Chimie Fizica, Anul II, Sem II, 2009-2010

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII TINERETULUI I
SPORTULUI
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA
FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universitii nr. 1, Campus, Corp B, Constana
TEL./FAX: 0241-605050
E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro
Web: http://www.pharmaovidius.ro

CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA
Disciplina CHIMIE FIZICA
DIN SEMESTRUL II
SESIUNEA DE VARA
Specializarea Farmacie, Anul II

Sef Catedra I Discipline Farmaceutice
Prof.univ. Dr. Rodica Sirbu

Sef Disciplina CHIMIE FIZICA
Prof.univ. Dr. Rodica Sirbu

2009-2010

PARTEA I CINETICA CHIMICA

COMPLEMENT SIMPLU

1. Care dintre urmatoarele ecuaii reprezint ecuaia lui Arrhenius:
A)
RT
E
e A k = ;

B)
RT
A
e E k

= ;

C)
RT
E
e t k

= ;

D)
RT
E
e A k

= ;

E)
2
RT
E
e A k

= .

A)
2
RT
E
e A k

= ;

B) A
RT
E
k ln ln = ;

C)
RT
E
e A k

= ;

D)
RT
E
e k

= ;

E)
2
RT
E
e A k = .

3. In cazul schemei Pr A B C odusi + + ecuaia de vitez este:
A) =k
3
[A]
2
[B]
2
[C]
2
;
B) =k
3
[A][B][C] ;

C) =k
3
[A][B]
2
[C]
3
;
D) =k
3
[A][B];

E) =k
3
[[B][C].

4. Ecuaia integral a vitezei pentru o reacie de ordinul 2 este:
A) x t k =
0
;
B)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
;
C)
a x a
t k
1 1
2

= ;
D)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
E)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k .

A) x t k =
0
;
B)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
C)
a x a
t k
1 1
2

= ;
D)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k ;
E)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
.

A) x t k =
0
;
B)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
C)
a x a
t k
1 1
2

= ;
D)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k ;
E)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
.

A) x t k =
0
;
B)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
C)
a x a
t k
1 1
2

= ;
D)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k ;
E)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
.

8. Ecuaia integral a vitezei pentru o reacie de ordinul n, n1 este
urmatoarea:
A) x t k =
0
;
B)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
C)
a x a
t k
1 1
2

= ;
D)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k ;
E)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
.

A)
a x a
t k
1 1
2

= ;
B)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k ;
C)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
D)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
;
E) x t k =
0
.

A)
a x a
t k
1 1
2

= ;
B)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k ;
C)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
D)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
;
E) x t k =
0
.

A)
a x a
t k
1 1
2

= ;
B)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k ;
C)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
D)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
;
E) x t k =
0
.

12. Ecuaia integrala a vitezei pentru o reacie de ordinul n, n1 este
urmatoarea:
A)
a x a
t k
1 1
2

= ;
B)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k ;
C)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
D)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
;
E) x t k =
0
.

13. Fac parte din categoria reaciilor concurente sau competitive urmatoarea
reacie:
A) reacii de substitutie la nucleul aromatic, cum ar fi clorurarea catalitic a
toluenului;
B) reacia de formare a fosgenului;
C) reacii de nitrare, reacia dintre fenol i acid azotic;
D) clorosulfonarea acetanilidei din sinteza CAS( clorura de acetilsulfanil sau p-
acetil aminobenzensulfonic;
E) reacii de adiie la dubla legatura ale HCl.

14. Fac parte din categoria reaciilor gemene sau jumelate urmatoarele tipuri de
reacii cu excepia:
A) reacii de substituie la nucleul aromatic, cum ar fi clorurarea catalitic a
toluenului;
B) reacii de nitrare, reacia dintre fenol i acid azotic;
C) reacii de aditie la dubla legatur ale HCl;
D degradarea n mediu alcalin a trimetadionei;
E) clorosulfonarea acetanilidei din sinteza CAS( clorura de acetilsulfanil sau p-
acetil aminobenzensulfonic).

reacii cu excepia:
toluenului;
C) reacia de formare a fosgenului;
E) descompunerea in cataliza bazic a prednisolonului .

