Coperta coleclieii Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCU

llustralia copertei: CORREGGIO, Deposzione detaliu

INTRODUCERE

Descrierea ClPa Bibliotecii Nalionale a Romeniel

MEYER, I\,4ARVIN
Dintre toli ucenicii lui Iisus, nici unul nu pare a
Evangheliile Mariei Magdalena / l'/arvin Meyer; trad.: Adriana Bddescu fi fost atit de puternic, de independent $i de apropiat
Bucuresti, Nemira & Co, 2007
|SBN 978-973-143-010-9 de el precum Maria Magdalena.
L B:descu, Ad ana (trad.) Aceastl carte prezinti traducrrile celor mai vechi gi
232.931 mai amplu autentificate texte care tncearcl si arunce o
N4arvin Meyer raza & lumina asupra acestei femei remarcabile gi asu-
THE GOSPELS OF MARY THE SECRET TRADIION OF
MARY MAGDALENE, THE COMPANION OF.'ESUS
pra tradifiilor lit€rare care o au in centrul lor. Textele
@ lMarvin Meyer, 2004 includ fragmente din evangheliile Noului Testament,
Pubiished by arrangement with Harpercollins Publishe6, lnc.
din literatura extracanonicl gi din zurse gnostice, prin-
O Editura Nemira & Co, 2008
tre acestea numlrAndu-se 9i Evanghelia dupt Maria -
Redactor: Nicoli)ta cHEMENT Maria Magdalena. itr cadrol lor, Maria Magdalena
Tehnoredacto.: Corneliu ALE)(ANDRESCU
deline un rol principal, insl adesea, mai cu seaml in
Tiparulexecutat de Alfoldi Nyomda Rt.
wangheliile din Noul Testament, caractenrl centrd al
Orice reproducerc, totale sau pa4lal6, a acestei lucreri, rolului ei a fost disimulat de interesele autorilor, care
fer; acordul scis al editorului, ette ltrict interzisS
9i re pedepleSte conform Legii dreptului de autor. suqineau cauza ucenicilor btbali (ndeosebi a celor
tSBN 978-973-143-010-9 doisprezece) li locul de frunte al lui Petru. Cend, in
 MARVIN MEYER MARIA MAGDALENA iN rveNcnrur sr tsxtr... z

Evanghelia dupd Matei 16:18, Iisus spune: eqti - Fiindci Iisus o preferd
"Tu
Perru pi pe aceasttr piatri voi zidi Biserica mea', este - Nu numai din cauza asta. in joc era mult mai
deja pregttitt scena pentru ca Petru sa-$i asume rolul mult decAt simpla afeqiune. La acest punct din ca-
principal, ca primul intre apostoli, qi pentru ca ucenicii drul evangheliilor, Iisus binuieye ctr va fi in curind
berbali sa-9i ocupe locurile apostolice alaturi de Petnr, prins 9i crucificat. in consecinli, o invali pe Maria
ca lideii ai noii Biserici in formare. in mod lesne de Mag&lena cum str ducd mai departe Biserica Sa
inleles, aceste cuvinte, in traducerea lor latinl, delin o dupi ce El nu va mai fi. Ca urmare, Petru i9i aratl
pozilie dominantt pe cupola bazilicii Sflnnrl Petru din nemulpmirea fiindcl e vioara a doua pe lAngl o
Roma. Nu este de mirare cI in mai multe dintre tex- femeie. Vezi tu, Petru era pulintel sexist.
tele traduse in volumul de fap (Evanghelia Mariei, Sophie se srlduia sl nu piardl firul.
Evanghelia dupd Toma, Pistis Sophia), Petru insu;i - Vorbim totu5i despre SfintulPetrul, Piatra pe
refuzl se accepte invlllturile 9i poziqia de frunte ale care Iisus 5i-a clidit Biserica.
Mariei Magdaiena. Deqi poate cI nu derivt direct din - Exact acela, cu o singurt exceplie. in confor-
relalia lor de naturt iaoricl" aceastd ostilitate a lui Petru mitate cu aceste evanghelii nemodificate, nu lui
fafr de Maria M€dalena reflectl atitudinile conflicnrale Petru i-a dat Iisus instrucliuni despre fondarea
cu privire la rolul femeilor gi la caractenrl lor con- Bisericii cregtine, ci Mariei Magdalena.
ducitor in cadnrl Bisericii. in lumea lui Petru, tn trectrt
9i iri prezent deopotrivl a fost pi ese greu de acceptat in texele traduse in aceastr carte, Maria Magddena
rolul imponanr al unei femei ca lider ;i ca invltttor. se contureazl din umbra tradiliei creqtine onodoxe ca
in romannl Co&tl tui da I4za, al scriitonrlui Dan un in{luent ucenic ai apostol al lui Iisus. in evangheliile
Brown, Leigh Teabing 9i Sophie Neveu discutl pe Noului Testament 9i tn Evanghelia dupt Petru gdsim
marginea acestei chestiuni abordate de Petru 9i de cAteva istorisiri fascinante despre Maria Magdalena, a
allii in primele texte cre$tine: ciror lecnrri atentl relwd noi date despre viala ei. Din
ceea ce se Stie despre ea, Maria Magdalena era o evreicd

