Sunteți pe pagina 1din 3

Moise în Cabala, Maimonide şi Zohar

scris de Adriana Macsut

Cabala este un sustantiv provenind dintr-o formă verbală ebraică şi se poate traduce prin:
„a scoate la iveală”; „a căpăta” - referindu-se, de fapt, la relevarea unei naturi interioare.
„Prin cabala (care în limba ebraică înseamnă transmitere orală) se înţelege o (…)
înţelepciune divină, propagată printre evrei prin transmitere orală şi secretă, a cărei istorie
este învăluită în fabule. Ivită în primul secol al erei noastre, ea fu sistematizată de către
rabbi Akiba şi dezvoltată de către şcolarul lui Simon Ben Jochai, poreclit în mod emfatic
scânteia lui moise. Cabala constă într-un lung şir de formule şi expuneri filosofice, care
prezentau totul ca o operă a lui Dumnezeu. Cabaliştii comunicau, sub văluri misterioase, o
teozofie ciudată, apropiată de neoplatoniscism[1]. Incursiunea cabalistică presupune şi o
incursiune în numerologie (ghermatrie), în sen- sul că fiecărui cuvânt i se atribuie o
valoare nume-rică pornind de la cifra atribuită literelor care îl compun.
Moartea lui Moise este prezentată în Cabala ca un paradox al atingerii şi neatingerii.
Paradoxul atingerii reprezintă atingerea şi în acelaşi timp a neatingerii Celei de a 50-a
Porţi a Înţelegerii la care Moise a aspirat întreaga lui viaţă. El pătrunde prin aceasta în
ultimele momente ale vieţii sale pe muntele Nebo, a cărei esenţă literală în limba ebraică
este nun bo (nun, bo, vav), fiind legată de această poartă. Astfel nun, a cărei valoare
numerică este 50, este o aluzie la noge`ah v`eino nogeah - atingând şi neatingând - adică,
în accepţie cabalistică, reflectarea, paradoxul localizarii mormântului lui Moise şi al
scrierii versetelor despre moartea lui.[2] În ebraică numele lui Moise se ortografiază mem,
shin, hei. În versetul al IV-lea, Dumnezeu îi spune lui Moise: `Eu ţi-am arătat Pământul
lui Isrel în ochii tăi dar acolo (shama, orotografiat shin, mem, bei), tu nu vei trece.
Cuvântul shama este o permutare după Moise. El nu poate intra prin shama şi atunci
trebuie să aştepte încarnarea ca Mesia. În această încarnare, el poate doar vadă ţinutul prin
ochii eternităţii.[3] Tora descrie că Moise vede moştenirea tuturor triburilor: Dan, Naftali,
Efraim, Manase. În final priveşte peste moştenirea lui Iuda, de la Ierusalim până la yam
hacharon - Ultima Mare (Mediterana). Atenţia se îndreptă spre cuvântul mare-yam, care
este în relaţie cu zi-yom, atunci versetul s-ar referi la ziua finală.[4] Atunci ar însemna că
Dumnezeu nu îi arată lui Moise doar în mod fizic Pământul Promis, ci are acces şi la
istoria evreiască până în zlilele pe urmă când Mesia se va ridica din morţi. În cabala
numele lui Moise se exprimă prin men; mem shin: mem shi hei, iar valoarea numerică
atribuită este 345. Importanta este suma 3 + 4 = 7, pentru că Moise s-a născut în luna
Adar, care este a-VII-a lună evreiască şi a murit în aceeaşi lună. După cum apariţia şi
dispariţia lui Moise este legată de aceeaşi lună, el se va întoarce ca Mesia tot în luna
respectivă.[5] Filosoful antic Philon a făcut o sinteză între gândirea biblică şi
raţionamentul platonic, iar filosoful medieval Maimonide a întregit această concepţie cu o
abordare a Torei în liniile metafizicii lui Aristotel (a fost elevul lui Platon, iar doctrina lui
vine să o încununeze pe cea a maestrului său). Maimonide a scris importante tratate de
exegeză (de menţionat fiind Comentariile la Mişna şi Mishneh Torah), precum şi vestita
lucrare, redactată în arabă şi denumită „Călauza rătăciţilor”. Gândirea sa este marcată de o
dihotomie: pe de o parte principiile legaliste evreieşti din halakha şi pe de altă parte
metafizica din Călăuza Rătăciţilor, al cărei izvor de inspiraţie este Aristotel. În accepţia sa
Aristotel este prinţul filosofilor, care poate fi pus alături de profeţii biblici.[6] Moise
ocupă un loc important în teoria filosofică a lui Maimonide în sensul că orice altă revelaţie
profetică, exceptând-o pe cea mozaică, este respinsă, fiind socotită doar pură imaginaţie.
Astfel Moise devine un monument unic, valabil în toate timpurile, iar credincioşii au
datoria de a studia şi a respecta Tora lui Moise.[7] În studiile filosofiei cabalistice ale lui
Maimonide şi ale discipolilor lui, Moise are dimensiuni ezoterice în sensul că transmite
iniţiaţilor secretele tradiţiei Torei. Maimonide elaborează o cabală conceptuală, marcată
de spiritualizări mozaice, dar transmite şi o experienţă mistică proprie. „Cabala
conceptuală se ocupa de marcarea vestigiilor acelor experienţe primordiale, prin studierea
şi păstrarea fragmentelor tradiţiei transmise unei figuri exemplare”,cum ar fi profetul
Moise. Cabala experimentală,practicată şi de către Maimonide,dă „mărturie mistică
personală sau pe căile deschise, pentru a realiza asemenea experienţe şi anume tehnicile
mistice”.[8] În această accepţie, Moise este rabinul care are acces la izvoarele
înţelepciunii Torei. O continuare a operei lui Maimonide este Zoharul, alcătuit la sfârşitul
secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea, deci o operă încadrată în perioada
Renaşterii. Aici Moise devine un magician, este o conductă de transmitere a secretelor din
cer. Zoharul care este de o reinterpretare a operei lui Maimonide, Moise este punctul de
plecare al înţelegerii ştiinţei mistice a contemplării intelegenţei divine pentru că şi al
înţelegerii Torei şi nescrise pentru că l-a vazut în Faţă pe Dumnezeu. Şi aceasta mai este
scris ,Gen 6,v 1: Şi când aceasta s-a întâmplat ca omamenii să se înmulţească pe faţa
pămâmtului. Unde, prin aceste cuvinte ADM, ADAM, a început să se înmulţească. Atunci
prin el se înțelege DAATH sau ştiinţă, adică sufletul căii frumoase, la cale se referă Moise
şi care face să coboare un număr mare de lumini în soţie,pământ,când soţul urcă aici. Iată
este scris aici, Gen 6,v3: BshGM,BESHEGAM, în aceasta accepție se referă la carne, prin
echivalenţa numărătorii,este egal cu MsHE,Moise,Adam superior adică DAATH sau
ştiinţă.Şi este scris: Pe Faţa pământului,faţa pământului respectiv cea mai înaltă
reprezentare a inteligenţei,mama prin,porţii prin care a urcat Moise”[9] Deci referirea la
Poarta cabalastică a Înţelepciunii şi o insolită preluare şi dezvoltare conceptulului de
Mama Pământ ca întruchipare a Inteligenţei, preluată din religiile de mistere dar prezent
în forma sa incipientă în religiile primitive.