16. Nu fac parte din categoria reaciilor gemene sau jumelate urmatoarele tipuri de
reacii:
A) reacii de substituie la nucleul aromatic, cum ar fi clorurarea catalitic a
toluenului;
B) reacii de aditie la dubla legatur ale HCl;
C) tautomerizarea derivailor barbiturici;
E) reacii de nitrare, reactia dintre fenol si acid azotic.
17. Fac parte din categoria reaciilor reactii succesive sau consecutive urmatoarele
tipuri de reacii cu excepia:
A) reacii de dezintegrare radioactive;
B) reacia de dehidrogenare a acetonei;
C) reacia de hidroliza a diacetatului de glicol;
D degradarea penicilinelor;
E) tautomerizarea derivailor barbiturici.

reacii, cu excepia:
A) reacii de aditie la dubla legatura ale HCl;
B) reacii de nitrare, reactia dintre fenol i acid azotic;
C) descompunerea n cataliza bazic a prednisolonului;
D) degradarea n mediu alcalin a trimetadionei;
E) reacia de transformare a orto-parahidrogen.

19. Procesele fotochimice se pot clasifica n:
A) procese primare ce cuprind toate etapele ncepand cu absorbia fotonului i
terminand cu transformarea lor n molecule excitate;
B)procese primare ce cuprind toate etapele ncepand cu transformarea fotonului n
molecule excitate i terminand cu absorbia fotonului;
C) procese secundare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate n procesul primar, ele apar imediat dup desorbia fotonului;
D) procese teriare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate n procesul primar, ele apar imediat dupa absorbia fotonului;
E) procese teriare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate n procesul secundar, ele apar imediat dup absorbia fotonului.

20. Procesele fotochimice se pot clasifica in:
A) Procese primare ce cuprind toate etapele incepand cu absorbtia fotonului si
terminand cu transformarea lor in molecule excitate
B) Procese primare ce cuprind toate etapele incepand cu transformarea fotonului in
molecule excitate si terminand cu absorbtia fotonului
C) Procese secundare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate in procesul primar, ele apar imediat dupa desorbtia fotonului.
D) Procese tertiare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate in procesul primar, ele apar imediat dupa absorbtia fotonului.
E) Procese tertiare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate in procesul secundar, ele apar imediat dupa absorbtia fotonului.

A) Procese primare ce cuprind toate etapele incepand cu transformarea
fotonului in molecule excitate si terminand cu absorbtia fotonului;
B) Procese secundare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate in procesul primar, ele apar imediat dupa desorbtia fotonului;
C) Procese tertiare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate in procesul primar, ele apar imediat dupa absorbtia fotonului;
D) Procese primare ce cuprind toate etapele incepand cu absorbtia fotonului si
terminand cu transformarea lor in molecule excitate;
E) Procese tertiare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate in procesul secundar, ele apar imediat dupa absorbtia fotonului.

22. In cazul schemei Pr A B C odusi + + ecuaia de vitez este:
A) =k
3
[A]
2
[B]
2
[C]
2
;
B) =k
3
[A][B][C];

C) =k
3
[A][B]
2
[C]
3
;
D) =k
3
[A][B];

E) =k
3
[[B][C].

23. Ecuatia integrala a vitezei pentru o reactie de ordinul 2 este:
A) x t k =
0
;
B)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
;
C)
a x a
t k
1 1
2

= ;
D)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
E)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k .

A) x t k =
0
;
B)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
C)
a x a
t k
1 1
2

= ;
D)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k ;
E)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
.

