Invatatura Cabalei si Esenta Acesteia

Baal HaSulam
Ce este intelepciunea Cabalei? Ca intreg, intelepciunea Cabalei se refera la revelarea Divinitatii, aranjata
pe calea sa in toate aspectele ei cele care au aparut in lumi si cele menite sa fie revelate, si in toate
modurile care pot sa apara vreodata in lumi, pana la sfarsitul timpului.
SCOPUL CREATIEI
Cum nu exista actiune fara un scop, e sigur ca Creatorul a avut un scop in Creatia ce ne e pusa dinainte. Si
lucrul cel mai important, in toata aceasta realitate diversa, este senzatia data animalelor fiecare isi simte
propria existenta. Iar cea mai importanta senzatie este senzatia noetica, data numai omului, prin care
simtim si ceea ce este in celalalt durerile si placerile acestuia. Ca urmare, e sigur ca, daca Creatorul are
un scop in aceasta Creatie, subiectul sau este omul. Se spune despre el, Toate lucrarile Domnului sunt
pentru el.
Dar tot trebuie sa intelegem, care a fost scopul pentru care a creat Creatorul toate acestea? Intr-adevar, este
pentru a il inalta la un grad Superior, mai important, sa isi simta Creatorul la fel ca senzatia omeneasca ce
i-a fost deja data. Si asa cum stim si simtim dorintele prietenului, la fel vom invata cuvintele Creatorului,
dupa cum este scris despre oise, Iar Domnul a vorbit cu Moise fata in fata, asa cum vorbeste omul cu
prietenul lui.
!ricine poate sa fie ca oise. "ara indoiala, oricine care analizeaza evolutia Creatiei dinaintea noastra va
vedea si va intelege marea placere a !peratorului, a carui operare evolueaza pana cand capata acea
senzatie minunata de a putea sa converseze si sa relationeze cu Creatorul sau asa cum vorbeste cu
prietenul sau.
DE SUS IN OS
Se stie ca sfarsitul actiunii se afla in gandul preliminar. Inainte sa incepi sa te gandesti cum sa construiesti
o casa, contempli apartamentul din casa, care este scopul. In continuare, analizezi sc#ita, ca sa o faci
potrivita pentru aceasta sarcina.
$a fel e si cu c#estiunea despre care discutam. Dupa ce am aflat scopul, ne e clar si faptul ca toate
comportamentele Creatiei, in toate colturile sale, in toate intrarile si iesirile, sunt aranjate pe deplin
dinainte, cu scopul de a cultiva specia umana din mijlocul ei, de a ii imbunatati calitatile, pana cand
aceasta poate sa simta Divinitatea asa cum am simti un prieten.
Inaltarile acestea sunt ca treptele unei scari, aranjate nivel cu nivel, pana cand este gata si isi realizeaza
scopul. Si ar trebui sa stiti ca aceste trepte au calitatea si cantitatea in doua realitati% &' existenta
substantelor materiale si (' existenta conceptelor spirituale.
In limbajul Cabalei, ele se numesc de Sus in jos si de jos in Sus. )sta inseamna ca substantele materiale
sunt un sir de dezvaluiri ale $uminii Sale !e Sus in "#s $ de la prima sursa, cand din *senta Sa a fost taiata
o masura de $umina si restrictionata Tzimtzum cu Tzimtzum +restrictie cu restrictie' pana ce s-a format din
ea lumea materiala, cu creaturile materiale in partea ei cea mai de jos.
DE OS IN SUS
Dupa aceea incepe o ordine !e "#s in Sus. )cestea sunt toate treptele scarii prin care rasa umana se
dezvolta si se inalta catre scopul creatiei. )ceste doua realitati sunt explicate cu toate detaliile lor, in
intelepciunea ,abalei.
NECESITATEA DE A STUDIA CABALA
-n oponent ar putea spune, Ca urmare, aceasta intelepciune este pentru aceia care deja au fost rasplatiti
cu o oarecare masura de revelatie Divina, dar ce necesitate poate sa aiba majoritatea oamenilor, de a
cunoaste aceasta intelepciune sublima?
Cu adevarat, exista o opinie obisnuita care spune ca scopul principal al religiei si al .orei este doar
curatirea actiunilor, ca tot ce se doreste are legatura cu respectarea Mitzvot +poruncilor' fizice, fara nicio
adaugire si fara nimic care sa rezulte din asta. Daca lucrurile ar fi stat asa, cei care spun ca studierea
actiunilor revelate si practice este suficienta ar avea dreptate.
Dar nu asa stau lucrurile. Inteleptii nostri au spus deja, De ce i-ar pasa Creatorului, daca tai la gat sau la
spatele gatului? La urma urmei, Mitzvot s-au dat numai pentru a curati pe oameni. )stfel, exista un scop
dincolo de respectarea actiunilor, iar actiunile sunt doar pregatiri pentru acest scop. Ca urmare, in mod
clar, daca actiunile nu sunt structurate pentru scopul dorit, este ca si cum nu ar exista nimic. Si este scris si
in o!ar% " Mitzva #porunca$ fara un scop e ca un trup fara suflet. Drept urmare, scopul trebuie sa
insoteasca si el actiunea.
De asemenea, e clar ca scopul ar trebui sa fie un scop adevarat, care sa merite actiunea, dupa cum au spus
inteleptii nostri despre versetul, /%i va voi pune la o parte de popoare, ca sa fiti ai Mei&, asa ca separarea
voastra va fi in 'umele Meu. %a nu spuna nimeni, ()orcul este imposibil&. Mai degraba, sa spuna, (este
posibil, dar ce pot sa fac, Tatal meu din Ceruri mi-a dat verdictul&.
)stfel, daca cineva nu mananca porc pentru ca asta e o monstruozitate, sau ca e vreun rau fizic, acest scop
nu ajuta deloc la a fi considerat ca Mitzva, decat daca exista intentia unica si corespunzatoare ca .ora a
interzis aceasta. $a fel este cu fiecare Mitzva si numai atunci, corpul este purificat treptat, prin
respectarea Mitzvot, iar acesta este scopul dorit.
Ca urmare, studiul c#mp#rtamentel#r %i&ice nu este suficient0 trebuie sa studiem acele lucruri care produc
intentia !e&irabila, sa respectam totul cu credinta in .ora si in Datatorul .orei, sa respectam ca exista o
1udecata si un 1udecator.
