Baal HaSulam Articole

Libertatea

Harut (sculptat) pe pietre; a nu se pronunta Harut (sculptat), ci mai degraba Herut (libertate), pentru a arata ca sunt eliberati de ingerul mortii. Midrash Shemot Raba, 41

Aceste cuvinte trebuie clarificate, pentru ca, in ce fel chestiunea primirii Torei are legatura cu eliberarea de moarte? Mai mult, odata ce au obtinut un corp etern care nu poate sa moara prin primirea Torei, cum l au pierdut din nou? !oate eternul sa devina absent? LIBERUL ARBITRU !entru a intelege conceptul sublim de libertate fata de ingerul mortii, trebuie sa intelegem mai intai conceptul de libertate, asa cum este el inteles in mod normal de intreaga omenire. !erceptia generala este ca libertatea e considerata o lege naturala, care se aplica la tot ce e viata. Astfel, vedem ca animalele care devin captive mor atunci cand le privam de libertatea lor. Aceasta e o marturie adevarata ca !rovidenta nu accepta inrobirea niciunei creaturi. !e buna dreptate, omenirea s a luptat in ultimele cateva sute de ani sa obtina o anumita masura a libertatii individului. "u toate acestea, acest concept, e#primat in acel cuvant, libertate, ramane neclar, iar daca aprofundam semnificatia acelui cuvant, nu va mai ramane aproape nimic. "aci inainte de a cauta libertatea individului, trebuie sa presupui ca orice individ, in si prin sine, are calitatea numita libertate adica, ca poate actiona dupa propria sa alegere, facuta liber. PLACEREA SI DUREREA $nsa atunci cand anali%am actiunile unui individ, le vom gasi ca fiind din obligatie. &l este obligat sa le faca si nu are libertate de alegere. $ntr un fel, e ca o tocanita care fierbe pe araga% ' nu are de ales, decat sa fiarba. (i trebuie sa fiarba, pentru ca !rovidenta a inhamat viata prin doua lanturi) placere si durere. "reaturile vii nu au libertate de alegere sa aleaga durerea sau sa respinga placerea. $ar avanta*ul omului fata de animale este ca el poate sa tinteasca spre un obiectiv indepartat, adica sa fie de acord cu o anumita cantitate de durere curenta, alegand un beneficiu sau o placere viitoare, care va fi obtinuta dupa un anumit timp.

+ar de fapt, aici nu e nimic mai mult, decat un aparent calcul comercial, in care beneficiul sau placerea viitoare pare preferabila si mai avanta*oasa decat agonia pe care individul o sufera din cau%a durerii pe care a fost de acord sa si o asume in pre%ent. Aici e doar o chestiune de scadere scadere a durerii si a suferintei din placerea anticipata, dupa care ramane un anumit surplus. Astfel, este e#tinsa doar placerea. (i asa, uneori se intampla ca suntem chinuiti pentru ca nu am gasit placerea obtinuta ca fiind surplusul pe care l am sperat, in comparatie cu agonia pe care am suferit o; ca urmare, suntem in deficit, la fel ca negustorii. (i dupa ce s au spus si s au facut toate, nu e#ista nicio diferenta intre om si animal. (i daca asa stau lucrurile, atunci nu e#ista libertate de alegere, ci doar o forta de atractie, care atrage individul catre placeri de ocolire si il respinge din circumstante dureroase. (i !rovidenta conduce individul catre orice loc pe care il alege, prin intermediul acestor doua forte, fara a ii cere parerea. Mai mult, chiar si determinarea tipului de placere si de avanta* este totalmente in afara alegerii libere, ci urmea%a voia altora, dupa cum vor ei, nu dupa cum vrea individul. +e e#emplu) eu stau, eu ma imbrac, eu vorbesc si eu mananc. ,ac toate acestea nu pentru ca vreau sa stau in acel fel, sau sa vorbesc in acel fel, sau sa ma imbrac in acel fel, sau sa mananc in acel fel, ci pentru ca altii vor ca eu sa stau, sa ma imbrac, sa vorbesc si sa mananc in acel fel. Totul urmea%a dorinta si capriciul societatii, nu propriul meu liber arbitru. Mai mult, in cele mai multe ca%uri, fac toate acestea impotriva vointei mele. !entru ca mi ar fi mult mai confortabil sa ma comport simplu, fara nicio povara. +ar sunt inlantuit cu verigi de fier, in toate miscarile mele sunt inlantuit de capriciile si de modurile de a fi ale altora, care formea%a societatea. Asa ca, spuneti mi, unde e liberul meu arbitru, vointa mea libera? !e de alta parte, daca presupunem ca vointa nu are libertate, atunci suntem cu totii ca niste masini, care actionea%a si creea%a prin forte e#terioare, care le fortea%a sa actione%e in acest fel. Asta inseamna ca suntem cu totii incarcerati in inchisoarea !rovidentei, care, folosind aceste doua lanturi, placerea si durerea, ne respinge si ne atrage dupa propria sa voie, acolo unde considera ca e potrivit. $n cele din urma, se pare ca nu e#ista egoism in lume, de vreme ce nimeni de aici nu este liber si nu sta pe propriile lui picioare. &u nu sunt detinatorul actiunii, nu sunt cel care o efectuea%a pentru ca vrea sa o efectue%e, ci se efectuea%a asupra mea, in mod obligatoriu si fara ca eu sa fiu constient. "a urmare, recompensa si pedeapsa nu mai e#ista. (i e destul de ciudat, nu numai pentru cei de credinta traditionala, care cred in !rovidenta (a si care se pot ba%a pe &l si pot sa aiba incredere ca &l tinteste doar ce e mai bun, in acest comportament. & chiar si mai ciudat pentru cei care cred in natura, caci, conform celor de mai sus, cu totii suntem incarcerati de lanturile naturii oarbe, fara nicio constienta si fara raspundere. $ar noi, specia aleasa, cu ratiune si cunoastere, am devenit o *ucarie in mainile naturii oarbe, care ne rataceste si ne duce cine stie unde?

LEGEA CAUZALITATII Merita sa ne ocupam putin cu a intelege acest lucru atat de important ' cum e#istam in lume ca fiinte care au un sine, unde fiecare se priveste pe sine ca entitate unica, ce actionea%a de sine statator, independent de forte e#terioare, straine si necunoscute. (i oare fiinta aceasta ' sinele ' ni se arata? & adevarat ca e#ista o legatura generala intre toate elementele realitatii dinaintea noastra, care asculta de legea cau%alitatii, deplasandu se inainte prin intermediul cau%ei si efectului. (i la fel cum e intregul, asa e si fiecare obiect in parte ' adica, fiecare creatura din lume apartinand celor patru tipuri (mineral, vegetal, animal si vorbitor) asculta de legea cau%alitatii prin intermediul cau%ei si efectului. Mai mult, fiecare forma anume a unui anumit comportament, pe care il urmea%a creatura atata timp cat se afla in aceasta lume, e impinsa de cau%e stravechi, care o obliga sa accepte acea schimbare in comportament si nu alta. $ar acest lucru e evident pentru oricine anali%ea%a natura dintr un punct de vedere stiintific, fara niciun pic de partinire. "u adevarat, trebuie sa anali%am aceasta chestiune, pentru a ne permite sa o e#aminam din toate punctele de vedere. PATRU ACT!RI -etineti ca orice apare in fiintele lumii trebuie perceput nu ca e#istenta care apare din absenta, ci ca e#istenta din e#istenta, printr o entitate efectiva care si a lepadat forma anterioara si s a imbracat cu cea actuala. "a urmare, trebuie sa intelegem ca, in tot ce apare in lume, e#ista patru factori din care, laolalta, apare ceva. $ata numele acestor factori) A. (ursa. .. "omportamentul neschimbator al cau%ei si efectului, care are legatura cu insasi caracteristica sursei. ". "omportamentele sale interne de cau%a si efect, care se schimba prin contact cu forte straine. +. "omportamentele de cau%a si efect ale lucrurilor straine, care o afectea%a din e#terior. (i le voi clarifica pe fiecare, pe rand) PRI"UL "!TI#$ SURSA% PRI"A "ATERIE A) Sursa este prima materie, in legatura cu acea fiinta. "aci nu e nimic nou sub soare si tot ce se intampla in lumea noastra nu este e#istenta din absenta, ci e#istenta din e#istenta. & vorba de o entitate care s a de%bracat de forma sa anterioara si a luat o alta forma, diferita de prima. $ar cea entitate, care si a lepadat forma anterioara, este definita ca sursa. $n ea se afla