25. Ecuatia integral a vitezei pentru o reacie de ordinul 3 este:
A)
a x a
t k
1 1
2

= ;
B)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k ;
C)
( )

=
1 1
1 1
1
1
n n
n
a x a
n
t k ;
D)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
;
E) x t k =
0
.

26. Ecuaia diferenial a vitezei pentru o reacie de ordinul 3 este:
A) ( )
n
x a
dt
dx
= ;
B)
0
k
dt
dx
= ;
C) ( )
2
2
x a k
dt
dx
= ;
D) ( ) ( )
2
dx
k a x b x
dt
= ;
E) ( )
3
3
x a k
dt
dx
= .

A) ( )
2
2
x a k
dt
dx
=
B) ( ) ( )
2
3
dx
k a x b x
dt
=
C) ( ) ( )
2
dx
k a x b x
dt
=
D) ( )
n
x a
dt
dx
=
E)
0
k
dt
dx
=

28. ntr-un vas cu capacitatea de 1 L se gsesc 0,16 g H
2
i 20,5 g I
2
la
temperatura de 427
0
C. Care este viteza de formare a HI la
aceast temperatur, tiind c valoarea constantei de vitez este k =
0,42 L/mol
.
s ?
A. v = 2,68
.
10
-4
mol/L
.
s
B. v = 2,68
.
10
-3
mol/L
.
s
C. v = 2,68
.
10
-5
mol/L
.
s
D. v = 2,68
.
10
-4
L/mol
.
s
E. v = 2,68
.
10
-5
L/mol
.
s.

29. Fie reacia: 2NO + Cl
2
2NOCl tiind c ntr-un vas cu volumul de 4 L
reacioneaz 240 g NO cu 49,2 LCl
2
msurat la presiunea de 1,4 atm. i
temperatura de 27
0
C, constanta de vitez avnd valoarea de 2.10
-3
L/mol
.
s,
viteza de reacie este:
A. 0,56 mol
2
/L
2

.
s
B. 56 mol / L
.
s
C. 5,6 . 10
-4
mol / L
2

.
s
D. 5,6 . 10
-3
mol
2
/L
2

.
s
E. 5,6 . 10
-2
mol
2
/L
.
s.

30. ntr-o reacie de ordinul I concentraia reactantului se reduce la 50%
fa de cea iniial (10 moli/L) n 10 minute. La ct se reduce concentraia
dup 20 min. i 30 min. i care este valoarea constantei de vitez ?
A. 25%, 12,5%, k = 6,93.10
-2
min
B. 12,5%, 6,25%, k = 3,93.10
-2
sec
-1

C. 25%, 12,5%, k = 6,93.10
-2
min
-1

D. 50%, 25%, k = 6,93.10
-2
min
-1

E. 25%, 12,5%, k = 6,93.10
-2
sec.

31. Ordinul de reacie este egal cu:
A. suma coeficienilor stoechiometrici ai reactanilor
B. numrul tipurilor de substane ce alctuiesc sistemul
C. suma exponenilor concentraiilor tuturor speciilor chimice care intervin n
expresia ecuaiei de vitez
D. variaia numrului de moli din proces
E. suma exponenilor concentraiilor reactanilor i a produilor de reacie.

32. Se consider o reacie de tipul: aA + bB Produi,
unde n
A
i n
B
sunt ordine pariale de reacie, n este ordin total de
reacie, iar m este molecularitatea reaciei. Care afirmaie este corect?
A) legea vitezei este v=k.[A]
nB
.[B]
nA

B) a + b = n
C) n
A
+ n
B
= m
D) ntotdeauna m=n
E) m i n coincid numai n cazul reaciilor elementare foarte simple.

33. Viteza unei reacii de ordinul 2 este egal cu 5.10
-7
mol/L s pentru o
concentraie iniial de 0,2 moli/L. Constanta de vitez este:
A. k = 3,50
.
10
-3
L/mol s
B. k = 1,25
.
10
-5
L/mol s
C. k = 4,50
.
10
-7
L/mol.s
D. k = 2,30
.
10
-4
L/mol s
E. k = 3,0
.
10
-6
L/mol s.