Cine e atat de nebun incat sa nu inteleaga ca credinta in .ora si in recompensa si pedeapsa, care are
puterea sa produca acest lucru maret, necesita studiul temeinic al cartilor corespunzatoare? Ca urmare,
c#iar inainte de actiune, este nevoie de un studiu care purifica trupul, pentru a ne obisnui cu credinta in
Creator, in $egea $ui si in 2rovidenta Sa. Inteleptii nostri au spus despre asta, *u am creat inclinatia rea+
am creat pentru ea Tora, ca mirodenie. 3-au spus, ,m creat pentru ea Mitzvot ca mirodenie, caci cel care
garanteaza pentru tine are nevoie si el de cineva care sa fie gaj, caci inclinatia rea doreste imoralitate si nu
il va lasa sa tina Mitzvot.
T#ra CA 'IRODENIE
.ora este singura mirodenie care anuleaza si supune inclinatia rea, dupa cum au spus inteleptii nostri
Lumina din ea i-a reformat.
'AORITATEA CU(INTELOR DIN TORA SUNT PENTRU STUDIU
)sta explica de ce .ora vorbeste pe larg despre parti care nu au legatura cu partea practica, ci doar cu
studiul, adica cu introducerea la actul Creatiei. )cestea reprezinta toata cartea -eres!it #.eneza$, %!emot
#*/odul$, cea mai mare parte din Dvarim #Deuteronomi$ si se intelege de la sine legendele si
comentariile. Cu toate acestea, ele fiind partile in care este depozitata $umina, corpul va fi atunci purificat,
inclinatia rea va fi supusa, iar el va veni la credinta in .ora si la rasplata si pedeapsa. )cesta e primul grad
in respectarea lucrarii.
PORUNCA E O LU'ANARE) IAR IN(ATATURA E LU'INA
* scris astfel% Caci porunca e o lumanare, iar invatatura e lumina. )sa cum cel care are lumanari, dar nu
are lumina sa le aprinda, va sta in intuneric, la fel si cel care are Mitzvot, dar nu are .ora va sta in
intuneric. )sta pentru ca .ora este $umina, prin care intunericul din corp este iluminat si aprins.
NU TOATE PARTILE DIN TORA SUNT E*ALE CA LU'INA
Conform puterii din .ora mentionate mai sus adica, tinand seama de masura de Lumina din ea, este
sigur ca .ora ar trebui impartita in grade, conform masurii de Lumina pe care # putem primi studiind-o.
In mod clar, atunci cand ne gandim si analizam cuvintele .orei care se refera la dezvaluirea Creatorului
pentru parintii nostri, ele aduc celui care analizeaza mai multa Lumina decat atunci cand analizeaza
c#estiunile practice.
Desi ele sunt mai importante in ceea ce priveste actiunile, cu privire la $umina, dezvaluirea Creatorului
pentru parintii nostri este cu siguranta mai importanta. !rice om cu inima cinstita care a incercat sa ceara
sa primeasca Lumina .orei va recunoaste asta.
NECESITATEA SI DES+ASURAREA E,PANSIUNII INTELEPCIUNII
Cum toata intelepciunea Cabalei vorbeste despre dezvaluirea Creatorului, desigur ca nu exista alta
invatatura care sa reuseasca mai bine in aceasta sarcina. )sta tinteau cabalistii sa o aranjeze in asa fel,
incat sa fie potrivita pentru studiu.
)sa ca au studiat-o pana la vremea ascunderii +s-a cazut de acord ca ea sa fie ascunsa, dintr-un anumit
motiv'. Insa aceasta era doar pentru o vreme, nu pentru totdeauna, dupa cum sta scris in o!ar, ,ceasta
intelepciune e menita a fi dezvaluita la sfarsitul zilelor, c!iar si copiilor.
4ezulta ca intelepciunea mentionata mai sus nu e deloc limitata la limbajul Cabalei, caci esenta ei este o
$umina spirituala care izvoraste din *senta $ui, dupa cum sta scris, )oti sa trimiti fulgere, care sa mearga
si sa-ti spuna0 (,ici suntem&, referindu-se la cele doua cai de mai sus% !e Sus in "#s si !e "#s in Sus.
)ceste c#estiuni si grade se extind conform unui limbaj potrivit pentru ele, iar ele reprezinta intr-adevar
toate fiintele din aceasta lume si comportamentele lor in aceasta lume, care sunt ramurile lor. *ste asa
pentru ca 'u ai nici macar un fir de iarba dedesubt, care sa nu aiba un inger deasupra, care il loveste si ii
spune, (Cresti1&. )stfel, lumile izvorasc una din alta si sunt imprimate de la una la alta, ca o pecete si
amprenta ei. Si tot ce este in una este si in cealalta, pana la lumea materiala, care este ultima lor ramura,
dar contine lumea Superioara ei, ca amprenta unei peceti.
)stfel, e usor sa stim ca putem sa vorbim de $umile Superioare numai prin ramurile lor inferioare,
materiale, care se extind din ele, sau despre comportamentele lor care reprezinta limbajul 5ibliei, sau
prin invataturile seculare sau prin oameni care reprezinta limbajul cabalistilor, sau conform numelor
convenite. )cesta a fost comportamentul in Cabala a .!eonim 6.itlu onorific purtat de 2resedintii
)cademiilor7, de la ascunderea o!ar-ului.
)stfel, s-a clarificat ca dezvaluirea Creatorului nu este o dezvaluire care se face o singura data, ci o
c#estiune continua, care e dezvaluita pe o perioada de timp, suficienta pentru dezvaluirea tuturor marilor
grade care apar de Sus in jos si de jos in Sus. In varful lor si la capatul lor apare Creatorul.
* ca o persoana care cunoaste toate tarile si oamenii din lume, care nu poate sa spuna ca intreaga lume i-a
fost dezvaluita, pana ce nu inc#eie examinarea ultimului om si a ultimei tari. 2ana ce nu realizezi acest
lucru, nu ai realizat intreaga lume.
$a fel, realizarea Creatorului se dezvaluie in moduri prestabilite. Cautatorul trebuie sa obtina toate aceste
cai, atat in Superior, cat si in inferior. In mod clar, aici sunt importante $umile Superioare, dar ele sunt
realizate impreuna, pentru ca nu exista nicio diferenta in ceea ce priveste forma lor, ci doar substanta.
Substanta unei $umi Superioare este mai pura, dar formele sunt imprimate de la una la alta, iar ceea ce
exista in $umea Superioara exista in mod necesar in toate lumile de sub ea, de vreme ce lumea inferioara e
imprimata de aceasta. Sa stiti ca aceste realitati si comportamentele lor, pe care le realizeaza cel care cauta
pe Creator, se numesc grade, caci obtinerea lor este aranjata unul deasupra altuia, ca treptele unei scari.