potentialul menit a fi de%valuit si determinat la sfarsitul formarii acelei aparitii. "a urmare, ea este considerata clar a fi cau%a sa primara. AL D!ILEA "!TI#$ CAUZA SI E ECTUL CARE IZ#!RASC DI& SI&E .) Acesta este un comportament de cau%a si efect care are legatura cu caracteristica sursei si care e neschimbator. (pre e#emplu, sa ne gandim la o tulpina de grau care a prins radacini in pamant si a a*uns la starea de a sadi mai multe tulpini de grau. Astfel, acea stare inradacinata e considerata sursa; adica, esenta graului s a de%bracat de forma ei anterioara, de forma de grau si a preluat un discernamant nou, acela de grau inradacinat care e samanta, numita sursa, care nu are nicio forma. Acum, dupa ce a prins radacini in pamant, ea devine potrivita pentru a prelua o alta forma, forma mai multor tulpini de grau, care e menita sa apara din acea sursa care e samanta. "u totii stiu ca aceasta sursa e destinata sa nu devina nici cereale, nici ova%, ci doar sa se egali%e%e cu forma sa anterioara, care a parasit o, fiind tulpina de grau singura. (i desi ea se schimba, intr o anumita masura, in ceea ce priveste calitatea si cantitatea caci in forma anterioara ea era o singura tulpina, iar acum sunt %ece tulpini si in ceea ce priveste gustul si aspectul, esenta formei graului ramane neschimbata. Astfel, aici avem de a face cu un comportament de cau%a si efect, atribuit caracteristicii sursei, care nu se schimba niciodata. Astfel, cerealele nu vor aparae niciodata din grau, dupa cum am spus iar acesta se numeste al doilea motiv. AL TREILEA "!TI#$ CAUZA SI E ECTUL I&TERI!R ") Acesta este comportamentul cau%ei si efectului interior al sursei, care se schimba la intalnirea cu fortele straine din mediul sau. Astfel, vedem ca dintr o singura tulpina de grau, care prinde radacini in pamant, apar mai multe tulpini, care uneori sunt un grau mai mare si mai bun decat inainte de a fi fost semanat. "a urmare, aici trebuie ca sunt implicati si alti factori, care colaborea%a si se conectea%a cu forta ascunsa in mediu, adica cu sursa. (i datorita acestui lucru, acum apare adaosul in ceea ce priveste calitatea si cantitatea care nu e#ista in forma anterioara a graului. &ste vorba despre mineralele si materialele din pamant, despre ploaie si soare. Toate acestea operea%a asupra sa, administrand din fortele lor si alaturandu se fortei din sursa insasi. (i prin comportamentul cau%ei si efectului, ele vor produce adaosul de cantitate si calitate in ceea ce apare. Trebuie sa intelegem ca acest al treilea factor se alatura internalitatii sursei, de vreme ce forta ascunsa in sursa le controlea%a. $n cele din urma, toate aceste schimbari apartin graului, nu altei plante. "a urmare, le definim ca fiind factori interni. "u toate acestea, aceste elemente sunt diferite de al doilea factor, care este pur si simplu neschimbator, in timp ce al treilea factor schimba la nivel de calitate si cantitate. AL PATRULEA "!TI#$ CAUZA SI E ECTUL PRI& LUCRURILE STRAI&E

Acesta este comportamentul de cau%a si efect al lucrurilor straine, care actionea%a asupra sa din e#terior. "u alte cuvinte, ele nu au o legatura directa cu graul ca mineralele, ploaia sau soarele ci ii sunt straine, cum ar fi lucrurile din apropiere sau intamplarile e#terioare, grindina, vantul etc. (i vedem ca, in cursul cresterii graului, cu graul se combina patru factori. ,iecare stare anume careia ii este supusa graul in acel timp devine conditionata de cele patru, iar calitatea si cantitatea fiecarei stari este determinata de ele. (i ceea ce am descris in ca%ul graului este regula in ca%ul oricarei aparitii din lume, chiar in ca%ul gandurilor si ideilor. +aca, de e#emplu, ne imaginam o stare conceptuala la un anumit individ, cum ar fi o stare in care persoana e religioasa sau nu, de un traditionalism e#trem sau nu chiar asa de e#trem, sau undeva la mi*loc, vom intelege ca acea stare e determinata in persoana respectiva de cei factori de mai sus. P!SESIU&ILE EREDITARE "au%a primului motiv este sursa, care este prima sa substanta. /mul este creat e#istenta din e#istenta, adica din mintile parintilor sai. Astfel, intr o anumita masura, e ca si cum ai copia dintr o carte in alta carte. Asta inseamna ca aproape toate chestiunile care au fost acceptate si obtinute in parinti si in stramosi sunt copiate si aici. +ar diferenta este ca ele sunt in forma abstracta, la fel ca graul semanat, care nu e pregatit sa fie cules decat cand a prins radacini si si a lepadat forma anterioara. 0a fel stau lucrurile si cu picatura de sperma din care se naste omul) in ea nu e nimic din formele stramosilor sai, ci doar o forta abstracta. "aci ideile care la stramosii sai erau concepte, aici s au transformat in simple tendinte, numite 1instincte1 sau 1obiceiuri1, fara a sti de ce faci ceea ce faci. +e fapt, sunt forte ascunse pe care le a mostenit de la stramosii sai, intr un fel in care nu numai ca posesiunile materiale ne vin prin mostenire de la stramosii nostri, ci si posesiunile spirituale si toate conceptele in care s au anga*at parintii nostri ne vin prin mostenire, din generatie in generatie. (i de aici apar nenumaratele tendinte pe care le vedem la oameni, cum ar fi tendinta de a crede sau de a critica, tendinta de a se multumi cu viata materiala sau de a dori numai idei, de a dispretui o viata fara aspiratii, de a fi %garcit, darnic, insolent sau timid. Toate aceste imagini care apar la oameni nu sunt proprietatea lor, pe care au dobandit o ei, ci doar mostenirea care le a fost data de stramosii lor. (e stie ca e#ista un loc anume in creier unde se afla aceste mosteniri. (e numeste medulla oblongata (creierul alungit), sau subconstientul ' si toate tendintele apar acolo. +ar deoarece conceptele stramosilor nostri, dobandite prin e#perientele lor, au devenit in noi simple tendinte, ele sunt considerate la fel ca graul semanat, care s a de%bracat de forma sa anterioara si a ramas gol, avand doar forme potentiale, vrednice sa primeasca forme noi. $n materia noastra, aceste tendinte vor imbraca forma unor concepte. Aceasta se considera prima

substanta, iar acesta este primul factor, numit sursa. $n el se afla toate fortele tendintelor unice pe care le a mostenit de la parintii sai, care sunt definite ca mostenire ancestrala. -etineti ca unele din aceste tendinte vin intr o forma negativa, adica opusul celor care au fost la stramosii sai. +e aceea s a spus, Tot ce este ascuns in inima tatalui apare in mod deschis la fiu. Motivul este ca sursa se de%braca de forma sa anterioara, pentru a prelua o forma noua. "a urmare, este aproape sa piarda formele conceptelor stramosilor sai, asa cum graul care prinde radacini in pamant pierde forma care a e#istat in grau. "u toate acestea, el inca depinde de ceilalti trei factori. I& LUE&TA "EDIULUI Al doilea motiv este un comportament neschimbator, direct de cau%a si efect, care are legatura cu caracteristica insasi a sursei. Adica, dupa cum am clarificat cu graul care prinde radacini in pamant, mediul in care se afla sursa, cum ar fi solul, mineralele si ploaia, aerul si soarele influentea%a semanatul printr un lung lant de cau%a si efect, intr un proces lung si treptat, stare dupa stare, pana la coacere. $ar sursa isi reia forma anterioara, forma graului, dar diferita in ceea ce priveste calitatea si cantitatea. (ub aspectul sau general, ea ramane complet neschimbata; astfel, nu va creste nici cereale, nici ova% din ea. +ar sub aspectul sau particular, ea se schimba in ceea ce priveste cantitatea caci dintr o singura tulpina apar %ece sau doua%eci de tulpini si in ceea ce priveste calitatea, caci ele sunt mai bune sau mai rele decat forma anterioara a graului. 0a fel este si aici) omul, ca sursa, este plasat intr un mediu, adica in societate. (i in mod necesar, este influentat de aceasta, la fel cum si graul este influentat de mediul sau, caci sursa e doar o forma bruta. Astfel, prin contactul permanent cu mediul si cu societatea, in el se imprima treptat acestea, printr un lant de stari consecutive, una cate una, cau%a si efect. $n acel moment, tendintele incluse in sursa sa sunt schimbate si iau forma conceptelor. +e e#emplu, daca cineva mosteneste de la stramosii sai o tendinta de %garcenie, pe masura ce creste, isi formea%a concepte si idei care duc la conclu%ia decisiva ca e bine ca o persoana sa fie %garcita. Astfel, desi tatal a fost generos, el poate sa mosteneasca de la el tendinta negativa ' de a fi %garcit, caci absenta e doar ca mostenire, la fel ca pre%enta. (au, daca cineva mosteneste de la stramosii sai o tendinta de a fi deschis la minte, isi construieste idei si trage din ele conclu%ii ca e bine ca o persoana sa fie deschisa la minte. +ar unde se gasesc aceste fra%e si aceste motive? $ndividul ia toate acestea din mediul sau, fara sa stie, caci ele ii impartasesc punctele de vedere si ceea ce ii place, in forma cau%ei si efectului treptat. "a urmare, omul le priveste ca fiind propriile sale posesiuni, pe care le a dobandit prin gandirea sa libera. +ar si aici, la fel ca in ca%ul graului, e#ista o parte neschimbatoare a sursei, care este aceea ca, in cele din urma, tendintele pe care le a mostenit raman la fel cum erau la stramosii sai. (i aceasta se numeste al doilea factor.

