Baal HaSulam

Shamati

21. Cand cineva se simte intr-o stare de ascensiune

Am auzit de 23 Heshvan, 9 noiembrie 1944

Când cineva se simte într-o stare de ascensiune, că are spiritul înalt, când simte că nu mai
are nici o altă dorinţă decât cea pentru spiritualitate, atunci este bine sa fie cercetate
amanuntit secretele Torei, ca sa fie atinsa internalitatea ei. Chiar daca omul vede ca, desi
face eforturi sa inteleaga ceva si inca nu stie nimic, merita, totusi sa studieze in profunzime
secretele Torei, chiar si de sute de ori acelasi lucru.

Omul nu trebuie sa dispere, adica sa spuna ca este fara folos, caci nu intelege absolut nimic.
Asta, din doua motive:

A) Cand omul studiaza o anumita chestiune si se straduieste sa o inteleaga, asta se numeste

“rugaciune”. Pentru ca rugaciunea este o lipsa, adica omul cere ceea ce ii lipseste, ca dorinta
sa-i fie indeplinita de Creator.
Profunzimea rugaciunii se masoara prin dorinta, caci pentru lucrul pe care omul il vrea cel
mai mult, are dorinta cea mai arzatoare. Masura nevoii sale este asemeni masurii
profunzimii dorintei.
Exista o regula ca, in lucrul in care omul investeste cel mai mult efort, acesta creste dorinta si
omul vrea sa primeasca implinire pentru deficienta pe care o are. De asemenea, dorinta este
numita “rugaciune”, “munca din inima”, caci “Cel Milostiv vrea inimile”.
Se dovedeste ca atunci omul poate ridica o rugaciune adevarata, deoarece atunci cand
studiaza cuvintele Torei, inima trebuie sa fie eliberata de alte dorinte si sa-i dea mintii
puterea de a gandi si a examina. Daca nu exista dorinta in inima, mintea nu poate examina,
dupa cum spun inteleptii nostri, “Omul invata totdeauna acolo unde inima lui doreste”.
Pentru ca rugaciunea omului sa fie primita, ea trebuie sa fie intreaga. Astfel, cand
examineaza in intregime, omul deduce din asta o rugaciune completa si, in acest fel,
rugaciunea ii va fi acceptata, deoarece Creatorul o aude. Insa exista o conditie: rugaciunea
trebuie sa fie intreaga si sa nu aiba alte lucruri amestecate in interiorul ei.

B) Al doilea motiv este ca, in acel moment, pentru ca omul este despartit de corporalitate
intr-o anumita masura si este mai aproape de atributul influentei (a daruirii), acel moment
este cel mai potrivit pentru a se conecta cu interiorul Torei, si apare celor ce au echivalenta
de forma cu Creatorul. Asta se intampla deoarece Tora, Creatorul si Israel sunt Unul. Oricum,
atunci cand omul se afla in starea de primire pentru sine, el apartine externalitatii si nu
internalitatii.