E,PRI'ARI SPIRITUALE
Spiritualul nu are ima-ine si, ca urmare, nu are litere cu care sa contemple. C#iar daca declaram, in
general, ca este $umina Simpla care coboara si se intinde catre cautator pana ce acesta se imbraca si o
realizeaza intr-o cantitate suficienta pentru revelarea $ui, si aceasta este o expresie imprumutata. *ste asa
pentru ca tot ce este numit Lumina in lumea spirituala nu e ca lumina soarelui sau a lumanarii.
Ceea ce numim $umina in lumea spirituala este imprumutat din mintea umana, a carei naturi este astfel,
incat, atunci cand intr-o persoana este inc#eiata o indoiala, aceasta descopera un fel de abundenta de
lumina si de placere in tot corpul. De aceea spunem uneori lumina mintii, desi nu este asa. $umina care
straluceste in acele parti ale substantei corpului care nu sunt potrivite pentru a primi validari inc#eiate este
cu siguranta ceva inferior mintii. Ca urmare, acele organe inferioare pot si ele sa o primeasca si sa o
realizeze.
Dar pentru a putea sa numim mintea printr-un nume, o numim lumina mintii. $a fel, numim elementele
realitatii $umilor Superioare Lumini, caci ele aduc celor care le realizeaza abundenta de lumina si placere
in tot corpul, din cap pana in picioare. Din acest motiv, putem sa-l numim pe cel care realizeaza
imbracarea, pentru ca el s-a imbracat in acea $umina.
)m putea sa ne intrebam, "are nu ar fi mai corect sa le numim cu numele folosite in analiza atenta, cum
ar fi observare si realizare, sau sa ne e/primam cu e/presii care subliniaza fenomenele mintii noetice?.
C#estiunea e ca nu se aseamana deloc cu comportamentele fenomenelor noetice, de vreme ce mintea este
o ramura anume, intre toate elementele realitatii. Ca urmare, ea are propriile ei moduri de manifestare.
3u la fel se intampla cu gradele, care sunt un intreg complet, ce contine toate elementele care exista intr-o
lume. "iecare element isi are propriile sale cai. In cea mai mare parte, perceptia c#estiunilor din grade este
similara cu perceptia corpurilor insufletite% atunci cand realizam o esenta, o realizam in intregime, din cap
pana in picioare.
Daca judecam dupa legile mintii noetice, putem sa spunem ca persoana a realizat tot ce putea realiza in
acea esenta si, c#iar daca ar mai contempla-o inca o mie de ani, nu i-ar mai adauga absolut nimic. Cu toate
acestea, la inceput e foarte similar cu8 adica vede totul, dar nu intelege nimic din ceea ce vede. Insa cu
trecerea timpului, va trebui sa realizeze si alte c#estiuni, asemenea Ibur +conceperea', Ieni2a +perioada de
#ranire', Mo!in +perioada adulta', si o a doua Ibur. )tunci, el va incepe sa simta si sa isi foloseasca
realizarile in orice mod doreste.
Insa, de fapt, persoana nu a adaugat nimic la realizarile pe care le-a obtinut la inceput. ai degraba, e ca
un proces de coacere% la inceput era necopt, iar acum, coacerea s-a inc#eiat.
)stfel, vedeti marea diferenta fata de comportamentele fenomenelor noetice. Din acest motiv, definitiile pe
care suntem obisnuiti sa le folosim nu ne vor fi suficiente doar cu fenomenele noetice. Suntem obligati sa
folosim numai comportamentele care se aplica la c#estiunile materiale, caci formele lor sunt complet
similare, desi substanta lor e foarte departe.
In intelepciunea a!evarului sunt %#l#site patru limbi
&. ./ Sunt folosite patru limbaje in intelepciunea adevarului%
(. $imbajul 5ibliei, numele si apelativele sale.
9. $imbajul legilor. )cest limbaj e foarte apropiat de limbajul 5ibliei.
:. $imbajul legendelor, care este foarte departe de 5iblie, el netinand seama deloc de realitate.
)cestui limbaj i se atribuie nume si apelative ciudate si, de asemenea, el nu relationeaza cu
conceptele prin radacina si ramura.
;. $imbajul %firot si )artzufim. In general, inteleptii au avut o tendinta puternica sa il ascunda de
ignoranti, deoarece credeau ca intelepciunea si etica merg mana in mana. Ca urmare, primii
intelepti au ascuns intelepciunea in scris, folosind linii, puncte, varfuri si baze. )sa s-a format
alfabetul cu cele douazeci si doua de litere pe care le avem.
LI'BAUL BIBLIEI
Limba"ul Bibliei este limbajul primar, rudimentar, potrivit perfect pentru sarcina sa, caci, in cea mai mare
parte, contine o relatie de radacina si ramura. *ste limbajul cel mai simplu de inteles. De asemenea, acesta
este si cel mai vec#i limbaj, este $imba Sfanta, atribuita lui ,dam !a3is!on.
$imbajul acesta are doua avantaje si un dezavantaj. 2rimul sau avantaj este ca e usor de inteles si c#iar si
incepatorii in ale realizarii inteleg imediat tot ce le trebuie. )l doilea avantaj este ca el clarifica c#estiunile
in mod extensiv si in profunzime, mai mult decat in toate celelalte limbaje.
Dezavantajul sau este ca nu poate fi folosit pentru discutarea unor anumite c#estiuni sau conexiuni de
cauza si consecinta. *ste asa pentru ca orice c#estiune trebuie clarificata pe deplin, ea nefiind evidenta de
la sine in a arata la ce element se refera, decat prin prezentarea intregii c#estiuni. Ca urmare, pentru a
sublinia cel mai mic detaliu, trebuie prezentata o poveste completa. De aceea, el este nepotrivit pentru
detaliile mici sau pentru conexiunile de tip cauza si consecinta.
De asemenea, limbajul rugaciunilor si al binecuvantarilor este luat din limbajul 5ibliei.
LI'BAUL LE*ILOR
Limba"ul le-il#r nu este despre realitate, ci despre existenta realitatii. )cest limbaj este luat in intregime
din limbajul 5ibliei, conform radacinilor legilor prezentate acolo. )re un avantaj fata de 5iblie% el
elaboreaza mult pe fiecare c#estiune, astfel indicand mai precis 4adacinile Superioare.
.otusi, marele sau dezavantaj, comparativ cu limbajul 5ibliei, este ca e foarte greu de inteles. *ste cel mai
dificil dintre toate limbajele si numai un intelept complet, numit intrare si iesire fara a fi ranit, il va
realiza. Desigur, el contine si primul dezavantaj, fiind preluat din 5iblie.