!BICEIUL DE#I&E A D!UA &ATURA Al treilea motiv este un comportament de cau%a si efect direct, care influentea%a sursa si o schimba. !entru ca tendintele mostenite la om au devenit concepte, datorita mediului, ele actionea%a in directiile pe care le definesc aceste concepte. +e e#emplu, un om care e cumpatat, la care tendinta de %garcenie a fost transformata intr un concept, prin intermediul mediului, percepe cumpatarea printr o definitie re%onabila. (a presupunem ca, prin acest comportament, el se prote*ea%a de situatia de a avea nevoie de altii. Astfel, a obtinut o scala a cumpatarii, iar cand acea frica e absenta, el poate sa o decline. Asadar, el s a schimbat considerabil in bine, de la tendinta pe care a mostenit o de la stramosii sai. (i uneori, individul reuseste sa scoata complet din radacina o tendinta rea. Acest lucru se face prin obicei, care are abilitatea de a deveni o a doua natura. $n aceasta, taria omului e mai mare decat cea a plantei. "aci graul se poate schimba numai in partea sa privata, pe cand omul are abilitatea de a se schimba prin cau%a si efectul mediului, chiar si in partile generale, adica sa inverse%e complet o tendinta si sa o scoata din radacini, intorcand o catre opusul sau. ACT!RI E'TERI!RI Al patrulea motiv este un comportament de cau%a si efect care influentea%a sursa prin lucruri care ii sunt complet straine si care operea%a asupra ei din e#terior. Asta inseamna ca aceste lucruri nu au niciun fel de legatura cu comportamentul de crestere al sursei, ca sa o influente%e direct, ci mai degraba, ca operea%a indirect. +e e#emplu, problemele financiare, greutatile sau vantul etc. isi au propria lor ordine de stari, completa, lenta si treptata, prin intermediul cauzei si efectului, schimband conceptele omului in bine sau in rau. Astfel, am pre%entat cei patru factori naturali al caror rod este fiecare gand si fiecare idee care apare in noi. (i chiar daca ar fi si sa contemplam ceva o %i intreaga, nu am putea sa adaugam sau sa modificam ceea ce ne dau acesti patru factori. /rice adaos pe care il poate face este in termeni de cantitate) fie e vorba de un intelect mare, sau de unul mic. +ar in ceea ce priveste calitatea, n am putea sa adaugam nimic. Asta pentru ca ei sunt cei care determina in mod obligatoriu natura si forma ideii si a conclu%iei, fara sa ne ceara parerea. Astfel, suntem la mana acestor patru factori, ca lutul in mainile unui olar. ALEGEREA LIBERA (LIBERUL ARBITRU) $nsa atunci cand anali%am acesti patru factori, vedem ca, desi taria noastra nu e suficienta pentru a face fata primului factor, sursa, tot avem abilitatea si liberul arbitru de a ne prote*a impotriva celorlalti trei factori, prin care sursa se schimba la nivelul partilor sale individuale si uneori, si la nivelul partii sale generale, prin obicei, care o in%estrea%a cu o a doua natura. "EDIUL CA ACT!R

Aceasta protectie inseamna ca putem sa suplimentam intotdeauna in ceea ce priveste alegerea mediului nostru prietenii, cartile, invatatorii si asa mai departe. & ca o persoana care a mostenit de la tatal sau cateva tulpini de grau. +in aceasta cantitate mica, el poate sa creasc' %eci de tulpini, alegand mediul pentru sursa sa, anume, pamantul fertil, cu toate mineralele si materiile prime necesare care hranesc graul din abundenta. Mai e#ista si chestiunea lucrarii de imbunatatire a conditiilor de mediu, ca sa se potriveasca nevoilor plantei si cresterii, caci cei intelepti vor face bine sa aleaga cele mai bune conditii si vor gasi binecuvantarea. $ar cei prosti vor lua din orice le vine inainte si astfel, semanatul va fi un blestem, mai degraba decat o binecuvantare. Astfel, toata lauda si spiritul sau depind de alegerea mediului in care sa semene graul. +ar odata semanat in locatia aleasa, forma absoluta a graului este determinata conform masurii pe care e capabil sa o furni%e%e mediul. Asa stau lucrurile si cu tema noastra, caci e adevarat ca dorinta nu are libertate. Mai degraba, ea este condusa de cei patru factori de mai sus. (i suntem obligati sa gandim si sa anali%am asa cum sugerea%a factorii, negandu ni se orice tarie de a critica sau de a schimba, la fel ca graul care a fost semanat in mediul sau. I(sa e)ista libertatea ca *oi(ta sa alea+a i(itial me,iul% cartile si i(,rumatorii care ii tra(smit co(cepte bu(e- +aca nu facem asta, ci suntem dispusi sa patrundem in orice mediu care ne apare si sa citim orice carte care ne cade in maini, suntem obligati sa decadem intr un mediu rau sau sa ne pierdem timpul cu carti lipsite de valoare, care e#ista din abundenta si sunt mai usor de obtinut. "a urmare, vom fi obligati sa adoptam concepte stricate, care ne vor face sa pacatuim si sa condamnam. Cu si+ura(ta ca *om .i pe,epsiti% (u ,i( cau/a +a(,urilor sau .aptelor (oastre rele% pe care (u putem sa le ale+em% ci pe(tru ca (u am ales sa .im i(tr0u( me,iu bu(% caci i( mo, si+ur ca putem sa ale+em i( aceasta pri*i(taCa urmare% cel care se stra,uieste mereu sa alea+a u( me,iu mai bu( merita lau,at si rasplatit- Dar si aici% (u ,atorita +a(,urilor si .aptelor lui bu(e% care ii *i( .ara sa le alea+a% ci ,atorita e.ortului sau ,e a ,oba(,i u( me,iu bu(% care ii a,uce aceste +a(,uri si .apte bu(e- +upa cum a spus -abi 2ehoshua .en !erach3a, Sa-ti faci Rav si sa-ti cumperi un prieten. &ECESITATEA DE A ALEGE U& "EDIU BU& (i acum puteti intelege cuvintele lui -abi 2osi .en 4isma (Avot 56), care i a raspuns unei persoane care i a oferit sa locuiasca in orasul sau, spunand ca ii da pentru asta mii de bani de aur) hiar daca mi-ai da tot aurul si argintul si giuvaerurile din lume, eu voi locui doar intr-un loc in care e Tora. Aceste cuvinte par mult prea sublime pentru a putea fi intelese de mintea noastra simpla, caci, cum a putut el sa respinga mii de bani de aur pentru un lucru atat de mic, cum este viata intr un loc in care nu e#ista discipoli ai Torei, el insusi fiind un mare intelept, care nu avea nevoie sa aleaga de la nimeni? 7n mister, intr adevar. +ar, dupa cum am va%ut, e un lucru simplu si ar trebui sa il respectam fiecare dintre noi. !entru ca, desi fiecare isi are propria sa sursa, fortele se de%valuie in mod deschis numai prin mediul in

