi pentru propriul beneficiu.
)esi dorinta de a primi este necesara, din moment ce aceasta este intregul omului, din
moment ce orice exista intr(o persoana in afara de dorinta de a primi, nu apartine creaturii, ci
ii este atribuit !reatorului, vointa de a primi placere ar trebui sa fie corectata pentru a exista
cu scopul de a darui.
!u alte cuvinte, placerea si bucuria, pe care dorinta de a primi le obtine, ar trebui sa fie cu
intentia de a fi multumire Sus cand creatura simte placere, pentru ca acesta este scopul
creatiei 1 de a beneficia creatia Sa. Si aceasta se numeste bucuria lui Shchina de Sus.
)in acest motiv, persoana trebuie sa caute sfatul despre cum poate aduce multumire Sus. Si
cu siguranta, daca ea primeste placere, multumirea va fi simtita Sus. )e aceea, persoana
tan"este sa fie intotdeauna in palatul 2egelui, si sa aiba abilitatea de a se "uca cu comorile
2egelui. Si aceasta va cau#a cu siguranta multumire Sus. 2e#ulta ca intreaga sa dorinta ar
trebui sa fie doar de dragul !reatorului.
$raducere 1 ,irela Simonescu
&A'IA(TA )Postata*
1+(u e,ista nimeni in a-ara de El
Am au#it de 1 .aras%at 3itro, 4 februarie, 1566
Este scris, 7Nu exist8 nimeni 9n afar8 de El. Asta 9nseamn8 c8 nu exist8 o alt8 for:8 9n lume,
care s8 aib8 puterea de a face ceva 9mpotriva Lui. ;i c<nd omul descoper8 c8 exist8 lucruri 9n
lume care neag8 =r<nduirea de Sus, motivul este c8 aceasta este voia Lui.
;i este socotit8 corec:ie, numit8 7st<nga respinge >i dreapta atrage, adic8 ceea ce st<nga
respinge este considerat8 corec:ie. Asta 9nseamn8 c8 exist8 lucruri 9n lume care, ca s8 incepem
cu ele, urm8resc s8 corup8 persoana de la calea cea dreapt8 >i prin care aceasta este respins8
de la Sfin:enie.
;i beneficiul respingerilor este c8, prin ele, persoana prime>te o nevoie >i o dorin:8 complet8 ca
s8 o a"ute !reatorul, fiindc8 vede c8, altfel, este pierdut8. Nu doar c8 nu progresea#8 9n munca
sa, dar vede c8 merge 9napoi, asta este, 9i lipse>te puterea s8 respecte $ora >i ,it#vot, c%iar >i
9n Lo Lishma &nu pentru Numele Ei'. !8ci, numai prin dep8>irea 9n mod corect a tuturor
obstacolelor, mai presus de ra:iune, poate s8 respecte $ora >i ,it#vot. ?ns8 nu are totdeauna
putere s8 treac8 peste ra:iune, a>a 9nc<t, persoana este for:at8 s8 devie#e, )oamne fere>te, de
la calea !reatorului, c%iar >i 9n Lo Lishma.
;i aceast8 persoan8, care simte mereu c8 ceea ce este sf8r<mat este mai m8re: dec<t 9ntregul,
9nsemn<nd c8 exist8 mai multe c8deri dec<t ascensiuni , care nu vede niciun final la aceste
st8ri >i crede c8 va r8m<ne mereu 9n afara sfin:eniei, i>i d8 seama c8 este dificil pentru sine s8
respecte c%iar >i o mic8 parte, dac8 nu trece peste ra:iune. )ar nu este mereu 9n stare s8 o
dep8>easc8. ;i care va fi sf<r>itul+
Apoi, a"unge la %ot8r<rea c8 nimeni nu o poate a"uta, 9n afar8 de ?nsu>i !reatorul. Asta
determin8 persoana s8 fac8 o cerere din ad<ncul inimii ca )ivinitatea s8(i desc%id8 oc%ii >i
inima >i s(o aduc8, 9ntr(adev8r, mai aproape de uniunea cu !reatorul. 2e#ult8 a>adar, c8 toate
respingerile pe care le(a experimentat, veniser8 de la !reator.
Asta 9nseamn8 c8, s(au 9nt<mplat nu pentru c8 persoana gre>ise, sau pentru c8 nu a avut
abilitatea de a 9nvinge. !i mai degrab8, acelor oameni care doresc cu adev8rat, s8 se apropie
de !reator >i nu se mul:umesc cu pu:in, adic8 s8 r8m<n8 ca ni>te copii ne>tiutori, li se d8 a"utor
de Sus, a>a 9nc<t s8 nu poat8 spune c8, mul:umit8 lui )umne#eu, au $ora >i ,it#vot >i fapte
bune >i ce nevoie mai au de altceva+
;i, doar dac8 acea persoan8 are o dorin:8 adev8rat8, va primi a"utor de Sus. ;i i se arat8 9n
mod constant ce este gre>it 9n starea sa pre#ent8. ,ai precis, i se trimit g<nduri >i opinii care
sunt 9mpotriva muncii. Asta se 9nt<mpl8 pentru ca omul s8 9>i dea seama c8 nu este similar cu
!reatorul. ;i, cu c<t trece peste mai multe, vede mereu ca este tot mai departe de sfin:enie, 9n
compara:ie cu ceilal:i, pe care(i simte ca fiind asemenea cu !reatorul.