LI'BAUL LE*ENDELOR
Limba"ul le-en!el#r este usor de inteles prin alegoriile care se potrivesc perfect cu intelesul dorit. $a o
examinare superficiala, el pare c#iar mai usor de inteles decat limbajul 5ibliei. Insa pentru intelegerea
completa, este un limbaj foarte dificil, el nelimitandu-se la a vorbi in secvente de radacini si ramuri, ci
doar in alegorii si in du# minunat. .otusi, e foarte bogat in rezolvarea unor concepte absconse si ciudate,
care privesc esenta gradului in starea sa, in sine, care nu poate fi explicata in limbajul 5ibliei si in cel al
legii.
LI'BAUL CABALISTILOR
Limba"ul cabalistil#r este un limbaj in sensul deplin al cuvantului% foarte precis, atat privind radacina si
ramura, cat si in privinta cauzei si consecintei. )re meritul unic de a fi capabil sa exprime detalii subtile in
acest limbaj fara nicio limita. De asemenea, prin el, este posibil sa se abordeze c#estiunea dorita direct,
fara nevoia de a o lega de ceea ce o preceda sau de ceea ce ii urmeaza.
Cu toate acestea, in ciuda tuturor meritelor sublime pe care le gasim in el, are si un mare defect% este foarte
dificil de realizat, aproape imposibil, daca nu esti intelept cabalist sau intelept care intelege cu propria sa
minte. )sta inseamna ca c#iar si cineva care intelege celelalte grade de jos in Sus si de Sus in jos cu
propria lui minte nu va intelege nimic din acest limbaj, pana ce nu il primeste de la un intelept care a
primit deja limbajul de la invatatorul sau, fata in fata.
LI'BAUL CABALEI ESTE CONTINUT IN TOATE
3umele, apelativele si .!ematriile apartin in intregime intelepciunii Cabalei. otivul pentru care se
gasesc si in celelalte limbaje este ca toate limbajele sunt incluse in intelepciunea Cabalei. *ste asa pentru
ca toate acestea sunt cazuri speciale, cu care trebuie sprijinite celelalte limbaje.
Dar nu trebuie sa ne gandim ca aceste patru limbaje, care folosesc la a explica intelepciunea revelarii
Divine, au evoluat unul cate unul, de-a lungul timpului. )devarul este ca toate patru au aparut dinaintea
inteleptilor, simultan.
De fapt, fiecare consta din toate celelalte. $imbajul Cabalei exista in 5iblie, cum ar fi inaltarea Tzur
+pietrei', cele treisprezece atribute ale milei din .ora si din Mica si, intr-o anumita masura, este simtit in
fiecare verset. ai sunt si carele din Isaia si *ze<il si, deasupra tuturor, Cantarea Cantarilor in toate
gasim pur limbajul Cabalei. $a fel este in legi si in legende si cu atat mai mult in c#estiunea numelor
care nu pot fi sterse, care au acelasi inteles in toate limbile.
ORDINEA E(OLUTIEI LI'BAELOR
In toate e o dezvoltare treptata, iar limbajul cel mai usor de folosit este cel a carui dezvoltare e inc#eiata
inaintea celorlalte. Ca urmare, primele produse au fost in limbajul 5ibliei, fiind cel mai convenabil limbaj
si cel care era predominant la vremea aceea.
Dupa acesta a venit limbajul legilor, acesta fiind complet cufundat in limbajul 5ibliei, dar si pentru ca era
necesar pentru a le arata oamenilor cum sa aplice legile.
)l treilea a fost limbajul legendelor. Desi se gaseste si in multe locuri din 5iblie, el este doar ca limbaj
auxiliar, pentru ca du#ul sau grabeste perceperea c#estiunilor. Cu toate acestea, nu poate fi folosit ca
limbaj elementar, deoarece ii lipseste precizia radacinii si a ramurii. )stfel, a fost folosit rareori si, ca
urmare, nu s-a dezvoltat.
Si desi legendele au fost folosite extensiv pe vremea .anaim si )moraim, au fost folosite doar in legatura
cu limbajul 5ibliei, pentru a desc#ide cuvintele inteleptilor nostri = 4abi8 a inceput, etc., +si alte sufixe'.
De fapt, folosirea extensiva a acestui limbaj de catre inteleptii nostri a inceput dupa ascunderea limbajului
Cabalei, pe vremea lui Io#anan 5en >a<ai si mai devreme, adica cu saptezeci de ani inainte de caderea
.emplului.
-ltimul limbaj care a evoluat a fost limbajul Cabalei. )sta din cauza dificultatilor in a il intelege% pe langa
realizare, trebuie sa intelegem si semnificatia cuvintelor sale. Ca urmare, c#iar si cei care il intelegeau nu il
puteau folosi, caci, in cea mai mare parte, erau singurii din generatia lor si nu aveau cu cine sa studieze.
Inteleptii nostri au numit acel limbaj Maase Mer2ava!, fiind un limbaj special, prin care se poate elabora
asupra detaliilor 4er2ev +compozitiei' gradelor unul in altul dar cu niciun alt limbaj.
LI'BAUL CABALEI E CA ORICE LI'BA (ORBITA) IAR PRE+ERINTA SA ESTE IN
INTELESUL CONTINUT INTR0UN SIN*UR CU(ANT1
$a prima vedere, limbajul Cabalei pare ca un amestec ale celor trei limbaje mentionate mai sus. Insa cel
care intelege cum sa il foloseasca va descoperi ca este un limbaj unic in si prin sine, de la inceput la sfarsit.
)cest lucru nu se refera la cuvinte, ci la intelesul lor. )ceasta este toata diferenta dintre ele.
In primele trei limbaje, aproape ca nu exista inteles pentru un singur cuvant, care sa permita persoanei sa
inteleaga ce implica acel cuvant. 3umai prin alaturarea catorva cuvinte si uneori, a catorva c#estiuni
poate fi inteles continutul si semnificatia lor. )vantajul, in cazul limbajului Cabalei, este ca fiecare cuvant
din el isi dezvaluie continutul si semnificatia cu mare precizie, nu mai putin decat orice alta limba
omeneasca% fiecare cuvant are propria sa definitie precisa si nu poate fi inlocuit cu altul.
UITAREA INTELEPCIUNII
De la ascunderea o!ar-ului, aceasta limba importanta a fost uitata treptat, ea fiind folosita de un numar
din ce in ce mai mic de oameni. De asemenea, a existat o pauza de o generatie, in care inteleptul care a
primit-o nu a transmis-o unui primitor care sa o inteleaga. De atunci, deficitul a fost urias.