- Femeia despre.care vorbesc, ii explicl Teabing, din ora;ul Magdala, aflat pe ltrmul vestic al mfii
este Maria Magdalena, Petru era gelos pe ea. Galiieii, iar supranumele ei, Magdalena, derivt din
 MARVIN MEYER MARIA MAGDALENA iN ev,lucsptu sr trxtr...

numele oragului. Magdala era renumit pentnr pescuit $i Maria Magdalena devine ucenic al lui Iisus, iar staftn
pe :ru consereareapegteluiprin serare. inaramaicl, nu- ei printre cei apropiali Lui este sugerat de fapnrl cl nu-
mele orapului este Migdai Nunya (sau aproximativ), mele ei e citat aproape de fiecare dati primul intre cele
adict pegtelui", iar glecii l-au botezat Tarichea ale femeilor care il urmau. Singura exceplie apare in
"Turnul
$n latina, Taricheae) - Unii specialiqti au
serat". Evanghelia dupl Ioan 19:25, unde femeile din familia
"pefte
presupus cl supranumele Magdalena provine direct din lui Iisus sunt mendonate primele. Mai mult decit atit,
termenul aramaic pentru migdal, zugednd deci in conformitate cu Luca, Maria Magdalena gi apropia-
"tum",
cl Maria Jvlagdalena" inseamnf de fapt Maria .tumul"; tele ei susjin mipcarea.condusi de Iisus din propriile
interpra:rea este inse una dificihl Numele ei este pur p lor resurse materiale. Unii specialigti au a{irmat ct mij-
simplu Maria Magdalen4 Maria din Magdala din oragul viall ale Mariei ar sugera
loacele financiare pi stilul de
Magdal4 sau in ararnaica Miryam din MAdala cI ar fi fost viduvl sau divo4at{ sau poate ct este o
in Noul Testament, Maria Magdalena apare in femeie in&pendentl, care trtie$e pe propriile-i pi.
scent in Evanghelia dupl Luca 8, fiind o femeie inde- cioare. Aqa cum menlioneazi Carolyn Osiek in canea
pendentl, care clletorette ahturi de Iisus impreunl cu ei, Vomen in Scripture (Femeile tn Sri.pturdl,
"Era
alte dout femei, in cadrul mipfii iudaice conduse de o femeie puternici."
El. Textul nu menlioneaze prezenla unor sod sau a Con{orm elangheliilor dupt Marcu, Matei, Luca,
unor rude ale femeilor respective; ele merg pe cont Ioan gi Petru, Maria Magdalena ii remAne loiah lui
propriu, dacl putem spune a;a, dlturi de Iisus qi de Iisrs chiar 9i in uhimele zile, fiind prezenti deopotrivi
prietenii Lui. Toate trei, spune Luca, au fost tlmiduite la ristignire 9i la mormintul Lui. in unele relattrri,
de lisus, care ar fi scos din Maria gapte draci. Aceastl ucenicii barbati fug pentru a*i salva viatra atunci cind
afirmagie amintegte de magie, de miracole gi exorciziri, Iisus este restignit, dar Maria impreunt cu celelalte
reflectAnd preocuptuile autorului evangheliei. Daci re femei rrmin aproape & locul execuliei. itt di-io."1"
latarea redl mlcar intr-o mtrsuri redusl realitatea isto zilei de duminicl, sr:slin evangheliile, Maria Magdalena
rici, am putea deduce cI Maria avea probleme & se duce la mormAnnrl lui lisus, conform unor relatfi
naturl social{ menrale sau spirirudl 9i cE Iisus a aju- impreunl cu una multe dintre celelalte
sau cu mai
tato sl gi le rezolve. $i asdel, suntem lesad s{ in1elegem, femei, pentru a unge trupul 9i a plinge. Iar in finalul
10 MARVIN MEYER MARrA MAGDALENA iw gvaNcgeLn sI trxtr... 11

