1 Talmud Eser Sefirot (Part 1)

TALMUD ESER SEFIROT

(Studiul celor zece sfere)
Partea nti
Tzimtzum i Kav; coninnd dou capitole
2 Talmud Eser Sefirot (Part 1)
Capitolul unu
Explic problema imum Aleph (Prima restricie), atunci cnd Ohr
Ein Sof deine restric!ionat pentru a emana Neetzalim (fiine
emanate) "i a crea creaturile; con!innd cinci probleme#
1$ %nainte ca Tzimtzum Ein Sof s fi umplut &ntrea'a realitate$ 2$ (otiul crea!iei a
fsot reela!ia )umelor *ui "i a +pela!iunilor$ ,$ imum al Ohr &n -urul punctului
central$ .$ alal care a rmas dup ce imum a fost A!ol$ /$ Pentru c Ohr Ein Sof
a fost par uniform, imum a fost de asemenea uniform$ +cesta este &n!elesul lui
"!ul$
%nainte, Tzimtzum Ein Sof umplea &ntrea'a realitate
1. Cunoate c! nainte ca Neetzalim " #ie e$anate i creaturile create
(1)
! o
Lu$in Si$pl Ohr
(2)
u$plea ntrea%a realitate
(,)
. &u e'i"ta niciun loc
%ol
(.)
! ca un Avir (aer)
(/)
%ol i Halal
(0)
! ci totul era u$plut cu Ohr! "i$pl!
ne$r%init
(1)
.
&u a(ea o Behina )e Rosh "au Sof
(2)
! ci era nu$ai una! o Si$pl Ohr
(3)
!
co$plet uni#or$
(14)
! nu$it Ohr Ein Sof
(24)
.
Ohr Pnimi
Accept a"ta n $inte! faptul c &ntrea'a &n!elepciune 5abala este
fondat pe lucruri spirituale care nu !in cont de timp sau spa!iu$ Ele
nu sunt subiectul sc6imbrii sau absen!ei, iar toate sc6imbrile de
care se orbe"te &n aceast &n!elepciune nu &nseamn c prima form
deine absent "i este &nlocuit cu o alt form, diferit$ Sc6imbarea
de mai sus implic mai de'rab o form adi!ional, &n timp ce prima
form nu se mut din locul ei, deoarece absen!a "i sc6imbarea sunt
comportamente corporale$
Este dificil pentru noice, pentru c ace"tia percep lucrurile prin
mi-loacele 'rani!elor corporale de timp, spa!iu, sc6imbri$ Totu"i,
autorii le folosesc numai ca semne pentru a art ctre 7dcinile lor
Superioare$
8in acest moti, oi face un efort pentru a da fiecrui cunt
identitatea lui spiritual, deta"at de spa!iu, timp "i sc6imbare$
8epinde de cititori s memoreze &n!elesul amnun!it al acestor
cuinte, pentru c este imposibil s le repet tot timpul$
1$ Problema timpului spiritual este explicat amnun!it &n ista#lut Pnimit
5apitolul 3, para'raful ,,$
2$ Se refer la Ohr care se extinde din Amut (Esena) 5reatorului$ 5unoa"te c,
toate numele "i apela!iunile care apar &n &n!elepciunea 5abala, nu sunt absolut
deloc &n Amut al 5reatorului ci numai &n Ohr care se extinde din Amut$ul *ui$
Totu"i, nu putem spune nici mcar un sin'ur cunt le'at de A!mut$ul *ui,
pentru c re'ula este c orice nu atin'em, nu realizm, nu "tim cum s &l
numim, nu &i "tim numele$ 9ine minte asta "i nu ei 're"i$
,$ Pare perplex, pentru c orbe"te de timpul dinainte ca Olamot s fie create$
+stfel, ce realitate exist aici, pe care Ohr El%on (&umina Superioar') ar
trebuie s o umple: Problema este c toate Olamot (lumi) "i Neshamot (suflete)
, Talmud Eser Sefirot (Part 1)
care exist "i care sunt destinate s fie create, cu toate incidentele lor, pn la
sfr"itul corec!iei acestora, toate sunt incluse &n plina lor msur "i 'lorie &n
Ein Sof$
+stfel, exist dou no!iuni pe care ar trebui s le discernem &n realitatea
dinaintea noastr#
1$ Ele sunt fixe "i exist &n plina lor msur "i 'lorie &n Ein Sof$
2$ 5um sunt ele aran-ate "i atrn &n -os "i ne aduc inoa!ii dup
imum Alef &n cele cinci Olamot# A(am Ka(mon, Ailut,
)eria, *eira, Assi%a$
7a scrie c Ohr El%on care se extinde din Amut$ul lui ;a u$plut ntrea%a
realitate,< adic &ntrea'a realitate a primului rudiment, relati la existen!a lor &n
Ein Sof &nainte de imum$ )e spune c Ohr El%on le=a umplut &n &ntre'ime,
pn cnd nu au mai aut niciun loc liber unde corec!ia "i perfec!iune ar fi putut
fi adu'ate$
.$ %nseamn c &nainte ca Olamot s fie create, exista numai Ein Sof$ )u exista
niciun ;loc 'ol,< adic un loc de 'oliciune care s=ar fi putut califica pentru
corec!ie, pentru c Ohr El%on a umplut acel loc$ )u a rmas nimic pentru
Tachtonim (inferiori) s se distin' "i s adau'e cea la desr"irea *ui$ 8in
cauza imum a enit o dorin! "i un spa!iu 'ol pentru corectare$ Totu"i, s nu
cuma s crezi c aceste cr!i orbesc de locuri corporale$
/$ )u se refer absolut deloc la aerul corporal; ci este o Ohr spiritual, care este
numit astfel$ Exist dou )ehinot (faze) ale Ohr &n fiecare Partzuf complet;
Ohr ochma "i Ohr (e assa(im$
Ohr ochma este Atzmut al Partzuf, adic italitatea sa$ Ohr assa(im
opereaz numai ca Ohr care &mbrac pe Ohr ochma &n Partzuf , deoarece
Ohr ochma nu poate penetra Partzuf dac nu poart Ohr assa(im mai &nti$
Totu"i, cteodat, atunci cnd Partzufim sunt &n Katnut, nu au mai mult dect
Ohr assa(im$ +r trebui s "tii c aceast Ohr assa(im se nume"te Avir sau
+uach$ +tunci cnd este sin'ur, fr Ohr (e ochma, se nume"te >+ir 'ol<,
adic fr Ohr ochma$ +poi a"teapt ca Ohr ochma s o &mbrace "i s o
umple$
7a ne spune c &nainte ca Olamot s fie create, adic &n Ein Sof, un asemenea
Avir 'ol nu exista deloc &n realitate, pentru c nu exist nicio lips acolo$
0$ Pentru a &n!ele'e acest cunt, trebuie mai &nti s cuno"ti esen!a unui Kli
spiritual$ 8eoarece Neetzal (fiina emanat') prime"te subzisten!a de la ,aatzi
(Emanator)l, acest lucru implic &n mod necesar faptul c are o +atzon
((orin') "i c tn-e"te s primeasc de la El Shefa (abunden!)$
5unoa"te faptul c, cantitatea de +atzon "i tn-irea sunt &ntrea'a substan! care
exist &n Neetzal$ +stfel, orice lucru care exist &n Neetzal "i care nu este
substan!, nu se refer la substan!a lui ci la Shefa care este primit de la
,aatzil$
(ai mult, aceast substan! determin -a(lut (maturitate) "i nielul fiecrui
Neetzal, fiecrui Partzuf "i fiecrei Sefira$ itpashtut (E.tin(erea) Ohr El%on