2uteti vedea in mod clar ca 4abi os#e de $eon, ultimul cabalist care a detinut-o si prin care ea a aparut
in lume, nu intelegea niciun cuvant din ea. )sta pentru ca, in acele carti in care el introduce parti din
Cartea o!ar, este clar ca el nu intelege deloc cuvintele, intrepretandu-le conform limbajului 5ibliei. *l a
derutat complet intelegerea, desi el insusi a avut o realizare minunata, dupa cum o demonstreaza
compozitiile sale.
)sa s-a intamplat vreme de generatii% toti cabalistii si-au dedicat toata viata ca sa inteleaga limbajul
o!ar-ului, dar nu au reusit sa se descurce, caci au fortat asupra acestei carti limbajul 5ibliei. Din acest
motiv, cartea a fost pecetluita inaintea lor, la fel cum a fost si pentru 4abi os#e de $eon.
Cabala lui ARI
)sa au stat lucrurile pana la sosirea cabalistului unic, )ri. 4ealizarea sa a fost mai presus de orice granite,
iar el a desc#is limbajul o!ar-ului pentru noi si ne-a pavat drumul catre acesta. Daca nu ar fi murit asa de
tanar, este greu sa ne imaginam ce cantitate de $umina ar fi putut fi extrasa din o!ar. 2utinul cu care am
fost binecuvantati a pavat un drum si o intrare si a creat speranta reala ca, de-a lungul generatiilor,
intelegerea noastra se va dezvolta ca sa o cuprinda in totalitate.
Cu toate acestea, trebuie sa intelegeti motivul pentru care toti marii intelepti care i-au urmat lui )ri au
abandonat toate cartile pe care le-au compilat in aceasta intelepciune si in comentariile la o!ar si aproape
ca si-au interzis pana si sa fie vazuti, dedicandu-si vietile cuvintelor lui )ri. )sta nu pentru ca ei nu
credeau in sanctitatea inteleptilor dinaintea lui )ri0 Doamne fereste sa credem asa ceva. !ricine are oc#i
pentru intelepciune poate sa vada ca realizarea acelor mari intelepti intru intelepciunea adevarului era
nemasurata. 3umai un prost si un ignorant ar putea sa se indoiasca de ei. Insa logica lor in intelepciune
urma primele trei limbaje.
Desi fiecare limbaj e adevarat si se potriveste la locul sau, nu se potriveste complet si c#iar induce in
eroare atunci cand e vorba de a intelege intelepciunea Cabalei continuta in o!ar, folosind aceste ordine.
*ste asa pentru ca este vorba de o limba complet diferita, care a fost uitata. Din acest motiv, nu folosim
explicatiile lor explicatiile lui 4abi os#e de $eon insusi, sau ale succesorilor sai, caci cuvintele lor in
interpretarea o!ar-ului nu sunt adevarate, iar pana in prezent nu avem decat un singur comentator pe
)ri.
In lumina celor de mai sus, rezulta ca internalitatea intelepciunii Cabalei nu este alta decat internalitatea
5ibliei, a .almudului si a legendelor. Singura diferenta dintre ele consta in explicatii.
*ste asemenea unei intelepciuni care a fost tradusa in patru limbi. Desigur, esenta intelepciunii nu s-a
modificat deloc prin sc#imbarea limbii. .rebuie sa ne gandim doar care traducere e cea mai potrivita,
pentru a comunica studentului intelepciunea.
)ceasta este c#estiunea cu care ne confruntam% intelepciunea adevarului, adica intelepciunea revelatiei
Divinitatii in Caile Sale catre creaturi, la fel ca invataturile seculare, trebuie transmise din generatie in
generatie. "iecare generatie adauga cate o veriga la cea precedenta si astfel, intelepciunea evolueaza. ai
mult, ea devine mai potrivita pentru a fi prezentata catre public.
Ca urmare, fiecare intelept trebuie sa transmita studentilor sai si generatiilor urmatoare tot ce a mostenit ca
intelepciune de la generatiile anterioare, precum si adaugirile cu care a fost recompensat el insusi. In mod
clar, realizarea spirituala fiind realizata de persoana respectiva nu poate fi transferata altuia si cu atat
mai mult, nu poate fi scrisa intr-o carte. )sta deoarece obiectele spirituale nu pot fi puse in litere ale
imaginatiei +si desi este scris, 8iar prin preotia profetilor, am folosit similitudini, acest lucru nu este asa
literalmente'.
ORDINEA TRANS+ERARII INTELEPCIUNII
)stfel, cum poate cineva care realizeaza, sa transmita realizarile sale generatiilor si studentilor? Sa stiti ca
exista un singur mod de a face asta% modul radacinii si al ramurii. .oate lumile si tot ce le umple, in toate
detaliile lor, au izvorat de la Creator intr-un Singur ?and, -nic si -nificat. Iar ?andul s-a dezvoltat si a
creat toate multele lumi si creatii si comportamentele acestora, dupa cum este explicat in ,rborele 5ietii si
in Ti2unei o!ar.
Ca urmare, ele sunt toate egale una cu alta, ca pecetea si amprenta, iar prima pecete e imprimata in toate.
In consecinta, numim lumile mai apropiate de ?andul despre scop radacini, iar lumile mai indepartate de
scop le numim ramuri. *ste asa deoarece scopul actiunii este gandul preliminar.
)cum putem sa intelegem expresia obisnuita din legendele inteleptilor nostri% si priveste de la capatul
lumii pana la capatul ei. !are n-ar fi trebuit sa spuna, 8de la inceputul lumii pana la sfarsitul ei? Dar
exista doua capete% un capat conform !istantei %ata !e sc#p, adica ultimele ramuri din aceasta lume, si ('
un capat numit scopul final) caci scopul este dezvaluit la sfarsitul c#estiunii.
Dar dupa cum am explicat, %farsitul actiunii este gandul preliminar. Ca urmare, gasim scopul la inceputul
lumilor. 3umim aceasta prima lume sau prima pecete/ .oate celelalte lumi se nasc din ea si de aceea,
toate creatiile neinsufletite, plante, animale si vorbitoare in toate incidentele lor, exista in forma lor
deplina c#iar in prima lume. Iar ceea ce nu exista acolo nu poate aparea in lume, caci nu dai ceea ce nu ai.