Evangheiiei dupi Marcu (16:9-11) 9i in cea a lui Ioan ceildli i se adreseaz.l. ca. atare gi uneori se precizeazd
20:1-18, Maria Magdalena este prima persoani care il cI este ucenicul pe care Iisus tl indregegte cel mai
vede pe Iisus inviat qi duce vestea cea bunt celorlald. mult. in Evanghelia dupn Filip se menlioneazl nu
L Evanghelia dupl loan, aceastl intAlnire dintre Iisus doar ci Iisus o iubea mai mult decAt pe ceilalli uce-
qi Maria Magdalena este relatati in tonuri duioase qi nici; ea este numite insolitoarea, partenera sa{.r con-
pline de iubire, cu un utor accent erotic. Iisus o strigl soana Lui, textul precizAnd ct Iisus o slruta adesea.
iar ea ii rispunde Apoi pleacl in lr-r-in" unor asemenea afirmalri, ni se pare fi-
"Maria", "Rabuni'.
pentru a le vesti Ei celorlalli invierea, iar din acest mo- resc se spunem ci Maria Magdaiena era un ucenic
ment devine cunoscute in tradilia religioasl ca apos- iubit. Acest apelativ este cunoscut in primul rAnd din
tol al apostolilor. Evangheiia dupd loan, unde ucenicul iubit este un
in celelalte texte traduse in aceasti cane, semni- personaj imponant, degi oarecum vag definit. Multl
ficalia rolului delinut de Maria Magdalena ca ucenic cerneah a curs in efonurile erudililor de al identifica
- un ucenic iubit - devine 9i mai pregnanti.
al lui Iisus 9i aJ inlelege. El - sau ea - ar putea fi un personaj fic-
in evangheliile Noului Testament, grupul de ucenici tiv (opineazi Hans-Manin Schenke), o figurl ideali-
apropiali de Iisus are adesea aerul unui fel de club zatl (este de p;rere Rudolf Bultmann) sau un simbol
masculin exclusivist. Alte aexte contrazic insl aceastl d credinciosului (consideri Raymond E. Brown). tn
idee; in conformitate cu ele, Iisus era inconjurat de Evanghelia lui Ioan insl, situalia este complicatl, uce-
ucenici deopotrivl femei qi berbali, iar wangheliile nicul iubit plrAnd si-gi asume totodati responsabilita-
dupl Maria, dupt Toma 9i dupl Filip, ln Dialogul tea de a deveni martor ocular al evenimentelor gi
MAntuitorului 9i in Pistis Sophia, Iisus este descris ca chiar autor de evanghelie; flrl nici o indoiale, ei este
fiind apropiat in mod egal de femei 9i de barbali. in innrdit, in sens literal, cu Lazlr gi, prin el, cu tinlrul
Evanghelia dupt Toma 61, Salomeea observI ci Iisus din Evanghelia dupl Marcu gi din Evanghelia secretl
sa aqezat pe culcu.gul (panrl) ei qi a mAncat la masa ei, qi dupi Marcu, numit $i el iubit",2
"ucenic
ii qpune ,Sunt ucenicul tiu." La rAndul lui, Iisus rosteqte L plus, exista 9i dte texte cre$tine care se referl.la
cuvime de injelepciune qi cunoaptere. in to"t" ucenici iubili, identiiicindu-i adesea cu o persoand
"."rt" sau cu alta. io C"n." Secreti (sau Apocrifa) a lui
texte, Maria Magdalena este tratati ca un ucenic,
 MARVIN MEYER MARIA MAGDALENA iN EVANGHELI $I TExrE... t3