de la ,aatzil (Emanator) este cu si'uran! incomensurabil, dar Neetzal este
acela care limiteaz Shefa, pentru c prime"te nici mai mult nici mai pu!in dect
msura ei de a dorin! de a primi$ +cesta este criteriul din spiritualitate, pentru
c nu exist nicio constrn'ere acolo; totul depinde de +atzon$
8in acest moti, numim aceast oin! de a primi >?asul de Primire< al
Neetzal$ Este priit ca substan!a ei "i motiul pentru care a &ncetat s mai fie
priit ca ,aatzil "i a fost redenumit ca Neetzal$ Neetzal este definit de
. Talmud Eser Sefirot (Part 1)
substan!a care nu exist deloc &n ,aatzil, pentru c nu este nicio oin! de a
primi &n ,aatzil, pentru c, de la cina ar primi El:
+cum, om explica cum exist patru 'rade &n aceast substan!, de la Katnut la
-a(lut$+l patrulea 'rad, fiind -a(lut al primirii, este complet numai &n Ein Sof,
&nainte ca Olamot s fie create$ Este sin'ura care a fcut subiectul Tzimtzum "i
om clarifica astfel faptul c a fost 'olit de toat Shefa pe care a aut=o &n Ein
Sof "i a rmas un alal acant$ +sta a rut ra s spun prin &nainte ca Olam s
fie creat, adic &n Ein Sof, acest alal acant nu a existat$
1$ +sta &nseamn c nu exist nimic de adu'at de cei inferiori prin ac!iunile lor$
2$ Termenii +osh "i Sof or fi explica!i mai -os$
3$ +dic, fr discriminarea celui mic "i mare, orice lucru este e'al$
14$ @nde nu exist /a#ut (puritate) "i Aviut (consisten') prin care sunt setate
nielurile$ +ceste discriminri sunt stabilite numi cu re&nnoirea Tzimtzum$
24$ +r trebui s &ntrebm# deoarece nu aem nicio realizare &n Ein Sof, cum putem
atunci s &i "tim numele: 8oar fiecare nume desemneaz realizarea pe care o
ob!ine &n El, conform cu defini!ia acelui nume$ )u ne putem scuza, spunnd c
numele arat doar ne'area realizrii, pentru c atunci ar fi trebuie s %l numim
<5el de neatins<$
Problema este c numele indic &ntrea'a diferen dintre Ein Sof i toate
Olamot de sub el$ 7estricia imum a aut loc dup Ein Sof$ +stfel, aceast
for se trezete &n fiecare loc, restricioneaz *umin, iar asta face s se
termine earah ("luminarea) din acel loc$
8eci, orice Sof i Sium din orice earah0 din orice Partzuf, in numai de la
Tzimtzum$ (ai mult, toate fiinele i diferitele lor senzaii din Olamot in i
apar datorit Sof i Sium$
Se numete Ein Sof pentru c Tzimtzum nu se aplic acolo, indicnd c acolo
nu este niciun sfrit$ 5u asta, putem deduce c Ohr este Pashut (simpl') i
complet e'al, pentru c unu depinde de alta$
(otiul pentru creaie a fost reelaia )umelor i +pelaiunilor
*ui$
*. Cn) ri)ic )ea"upra Si$pla Lui Ratzon (Dorin)
(,4)
pentru a crea
Olamot i a e$ana Neetzalim (fiinele emanate) " a)uc per#eciunea
r)cinilor Lui! &u$elelor i Apelaiunilor Lui ctre Lu$in! care a #o"t
$oti(ul crerii Ola$ot.
Ohr Pnimi
,4$ )u trebuie s ne mirm cum de exist o +atzon &n Ein Sof0 care este mai &nalt
dect orice noiune, ctre care putem spune# ;ri)ic )e"upra Si$pla Sa
Ratzon$< Trebuie s &nele'i ce a fost spus mai sus, c &n fiecare Neetzal este
necesar s exist o oin de a primi Shefa (a1un(ena) de la ,aatzil
(Emanator)$
Totui, &n Ein Sof este o ; +atzon simpl< pentru c El este @nul i )umele *ui
@nul$ Ohr din Ein Sof se numete El, iar oina de a primi se numete )umele
*ui, iar ale sunt unite simplu, fr nicio form de separare$
Totui, nu ar trebuie s asemnm unitatea i separarea discutat aici cu unitate
i separarea corporal care se distin'e prin micare, apropiere i distan$ +sta
pentru c esena spiritual nu ocup niciun spaiu$
+cest lucru fiind spus, ar trebui s tii c separare &n spiritualitate are loc numai
prin Shinui Tzura$ +stfel, dac un lucru spiritual obine o Tzura (form') care
/ Talmud Eser Sefirot (Part 1)
este diferit de Tzura curent, &nceteaz s mai fie unul i dein dou entiti
separate$ 8istana dintre ele se msoar &n opoziia formelor lor$
*a fel cum entitile corporale se conecteaz i se separ prin proximitate i
deprtare, aa i entitile spirituale se conecteaz i se separ conform
diferenei i ec6ialenei de form$ Shinui Tzura le separ una de alta, iar
ishtavut Tzura le aduce &mpreun$ ine minte asta, pentru c este un element
c6eie &n aceast &nelepciune$
+cum ei &nele'e &nelesul celor spuse mai sus ;El este @nul i )umele *ui
este,< i unitatea simpl descris meticulos &n Ein Sof$ %ntr=ader, aceast
unitate este Andeed t6is unitB is of t6e Conders of Dis almi'6tiness$
+m zut diferena dintre ,aatzil i Neetzal care s=a format de ctre Tzura
oinei de a primi care exist &n Neetzal i nu exist &n ,aatzil$ 8atorit
acestei Shinui Tzura0 Neetzal deine separat de ,aatzil i obine propriul su
nume separate, adic Neetzal i nu ,aatzil$
Explicaia de mai sus ne poate face s ne 'ndim &n mod 'reit c Ohr Ein Sof,
numit ;El,< nu este &n totalitate aderent la Ein Sof, numit ;)umele *ui,<
adic oina de a primi Ohr i Shefa, numit ;El$< +sta pentru c Ohr El%on
care se extinde din Atzmut, numit ;El< are doar un atribut E a drui E i nicio
Tzura a oinei de a primi$
Totui, Ein Sof, numit ;)umele *ui,< care are oin de a primi, este astfel
diferit de Ohr El%on, care nu are deloc oin de a primi, aa cum a fost
explicat, iar noi tim c Shinui Tzura separ$ Totui, (idras6 i 7a ne spun
c nu este aa$ %n loc de asta, El este @nul i )umele *ui este @nul, &nseamn
c nu este nicio diferen &ntre ei$
5u toate c este o diferen de form &ntre ;El< i ;)umele *ui,< ea este
complet inacti aici$ )u o &nele'em, dar este aa fr niciun dubiu$ Este spus
despre asta, c nu exist nicio percepie sau 'nd &n Ein Sof, deoarece aceast
c6estiune este deasupra minii noastre (a fi discutat mai departe &n urmtorul
para'raf)$

+estrictia &uminii in -urul punctului central
+. In#initul! apoi! ",a re"trictionat pe Sine
(.4)
in punctul Sau )e $i-loc
(/4)
!