RADACINA SI RA'URA IN LU'I
)cum este usor de inteles c#estiunea radacinilor si a ramurilor in lumi. "iecare dintre multele neinsufletite,
plante, animale si vorbitoare din aceasta lume isi au partile corespondente in lumea Superioara ei, fara
nicio diferenta in forma, ci numai in substanta. )stfel, un animal sau o piatra din aceasta lume e o
c#estiune materiala, iar animalul sau piatra corespunzatoare din $umea Superioara este o c#estiune
spirituala, care nu ocupa loc sau timp. Insa calitatea lor e aceeasi.
Iar aici, desigur, ar trebui sa adaugam c#estiunea relatiei dintre materie si forma, care, sigur, este
conditionata si de calitatea formei. $a fel, in cazul celor mai multe dintre neinsufletite, plante, aimale si
vorbitoare din $umea Superioara, vom gasi similitudinea si asemanarea lor in lumea de deasupra celei
Superioare. )ceasta continua pana in prima lume, unde toate elementele sunt completate, dupa cum este
scris, Iar Dumnezeu a vazut fiecare lucru pe care Il crease si iata ca era foarte bun.
De aceea, cabalistii au scris ca lumea este in centrul a toate, pentru a indica cele de mai sus capatul
actiunii este prima lume, adica sc#pul. De asemenea, indepartarea de scop se numeste coborarea lumilor
de la Cel Din Care *mana, pana la aceasta lume materiala, cea mai indepartata de scop.
Insa scopul a tot ce este material este sa se dezvolte treptat si sa realizeze scopul pe care l-a desemnat
Creatorul, adica prima lume. In comparatie cu aceasta lume, in care ne aflam, este vorba de ultima lume,
adica de capatul c#estiunii. De aceea se pare ca lumea scopului este ultima lume, iar noi, oamenii din
aceasta lume, suntem intre ele.
ESENTA INTELEPCIUNII ADE(ARULUI
)cum este clar ca, de vreme ce aparitia speciilor vii in aceasta lume si desfasurarea vietilor lor sunt o
intelepciune minunata, aparitia )bundentei Divine in lume, gradele si cursul actiunilor lor se unesc pentru
a crea o intelepciune minunata, mai mare decat stiinta fizicii. *ste asa pentru ca fizica este doar
cunoasterea aranjamentelor unui gen anume care exista intr-o anumita lume. *ste unica in ceea ce priveste
subiectul sau si nu are inclusa in ea nicio alta intelepciune.
3u la fel stau lucrurile cu intelepciunea adevarului, caci aceasta este cunoasterea a tot ce este neinsufletit,
plante, animale si vorbitor, din toate lumile, cu toate instantele si comportamentele lor, asa cum au fost ele
incluse in ?andul Creatorului, adica in scop. Din acest motiv, toate invataturile din lume, de la cele mai
mici la cele mai marete, sunt incluse in mod minunat in aceasta, care egalizeaza toate diferitele invataturi,
cele mai diferite si cele mai indepartate una de alta, ca rasaritul de apus. $e face pe toate egale, adica
ordinele fiecarei invataturi sunt obligate sa vina pe calea sa.
De exemplu, stiinta fizicii este aranjata in mod precis de ordinea lumilor si de %firot. $a fel, stiinta
astronomiei este aranjata de aceeasi ordine, la fel si stiinta muzicii etc. )stfel, vedem ca toate invataturile
sunt aranjate si urmeaza o singura conexiune si o singura relatie si ca toate sunt ca relatia dintre copil si
parintele sau. Ca urmare, ele se conditioneaza una pe alta0 adica, intelepciunea adevarului este
conditionata de toate invataturile si toate invataturile sunt conditionate de aceasta. De aceea nu gasim
niciun cabalist adevarat care sa nu aiba o cunoastere cuprinzatoare in ceea ce priveste toate invataturile
lumii, caci le dobandeste din insasi intelepciunea adevarului, ele fiind incluse in aceasta.
UNITATEA
Cea mai mare minune cu privire la aceasta intelepciune este integrarea in ea% toate elementele vastei
realitati sunt incorporate in ea, pana ce ajung sa fie intr-un singur lucru )totputernicul, si toate laolalta.
$a inceput, vedeti ca toate invataturile din lume sunt reflectate in ea. *le sunt aranjate in ea in mod precis,
de propriile ei ordini. In continuare, vedem ca toate lumile si ordinile din intelepciunea adevarului insusi,
care sunt nemasurate, se unesc sub numai zece realitati, numite ece %firot.
Dupa aceea, aceste zece Sfirot se aranjeaza in patru moduri, care sunt 3umele de patru litere. Dupa aceea,
aceste patru moduri sunt incluse in varful lui Iod, care implica pe *in %of +Infinitatea'.
In acest fel, cel care incepe intru intelepciune trebuie sa inceapa cu varful lui Iod, iar de acolo la cele zece
%firot in prima lume, numita Lumea ,dam 6admon. De acolo, vedem cum numeroasele detalii din $umea
,dam 6admon se extind in mod necesar, prin cauza si consecinta, prin aceleasi legi pe care le gasim in
astronomie si fizica, adica legi constante, care nu pot fi incalcate si care rezulta in mod necesar una din
alta, dezvoltandu-se una din alta, de la varful lui Iod pana la toate elementele din lumea ,dam 6admon.
De acolo, ele sunt imprimate una de alta din cele patru lumi, prin pecete si amprenta, pana ce ajungem la
toate elementele din aceasta lume. Dupa aceea, sunt reintegrate una in alta, pana ce vin toate in lumea
,dam 6admon, apoi la cele zece %firot, apoi la 3umele de patru litere, pana la varful lui Iod.
)m putea sa intrebam, Daca ce este material este necunoscut, cum putem sa il studiem si sa il analizam?
Cu adevarat, asa cum vom gasi in toate invataturile. De exemplu, atunci cand studiem anatomia
diferitele organe si modul in care se influenteaza unele pe altele aceste organe nu au nicio similaritate cu
subiectul general, care este fiinta umana vie in intregime. Cu toate acestea, in timp, atunci cand cunoastem
temeinic intelepciunea, putem sa stabilim o relatie generala a tuturor detaliilor prin care este conditionat
corpul.
)sa este si aici% tema generala este revelarea Divinitatii catre creatiile Sale, prin scop, dupa cum este scris,
8 caci pamantul va fi plin de cunoasterea Domnului. Insa un novice, cu siguranta ca nu va avea
cunoastere despre tema generala, care e conditionata de toti. Din acest motiv, trebuie sa vedem toate
detaliile si modul in care se influenteaza unele pe altele, precum si cauzele lor, prin cauza si consecinta,
pana ce completam toata intelepciunea. Iar cand stim temeinic totul, daca avem un suflet purificat, este
sigur ca, in cele din urma, vom fi recompensati cu tema generala.