Bibliografie

Eliade Mircea, Istoria ideeilor şi credinţelor religioase ,Editura Universitas,


Chișinău,1994.

http://www.inner.org/about/rav.php,07.09.2009 13:38:46 based on the teachings of Harav


Yitzchak Ginsburgh.

Moshe, Idel, Cabala şi interpretare, Editura Polirom, Iași, 2004.

Teodorescu, Dem, Istoria Filosofiei Antice, Lito-Tipografia Carol-Gob, București,1893.

Zohar, Editura, Herald, Bucureşti, f.a.


[1] Dem, Teodorecu, Istoria Filosofiei Antice, Lito-Tipografia Carol-Gob,1893, p 343-
344.
[2] http://www.inner.org/about/rav.php07.09.2009 13:09:51, based on the teachings of
Harav Yitzchak Ginsburgh.

[3] Ibidem 2, 07.09.2009 13:12:39.

[4] Ibidem 2, 07.09.2009 13:14:03.

[5] Mircea, Eliade, Istoria ideeilor şi credinţelor religioase ,Editura


Universitas,Bucureşti,1994, p 170-171.

[6] Ibidem 5.

[7] Ibidem 5..

[8] Idel,Moshe, Cabala şi interpretare, Editura Polirom,2004,p 386.

[9] Zohar, Editura,Herald,Bucureşti, f.a,p 70.