e'act in centru! a re"trictionat acea Lu$ina "i a )irectionat,o
(04)
catre
e'tre$itati in -urul acelui punct )e $i-loc
(14)
.
*umina Anterioara
.4$ 8e-a cunoasteti intelesul a El este @nu si )umele lui este @nul$ 8esi exista
Shinui Tzura (8iferenta de forma) in raport cu dorinta de a primi incorporata in
Ein Sof (Fara Sfarsit), asta totusi nu creaza nici o diferenta intre ea si Ohr
El%on (*umina Superioara), si ele exista intr=o simpla unitate$
Totusi aceasta Shinui Tzura a deenit motiul si cauza pentru crearea Olamot
(*umi), ;pentru a a)uce per#ectiunea #aptelor Sale! nu$elor Sale "i
apelati(elor Sale la lu$ina! ;dupa cum 7a=ul spune aici$ 5rearea *umilor
(Olamot)si -uxtapunerea lor in -os pana la Olam ha/eh (*umea noastra) a creat
si reinnoit posibilitatea de a face loc pentru munca in Tora6 si ,itzvot nu in
ederea primirii, ci doar in ederea darurii multumirii asupra 5reatorului$
8oar atunci Neshamot (Sufletele) dein capabile de a inersa forma ointei de
a primi din ele, care le separa de 5reator, in forma ointei de a daruirii
multumire asupra *ui, ceea ce El doreste (a se edea para'raf 34)$ +ceasta este
ishtavut Tzura (Ec6ialenta de Forma) cu ,aatzil (Emanatorul), numita
0 Talmud Eser Sefirot (Part 1)
2ve#ut (adeziune) si unificare$ Este asa pentru ca apoi au fost de-a dezbracate
de forma ointei de a primi si au dobandit forma ointei de a darui, fiind insasi
forma ,aatzil$ului "nsusi$
8e-a stiti ca ishtavut Tzura face spiritualul sa deina unul$ 8in acest moti
Olamot se reintorc la conditia lor anterioara$
+cesta este intelesul cuintelor 7aGului, ;Can) a aparut )ea"upra Dorintei
Sale Si$ple! )e a crea! etc$< ;+ aparut< inseamna ca El a intensificat
purificarea si 2ve#ut Eul prin diminuarea masurii dorintei de a primi inscrisa in
el pentru a e'aliza forma cu Ohr El%on3
?ointa de a primi in Ein Sof0 numita ,alchut (e Ein Sof0 sau ;)umele Sau,< nu
are nici o deficienta in 2ve#ut Eul cu Ohr El%on datorita Shinui Tzura3 5u toate
acestea s=a impodobit pe sine astfel incat sa isi e'alizeze forma cu Ohr El%on si
sa se departeze de marea dorinta de a primi, numita )ehina 2alet
(8iscernamantul al . EleaH +spectul 8alet), astfel incat se uneasca mai puternic
cu Ohr El%on$
+propierea Tzura (Formei) face 2ve#ut Eul$ Este exprimat in cuintele ;+
aparut,< insemnand ca ,alchut (e Ein Sof0 fiind +atzon Pashut (8orinta
Simpla), a aparut si s=a alipit la Ohr El%on, insemand ca si=a diminuat dorinta
sa de a primi$
+cesta este sensul cuintelor 7aGului, ;Ein So# apoi ",a re"trictionat pe
Sine.< + fost de-a explicat deasupra (para'raf 0) ca intrea'a masura a
+bundentei Sale (Shefa) si *uminii (Ohr) si inaltimea )eGetzal Eului (Fiinta
Emanata) sunt masurate prin cantitatea ointei de a primi din el$
8e aceea, deoarece ,alchut (e Ein Sof s=a restrictionat pe sine si si=a diminuat
dorinta de a primi, &umina si A1un(enta au plecat datorita lipsei de dorinta$
+cesta este sensul +estrictiei (Tzimtzum)$ +scensiunea dorintei a cauzat
plecarea A1un(entei si &uminii de acolo$
/4$ Este confuz, deoarece nefiind nici +osh (Anceput) nici Sof (Sfarsit) acolo, cum
de exista mi-loc: (ai mult de atat, aem de a face cu o c6estiune corporala
aici: Faptul este ca de-a a fost explicat ca este necesara o ointa de a primi in
Ein Sof de asemenea$ 5u toate acestea este +atzon Pashut (8orinta Simpla)
fara o deosebire de mare sau mic, deoarece ointa de a primi de acolo nu este
priita ca o Shinui Tzura care face reo separare$ 8rept urmare nu este in nici
un fel inferioara &uminii Superioare (I6r ElBon)$
+r trebui stiut ca Ohr El%on trebuie sa se extinda prin patru 'rade pana cand
dezaluie ointa de a primi in masura ei intrea'a si permanenta in Neetzal
(Fiinta Emanata)$ (otiul pentru asta este ca ointa de a primi este incorporata
in itpashtut (E.pansiune) a Ohr (e la Shoresh (+a(acina)0 si prin asta Ohr
este considerata ca a plecat de la ,aatzil (Emanator) si a dobandit propriul
nume, insemnand itpashtut de la ,aatzil$
+tata timp cat aceasta Shinui Tzura (8iferenta de Forma)a ointei de a primi nu
a fost incorporata in ea, inca a fost priita ca ,aatzil (Emanator) si nu ca
itpashtut (E xpansiune) care a plecat si sc6imbat de la ,aatzil3 +ceasta este
asa pentru ca sin'ura diferenta in spiritualitate este Shinui Tzura$8iferenta de
forma (a se edea para'raf 0 si istahlut Pnimit$Examinare Anterioara)$
5u toate acestea, pe cat de mult aceasta +atzon (8orinta) a deenit reelata prin
forta Neetzal Eului (Emanatul) inca nu a fost permanenta in )eGetzal$
Anseamna ca Neetzal Eul trebuie sa doreasca cu infocare sa primeasca Shefa
(+bundenta) inainte ca sa fie considerat ca ointa de a primi a aparut prin forta
Neetzal Eului insusi$
1 Talmud Eser Sefirot (Part 1)
+ceasta tan-ire poate exista doar atunci cand nu are aceasta Shefa0 pentru ca