Si c#iar daca nu vom fi recompensati, tot este o mare recompensa sa dobandim orice perceptie a acestei
mari intelepciuni, al carei avantaj fata de toate celelalte invataturi este dupa valoarea temelor lor si dupa
valoarea avantajului Creatorului asupra creatiilor Sale. $a fel, aceasta intelepciune, al carei subiect este *l,
este mult mai valoroasa decat intelepciunea al carei subiect il reprezinta creaturile $ui.
$umea nu contempla intelepciunea, dar nu din cauza ca este imperceptibila. $a urma urmei, un astronom
nu percepe stelele si planetele, ci doar miscarile acestora, pe care ele le fac cu o intelepciune minunata,
predeterminata in 2rovidenta minunata. $a fel, cunoasterea in intelepciunea adevarului nu este ascunsa
mai mult decat aceasta, caci c#iar si incepatorii inteleg temeinic miscarile. ai degraba, toata
impiedicarea a fost deoarece cabalistii au ascuns-o de lume foarte bine.
ACORDAREA PER'ISIUNII
a bucur ca m-am nascut intr-o astfel de generatie in care este permisa dezvaluirea intelepciunii
adevarului. Si daca intrebati, De unde stiu ca e permisa?, o sa va raspund ca mie mi s-a dat permisiunea sa
o dezvalui. 2ana acum, modurile prin care este posibila angajarea publica si explicarea deplina a fiecarui
cuvant nu au fost dezvaluite niciunui intelept. Si mie mi-a cerut invatatorul meu sa nu dezvalui, la fel ca
tuturor studentilor dinaintea mea. Cu toate acestea, acest juramant si aceasta interdictie se aplica numai
modurilor care sunt date oral, din generatie in generatie, pana la profeti si inainte de acestia. Daca aceste
moduri ar fi fost dezvaluite publicului, ele ar fi provocat mult rau, din motive stiute numai de noi.
Cu toate acestea, modul in care angajez eu, in cartile mele, este un mod permis. ai mult, am fost instruit
de invatatorul meu sa extind acest mod pe cat pot mai mult. 3umim aceasta modul de a imbraca
c!estiunile. @eti vedea, in scrierile lui 4as#bi, ca el numeste acest mod acordarea permisiunii asta este
ceea ce Creatorul mi-a dat in cea mai deplina masura. Consideram ca aceasta depinde nu de maretia
inteleptului, ci de starea generatiei, caci inteleptii nostri au spus, Micul %amuel merita, etc., dar generatia
lui nu merita. De aceea am spus, ca faptul ca eu am fost recompensat cu maniera dezvaluirii intelepciunii
este datorita generatiei mele.
NU'E ABSTRACTE
*ste o greseala grava sa credem ca limbajul Cabalei foloseste nume abstracte. Dimpotriva, ea se refera la
ceea ce este efectiv, real. Cu adevarat, exista lucruri in lume care sunt reale, desi nu le percepem, cum ar fi
magnetul si electricitatea. Cu toate acestea, cine ar fi atat de nebun, incat sa spuna ca acestea sunt
substantive abstracte? $a urma urmei, le cunoastem temeinic actiunile si ne pasa prea putin ca nu le
cunoastem esenta. 2ana la urma, ne referim la ele ca subiecte sigure ale actiunilor care au legatura cu ele.
Si e vorba de substantive reale. C#iar si un copil care abia invata sa vorbeasca poate sa le numeasca, c#iar
daca abia incepe sa le simta actiunile. )sta este legea noastra% T#t ce nu reali&am) nu numim.
ESENTA NU ESTE PERCEPUTA IN LUCRURILE 'ATERIALE
ai mult, c#iar si lucrurile pe care ne imaginam ca le realizam prin esenta lor, cum ar fi pietrele si copacii,
dupa o examinare atenta, ramanem cu o realizare zero in ceea ce priveste esenta lor, caci noi realizam doar
actiunile lor, care apar la intalnirea simturilor noastre cu ele.
SU+LETUL
De exemplu, atunci cand Cabala spune ca exista trei forte, &' Corpul, (' Sufletul insufletit si 9' Sufletul
Sacru, aceasta nu se refera la esenta sufletului. *senta sufletului este fluida, este ceea ce psi#ologii numesc
sinele, iar materialistii electrica.
* o pierdere de timp sa vorbim despre esenta sa, caci ea nu este aranjata pentru a fi imprimata prin
atingerea simturilor, asa cum este cazul tuturor obiectelor materiale. Insa observand in esenta acestui fluid
trei feluri de actiuni in lumile spirituale, distingem temeinic intre ele, prin nume diferite, conform
operatiunilor lor efective in $umile Superioare. )stfel, aici nu sunt niste substantive abstracte, ci mai
degraba, unele tangibile, in sensul deplin al cuvantului.
A(ANTAUL CO'ENTARIULUI 'EU ASUPRA CO'ENTARIILOR ANTERIOARE
Invataturile seculare pot sa ne ajute in interpretarea c#estiunilor din intelepciunea ,abalei, caci
intelepciunea Cabalei este radacina a toate si toate sunt incluse in ea. -nele au fost sprijinite de anatomie
ca in urmatoarele% si atunci, fara carnea mea, o sa Il vad pe Dumnezeu0 altii au fost sprijiniti de filosofie.
In ultima vreme, se foloseste foarte mult intelepciunea psi#ologiei. Dar toate acestea nu sunt considerate
comentarii adevarate, caci ele nu interpreteaza nimic din intelepciunea Cabalei insesi, ci doar ne arata cum
sunt incluse in ea celelalte invataturi. De aceea observatorii nu pot fi asistati de un loc, in alt loc. 8 desi
intelepciunea de a sluji pe Creator este intelepciunea cea mai apropiata de Cabala, din toate invataturile
externe.
Si se intelege de la sine ca e imposibil sa fim ajutati de interpretari conform stiintei anatomiei, sau de
filosofie. Din acest motiv, am spus ca sunt primul interpret conform radacinii si ramurii, cauzei si
consecintei. Ca urmare, daca ar fi sa inteleaga cineva vreo c#estiune prin comentariul meu, acela poate fi
sigur ca, peste tot pe unde apare aceasta c#estiune in o!ar si in Ti2unim, poate fi ajutat de ea, la fel ca si
de comentariile pe nivelul literal, in care putem fi ajutati de un loc pentru toate celelalte locuri.
Stilul interpretarii conform invataturilor externe este o pierdere de timp, pentru ca nu e nimic altceva,
decat o marturie despre originalitatea uneia fata de alta. Iar o invatatura exterioara nu are nevoie de
marturie, caci 2rovidenta a pregatit cinci simturi care sa o ateste, iar in Cabala +cu toate acestea' ar trebui
sa intelegem argumentul inainte de a aduce marturie la argument.