care ne aflam. & la fel cu graul semanat in pamant, ale carui forte devin evidente numai prin mediul sau, care este solul, ploaia si lumina soarelui. Astfel ca -abi 2osi .en 4isma a presupus corect ca, daca ar fi sa paraseasca mediul bun pe care il alesese si sa se duca intr un mediu daunator, intr un oras unde nu e Tora, nu numai ca toate conceptele sale anterioare ar fi fost compromise, dar toate celelalte forte ascunse in sursa sa, pe care inca nu le de%valuise in actiune, ar fi ramas ascunse. Asta pentru ca ele nu ar fi supuse mediului corect care ar putea sa le active%e. (i dupa cum am clarificat mai sus, numai in ceea ce priveste alegerea mediului este masurata domnia omului asupra lui insusi, iar pentru aceasta va primi recompensa sau pedeapsa. "a urmare, nu trebuie sa ne miram de un intelept ca -abi 2osi .en 4isma, care a ales binele si a refu%at raul si nu a fost ispitit de lucruri materiale si lumesti, dupa cum deduce in urmatoarele) and cineva moare, nu ia cu el argint, sau aur sau giuvaeruri, ci numai Tora si faptele bune. Asa ca inteleptii nostri ne au averti%at, Sa-ti faci Rav si sa-ti cumperi un prieten. (i mai e si alegerea cartilor, dupa cum am mentionat, pentru ca numai in aceasta e cineva mustrat sau laudat in alegerea mediului sau. +ar odata ce si a ales mediul, este la mana mediului, ca lutul in mana olarului.# C!&TR!LUL "I&TII ASUPRA C!RPULUI 7nii intelepti contemporani e#terni, dupa ce au anali%at chestiunea de mai sus si au va%ut ca mintea omului nu e decat un fruct, care creste din intamplarile vietii, au tras conclu%ia ca mintea nu are niciun control asupra corpului, ci omul e controlat si activat numai de intamplarile vietii, imprimate in tendoanele fi%ice ale creierului. $ar mintea omului e ca o oglinda, reflectand oglin%ile dinaintea sa. (i desi oglinda e purtatoarea acestor forme, ea nu poate sa active%e sau sa miste formele care se reflecta in ea. Asa este mintea. +esi intamplarile vietii, in tot discernamantul cau%ei si efectului din ele, sunt va%ute si recunoscute de catre minte, mintea, cu toate acestea, este pur si simplu incapabila sa controle%e corpul sau sa il puna in miscare, adica sa il aduca mai aproape de bine sau sa il indeparte%e de rau. Asta pentru ca ceea ce e spiritual si ceea ce e fi%ic sunt complet departe unul de celalalt si nu e#ista intre ele instrument intermediar, care sa permita mintii spirituale sa active%e si sa conduca trupul lumesc, dupa cum s a discutat pe larg. +ar acolo unde sunt destepti, ei fac tulburare. $maginatia omului foloseste mintea la fel cum microscopul slu*este ochiul) fara microscop, el nu ar vedea nimic rau, datorita dimensiunii mici a raului. $nsa dupa ce a va%ut raul prin microscop, omul se indepartea%a de factorul daunator. Astfel, microscopul este cel care face omul sa se distante%e de ce e rau, nu simtul, caci simtul nu a detectat factorul daunator. (i in acea masura, mintea controlea%a pe deplin corpul omului, pentru a il averti%a de rau si a il aduce aproape de bine. Astfel, in toate locurile in care caracteristica trupului nu reuseste sa recunoasca ce e benefic sau ce e daunator, e nevoie doar de duhul mintii.

Mai mult, cum omul isi cunoaste mintea, care este o conclu%ie adevarata pe ba%a e#perientelor sale de viata, ca urmare% el poate primi cu(oastere si i(tele+ere ,e la o persoa(a ,e i(cre,ere si o poate lua ca le+e% ,esi i(tamplarile *ietii sale i(ca (u i0au ,e/*aluit acele co(cepte- & ca o persoana care cere sfatul unui doctor si il asculta, desi nu intelege nimic cu propria sa minte. Astfel, folosim mintea altora la fel de mult cum o folosim si pe a noastra. +upa cum am clarificat mai sus, e#ista doua moduri in care !rovidenta se asigura ca omul atinge obiectivul cel bun, obiectivul final) A. "alea durerii. .. "alea Torei. Toata claritatea de pe calea Torei se naste din asta. "aci pentru aceste conceptii clare, care au fost de%valuite si recunoscute dupa un lung lant de intamplari din viata profetilor si a oamenilor lui +umne%eu, e#ista un om care le utili%ea%a pe deplin si care beneficia%a de pe urma lor, ca si cum conceptele ar fi fost intamplari ale propriei sale vieti. Astfel, vedeti ca omul este scutit de toate chinurile prin care trebuie sa treaca, inainte sa poata sa de%volte acea minte clara de la sine. Asadar, facem economie de timp si de durere. (e poate face o comparatie cu un bolnav care nu vrea sa asculte de ordinele doctorului inainte de a intelege el insusi cum ar putea sa il vindece acel sfat si, ca urmare, incepe sa studie%e medicina. & posibil sa moara de boala lui, inainte sa invete medicina. Asa e calea durerii fata de calea Torei. "el care nu crede conceptele pe care Tora si profetia il sfatuiesc sa le accepte fara intelegere de la sine, trebuie sa a*unga la aceste conceptii prin sine insusi, urmand lantul cau%ei si efectului din intamplarile vietii. Acestea sunt e#periente care grabesc foarte mult si care pot sa de%volte simtul recunoasterii raului din ei, dupa cum am va%ut, nu din alegerea cuiva, ci datorita eforturilor sale de a dobandi un mediu bun, care duce la aceste ganduri si actiuni. LIBERTATEA I&DI#IDULUI Acum am a*uns la o intelegere temeinica si e#acta a libertatii individului. "u toate acestea, ea are legatura numai cu primul factor, cu sursa, care e substanta primara a oricarei persoane, adica toate caracteristicile pe care le mostenim de la stramosii nostri si prin care suntem diferiti unii de altii. Asta pentru ca, chiar si atunci cand mii de oameni impart acelasi mediu in asa fel, incat ceilalti trei factori ii afectea%a pe toti in mod egal, tot nu vom gasi doi oameni care sa aiba aceeasi caracteristica. Asta pentru ca fiecare dintre ei isi are propria sa sursa unica. & ca sursa graului) desi acesta se schimba mult prin ceilalti trei factori, tot mai pastrea%a forma preliminara a graului si nu va lua niciodata forma unei alte specii. !R"A GE&ERALA A PARI&TELUI &U SE PIERDE &ICI!DATA

Asa se face ca fiecare sursa care si a dat *os forma preliminara a parintelui si a preluat o forma noua, ca re%ultat al celor trei factori care i s au adaugat si care o schimba semnificativ, forma generala a parintelui tot se pastrea%a, iar sursa nu va prelua niciodata forma unei alte persoane care seamana cu ea, la fel cum ova%ul nu va semana niciodata cu graul. Asta pentru ca fiecare sursa, in sine, e o suita lunga de generatii, formata din mai multe sute de generatii, iar sursa include conceptiile tuturor acestor generatii. "u toate acestea, ele nu sunt de%valuite in ea in aceleasi moduri in care au aparut la stramosi, adica sub forma de idei, ci numai ca forme abstracte. "a urmare, ele e#ista in sursa sub forma unor forte abstracte, numite tendinte si instincte, fara ca persoana sa stie motivul lor sau de ce face ceea ce face. Astfel, nu pot sa e#iste doua persoane cu aceeasi caracteristica. &ECESITATEA DE A PASTRA LIBERTATEA I&DI#IDULUI (a stiti ca aceasta este singura posesiune adevarata a individului care nu trebuie deteriorata sau alterata. Asta pentru ca scopul tuturor acestor tendinte, care sunt incluse in sursa, este sa se materiali%e%e si sa ia forma de concepte, cand individul creste si obtine o minte proprie, ca re%ultat al legii evolutiei, care controlea%a acel lant si il impinge mereu inainte, dupa cum se e#plica in articolul !acea. +e asemenea, aflam ca fiecare tendinta e menita sa se transforme intr un concept sublim si de o importanta de nemasurat. Astfel, oricine purcede la eradicarea unei tendinte dintr un individ si la scoaterea acesteia din radacini cau%ea%a pierderea acelui concept sublim si minunat din lume, menit sa apara la capatul lantului, caci acea tendinta nu va mai aparea niciodata, in niciun alt corp. 0a fel, trebuie sa intelegem ca, atunci cand o anumita tendinta ia forma unui concept, ea nu mai poate fi distinsa ca buna sau rea. Asta pentru ca astfel de distinctii sunt recunoscute numai atunci cand sunt inca tendinte sau concepte imature si in niciun fel nu sunt recunoscute atunci cand iau forma unor adevarate concepte. +e mai sus aflam ce rau teribil fac acele natiuni care isi impun domnia asupra minoritatilor, privandu le de libertate, fara sa le dea voie sa isi traiasca viata dupa tendintele pe care le au mostenit de la stramosii lor. &le sunt privite ca fiind criminale, nimic mai putin. (i chiar cei care nu cred in religie sau in indrumare intentionata pot sa inteleaga necesitatea de a pastra libertatea individului, privind sistemele naturii. "aci putem sa vedem cum toate natiunile care au ca%ut vreodata, de a lungul generatiilor, au a*uns la cadere numai datorita oprimarii asupra minoritatilor si indivi%ilor, care, ca urmare, s au revoltat impotriva lor si le au ruinat. "a urmare, e clar tuturor ca pacea nu poate sa e#iste in lume, daca nu luam in considerare libertatea individului. ,ara ea, pacea nu va fi sustenabila si se va a*unge la decadere. Astfel, am definit clar esenta individului, cu cea mai mare preci%ie, dupa scaderea a tot ce ia acesta de la nivelul public. +ar acum ne confruntam cu o intrebare) "n cele din urma, unde este individul insusi# Tot ce am spus pana acum cu privire la individ e perceput doar ca proprietatea individului, mostenita de la stramosii sai. +ar unde e individul insusi, mostenitorul si purtatorul acelei proprietati, care cere sa ii pa%im proprietatea?