doar atunci este posibil sa o rei intr=un mod in care ointa de a primi a fi
descoperita prin propria sa putere$ +tunci asele de receptie sunt completate
permanent$
+r trebui de asemenea stiut ca orice itpashtut a Ohr de la ,aatzil trebuie sa
fie compusa dintr=o ointta de a darui, la fel cum contine o ointa de a primi$
+ltfel, ,aatzil Eul si Neetzal Eul ar fi fost in forma opusa, insemnand o
separare totala, iar forma opusa i=ar fi separat unul de celalalt la fel cum estul
este departat de est$
8e aceea, fiecare Ohr care se extinde de la ,aatzil trebuie sa aiba incorporata o
ointa de a dadrui, astfel incat Neetzal Eul a aea apropiere de forma cu
,aatzil Eul$ 5and ointa de a darui apare in )eGetzal, o mare Ohr Nimshach
(*umina intinsaHalun'ita) de la el la (aatzil, este asociata acelei treziri$ +ceasta
Ohr face referire intotodeauna la Ohr (e assa(im (*umina (ilei)3
itpashtut Aleph (Prima E.pansiune) de la ,aatzil in care dorinta de a primi
este incorporata se refera intotdeauna la Ohr (e ochma, sau Ohr (e Atzmuto$
+r trebui sa memorati aceste doua tipuri de Orot (*umini)$
+ doua Ohr fiind Ohr (e assa(im este mult mai inferioara decat prima Ohr
care este Ohr (e ochma3 +ceasta este asa pentru ca este extinsa de it!a1rut
(Antensificarea) si de trezirea Neetzal Eului prin propria sa forta, dupa cum
doreste sa isi e'alizeze forma cu ,aatzil (Emanatorul), moti pentru care se
intensifica si se trezeste catre ointa de a darui$
5u toate acestea, itpashtut Aleph, fiind Ohr (e ochma0 Nimshach direct de
la ,aatzil iar Neetzal 4ul nu are nici o parte in extensia sa$ 8in acest moti
este mult superioara$
8in aceasta cauza Ohr ochma este priita ca Atzmut si aiut (sustenanta) a
Neetzal= ului$ Ohr (e assa(im este considerata doar ca Ohr pentru corectie,
pentru completarea Neetzal= ului$
+cum puteti intele'e cele patru )ehinot si 'rade care trebuie sa fie in fiecare
Neetzal$ Prima, Ohr se extinde de la ,aatzil ca Ohr ochma continand doar
;ointa de a primi$< +ceasta este )ehina Aleph$
+poi ointa de a primi se intensifica in acea Ohr0 si se extinde Ohr (e
assa(im$ +ceasta it!a1rut este priita ca )ehina )et$ +poi aceasta Ohr (e
assa(im se extinde intensi (a fi explicat dedesubt), iar aceasta este )ehina
-imel$
8upa ce cele trei )ehinot mentionate mai sus au aparut, forta ointei de a primi
incorporata in itpashtut Aleph se retrezeste si atra'e Ohr ochma inca o data$
+ceasta completeaza permanent ointa de a primi in Partzuf$ ul care apare ca o
dorinta arzatoare, unde nu a fost Ohr ochma in Partzuf ci doar Ohr (e
assa(im, dupa )ehina -imel, cand Neetzal= ul a putut tan-i pentru Ohr
ochma$
Este aceasta dorinta arzatoare care determina inclinatia de a primi in el, si
completeaza asele sale de primire care au fost absente in itpashtut Aleph3
8in acest moti asele de primire sunt complete doar in )ehina 2alet, numita
de asemenea it!a1rut )et$
Idata ce )ehina 2alet a fost completa in Ein Sof, Tzimtzum (7estrictia) a aut
loc in ea, insemnand plecarea ointei de a primi din )ehina 2alet, cauzand
departarea Ohr Ein Sof de acolo$
+ceasta completeaza explicatia celor patru )ehinot care trebuie sa existe in
fiecare Neetzal3 )ehina Aleph este numita itpashtut Aleph0 sau ochma5
)ehina )et este numita it!a1rut Aleph0 sau )ina5 )ehina -imel este numita
2 Talmud Eser Sefirot (Part 1)
itpashtut )et sau /eir Anpin5 )ehina 2alet este numita it!a1rut )et sau
,alchut3
5ele doua expansiuni sunt priite ca masculine, pentru ca ele sunt Shefa
(+bundenta)care se extinde de la ,aatzil$ itpashtut Aleph este Shefa sau Ohr
ochma, iar itpashtut )et este Shefa sau Ohr (e assa(im3 5ele doua
it!a1ruiot (pl$ de la it!a1rut) sunt priite ca doua femei, pentru ca ele sunt o
trezire a Neetzal=ului si o intensificare a +atzon prin propria sa putere$
Prima it!a1rut este desteptarea in Neetzal a ointei de a darui, care deine
radacina pentru Ohr (e assa(im, iar it!a1rut )et este trezirea Neetzal Eului
pentru ointa de a primi, care deine asul complet de primire din Partzuf$ Se
refera intodeauna ca la )ehina 2alet$
)ehina 2alet este numita ;Punctul (i-lociu< din Ein Sof$ Este acela la care se
refera 7a cand spune, ;",a re"trictionat pe Sine in punctul Sau )e $i-loc$<
Este numita dupa acest nume pentru ca este un as de primire a Ohr Ein Sof,
care este nemasurabila si nemar'inita$
Pentru acest moti este ca un punct in interiorul si mi-locul acelei Ohr, in timp
ce Ohr incon-oara si se lipeste de acel punct in mod nemasurabil din toate
parile$ 8oar atunci poate sustine Ohr El%on fara masura si fara mar'ini$
5u toate acestea, in asele de primire dupa Tzimtzum si mai departe, insemnand
in Neetzal=im inferioare, sunt ase care tin Ohr in Pnimiut si Toch(Anterior)$
Anseamna ca peretii Kelim E ului fiind cele patru )ehinot, au plasat un -evul