STILUL DE INTERPRETARE CON+OR' IN(ATATURILOR E,TERNE
)ceasta este sursa greselii lui 4av S#em .ov% el a interpretat .!idul pentru cel 7luit conform intelepciunii
Cabalei si nu a stiut sau a pretins ca nu stie ca intelepciunea medicinei sau orice alta intelepciune poate
sa fie interpretata conform intelepciunii Cabalei, nu mai putin decat intelepciunea filosofiei. *ste asa
pentru ca toate invataturile sunt incluse in ea si au fost imprimate cu pecetea ei.
Desigur, .!idul pentru cel 7luit nu se referea deloc la ceea ce a interpretat 4av S#em .ov, iar el nu a
vazut de ce8 in Cartea Creatiei, el a interpretat Cabala conform filosofiei. Deja am dovedit ca un astfel
de stil de comentarii este o pierdere de timp, caci invataturile externe nu au nevoie de marturie si este
inutil sa aducem marturie la adevarul intelepciunii Cabalei, inainte sa ii interpretam cuvintele.
* ca un procuror care aduce martori sa ii dovedeasca vorbele, inainte de a isi fi explicat argumentele +in
afara de cartile care se ocupa de lucrarea Creatorului, caci intelepciunea de a il sluji pe Creator are cu
adevarat nevoie de martori ai adevarului si reusitei ei, iar noi ar trebui sa fim ajutati de intelepciunea
adevarului'.
Insa toate compozitiile de acest stil nu sunt deloc ceva irosit. Dupa ce intelegem temeinic intelepciunea
insasi, vom fi in stare sa primim mult ajutor din analogii, cum sunt toate invataturile incluse in ea, precum
si care sunt modurile prin care sa le cautam.
REALI2AREA INTELEPCIUNII
*xista trei ordine in intelepciunea adevarului%
&. !riginalitatea in intelepciune. 3u necesita asistenta umana, pentru ca este in intregime darul Cretorului
si niciun strain nu va interfera cu aceasta.
(. Intelegerea surselor pe care persoana le-a realizat de Sus. *ste ca o persoana care vede ca toata lumea e
intinsa inaintea oc#ilor sai, dar totusi, trebuie sa se straduiasca si sa studieze ca sa inteleaga aceasta lume.
Desi vede totul cu propriii sai oc#i, exista prosti si exista intelepti. Intelegerea aceasta se numeste
intelepciunea adevarului, iar ,dam !a3is!on a fost primul care a primit un sir de cunoastere suficienta
prin care sa inteleaga si sa maximizeze cu succes tot ce vedea si ce realiza cu oc#ii sai.
!rdinea acestei cunoasteri se da numai din gura in gura. ai exista in ele si o ordine a evolutiei, in care
fiecare poate sa adauge pentru prietenul sau sau sa regreseze +pe cand, in primul discernamant toata lumea
primeste egal, fara a adauga sau a scadea, ca )dam, in ceea ce priveste intelegerea acestei lumi. @azand-o,
toate sunt egale, dar nu este asa si in a o intelege unii evolueaza de la generatie la generatie, iar altii
regreseaza'. Iar ordinea transmiterii sale se numeste uneori transmiterea 'umelui */plicit si este data cu
multe conditii, dar numai in cuvinte, nu in scris.
9. )ceasta este o ordine scrisa. *ste ceva cu totul nou, caci pe langa faptul ca ea contine mult loc pentru
dezvoltarea intelepciunii, prin care fiecare mosteneste toate extinderile realizarilor sale catre generatiile
viitoare, in ea mai este si o alta putere% .oti cei care se angajeaza in ea, desi inca nu inteleg ce este scris in
ea, sunt purificati prin ea, iar $umina Superioara vine mai aproape de ei. Iar aceasta ordine contine patru
limbaje, dupa cum am explicat mai sus, iar limbajul Cabalei le depaseste pe toate.
ORDINEA TRANS'ITERII INTELEPCIUNII
odul cel mai de succes pentru cel care vrea sa invete intelepciunea este sa caute un cabalist adevarat si sa
ii urmeze toate instructiunile, pana ce este recompensat cu intelegerea intelepciunii in propria sa minte,
adica primul discernamant. Dupa aceea, persoana va fi recompensata cu transmiterea ei din gura in gura,
ceea ce reprezinta al doilea discernamant, iar apoi, cu intelegerea in scris, care este al treilea discernamant.
)poi, persoana va fi mostenit toata intelepciunea si toate instrumentele acesteia de la invatatorul sau, cu
usurinta si i se va da tot timpul ca sa se dezvolte si sa se extinda.
Insa in realitate exista si un al doilea mod% prin marea dorinta a unei persoane, vederea Cerurilor i se va
desc#ide, iar el va realiza toate originile de la sine. )cesta este primul discernamant. Insa dupa aceea,
persoana tot mai trebuie sa lucreze si sa se straduiasca mult, pana ce va gasi un intelept cabalist in fata
caruia se poate pleca si pe care il poate asculta, si de la care va primi intelepciunea prin transmitere fata in
fata, care este al doilea discernamant, iar apoi al treilea discernamant.
Si de vreme ce persoana nu este atasata de un intelept cabalist de la inceput, realizarile vin cu mari eforturi
si necesita mult timp, astfel persoanei ramanandu-i doar putin timp pentru a se dezvolta. De asemenea,
uneori cunoasterea vine dupa fapt, dupa cum este scris, si vor muri fara intelepciune. *ste cazul a nouazeci
si noua la suta si ceea ce numim a intra, fara a iesi. )cestia sunt ca prostii si ignorantii din aceasta lume,
care vad lumea pusa dinaintea lor, dar nu inteleg nimic din ea, in afara de painea din gura lor.
*ste adevarat ca nici in primul mod nu reuseste toata lumea. )sta pentru ca majoritatea, dupa ce au
realizat, se complac si inceteaza sa se mai subjuge suficient de mult invatatorului lor, nefiind vrednici de
transmiterea intelepciunii. In acest caz, inteleptul trebuie sa ascunda de ei esenta intelepciunii, iar ei vor
muri fara intelepciune, intrand fara sa iasa.
*ste asa pentru ca exista conditii aspre si stricte in transmiterea intelepciunii, care provin din motive
necesare. Ca urmare, foarte putini sunt pretuiti suficient de mult de invatatorii lor, pentru a fi vazuti ca
meritand acest lucru si fericiti sunt cei recompensati.