34. Pentru reacia: A + B C, se cunosc urmtoarele date: viteza de
reacie se dubleaz cnd [B] se dubleaz, iar [A] ramne constant;
viteza crete de 16 ori, dac ambele concentraii se dubleaz. Ordinele
pariale n
A
i n
B
i unitile de msur ale constantelor de vitez sunt:
A. n
A
= 1; n
B
= 3; mol
3
.L
-1
.s
-1

B. n
A
= 2; n
B
= 1; L.mol
-1
.s
-1

C. n
A
= 3; n
B
= 2; mol.L
-1
.s
-1

D. n
A
= 1; n
B
= 1; L
2
.mol
-1
.s
-1

E. n
A
= 3; n
B
= 1; L
3
.mol
-3
.s
-1
.

35. Dou substane A i B reacioneaz dup o cinetic de ordinul II, n
raport molar de 1:1. Cunoscnd constanta de vitez
k = 3,9.10
-2
Lmol
-1
min
-1
i concentraiile iniiale C
A
= 1,6.10
-2
g/mL i
C
B
= 2,84.10
-2
g/mL, viteza de reacie dup reducerea concentraiilor
reactanilor la jumtate, scade de:
A. 30 ori
B. 1,4 ori
C. 2,0 ori
D. 4,0 ori
E. 8,0 ori.

36. ntr-o reacie catalitic promotorul mrete:
A. gradul de dispersie a reactanilor
B. activitatea catalizatorului
C. suprafaa de contact
D. intimitatea contactului reactanilor
E. gradul de dispersie al catalizatorului.

37. Care este valoarea constantei de vitez a reaciei A + B AB tiind
concentraiile iniiale ale reactanilor (C
A
= 0,05 mol/L,
C
B
= 0,01 mol/L) i viteza de reacie ( 5.10
-5
mol/Lmin) ?
A. k = 2 L
2
/mol
2.
min
B. k = 10 L/mol.min
C. k = 0,1 L/mol.min
D. k = 5.10
-3
L/mol
.
sec
E. k = 10 L
2
/mol
2.
min.

38. Pentru o reacie dat expresia vitezei de reacie este: V=k.C
A
.C
B
, iar
unitatea de msur este mol/L
.
min. Care este unitatea de msur
pentru constanta de vitez ?
A. L
2
/ mol
2.
min
B. min
-1

C. L/ mol
.
min
D. L
3
/ mol
3.
min
E. mol
.
min
-1
.

39. ntr-o reacie chimic scrierea etapelor intermediare reprezint:
A. aplicarea legii lui Hess
B. mecanismul reaciei
C. evaluarea vitezei de reacie
D. legea Lavoisier-Laplace
E. evaluarea entalpiilor de formare.

40. Complexul activat este:
A. compusul ce se formeaz ntre particule neactivate;
B. compusul ce se formeaz ntre o particul activat i o molecul neactivat;
C. compusul ce se formeaz ntre dou particule activate, fiind o asociaie
intermolecular temporar, bogat n energie;
D. compusul care se desface n dou particule neactivate;
E. compusul care se desface n dou particule activate.

41. Modificarea constantei de vitez a unei reacii este produs de:
A. temperatur
B. coeficientul osmotic al reactanilor
C. probabilitatea termodinamic a unuia din produii de reacie
D. excesul capacitilor calorice a unuia dintre reactani
E. natura substanei din care este realizat vasul de reacie.

42. Care afirmaie referitoare la cldura molar de dizolvare este
corect ?
A. reprezint cldura degajat la oxidarea unui mol de substan;
B. reprezint cldura absorbit la neutralizarea unui mol de substan ntr-o
cantitate mare de solvent;
C. reprezint cldura degajat sau absorbit la dizolvarea unui mol de substan
ntr-o cantitate mare de solvent;
D. reprezint cldura absorbit la arderea unui mol de substan ntr-o cantitate
mare de solvent;
E. reprezint cldura absorbit la reducerea unui mol de substan ntr-o
cantitate mare de solvent.