(*imita) si o masuratoare a Ohr in interiorul lor, datorita Aviut=ului lor$
5u toate acestea, in Ein Sof, unde Ohr si Kli sunt in uniune simpla, insemnand
El este @nu si )umele Sau @nul (ezi para'raf ,4), Kli Eul nu limiteaza acea
Ohr care il tine$ 8e aceea, Ohr din el este priita ca Ein Sof$
+cum am explicat amanuntit c6estiunea punctului din mi-loc din Ein Sof$ +m
demonstrat ca nu se refera la un loc sau zona corporala sau tan'ibila, ci la
)ehina 2alet, care este incorporata in Ein Sof, si este numita astfel pentru a
indica simpla sa uniune cu Ohr El%on$ 8e asemenea Tzimtzum din acel punct de
mi-loc a fost de-a explicat deasupra (ezi para'raf .4)$
04$ Termenul ;distanta spirituala< a fost de-a explicat in para'raful ,4$
8e asemenea a fost explicat ca nu a fost nici o distanta intre Ein Sof si punctul
din mi-loc, adica intre Ohr si Kli3
5u toate acestea, dupa ce a restrictionat Ohr din punctul de mi-loc, a dezaluit
o Shinui Tzura de la Ohr$ +ceasta este asa pentru ca Ohr nu are nici nici o
intentie de a primi, ci punctul este intr=adear o ointa de a primi, care difera de
Ohr$ 8eoarece 6orma (Tzura) lor este diferita sunt atat de departati unul de
celalalt pe cat este diferenta dintre ei$ +sta a intentionat 7a sa spuna prin
cuantul ;)epla"are3<
14$ (ai sus mentionatele patru )ehinot sunt de asemenea numite ;patru parti$< 7a
ne spune ca desi Tzimtzum a fost doar in punctul de mi-loc, insemnand )ehina
2alet0 &umina cu toate acestea a parasit si cele patru )ehinot la fel de bine$ S=a
intamplat asa pentru ca nu exista partialitate in spiritua, si de aceea a parasit si
celelalte trei )ehinot3
alal (aerHid)care a ramas dupa Tzimtzum a fost A!ol (circular)
.. Apoi a #o"t un loc (acant
/012
! Avir! "i un Halal %ol! c3iar )in acel punct
)e $i-loc.Iata! acea"ta T4i$t4u$ a #o"t e%ala in -urul acelui punct %ol )e
$i-loc
/512
! in a"a #el incat acel loc al 6alal a #o"t A%ol pe toate partile!
co$plet e%al
/111
2 . &u a a (ut #or$a unui Meru7a /patrat2! un un%3i
3 Talmud Eser Sefirot (Part 1)
perpen)icular! pentru ca Ein So# )e a"e$enea ",a re"trictionat pe Sine
precu$ un I%ul /Cerc2! e%al pe toate partile.
Ohr Pnimi
24$ + fost de-a explicat in para'raf . si /$
34$ Ansemnand fara deosebire intre mare si mic$ )u ar trebui sa ne intrebam despre
asta, din moment ce Shinui Tzura din punctul de mi-loc de-a a fost expusa de
plecarea &umini din el$ 8rept urmare masurile mai mici au fost recunoscute ca
fiind necesare la fel de bine, una mai mica decat cealalta$
8e exemplu, )ehina -imel este mai pura decat punctul de mi-loc pentru ca
masura dorintei sale de a primi este mai mica decat )ehina 2alet$ Similar
)ehina )et este mai pura decat )ehina -imel deoarece masura ointei ei de a
primi este mai mica decat )ehina -imel, iar )ehina Aleph este cea mai pura
dintre toate pentru ca ea are cea mai mica dorinta de a primi redand Shinui
Tzura ei ca cea mai putin aparenta$
8e aceea aem o diferenta de mare si mic in 'rade$ An cazul acesta de ce spune
7a ca Tzimtzum a fost e'ala in -urul acelui punct: 7aspunsul este ca Tzimtzum
nu a transformat punctul de mi-loc intr=un Sof$ An alte cuinte, daca Ohr ar fi
parasit punctul din cauza Shinui Tzura, atunci cu si'uranta ar fi deenit un Sof,
insemnand cel mai -os 'rad$
+tunci de asemenea am fi priit cale trei )ehinot anterioare ca fiind mai
importante decat punctul de mi-loc, ca una deasupra celeilalte$ 5u toate acestea
nu a fost asa, deoarece Tzimtzum nu s=a petrecut datorita Shinui Tzura din acel
punct$ +ceasta nu poate fi pentru ca inca orbim de ,alchut (e Ein Sof, in care
nu este nici o Shinui Tzura intre ea si Ohr; ei sunt amandoi intr=o simpla
unitate, insemanad El este 7nu si Numele lui 7nul$
Tzimtzum s=a petrecut doar din cauza ca +atzon Pashut (dorinta simpla) a dorit
sa creeze Olamot etc$ (ezi para'raf .4)$ Anseamna ca E* a dorit ca ishtavut
Tzura care este destinata sa apara prin 5rearea Olamot, insemanad forma
receptiei in ederea daruirii multumire 5reatorului$
Este o mare irtute in asta# pee de o parte, este daruire completa deoarece
+atzon este doar pentru a darui multumire 5reatorului si nicidecum pentru
>sine$< +sta face Tzura complet e'ala cu Ohr El%on a ,aatzil si in adeziune
completa cu El$
Pe cealalta parte este posibil sa se adancceasca si sa mareasca asul de receptie
indefinit si etern$ +sta este asa penntru ca acum forma receptiei nu produce nici
o Shinui Tzura, dupa cum ine din interiorul dorintei de a darui$
Anteleptii nostri au spus ca o personalitate importanta, daca ea da
binecuantarea casniciei sii spune ;5u aceasta a sfintesc< atunci este
sanctificata$ Este scris in Tora6 ;si da=o in mainile ei,< insemanad ca sotul este
cel care sa dea binecuantarea$
5u toate acestea, deoarece el este important, placerea pe care ea o primeste de