Iacov gi in Prima gi a Doua Apocalipsl lui Iacov din

a ca mama Lui sl-oi intoarce ochii de la fiul ei muribund
arhiva de la Nag Hammadi, Iacov cel Drept, fratele pentru aJ reglsi, viu, in ucenicul pe care El il iubea."
lui lisus, este poftretizat ca un ucenic iubit, iar in Caracterul anonim care il invlluie pe ucenicul iubit
Evanghelia dupt Toma 9i in Cartea lui Toma, de ase- din Evanghelia lui Ioan, susqine de Boer, este impus
menea din arhiva de la Nag Hammadi, Iuda Toma de elementele represive ale acestui text, elemente care
este fratele geamdn al lui Iisus 9i totodail un ucenic pun la indoiala autoritatea ucenicilor femei; de aceea,

iubit. in mod similar, in Evanghelia dupl Maria, in este greu sl distingem figura Mariei Magdalena in per-
Evanghelia lui Filip 9i in alte texe, Maria Magdalena soana uceniculu.i iubit. De Boer scrie:
este considerati un ucenic iubit.

$i, daca Esther A. de Boer are dreptate, ea es,te singt - Sunt de pirere ctr Maria Magdalena trebuie con-
rzl ucenic iubit. in eseul slu intinrlat A4aria Magdalena sideratr un candidat serios h incercarea & al iden-
qi ucenicul pe care il iubea Iisus", de Boer su4ine cI rifica pe ucenicul iubit al lui Iisus din Evanghelia
Maria Magdalena era, foarte posibil, ucenicul iubit din dupl loan. Daci o vom privi intr-adevlr ca pe un
Evanghelia dupi loan. Ea incepe prin a menliona ar- candidat imponant, consecinlele asupra perspecti-
' gumentele care o identifica pe Magddena ca fiind uce vei noastre generale privitoare la Maria Magdalena
nicul iubit qi autorul Evangheliei dupi loan, 9i vor fi zubstanliaie. Ar insemna cl ar fi avut ea insiSi
continul prezentAnd modalit4i subtile de interpre- ucenici, cI ar fi pus bazele unei comunitlli gi cI vor
t"r". in Io* 79:2*27, spre exemplu, Iisus o vede pe fi fost ptrstrate mi.rnrriile ei atit in privinla mo4ii si
mama Lui gi pe ucenicul iubit 9i le vorbepe de pe invierii lui lisus, cAt gi cele referitoare la viala 9i la
cruce. Mamei Lui i se a&eseazl cu apelativul ,femeie" invlliturile Lui. Mai mult decAt atAt, cuvintele ei ar
(in greacr, gnz) ii spune: ,Femeie, iatl fiul ttu",
si fi dobAndit caracter ca-oonic 6i ar fi fost discriminate
dar pe ucenicul iubit nul numette niciodatl "fiu'. in lumea intreagl, dea lungul secolelor.
Astfel de Boer deduce ct, atunci cAnd ii spune marnei
sale str-9i priveasct refert chiar la fiul ei,
fiul, Iisus se Dacl Maria Magdalena a lost un ucenic iubit,
la El insuSi. ,Imponanla esenliale, conthue de Boer' sau poate cel mai iubit, in ce fel s-a manifestat
a scenei din Ioan 1 9:25-27 rendlin nt$rnntea lui Iisus aceastl iubire? Daci apropierea dintre Iisus gi Maria
14 MARVIN MEYER MARIA MAGDALENA IN EVANGHEI,II $I TEXTE.,. 15