+in tot ce s a spus pana acum, mai avem de gasit punctul de sine din om, care sta inaintea noastra ca unitate independenta. (i de ce am nevoie de primul factor, care e un lant lung de mii de oameni, unul dupa altul, din generatie in generatie, cu care stabilim imaginea individului ca mostenitor? (i de ce am nevoie de ceilalti trei factori, care sunt miile de oameni ce stau unul langa altul, in aceeasi generatie? 0a urma urmei, fiecare individual nu e decat o masina publica, gata mereu sa slu*easca publicul dupa cum acesta considera de cuvinta. Adica, el devine subordonat la doua tipuri de public) A. +in perspectiva primului factor, el a devenit subordonat unui public mare din generatiile trecute, insirate una dupa alta. .. +in perspectiva celorlalti trei factori, el a devenit subordonat publicului sau contemporan. Aceasta este o intrebare cu adevarat universala. +in acest motiv, multi se opun metodei naturale de mai sus, desi ii cunosc temeinic valabilitatea. $n schimb, aleg metode metafi%ice sau dualismul, sau transcendentalismul, pentru a isi descrie un obiect spiritual si modul in care acesta sta inauntrul corpului, in sufletul omului. (i sufletul acela este cel care invata si care conduce corpului, este esenta omului, sinele sau. (i poate ca aceste interpretari vor usura mintea, dar problema este ca ele nu au nicio solutie stiintifica prin care sa se e#plice modul in care un obiect spiritual poate sa aiba vreun contact cu atomii fi%ici si sa ii puna in miscare. Toata intelepciunea nu i a a*utat sa gaseasca o punte pe care sa paseasca si sa traverse%e acea prapastie larga si adanca, ce se intinde intre entitatea spirituala si atomul material. Astfel, stiinta nu a capatat nimic din toate aceste metode metafi%ice. #!I&TA DE A PRI"I 1 E'ISTE&TA DI& ABSE&TA "a sa facem aici un pas inainte intr o maniera stiintifica, tot ce ne trebuie este intelepciunea "abalei. Asta pentru ca toate invataturile lumii sunt incluse in intelepciunea "abalei. "u privire la luminile si la vasele spirituale, invatam ca inovatia primara, din perspectiva "reatiei, pe care &l le a creat e#istenta din absenta, se aplica doar la un aspect, definit ca vointa de a primi. Toate celelalte chestiuni din toata "reatia nu sunt deloc inovatii; ele nu sunt e#istenta din absenta, ci e#istenta din e#istenta. Asta inseamna ca ele provin direct din esenta 0ui, asa cum lumina provine de la soare. 8ici in asta nu e nimic nou, caci ceea ce se afla in nucleul soarelui se intinde in afara. $nsa vointa de a primi e o noutate completa. Adica, inainte de "reatie, nu e#ista un astfel de lucru in realitate, de vreme ce &l nu are niciun aspect de dorinta de a primi, &l precedand totul, astfel ca de la cine sa primeasca? +in acest motiv, aceasta vointa de a primi, pe care &l a e#tras o ca e#istenta din absenta, este o noutate deplina. +ar tot restul nu este considerat inovatie care ar putea fi numita reatie. "a urmare, toate vasele si toate corpurile, atat cele din lumile spirituale, cat si cele din lumile fi%ice, sunt considerate substanta spirituala sau materiala, a carei natura este vointa de a primi. +oua forte din vointa de a primi) ,orta de atractie si forta de respingere

$n continuare, trebuie sa determinam faptul ca distingem doua forte in acea forta numita vointa de a primi) A. ,orta de atractie. .. ,orta de respingere. Motivul este ca fiecare corp, sau vas, definit de vointa de a primi este limitat, intr adevar, adica, in ceea ce priveste calitatea pe care o va primi si cantitatea pe care o va primi. "a urmare, tot ce este cantitate si calitate care se afla in afara granitelor sale par sa fie impotriva naturii sale; ca urmare, le respinge. Astfel, aceasta vointa de a primi, desi este considerata o forta de atractie, este obligata sa devina si o forta de respingere. ! SI&GURA LEGE PE&TRU T!ATE LU"ILE +esi intelepciunea "abalei nu mentionea%a nimic despre lumea noastra materiala, e#ista totusi o singura lege pentru toate lumile (dupa cum este scris in articolul $senta "ntelepciunii abalei, sectiunea %egea Radacinii si a Ramurii). Astfel, toate entitatile materiale din lumea noastra, adica tot ce este in acel spatiu, fie inert (mineral), planta, animal, obiect spiritual sau obiect material, daca vrem sa distingem aspectul unic, aspectul de sine al fiecaruia dintre acestea, modul in care se diferentia%a unul de celalalt, chiar si in cele mai mici dintre particule, se reduce la nimic altceva, decat o dorinta de a primi. Aceasta este intreaga sa forma anume, din perspectiva "reatiei generate, care o limitea%a in termeni de cantitate si de calitate. "a urmare, e#ista o forta de atractie si forta de respingere din ea. Totusi, orice altceva e#ista in ea, in afara de aceste doua forte, se considera a fi rasplata din esenta 0ui. Acea rasplata e egala pentru toate creaturile si nu pre%inta nicio inovatie, cu privire la "reatie, ea fiind e#istenta din e#istenta. +e asemenea, nu poate fi atribuita niciunei unitati anume, ci numai lucrurilor care sunt comune tuturor partilor "reatiei, mici sau mari. ,iecare dintre ele primeste de la acea rasplata conform vointei sale de a primi, iar aceasta limitare defineste fiecare individ si fiecare unitate. Astfel, este evident ca am dovedit dintr o perspectiva pur stiintifica sinele (ego ul) fiecarui individ, printr o metoda stiintifica, pe deplin ne criticabila, chiar conform sistemului materialistilor fanatici si automati. +e acum inainte, nu mai avem nevoie de acele metode slabe cufundate in metafi%ica. (i desigur, nu e cu nimic diferit daca aceasta forta, care este vointa de a primi, este re%ultatul si fructul materialului care a produs o prin chimie, sau daca materialul este re%ultatul si fructul acelei forte. Asta pentru ca stim ca lucrul principal este ca numai aceasta forta, imprimata in fiecare fiinta si in fiecare atom, a vointei de a primi, in cadrul granitelor sale, este unitatea in care este separata si distinsa de mediul sau. (i acest lucru este valabil atat pentru un atom singular, cat si pentru un grup de atomi, numit corp. Toate celelalte discernaminte in care e#ista un surplus din acea forta nu au nicio legatura cu acea particula sau cu acel grup de particule, cu privire la el insusi, ci numai cu privire la intreg,

care este recompensa care le provine de la "reator, care este comuna tuturor partilor "reatiei laolalta, fara distinctia corpurilor individuale create. Acum vom intelege chestiunea libertatii individului, conform definitiei primului factor, pe care l am numit sursa, in care toate generatiile anterioare, care sunt stramosii individului respectiv, si au imprimat natura. +upa cum am clarificat, semnificatia cuvantului individ nu repre%inta decat granitele vointei de a primi, imprimate in grupul sau de molecule. Astfel, vedeti ca toate tendintele pe care el le a mostenit de la stramosii sai, de fapt, nu sunt mai mult decat granite ale dorintei sale de a primi, fie in legatura cu forta de atractie din el, fie cu forta de respingere din el, care ne apare sub forma de tendinte de %garcenie sau de genero%itate, o tendinta de a fi sociabil sau de a sta i%olat si asa mai departe. +in acest motiv, ele sunt, de fapt, sinele (ego ul) sau, care se lupta pentru e#istenta. "a urmare, daca eradicam fie si o singura tendinta din acel individ, se considera ca am taiat un organ efectiv din esenta sa. (i se mai considera si o adevarata pierdere pentru toata "reatia, pentru ca nu mai e nimeni ca el si nici nu va mai fi nimeni ca el, in toata lumea. +upa ce am clarificat temeinic dreptul *ust al individului conform legilor naturale, sa revenim si sa vedem cat de practic este acest lucru, fara a compromite teoria eticii si a multimii starilor. (i lucrul cel mai important) cum se aplica acest drept prin sfanta noastra Tora. A TE LUA DUPA C!LECTI# (cripturile noastre spun& "a-te dupa colectiv. Asta inseamna ca, ori de cate ori e#ista o disputa intre colectiv si individ, suntem obligati sa *udecam conform vointei colectivului. "a urmare, vedeti ca acest colectiv are dreptul de a e#propria libertatea individului. +ar aici apare o alta intrebare, chiar mai serioasa decat prima. (e pare ca aceasta lege regresea%a omenirea, in loc sa o promove%e. Asta pentru ca, in timp ce ma*oritatea omenirii este nede%voltata, iar cei de%voltati sunt intotdeauna o mica minoritate, daca determinam intotdeauna conform vointei colectivului, care sunt cei nede%voltati si cei nevrednici, punctele de vedere si dorintele celor intelepti si de%voltati din societate, care sunt intotdeauna minoritatea, nu vor fi niciodata au%ite si luate in considerare. Astfel, soarta omenirii este pecetluita la regresie, caci nu va putea sa faca niciun pas inainte. $nsa, asa cum se e#plica in articolul !acea, sectiunea 'ecesitatea de a fi precauti cu legile naturii, de vreme ce ni se ordona de catre !rovidenta sa ducem o viata sociala, am devenit obligati sa respectam toate legile care tin de sub%istenta societatii. (i daca suntem negli*enti, natura se va ra%buna pe noi, indiferent daca intelegem sau nu motivele legilor. (i vedem ca nu e#ista alt aran*ament dupa care sa traim in societate, decat urmand legea lui A te lua dupa colectiv, care re%olva orice disputa si orice chin din societate in ordine. Astfel, aceasta lege este singurul instrument care da sustenabilitate societatii. +in acest motiv, ea este considerata una din Mitzvot urile (poruncile) naturale ale !rovidentei, iar noi trebuie sa o acceptam si sa o respectam cu meticulo%itate, indiferent de modul nostru de intelegere.