la el este exact acelasi lucru ca si a darui$ I persona importanta care primeste
bani de la ea este similar cu el dandu=i ei bani$ Este scris in Tora6 ;si dai in
mainile ei,< pentru ca el primeste in ederea daruirii asupra femeii, o onoreaza
pe ea cu receptia lui$
Anatam din cele de mai sus ca motiul principal pentru Tzimtzum a fost
dorinta pentru noua forma de receptie in ederea daruirii care este destinata s
aapara prin creatia Olamot (ezi para'raf .4)$ 5u toate acestea, nu a fost deloc
din motiul Aviut=ului pe care ea l=a simtit in punctul de mi-loc, pentru ca nu
erau nici Aviut nici diferenta acolo, deloc$
14 Talmud Eser Sefirot (Part 1)
8e aceea, punctul de mi-loc nu a deenit un Sof datorita TzimTzum$ +sadar
este imposibil sa distin'em o c6estiune mica de la cea mi mare$ 8e aceea 7a
scrie ca Tzimtzum a fost 8co$plet e%al.9
144$ Anseamna ca ar fi trebuit sa fie un fel de ima'ine care a trebuit sa fie facuta
datorita Tzimtzum$ului, desi Tzimtzum a fost e'al(dupa cum s=a explicat
deasupra amanuntit), si nu datorita Shinui Tzura$ 8upa Tzimtzum si plecarea
I6r din acel punct de mi-loc, a deenit aparent ca I6r ElBon este nepotriita sa
se alipeasca ei datorita 6ormei de -a(lut a receptiei$
8atorita acesteia a deenit stiut ca ea a cazut de la 'radul pe care l=a aut in Ein
Sof, si a fost priita acum ca Sof, insemnand cel mai -os posibil Aviut3 8oar acel
punct de mi-loc a ramas un alal ('ol) acant, nepotriit sa imbrace &umina,
iar cele trei )ehinot in irtute si puritate erau inca potriite de a imbraca
&umina c6iar si dupa Tzimtzum3
+m explicat deasupra (para'raful anterior) ca ea nu a deenit un Sof pentru
motiul de mai sus$ +cesta e motiul preciziei lui 7a cand spune ca 8acel loc
al Halal /%ol:(i)2 a #o"t Agol /circular2 pe #iecare parte! co$plet e%al.9 El
doreste sa spuna ca nu este in un Sof efecti, ci este precum un Sof intr=un
tablou rotund, al carui Sof este in mi-loc$
Puteti compara aceste patru )ehinot cu patru cercuri unul in interiorul celuilalt,
precum straturile cepei3 "!ul (cercul) din centru este )ehina 2alet0 incon-urata
de )ehina -imel, incon-urata de )ehina )et0 incon-urata de )ehina Aleph$ An
acest fel nu este nici un sus sau -os, drept sau stan'$
8e exemplu, )ehina Aleph este deasupra lor a tuturorin prorpia sa -umatate si
dedesubtul tuturor in cealalta -umatate a sa, si asa este in toate )ehinot$ 8e
aceea nu exista sus, -os, stan'a sau dreapta aici$ )u exista nici o diferenta intre
irtutea lor si ele sunt toate complet e'ale$
+ fost de-a complet explicat (para'raful de deasupra) ca motiul pentru
Tzimtzum nu a fost Shinui Tzura$ +sta este de asemenea intelesul precizarii lui
7a Agol pe toate partile! co$plet e%al.9
8eoarece Ohr Ein Sof a fost e'al, Tzimtzum a fost de asemenea e'al$ +cesta
este intelesul a "!ul
Din $o$ent ce Ohr Ein Sof a #o"t co$plet e%al! a tre7uit "a "e
re"trictione4e pe "ine e%al pe toate partile! "i nu ",a re"trictionat pe o parte
$ai $ult )ecat pe altele.
E"te "tiut in "tiinta %eo$etriei ca nu e'i"ta o alta i$a%ine $ai e%ala )ecat
i$a%inea Igl
/*112
. Cu toate ace"tea nu e"te ca4ul cu !er"a /patrat2
/+112
cu
un%iu perpen)icular 7o$7at! "au !eshlash /triun%3i2
/.112
! "i toate
celelalte i$a%ini. Din ace"t $oti( #zimtzm a tre7uit "a ai7a #or$a unui
Igl$
Ohr Pnimi
244$ + fost de-a explicat in para'raful anterior$
,44$ 8aca ar fi fost o diferentiere de sus si -os, stan'a sau dreapta, ar fi aparut in
ima'inea unui Patrat0 care contine aceste patru laturi, fiind cele patru nume ale
acestor )ehinot3 5u toate acestea, nu a fost asa, ci in forma unui 8erc0 care nu
contine aceste discernaminte$
.44$ Andica un 'rad care are doar trei 2iscernaminte0 lipsindu=i )ehina 2alet,
insemnand cele trei laturi= sus, dreapta si stan'a$ Ai lipseste partea de -os, de
unde si numele ,eshulash3
11 Talmud Eser Sefirot (Part 1)
Capitolul )oi
Explic cum Ohr Ein Sof a extins o Kav (&inie) ctre Olamot (&umi)
care au fost create "i emanate &n locul alal (Spaiul0 !olul) care a
fost restric!ionat; con!ine cinci probleme#
1$ I Kav care se extinde din Ein Sof &n alal$ 2$ +o9 (8ap) al lui Kav atin'e Ein
Sof, nu Sium (Sf:r9it) ,$ Ohr Ein Sof se extinde ctre Olamot prin Kav$ .$ Toate
Olamot sunt &n locul lui alal care a fost restric!ionat$ /$ %nainte de imum
(+estricie) a fost El este @nul "i )umele *ui @nul, iar mintea nu poate s &l
realizeze pe El$
I Kav care se extinde din Ein Sof &n alal
1. Dup #zimtzm )e "u"! a r$a" un loc Halal (acant! i Avir (Aer) %ol n
$i-locul lui Ohr Ein Sof
(1)
. Apoi a #o"t un loc pentru Nee%alim (fiin%e
&reate) i Nivraim /creaturi2 i 'e%fim /crea;ii2 i Naasim /#or$ate2.
Apoi! o (av 'ashar ()inie Drea*t) ",a e'tin" )in Ohr Ein Sof
(2)
! )in Ohr
Agol ()min +ir&lar)
(,)
a Lui! )e "u" n -o"
(.)
! i atrn n acel Halal.