?ns8 el, pe de alt8 parte, are mereu pl<ngeri >i cerin:e >i nu poate 9n:elege comportamentul
!reatorului >i modul 9n care !el de Sus se poart8 cu el. Asta 9l doare. )e ce nu este el similar
cu !reatorul+ ?n final, 9ncepe s8 simt8 c8 nu are deloc parte de sfin:enie.
)e>i, oca#ional, prime>te tre#ire de Sus care, pe moment, 9l revigorea#8, cur<nd 9ns8, dup8
asta, cade 9n "osnicie. =ricum, aceasta 9l determin8 s8(>i dea seama c8 doar !reatorul 9l poate
a"uta >i 9l poate aduce mai aproape, cu adev8rat.
=mul trebuie mereu s8 9ncerce >i s8 stea str<ns lipit de !reator, mai exact, ca toate g<ndurile
sale s8 fie despre El. !u alte cuvinte, c%iar dac8 omul se afl8 9n cea mai proast8 stare, de unde
nu mai exist8 declin, nu trebuie s8 p8r8seasc8 sfera Lui >i s8 cread8 c8 este vreo alt8 putere
care 9i 9mpiedic8 intrarea 9n sfin:enie >i care i(ar putea face bine, sau r8u.
Asta inseamn8 c8, omul nu trebuie s8 cread8 c8 este for:a lui Sitra Achra &!ealalt8 .arte' cea
care nu(i permite s8 fac8 fapte bune >i s8 urme#e c8ile !reatorului. )e fapt, totul este f8cut de
!reator.
/aal S%em $ov a spus c8, cel ce #ice c8 exist8 o alt8 for:8 9n lume, anume Klipot &co"i', acela
este 9n starea de 7servire a altor #ei. Nu este necesar g<ndul ere#iei, care este gre>eal8, 9ns8,
dac8 aceast8 persoan8 crede c8 exist8 o alt8 putere diferit8 de !reator, prin asta comite un
p8cat.
,ai mult, cel ce spune c8 omul are propria sa putere ( adica spune c8 ieri, el 9nsu>i nu a vrut s8
urme#e c8ile !reatorului ( asta, de asemenea, este considerat8 comitere a p8catului ere#iei.
?nseamn8 c8 el nu crede c8 doar !reatorul este conduc8torul lumii.
)ar, atunci c<nd el comite un p8cat, trebuie, neap8rat s8 regrete* s8(i par8 r8u c8 a f8cut asta.
?ns8, >i aici, trebuie s8 plas8m durerea >i triste:ea 9n ordinea corect8, acolo unde se afl8 cau#a
p8catului, c8ci acesta este momentul care ar trebui regretat.
Atunci, omul trebuie s8 fie recunosc8tor >i s8 spun80 am f8cut acel p8cat deoarece !reatorul
m(a a#v<rlit de la sfin:enie 9ntr(un loc al tic8lo>iei, la %a#na, locul murd8riei. !u alte cuvinte,
!reatorul i(a dat o dorin:8 >i o poft8, pentru ca omul s8 se distre#e >i s8 respire aerul dintr(un
loc al du%orii.
&;i ai putea spune c8 este scris 9n c8r:i, despre faptul c8 cineva s(a re9ncarnat 9n porc. $rebuie
s8 interpret8m asta, ca0 cineva prime>te o dorin:8 >i o poft8 s8 ia 9nsufle:ire de la lucruri pe care
le(a considerat de"a resturi, 9ns8 acum vrea s8 se %r8neasc8 cu ele'.
)e asemenea, c<nd omul simte c8 este 9n starea de ascensiune >i simte o mireasm8 pl8cut8 9n
munc8, nu trebuie s8 spun8 7Acum m8 aflu 9ntr(o stare 9n care 9n:eleg c8 merit8 osteneala s8(l
pream8resc pe !reator. ,ai degrab8, omul ar trebui s8 >tie c8 acum a fost favori#at de
!reator, c8ci !reatorul l(a adus mai aproape de El >i, din acest motiv, simte o mireasm8 pl8cut8
9n munc8. ;i ar trebui s8 aib8 gri"8 s8 nu p8r8seasc8 niciodat8 t8r<mul Sfin:eniei >i s8 spun8 c8
exist8 altcineva care ac:ionea#8, 9n afar8 de !reator.