&ste la fel ca in ca%ul tuturor celorlalte Mitzvot din Tora) toate sunt legile naturii si !rovidenta (a, care vin la noi de (us in *os. (i am descris de*a ($senta "ntelepciunii abalei, %egea Radacinii si a Ramurii) cum toata incapatanarea pe care o vedem in comportamentul naturii in aceasta lume este numai pentru ca ele provin si sunt luate din legi si comportamente ale 0umilor (uperioare, (pirituale. Acum puteti sa intelegeti ca Mitzvot din Tora nu sunt altceva, decat legi si comportamente stabilite in 0umile (uperioare, care sunt radacinile tuturor comportamentelor naturii in aceasta lume a noastra. 0egile Torei se potrivesc intotdeauna cu legile naturii din aceasta lume, ca doua picaturi dintr un ia%. Astfel, am dovedit ca legea lui "a-te dupa colectiv este legea !rovidentei si a naturii. ! CALE A T!REI SI ! CALE A DURERII Totusi, intrebarea noastra cu privire la regresie, care a provenit din aceasta lege, inca nu isi primeste raspuns prin aceste cuvinte. "u adevarat, este treaba noastra sa gasim moduri de a repara acest lucru. +ar !rovidenta, in sine, nu pierde din aceasta cau%a, pentru ca ea a invaluit omenirea in doua moduri ' alea Torei si alea (urerii intr un mod care garantea%a de%voltarea continua a omenirii si progresul acesteia fara niciun fel de re%erve (!acea, Totul e strans in depozit). "u adevarat, a respecta aceasta lege este un anga*ament natural, necesar. DREPTUL C!LECTI#ULUI DE A E'PR!PRIA LIBERTATEA I&DI#IDULUI Trebuie sa intrebam mai departe) lucrurile sunt *ustificate atunci cand chestiunile au de a face cu probleme intre oameni. Atunci putem sa acceptam legea lui "a-te dupa colectiv, obligati de !rovidenta, care ne instruieste sa avem gri*a intotdeauna de bunastarea si de fericirea prietenilor. +ar Tora ne obliga sa urmam legea lui "a-te dupa colectiv in disputele dintre om si +umne%eu deopotriva, desi aceste chestiuni par total fara nicio legatura cu e#istenta societatii. "a urmare, ramane intrebarea) cum putem sa *ustificam aceasta lege, care ne obliga sa acceptam punctele de vedere ale ma*oritatii, care, dupa cum am spus, este nede%voltata si sa respingem si sa anulam parerea celor de%voltati, care intotdeauna sunt o minoritate restransa? +ar, dupa cum am aratat ($senta religiei si Scopul acesteia, (ezvoltarea constienta si dezvoltarea inconstienta), Tora si Mitzvot au fost date doar pentru a purifica pe $srael, pentru a de%volta in noi simtul recunoasterii raului, imprimat in noi la nastere, care, in general, e definit ca iubirea noastra de sine, si sa a*ungem la binele pur definit ca iubirea pentru altii, care este singura trecere catre iubirea lui +umne%eu. 0a fel, preceptele dintre om si +umne%eu sunt considerate instrumente care desprind omul de iubirea de sine, care este daunatoare societatii. Astfel, este evident ca temele de disputa cu privire la Mitzvot dintre om si +umne%eu au legatura cu problema sustenabilitatii societatii. "a urmare, si ele se inscriu in cadrul lui "a-te dupa colectiv. Acum putem sa intelegem comportamentul de a discrimina intre Halachah (legea evreiasca) si Agadah (legende). Asta pentru ca numai in Halachot (pluralul lui Halachah) se aplica legea

individual si colectiv, Halachah (legea) ca si colectivul. 8u la fel este ca%ul in Agadah, caci chestiunile legate de Agadah sunt deasupra chestiunilor care privesc e#istenta societatii, ele vorbind anume de chestiunea comportamentelor oamenilor in chestiuni intre om si "reator, in sensul in care e#istenta si fericirea fi%ica a societatii nu are nicio consecinta. Astfel, nu e#ista nicio *ustificare pentru colectiv sa anule%e punctul de vedere al individului si orice om a facut ceea ce a fost drept in ochii sai. "i cu privire la Halachot, care se ocupa de respectarea Mitzvot din Tora, care, toate, sunt sub supravegherea societatii, de vreme ce nu poate e#ista alta ordine, decat prin legea "a-te dupa colectiv. PE&TRU #IATA S!CIALA% LEGEA IA-TE DUPA COLECTIV Acum am a*uns sa intelegem clar fra%a cu privire la libertatea individului. $ntr adevar, e#ista o intrebare) (e unde si-a luat colectivul dreptul de a e*propria libertatea individului si de a ii nega cel mai pretios lucru in viata, libertatea? Aparent, aici nu e decat forta bruta. +ar, dupa cum am e#plicat clar mai sus, este o lege naturala si un decret al !rovidentei. (i pentru ca !rovidenta ne obliga pe fiecare dintre noi sa ducem o viata sociala, re%ulta in mod natural ca fiecare persoana e obligata sa asigure e#istenta si bunastarea societatii. (i acest lucru nu poate sa e#iste, decat prin impunerea comportamentului de a te lua dupa colectiv, ignorand opinia individului. Astfel, vedeti in mod evident ca aceasta este originea dreptului si *ustificarii pe care o are colectivul in a e#propria libertatea individului impotriva vointei acestuia si de a il plasa sub autoritatea sa. "a urmare, s a inteles ca, in ceea ce priveste toate chestiunile care nu au legatura cu e#istenta vietii materiale a societatii, nu e#ista *ustificare pentru colectiv de a priva individul de libertate si de a abu%a in vreun fel de libertatea acestuia. $ar daca se intampla acest lucru, colectivul e considerat hot si *efuitor, care prefera forta bruta, in loc de orice drept si dreptate din lume, de vreme ce, aici, obligatia individului de a asculta de voia colectivului nu se aplica. I& #IATA SPIRITUALA% IA-TE DUPA INDIVID Astfel, in ceea ce priveste viata spirituala, nu e#ista nicio obligatie naturala a individului de a asculta de societate in vreun fel. +impotriva, aici se aplica o lege naturala asupra colectivului, de a se supune individului. (i in articolul !acea este clarificat faptul ca e#ista doua moduri prin care !rovidenta ne a invaluit si ne a incon*urat, ca sa ne duca spre obiectiv) A. / cale a durerii, care ne de%volta in acest mod, inconstient. .. / cale a Torei si intelepciunii, care ne de%volta constient in acest mod, fara nicio suferinta sau constrangere. (i de vreme ce, in generatie, cel mai de%voltat este individul, re%ulta ca, atunci cand publicul vrea sa se elibere%e de agonia teribila si sa isi asume de%voltarea constienta si voluntara, care