Ohr Pnimi
1$ S nu fii indus &n eroare de 'ndul c imum al Ohr din punctul de mi-loc
produce reo sc6imbarea &n Ein Sof$ )u exist sc6imbri "i absen! &n
spiritualitate "i cu att mai mult &ntr=un asemenea loc sublim$
imum de deasupra deine o nou esen!, &n plus la Ein Sof$ +stfel, Ein Sof
rmne &n &ntrea'a sa unitatea simpl, ca &nainte de imum, deoarece El este
unul "i )umele lui este @nul$
imum in punctul de mi-loc este perceput ca o nou Olam care apare, din care
Ohr a plecat "i a rmas un alal 'ol, a"a cum am explicat mai sus$ Olamot au
fost emanate c6iar &n locul acelui alal$
2$ )u ar trebui s percepem acest act &n &n!elesul lui superficial, ca un act uman,
unde cinea face un lucru iar apoi altul, &n timp ce nu mai face primul act$ )u
este o materializare mai mare dect asta, pentru c El nu este subiectul
sc6imbrilor "i a episoadelor$
Este scris# ;Eu, 8omnul, nu m sc6imb< )u discutm Amut$ul(esena) lui, ci
numai Ohr care se extinde de la El$ Totu"i, pentru c nu exist nicio sc6imbare
"i niciun incident sau mi"care &n Amut=ul lui, iar El este &n complet nemi"care,
atunci trebuie s fie I6r care se extinde de la El, atta timp ct nu atin'e
Neeal (6iina creat'), adic atta timp ct nu &mbrac Kelim (vase)$
)umai atunci iese din Amut$ul lui "i deine Neeal care este re&nnoit "i
prime"te de la El$ +m explicat de-a c aceast re&nnoire 'raiteaz &n principal
&n -urului Kli=ului lui Neeal, adic oin!a de a primi din Neeal3 5u toate c
aceast +aon ((orin') este spiritual, cu toate astea ea este i(u9 ura
(;nnoirea formei) "i un incident, pentru c nu este necesar &n Amut=ul *ui$
Totu"i, Ohr care o &mbrac nu este re&nnoit, pentru c se extinde din Amut=ul
*ui ca existen! din existen!$ Punerea &n mi"care a Ohr El%on este conform cu
msura Kli=ului, adic Kli=ul este afectat "i prime"te de la Ohr El%on ca i(u9
(;nnoire), care este neapart un incident$
Trebuie s "tii c toate inoa!iile "i concatena!iile 'radelor priesc numai
impactul asupra Kli=ului "i primirea lui de la Ohr El%on, pentru c numai acesta
este subiectul sc6imbrii "i multiplicrii$ Totu"i, Ohr &ns"i este &ntodeauna &n
12 Talmud Eser Sefirot (Part 1)
complet nemi"care, deoarece se extinde din Amut=ul *ui$ %n!ele'e asta bine "i
!ine minte fiecare cunt din ea pentru tot restul studiului acestei &n!elepciuni$
5onform celor de mai sus, po!i &n!ele'e cu aderat c Ohr El%on nu &nceteaz
niciun moment s strluceasc pentru creaturi$ )u este subiectul sc6imbrilor "i
inoa!iilor, ci este &n complet nemi"care$ %ntrea'a problem a imum "i a
plecrii mai sus men!ionate a Ohr, prie"te numai influen!a asupra Kli=ului "i a
primirii sale, adic punctul din mi-loc$
%n alte cuinte, cu toate c Ohr El%on nu &nceteaz s strluceasc, Kli=ul nu
prime"te nimic din earah (iluminarea) ei pentru c &l mic"oreaz$ (ic"oreaz
oin!a lui de a primi, pentru ca s nu primeasc &n )ehina 2alet, fiind punctul
din mi-loc, ci numai &n cele trei )ehinot precedente, ale cror oin! de a primi
este mai slab "i unde domin oin!a de a drui (ezi para'raful /4)$
+stfel, Ohr El%on nu a fost afectat de ctre imum "i nu "i=a sc6imbat calea$
+"a cum ilumineaz &n Ein Sof, a"a ilumineaz "i &n timpul imum "i dup
imum, &n toate Olamot, c6iar "i &n Olam Assi%a$ )u a &ncetat s strluceasc
nici mcar un minut, doar Kelim sunt cele care fac toate acele sc6imbri, pentru
c ele doar primesc conform cu propria msur, fiind msura oin!ei lor de a
primi$
+cum po!i &n!ele'e ce a rut s spun 7a &n cuintele# ;o <av 'ashar ",a
e'tin" )in Ohr Ein Sof$< %nseamn c locul lui alal &nsu"i, adic Kli=ul care a
fost 'olit de Ohr Ein Sof &ns"i, a proocat am9acha (e.tin(erea) lui Kav din
Ein Sof, pe moti al diminurii care s=a re&noit &n oin!a lui de a primi$
(sura primirii lui curente, dup imum al )ehina 2alet, se nume"te Kav,
adic cea le'at de primirea anterioar &n )ehina 2alet care umplea &ntre'ul
loc$ Totu"i, acum c nu mai are marea oin! de a primi, ci numai cele trei
)ehinot ale +aon, ale cror oin! de a primi este mai slab$ Este priit ca acel
Kli care nu prime"te mult Ohr Ein Sof ci numai o Kav de Ohr$
%ntre'ul loc al Kli=ului rmne 'ol "i acant de Ohr, pentru c, &n acel moment,
Ohr pe care &l prime"te acum nu este suficient s umple &ntre'ul loc al Kli$
+sta se &ntmpl datorit dorin!ei lui )ehina 2alet care a mic"orat=o$
?edem c Ohr El%on nu a fost deloc oprit de ctre imum "i nu s=a sc6imbat
pentru a extinde Ohr ca o Kav$ %n loc de asta, &ntrea'a mare sc6imbare a aut
loc din cauza aselor de primire care s=au mic"orat "i au deenit incapabile s
primeasc de la Ohr Ein Sof mai mult dect o foarte mic msur, numit Kav,
conform cu msura dorin!ei lor$ +sta pentru c nu or mai mult dect acea
msur$
,$ +m explicat de-a &n!elesul ima'inii A!ol (rotunde) (5apitolul 1, para'raful 144)$
El ne spune c dup imum, Ohr El%on a rmas &n form de "!ul, adic fr
discriminarea 'radelor$ 5ele patru )ehinot ale ei sunt de irtute e'al, iar
motiul este c Ohr El%on nu este subiectul sc6imbrii "i incidentelor$ +ceste
