Baal HaSulam

Shamati

22. Tora Lishma (pentru Numele Ei)

Am auzit in 06 februarie 1941

Tora este numita Lishma, atunci cand omul invata, la inceput, sa stie cu siguranta totala,
rational, fara niciun dubiu al luciditatii adevarului, ca exista un judecator si exista judecata.
Existenta judecatii inseamna ca omul vede realitatea asa cum apare in fata ochilor nostri.
Asta inseamna ca, atunci cand lucram in credinta si influenta, vedem cum crestem si urcam
in fiecare zi, caci vedem tot timpul o schimbare in mai bine.
Dimpotriva, cand lucram in forma de primire si cunoastere, vedem cum intram zilnic in
declin, pana la latura cea mai de jos a realitatii.

Atunci cand examinam aceste doua situatii, vedem ca exista o judecata si exista un
judecator. Asta deoarece, in vremea cat nu urmam legile adevarului Torei suntem pedepsiti
instantaneu. In acea stare vedem ca exista o judecata justa. Cu alte cuvinte, vedem ca
aceasta este cu certitudine, cea mai buna si cea mai fructuoasa cale de a ajunge la adevar.
Asta este considerat că judecata este dreapta, ca numai in acest fel putem merge spre
scopul final, sa intelegem rational, complet si absolut, ca numai prin credinta si influenta
putem ajunge la ţel.
Astfel, daca omul studiaza in aces scop - ca sa inteleaga ca exista judecata si exista judecator
- asta se numeste Tora Lishma (pentru Numele Ei). De asemenea, acesta este intelesul a ceea
ce inteleptii nostri au spus, „Măreţ este studiul că ne conduce spre o acţiune”.
Se pare ca ar trebui sa spuna „ca ne conduce spre actiuni”, adica sa fim capabili sa infaptuim
mai multe (la plural si nu la singular). Oricum, chestiunea mentionata mai sus este aceea ca
studiul ar trebui sa aduca omului doar credinta si credinta este numita o Porunca - Mitzva,
care osândeşte intreaga lume la merit.
Credinta se numeste "să faci", deoarece este comportamentul obisnuit pe care il are cineva
care face ceva, mai intai fiind necesara existenta unei motivatii care sa il determine pe om sa
faca în limitele ratiunii. Este asemeni legaturii dintre minte si actiune.
Totusi, atunci cand un lucru este deasupra ratiunii, logica nu-i dă voie omului sa faca acel
lucru ci, dimpotriva il obliga sa spuna ca nu exista ratiune in acea actiune, ci doar actiune si
atare. Acesta este sensul pentru „Daca cineva îndeplineste Mitzva, este fericit, caci s-a
osândit singur la o scară de valori”. Asta inseamnă „Măreţ este studiul că ne conduce la o
acţiune”, adica o acţiune fără ratiune (fara motivatia gandirii), numita „deasupra raţiunii”.