&?ns8 asta 9nseamn8 c8, a fi favori#at sau nu, de !reator, nu depinde de persoana 9n sine, ci
doar de !reator. ;i omul, cu g<ndirea sa, mereu spre exterior, nu poate 9n:elege de ce acum
!el Sf<nt l(a favori#at >i dup8 aceea, nu'.
La fel, atunci c<nd regret8 c8 !el de Sus nu l(a adus mai aproape, ar trebui, de asemenea s8
fie atent s8 nu se preocupe de el 9nsu>i, adic8 de faptul c8 a fost 9ndep8rtat de la !reator.
.entru c8, 9n acest mod, omul devine un primitor pentru propriul beneficiu >i cel ce prime>te
este separat de )ivinitate. ,ai degrab8, ar trebui s8 regrete exilul de Shchina &)ivinitate',
fiindc8 el i(a provocat triste:e )ivinit8:ii.
=mul ar trebui s8(>i imagine#e c8 este in starea in care un mic organ al s8u ar fi r8nit. )urerea
este sim:it8, la 9nceput, 9n creier >i 9n inim8 ( inima >i mintea repre#entand 9ntregul omului. ;i,
desigur, sen#a:ia unui singur organ nu seaman8 cu sen#a:ia persoanei ca 9ntreg, unde este
sim:it8 mult mai mult8 durere.
La fel este durerea sim:it8 de o persoan8, atunci c<nd aceasta este 9ndep8rtat8 de la !reator.
)in moment ce omul nu este dec<t un organ al Sfintei Shchina, pentru c8 Sf<nta Shchina este
sufletul comun al Israel* sen#a:ia unui singur organ nu seam8n8 cu sen#a:ia durerii generale.
Altfel spus, este triste:e 9n Shchina, atunci c<nd organele sunt desp8r:ite de ea >i nu poate s8
>i le %r8neasc8.
&;i ar trebui s8 spunem ceea ce 9n:elep:ii no>tri au #is0 7!<nd un om regret8, ce spune
Shchina + @Este mai pu:in important dec<t capul meuA'. .rin faptul c8 nu asocia#8 triste:ea
9ndep8rtarii cu sine 9nsu>i, omul este scutit de c8derea 9n capcana dorin:ei de a primi pentru
propriul beneficiu, care este considerat8 separare de sfin:enie.
Acela>i lucru se aplic8 >i atunci c<nd cineva simte o oarecare apropiere de sfin:enie, c<nd simte
bucurie c8 a fost favori#at de !reator. Atunci, de asemenea, omul trebuie s8 spun8 c8 bucuria
sa este pe primul plan doar pentru c8 acum este bucurie Sus, 9n Sf<nta Shchina, fiindc8 poate
s8(i aduc8 organul Ei aproape de Ea si a>a, nu a fost nevoit8 s8(>i 9ndep8rte#e propriul organ.
;i omul prime>te bucurie pentru c8 este recompensat, fiindc8 a adus pl8cere )ivinitatii (
Shchina. Asta este conform discernamantului de mai sus, c8, atunci c<nd este bucurie pentru o
parte, este doar o parte din bucuria 9ntregului. .rin aceste calcule, omul 9>i pierde
individualitatea >i evit8 s8 fie prins 9n capcan8 de Sitra Achra, care este voin:a de a primi pentru
propriul beneficiu.
)e>i voin:a de a primi este necesar8, c8ci ea 9nseamn8 omul ca 9ntreg 1 fiindc8 tot ce exist8
9ntr(o persoan8, 9n afar8 de voin:a de a primi, nu apar:ine creaturii, ci este atribuit de c8tre
!reator 1 aceast8 voin:8 de a primi trebuie corectat8, ca s8 fie folosit8 pentru d8ruire.
!u alte cuvinte, pl8cerea >i bucuria pe care le ia dorin:a de a primi, ar trebui s8 fie cu inten:ia de
a produce mul:umire Sus, atunci c<nd creatura simte pl8cere, c8ci acesta a fost scopul crea:iei
1 de a aduce beneficii creaturilor Sale. ;i asta se c%eam8 bucuria lui Shchina de Sus.
)in acest motiv, omul trebuie s8 caute pova:8 despre cum poate aduce mul:umire )ivinit8:ii. ;i,
desigur, dac8 el prime>te pl8cere, mul:umirea va fi sim:it8 Sus. Astfel, omul t<n"e>te s8 fie
mereu 9n palatul 2egelui >i s8 se poat8 "uca cu comorile 2egelui. ;i asta, cu siguran:8, va
produce mul:umire Sus. 2e#ult8 c8 9ntreaga d8ruire trebuie s8 fie doar de dragul !reatorului.