&ntmplri "i &nnoiri se refer numai la Kelim$
.$ )u uita c nu discutm absolut deloc termeni corporali$ %n loc de asta, mai mult
/ach se nume"te mai &nalt, iar mai mult Av se nume"te mai -os$ Irice care
poate fi perceput ca itpa9ut de Ohr din ,aail "i penetra!ia ei &n Neeal este
priit ca re&nnoire a inui ura care exist &n Neeal3 %n alte cuinte, se refer
doar la oin!a de a primi care nu exist &n ,aail "i a fost re&noint &n el$
8in aceast cauz, Neeal este considerat a fi departe, Av, -os "i inferioar
,aail$ Este inui ura din ,aail care face toate acestea "i &l separ din a fi
,aail &n a fi Neeal$
1, Talmud Eser Sefirot (Part 1)
Trebuie s "tii, de asemenea, c aceast inui ura, adic oin!a de a primi, nu
apare dintr=o dat ci este conceput &ncet, de=a lun'ul a patru )ehinot$ Forma ei
este complet numai &n )ehina 2alet$
7eiese deci c &ntrea'a form a oin!ei ei de a primi este foarte fra'il, adic
prima )ehina din cele patru )ehinot$ +ceast )ehina este priit ca cea mai
aproape de ,aail, mai important, pur "i mai &nalt, pentru c inui ura a ei
nu este a"a de mare ca &n cele trei )ehinot care urmeaz$
)ehina )et, a crei +aon este mai mare dect )ehina Alef, este priit ca mai
&ndeprtat de ,aail, mai Av, mai -oas "i cu aderat mai inferioar dect
prima )ehina$ %n sfr"it, )ehina 2alet este cea mai &ndeprtat de ,aail, mai
-oas, mai Av "i mai inferioar dect toate celelalte$
8e aceea 7a scrie c Kav Nim9ach (&inia <ntins') de sus &n -os, adic de la
prima )ehina ctre a patra, care este cea mai -oas$ Problema de sus, despre -os
"i sus, a fost re&nnoit de emer'en!a lui Kav$ %nainte ca Kav s ilumineze, adic
&n timpul imum, nu exist nici sus nici -os acolo (ezi 5apitolul 1, para'raful
144)$
Totu"i, dup ce a primit Ohr c6iar "i ca Kav, adic nu &n toate cele patru
)ehinot ci numai &n primele trei )ehinot, )ehina 2alet a rmas &ntunecat, fr
Ohr$ )umai acum a deenit cunoscut c )ehina 2alet este -oas, Av "i
inferioar, "i c cele trei )ehinot sunt ridicate deasupra ei, conform cu puritatea
lor "i apropierii de ,aail$ Totu"i, &n timpul, atunci cnd Ohr a lsat toate cele
patru )ehinot dintr=o dat, acel discernmnt printre 'rade nu s=a petrecut &nc$
+o9 a lui Kav atin'e Ein Sof nu Sium
*. Rosh "uperior a lui (av
(/)
"e e'tin)e )in Ein Sof =n"ui i l atin%e
(0)
! cu
toate c Sim al acelei (av! n -o" la captul ei
(1)
! nu atin%e Ohr Ein Sof.
Ohr Pnimi
/$ +dic prima )ehina din cele patru )ehinot (ezi para'raful de mai sus)$
0$ )ehina Aleph, fiind +osh Superior, este cel mai aporape de Ein Sof, adic de
,aail$ 8in cest moti este priit ca atin'ndu=l pe El, pentru inui ura din
)ehina Alef se pare c nu este suficient pentr a o separa de ,aail$
1$ 8>o" la captul ei9 implic )ehina 2alet, cea mai &ndeprtat "i mai -oas dintre
ele (5apitolul 2, para'raful .)$ Ea nu prime"te Ohr El%on "i de aceea este
priit ca neatin'nd Ohr Ein Sof "i ca separat de ea$
Ohr Ein Sof se extinde ctre Olamot prin Kav
+. Ohr Ein Sof "e e'tin)e i "e a$pli#c n -o" prin acea (av.
Toate Olamot sun &n locul acelui alal care s=a restric!ionat
.. A e$anat i a creat i a #cut i #or$at
(2)
toate Olamot n acel loc al acelui
Halal.
Ohr Pnimi
2$ Amplic patru Olamot numite Atzilut, )eria, *etzira, Assi%a, care con!in toate
mul!imea de Olamot interioare$+ceste patru Olamot se extind din cele patru
)ehinot de sus# Atzilut din )ehina Aleph; )eria din )ehina )et; *etzira din
)ehina -imel "i Assi%a din )ehina 2alet$
1. Talmud Eser Sefirot (Part 1)
%nainte de im!um a fost El este @nul "i )umele *ui este @nul, iar
mintea nu &l poate realiza pe El
?. =nainte )e ace"te patru Olamot
(3)
! Ein Sof a #o"t El e"te Unul iar nu$ele
Lui e"te Unul
(14)
! ntr,o $inunat i a"cun" unitate. &ici $car n%erii
care "unt aproape )e El
(24)
nu au puterea i reali4area lui Ein Sof! pentru
c nu e"te nicio $inte creat care " l poate reali4a pe El! pentru c El nu
are loc! nu are %rani;e! nu are nu$e
(,4)
.
Ohr Pnimi
3$ )umite Atzilut, )eria, *etzira, Assi%a (ezi para'raful de mai sus), care con!in
toate Olamot$ %nainte de toate acestea, adic &nainte de im!um, aceste patru
)ehinot erau considerate a fi una deasupra celeilalte (ezi capitolul 2,
para'raful .), dar ca @nitate Simpl (capitolul 1, para'raful ,4)$ %n!elesul
@nit!ii Simple este acela c nu este nicio diferen!iere &ntre 'rade sau &ntre Ohr
"i Kli, ci c El este @nul iar )umele *ui este @nul (ezi capitolul 1, para'raful
,4)$
14$ ;El< implic Ohr El%on$ ;)umele *ui< implic oin!a de a primi care este
ineitabil acolo (ezi capitolul 1, para'raful ,4)$ )umele *ui este (&n Jematria)
+aon, implicnd oin!a de a primi$
24$ +sta &nseamn c acum, dup ce au fost create Olamot, c6iar "i &n'erii, care
spiritual sunt cele mai apropiate crea!ii, nu au realizare &n Ein Sof$
,4$ 8eoarece &n Ein Sof este El este @nul iar )umele *ui este @nul, "i deoarece nu
exist niciun loc "i niciun Kli acolo, nicio minte a unei creaturi nu &l poate
realiza pe El, pentru c nu exist realizare fr Kli$