este calea Torei, nu are de ales decat sa se supuna, pe el si libertatea sa fi%ica, disciplinei individului si sa asculte de ordinele si de remediile pe care le va oferi individul. Astfel, vedeti ca, in chestiunile spirituale, autoritatea colectivului e rasturnata si se aplica legea "a-te dupa individ, adica, dupa individul de%voltat. "aci e simplu sa vedem ca cei de%voltati si educati dintr o societate sunt intotdeauna o mica minoritate. -e%ulta ca succesul si bunastarea societatii este inchisa intr o sticla si pecetluita in mainile minoritatii. "a urmare, colectivul e obligat sa respecte cu meticulo%itate toate punctele de vedere ale celor putini, pentru a nu disparea din lume. Asta pentru ca trebuie sa stie cu siguranta, cu incredere deplina, ca punctele de vedere adevarate si mai de%voltate nu sunt niciodata in mainile colectivului care are autoritate, ci mai degraba in mainile celor mai slabi, adica in mainile minoritatii inobservabile. Asta pentru ca toata intelepciunea si tot ce este pretios vine in lume in cantitati mici. "a urmare, suntem atentionati sa pastram punctele de vedere ale tuturor indivi%ilor, datorita incapacitatii colectivului de a distinge ce este bine si ce este rau in el. CRITICA ADUCE REUSITA2 LIPSA CRITICII DUCE LA DEGE&ERARE $n continuare, trebuie sa adaugam ca realitatea ne pre%inta o opo%itie perfecta intre lucrurile fi%ice si conceptele si ideile care privesc tema de mai sus. +eoarece chestiunea unitatii sociale, care poate sa fie sursa bucuriei si reusitei, se aplica mai ales intre corpuri si intre chestiunile corporale din oameni, iar separarea dintre acestea este sursa de%astrelor si nenorocirilor. +ar in ca%ul conceptelor si al ideilor e e#act invers) unitatea si lipsa de critica este considerata sursa tuturor esecurilor si obstacolul fata de orice progres si fertili%are didactica. Asta pentru ca e#tragerea conclu%iilor corecte depinde indeosebi de multitudinea de de%acorduri si de separare intre pareri. "u cat e#ista mai multe contradictii intre pareri si cu cat e#ista mai multe critici, cu atat cunoasterea creste si chestiunile devin mai potrivite pentru e#aminare si clarificare. +egenerarea si esecul inteligentei isi au radacina numai in lipsa de critica si de%acord. "a urmare, evident, toata ba%a succesului fi%ic este masura unitatii societatii, iar ba%a succesului inteligentei si cunoasterii este separarea si de%acordul dintre acestea. Astfel, atunci cand omenirea isi va atinge obiectivul, cu privire la succesul corpurilor, aducandu le la gradul de iubire completa pentru ceilalti, toate corpurile din lume se vor uni intr un singur corp si o singura inima, dupa cum sta scris in articolul !acea. 8umai atunci, toata fericirea care i a fost menita omenirii se va de%valui in toata gloria ei. +ar spre deosebire de asta, trebuie sa fim atenti sa nu aducem punctele de vedere ale oamenilor atat de aproape, incat de%acordul si atitudinile critice sa nu mai e#iste intre cei intelepti si cunoscatori, caci iubirea corpului aduce cu sine, in mod natural, si o pro#imitate a punctelor de vedere. $ar daca atitudinea critica si de%acordul dispar, va inceta si orice progres in ceea ce priveste conceptele si ideile, iar sursa cunoasterii din lume va seca. Aceasta este dovada obligatiei de a fi precauti in ceea ce priveste libertatea individului cu privire la concepte si idei. "aci intreaga de%voltare a intelepciunii si a cunoasterii se ba%ea%a pe acea libertate a individului. Astfel, suntem atentionati sa o pastram cu mare atentie, la fel ca pe

fiecare forma din noi, pe care o numim individ, adica forta anume a unei singure persoane, numita in general vointa de a primi. "!STE&IREA A&CESTRALA Toate detaliile imaginilor pe care le include aceasta vointa de a primi, pe care am definit o ca sursa, sau !rimul Motiv, a caror semnificatie include toate tendintele si obiceiurile mostenite de la stramosii sai, pe care ii imaginam ca pe un lant lung de mii de oameni care au trait odata si care stau unul peste altul. ,iecare dintre ei este o picatura esentiala a stramosilor sai, iar aceasta picatura aduce fiecarei persoane toate posesiunile spirituale ale stramosilor sai in medulla oblongata (creierul alungit), numita subconstient. Astfel, individul din fata noastra are, in subconstientul sau, toate miile de mosteniri spirituale de la toti indivi%ii repre%entati in acel lant, care sunt stramosii sai. Astfel, asa cum fata fiecarei persoane e diferita, la fel difera si punctele lor de vedere. 8u e#ista doi oameni pe pamant care sa aiba pareri identice, pentru ca fiecare persoana are o posesiune mareata si sublima mostenita de la stramosii sai si din care altii nu au nicio bucatica. "a urmare, toate aceste posesiuni sunt considerate proprietatea individului, iar societatea e atentionata sa ii pastre%e savoarea si spiritul, pentru a nu fi sterse de mediu. Mai degraba, fiecare individ ar trebui sa isi pastre%e integritatea mostenirii sale. Atunci, contradictia si opo%itia dintre ei va ramane vesnic, pentru a asigura mereu atitudinea critica si progresul intelepciunii, care este avanta*ul omenirii si dorinta ei eterna si adevarata. (i dupa ce am a*uns la o anumita masura de recunoastere a egoismului omului, pe care l am determinat ca fiind o forta si o vointa de a primi, fiind punctul esential al fiintei pure, am aflat la fel de clar, din toate punctele de vedere, si care este posesiunea originala a fiecarui corp, pe care am definit o ca mostenire ancestrala. Acest lucru se refera la toate tendintele si calitatile potentiale care au venit in sursa sa prin mostenire, care este prima substanta a fiecarei persoane, adica samanta initiala a stramosilor sai. Acum vom clarifica cele doua lucruri in vointa de a primi. D!UA LUCRURI$ A) P!TE&TIAL% B) E ECTI# Mai intai, trebuie sa intelegem ca, desi acest egoism, pe care l am definit ca 9vointa de a primi:, este insasi esenta omului, el nu poate sa e#iste in realitate nici macar o secunda. "aci ceea ce numim potential, adica inainte de a trece de la potential la actual, e#ista numai in +a(,ul nostu, adica numai +a(,ul poate sa il determine. +ar de fapt, nu poate sa e#iste in lume nicio forta reala care este latenta si inactiva. Asta pentru ca forta e#ista in realitate numai atunci cand e de%valuita in actiune. $n acelasi fel, nu putem sa spunem despre un copil ca e foarte puternic, daca el nu poate sa ridice nici cea mai usoara greutate, ci putem spune ca vedem in acel copil ca, atunci cand va creste, va manifesta o putere foarte mare.

$nsa spunem ca acea forta pe care o gasim la om cand a crescut a fost pre%enta in organele si in corpul sau inca de cand era copil, insa forta aceea era ascunsa si nu era evidenta. &ste adevarat ca, in mintea noastra, am putea sa determinam (puterile destinate sa se manifeste), de vreme ce mintea le afirma. $nsa in corpul efectiv al copilulului e clar ca nu e#ista nicio forta, atata vreme cat in actiunile copilului nu se manifesta o forta. 0a fel si pofta. Aceasta forta nu va aparea in corpul omului in realitatea efectiva, atunci cand organele nu pot sa manance, adica atunci cand omul este satul. +ar chiar si atunci cand cineva e satul, forta poftei tot e#ista, dar e ascunsa in corpul omului. +upa o vreme, dupa ce mancarea a fost digerata, ea reapare si se manifesta de la potential la efectiv. $nsa o astfel de situatie de a determina o forta potentiala care inca nu a fost de%valuita efectiv, apartine comportamentelor prin care percepe gandul. +ar ea nu e#ista in realitate, caci atunci cand suntem satui, simtim foarte clar ca forta poftei a disparut, iar daca o vom cauta, nu o vom gasi nicaieri. Astfel, nu putem sa pre%entam un potential ca subiect care e#ista in si de la sine, ci doar ca pe un predicat. "a urmare, atunci cand o actiune apare in realitate, in acel moment, forta se manifesta in actiune. "u toate acestea, in mod necesar, gasim aici, in procesul de perceptie, doua lucruri) un subiect si un predicat, adica potential si efectiv, cum ar fi forta poftei, care este subiectul, si imaginea mancarii, care este predicatul si actiunea. +ar in realitate, ele apar ca una singura. 8u se va intampla niciodata ca forta poftei sa apara la o persoana fara sa imagine%e mancarea pe care aceasta vrea sa o manance. Astfel, acestea sunt doua *umatati ale aceluiasi lucru. ,orta poftei trebuie sa se imbrace in acea imagine. "a urmare, observati ca subiectul si predicatul sunt pre%ente in acelasi timp si devin absente in acelasi timp. Acum intelegem ca vointa de a primi, pe care am pre%entat o ca egoism, nu inseamna ca ea e#ista ca atare intr o persoana, ca o forta a poftei care doreste sa primeasca sub forma unui predicat pasiv. Mai degraba, aici este vorba despre subiect, care se imbraca in imaginea obiectului de mancat si a carui actiune apare sub forma lucrului care este mancat si in care se imbraca. 8umim acea actiune dorinta, adica forta poftei, de%valuita in actiunea imaginatiei. 0a fel si cu tema noastra ' vointa generala de a primi, care este esenta insasi a omului. &a apare si e#ista numai imbracandu se in formele obiectelor care este probabil ca vor fi primite. "aci atunci ea e#ista ca subiect si nu in alt fel. 8umim acea aciune viata, adica mi*locul de trai al omului, ceea ce inseamna ca forta vointei de a primi se imbraca si actionea%a in interiorul obiectelor dorite. $ar masura de%valuirii acelei actiuni este masura vietii sale, dupa cum am e#plicat in actiunea pe care o numim dorinta. D!UA CREATII$ A) !"% B) SU LET #IU +in cele de mai sus, putem sa intelegem clar versetul) "ar (omnul (umnezeu l-a creat pe om din tarana si i-a suflat in nari rasuflarea vietii, iar omul a devenit un suflet ('efesh) viu (Haiah) (,acerea ;)<). Aici gasim doua creatii)