este aplicabih deopotrivl relaliei lor istorice, am
putea spune oare cI intre ei a existat o intimitate de
naturl fizict? Sursele literare sunt intr-adevlr bogate
in nuanle erotice - in Evanghelia dupl Ioan 20, in
Evanghelia dupi Meria qi mai cu seaml in cea dupl
Filip, Depi afirmalia conform clreia Iisus era activ din
punct de vedere sexual Ei eventual chiar cistrtorit
poate fi suslinutd qi documentatl, la fel ca aceea ci
urma urmei, a{a cum ne amintepe Evanghelia dupi
Filip, nu [poate] qti cAnd [sopl] 9i solia se
"[Nimeni]
impreuneaztr, decAt cei doi, clci ctstrtoria in lumea
acea$a este o taini a celor cununali."
Nikos Kazantzakis abordeazd aceste chestiuni in
tJbirna iEitd a hi Hrisns, in descrierea propriei sale
versiuni a relaliei dintre Maria Magdalena 9i Iisus. in
acest roman, Maria Magdalena este o prostituad care

Maria Magdalena, femeia aflate cel mai aproape de El, il cunoagte pe Iisus din copilfie 9i devine adepta lui.
este cea mai potrivita candidat{ pentru rolul de in una dintre ultimele scene ale cl4ii, Iisus se stinge
iubitl, dovezile in acest sens sunt insuficiente. Tonul pe cruce gi fantazeazl despre ultima sa ispitl" viala de

intim al replicilor din Evanghelia dupl Ioan 20 de- familie li sexuale de zi cu zi, viala camdt obi$nuitr
vine imperativ la final, cind Iisus ii spune Mariei drturi de Maria Magdalena.

Magdalena te atinge de Mine.' in Evanghelia

"Nu
dupl Maria, dragostea dintre ei pare a avea un carac' GemAnd, Maria Magdalena l-a imbr4igat, i-a

ter mai degrabt platonic ai spiritual. Iubirea 9i lipit trupul de al ei.

slruturile dintre cei doi parteneri in Evanghelia dupl - Nici un barbat nu m-a sirutat, N-am simlit nici-
Filip sunt descrise in contextul orientlrii spirituale 9i odartr barba uhui btrrbat pe buzele 9i obrajii mei,

sacramentale a textului in sine. in toate aceste frag-
mente, desigur, este posibih ca o interpretare spiri
tuaH a dragostei st fi fost impust asupra textului de
autorii gi editorii care au preferat un tip de iubire 9i
intimitate cu mai puiine accente fizice in cazul lui
nici genunchii lui intre genunchii mei. Aceasta este
ziua in care m-am niscut!... Plingi copilul meu?
- Iubite solie, n-am gtiut cI lumea este atAt de
frumoasl, cI atAt & sfinttr este carnea- $i ea e o fiici
a lui Dumnezeu, o sorr delicatr a zufletului. N-am

Iisus.in consecinll, se poate ca Maria Magdalena qi gtiut cl bucuriile trupesti nu sunt plcltoase.

Iisus si fi trlit o dragoste fizici 9i la fel de bine se - De ce teai dus si cucereqti cerurile 9i sI plAngi,

poate sd n-o fi ftcut. Nu avem de unde sr ;tim. La fi sl caud epa miraculoasl a viqii vegnice) Eu sunt