A. /mul in sine; .. (ufletul viu in sine. $ar versetul spune ca, la inceput, omul a fost creat din tarana, o colectie de molecule in care se afla esenta omului, adica vointa sa de a primi. Acea forta, vointa de a primi, este pre%enta in fiecare element al realitatii, dupa cum am e#plicat mai sus. 0a fel, toate cele patru tipuri) neinsufletit, vegetal, insufletit si vorbitor au aparut din acestea. $n aceasta privinta, omul nu are niciun avanta* fata de vreo alta parte a creatiei, iar acesta este intelesul versetului, prin cuvantul tarana. $nsa de*a am va%ut ca aceasta forta, numita vointa de a primi, nu poate sa e#iste fara sa se imbrace si sa actione%e intr un obiect dorit, iar aceasta actiune se numeste viata. (i ca urmare, vedem ca inainte ca omul sa a*unga la formele umane de primire a placerii, care difera de cele ale altor animale, el inca este considerat o persoana fara viata, moarta. Asta pentru ca vointa sa de a primi nu are niciun loc in care sa isi imbrace si sa isi manifeste actiunile, care sunt manifestarile vietii. Acesta este intelesul versetului, si i-a suflat in nari suflarea vietii, care este forma generala a primirii potrivita pentru oameni. "uvantul 'ishmat (respiratie) vine de la cuvantul Samin (a pune) terenul pentru el, care este ca o valoare. $ar originea cuvantului rasuflare e inteleasa din versetul ($ov ==)4)) Spiritul lui (umnezeu m-a facut, iar rasuflarea Atotputernicului mi-a dat viata, si aici a se vedea comentariul MA0.$M. "uvantul suflet ('eshama) are aceeasi structura sintactica pe care o au cuvintele care lipseste ('if+ad), acuzat ('e,esham) si acuzata ('e,eshama termenul feminin pentru 'e,esham). $ar intelesul cuvintelor si i-a suflat in nari este ca &l insufla un suflet ('eshama) in internalitatea sa si o apreciere pentru viata, care este suma formelor care sunt vrednice a fi primite in vointa sa de a primi. Apoi, acea forta, vointa de a primi, cuprinsa in moleculele sale, si a gasit un loc in care sa se imbrace si in care sa actione%e, adica in acele forme de primire pe care le a obtinut de la "reator. $ar aceasta actiune se numeste viata, dupa cum am e#plicat mai sus. >ersetul se incheie spunand, iar omul a devenit un suflet viu. Asta inseamna ca, de vreme ce vointa de a primi a inceput sa actione%e prin masurile acelor forme de primire, viata s a manifestat instantaneu in el, iar el a devenit un suflet viu. $nsa inainte de obtinerea acelor forme de primire, desi forta vointei de a primi a fost imprimata in el, el inca e considerat trup fara viata, caci nu are niciun loc in care sa apara si sa se manifeste in actiune. +upa cum am va%ut mai sus, desi esenta omului e doar vointa de a primi, totusi, aceasta e luata ca *umatate dintr un intreg, caci ea trebuie sa se imbrace intr o realitate care ii vine in cale. +in acest motiv, aceasta si imaginea posesiunii pe care o descrie sunt una, literalmente, caci altfel nu ar putea sa e#iste nicio clipa. "a urmare, cand masina corpului e la punctul ei culminant, adica pana la varsta de mi*loc, ego ul sau este drept, in picioare, in toata inaltimea care i a fost imprimata la nastere. +in aceasta cau%a, el simte in el o masura mare si puternica a vointei de a primi. "u alte cuvinte, tan*este dupa mare bogatie si onoare si dupa tot ce vine in calea sa. Acest lucru este asa din cau%a

perfectiunii ego ului omului, care atrage forme de structuri si concepte in care se imbraca si prin care se sustine. +ar la *umatatea vietii incep %ilele declinului, care, dupa continutul lor, sunt %ilele mortii omului. Asta pentru ca persoana nu moare intr o clipa, la fel cum nu si a primit viata intr o clipa. Mai degraba, lumanarea sa, care este ego ul, se ofileste si moare putin cate putin, iar impreuna cu ea mor si imaginile posesiunilor pe care doreste sa le primeasca. /mul incepe sa renunte la multe posesiuni la care a visat in tinerete si renunta treptat la posesiuni mari, conform declinului sau de a lungul anilor. $n cele din urma, in %ilele batranetii, cand umbra mortii pluteste peste toata fiinta sa, o persoana se afla in vremuri fara chemare, caci vointa sa de a primi, ego ul sau, s a ofilit. 8u mai ramane decat o mica scanteie din el, ascunsa ochiului de imbracarea intr o posesiune. "a urmare, in acele %ile nu e#ista chemare sau speranta pentru niciun fel de imagine a primirii. Astfel, am dovedit ca vointa de a primi, impreuna cu imaginea obiectului pe care se asteapta sa l primeasca sunt unul si acelasi lucru. $ar manifestarea lor este egala, statura lor este egala, la fel ca si lungimea vietii lor. $nsa e#ista o distinctie semnificativa aici, in ceea ce priveste forma docilitatii la momentul declinului vietii. Acea docilitate nu e un re%ultat al saturarii, ca in ca%ul unei persoane care renunta la mancare atunci cand e satula, ci un re%ultat al disperarii. "u alte cuvinte, cand ego ul incepe sa moara in timpul %ilelor declinului, el isi simte propria slabiciune si moartea care se apropie. "a urmare, persoana renunta si isi abandonea%a visele si sperantele tineretii. /bservati cu atentie diferenta dintre aceasta si docilitatea datorata saturarii, care nu provoaca nicio *ale si nu poate fi numita moarte partiala, ci e ca un lucrator care si a terminat treaba. +ar renuntarea din disperare e plina de durere si suparare si, ca urmare, poate fi numita moarte partiala. ELIBERAREA DE I&GERUL "!RTII Acum, dupa tot ce am aflat, gasim un mod de a intelege cu adevarat cuvintele inteleptilor atunci cand au spus, Harut (sculptat) pe pietre, nu pronuntati Harut (sculptat), ci mai degraba Herut (libertate), caci ei au fost eliberati de ingerul mortii. S0a e)plicat in articolele Matan Torah si Arvut ca, inainte de a fi data Tora, ei si au asumat renuntarea la orice proprietate privata in masura e#primata in cuvintele, o "mparatie de !reoti, iar scopul intregii "reatii ' ade%iunea cu &l in echivalenta de forma cu &l) asa cum &l daruieste si nu primeste, la fel si ei vor darui si nu vor primi. Acesta este gradul cel mai inalt de (ve+ut (ade%iune), e#primat in cuvintele popor Sfant, dupa cum este scris la sfarsitul articolului Arvut. +e*a v am facut sa va dati seama ca esenta omului, adica egoismul sau, definit ca vointa de a primi, este numai *umatate si poate sa e#iste doar cand e imbracata in imaginea unei posesiuni sau a sperantei de posesiune. "aci numai atunci este completa si poate fi numita esenta omului.

Astfel, atunci cand copiii lui "srael au fost recompensati cu (ve+ut complet, in acea oca%ie sfanta, vasele lor de primire au fost golite complet de orice posesiune lumeasca, iar ei au fost lipiti de &l in echivalenta formei. Asta inseamna ca ei nu aveau nicio dorinta de posesiune pentru sine, ci doar in masura in care puteau sa daruiasca multumire, astfel incat "reatorul lor sa fie incantat de ei. (i cum dorinta lor de a primi s a imbracat intr o imagine a acelui obiect, ea s a imbracat in el si s a legat cu el in unitate completa. "a urmare, ei au fost cu siguranta eliberati de ingerul mortii, caci moartea este, in mod necesar, o absenta si o negare a e#istentei unui anumit obiect. +ar numai atata timp cat e#ista o scanteie care doreste sa e#iste pentru propria sa placere putem sa spunem despre ea ca acea scanteie nu e#ista, pentru ca ea a devenit absenta si a murit. "u toate acestea, daca in om nu e#ista o astfel de scanteie, ci toate scanteile esentei sale se imbraca in daruirea multumirii "reatorului lor, atunci el nu este nici absent, nici mort. "aci chiar si atunci cand corpul este anulat, el este anulat doar cu privire la auto multumirea in care este imbracata vointa de a primi, care poate sa e#iste numai in ea. $nsa atunci cand primeste scopul "reatiei si cand "reatorul primeste placere de la el, de vreme ce se face voia 0ui, esenta omului, care se imbraca in multumirea 0ui, primeste eternitatea completa, la fel ca &l. Astfel, el a fost recompensat cu eliberarea de ingerul mortii. Acesta este intelesul cuvintelor din Midrash (Midrash Raba, Shemot, 41, $tem <)) %ibertatea fata de ingerul mortii. $ar in Mishna (Avot 56)) Harut (sculptat) pe pietre, nu pronuntati Harut (sculptat), ci mai degraba Herut (libertate), caci niciunul nu e liber, decat daca se anga-eaza in studiul Torei. ???
Traducere ' 0aura "hristiana @hita