43. Sinteza acidului clorhidric din elemente: Cl
2
+ H
2
= 2HCl, decurge
prin mecanism:
A. catalitic
B. radicalic
C. electrofil
D. nucleofil
E. ionic.

44. Care afirmaie este incorect ?
A. catalizatorii sunt substane care modific viteza reaciilor chimice
B. catalizatorii nu acioneaz asupra mecanismului reaciilor
C. catalizatorii se gsesc cantitativ la sfritul ciclului de reacii
D. fenomenele catalitice pot fi omogene, eterogene sau enzimatice
E. catalizatorii se caracterizeaz prin selectivitate.

45. Pentru o reacie de tipul: 3A + B = 3C, unitatea de msur a
constantei de vitez este:
A. mol
2.
L
3
s
-1

B. mol
3.
L
3
s
-1

C. mol
3.
L
-3
s
-1

D. L
3 .
mol
-3.
s
-1

E. L
3 .
mol
-2.
s
-1

46. O reacie cu energie de activare mare:
A. este independent de concentraie
B. este lent
C. este rapid
D. nu este influenat de creterea temperaturii
E. are numrul ciocnirilor eficace foarte mare.

47. ntr-un sistem gazos dac se mrete presiunea, viteza de reacie
crete deoarece:
A. crete energia de activare
B. se mrete concentraia
C. scade temperatura
D. presiunea nu influeneaz viteza de reacie
E. influeneaz numai viteza reaciilor fr variaia numrului de moli.

48. Sinteza acidului iodhidric n faz gazoas: I
2
+ H
2
= 2HI, este o
reacie de ordinul:
A. n=1
B. n=2
C. n=3
D. n=4
E. n=2,5.

49. Pentru ca o reacie chimic s aib loc, este necesar, ntr-o prim
etap, ca:
A. reactanii s treac n faz gazoas
B. particulele reactanilor s sufere ciocniri eficace
C. s se rup toate legturile chimice
D. particulele s ajung la o energie cinetic mic i o energie de activare foarte
mare
E. particulele s ajung la temperatura de zero absolut.

50. Dependena constantei de vitez de temperatur este dat de ecuaia
lui Arrhenius, care este:
A. K=Ae
Ea/RT

B. 1/t = t'
.
e
Ea/RT

C. E
a
= R (T
1
.
T
2
/ T
1
- T
2
) . 1n(k
2
/ k
1
)
D. 1n(k) = 1n(A) + 1n(-E
a
/ RT)
E. v = c/t.

51. Care din urmtoarele reacii decurge lent ?
A. fermentaia alcoolic
B. reacia de neutralizare
C. reacia de esterificare
D. reacia de descompunere a apei oxigenate n prezena MnO
2

E. reacia de descompunere a KClO
3
n prezena MnO
2
.

52. Care afirmaie este incorect ?
A. cinetica chimic studiaz viteza de desfurare a reaciilor chimice n funcie
de diferii factori
B. viteza de reacie poate fi influenat de temperatur, concentraie,
catalizatori
C. viteza de reacie este definit cantitativ prin variaia concentraiei unei
substane participante la reacie n unitatea de timp
D. v=c/t, n care v=viteza de reacie, c=variaia concentraiei, t =
variaia temperaturii
E. viteza de reacie se exprim n mol/L
.
s.

53. Pentru reacia: 2SO
2
+ O
2
2SO
3
viteza de reacie variaz astfel la
scderea presiunii de 3 ori :
A. scade de 3 ori
B. crete de 3 ori
C. scade de 9 ori
D. scade de 12 ori
E. scade de 27 ori.

54. Viteza unei reacii endoterme n faz lichid se poate mri:
A. numai n prezen de catalizator
B. prin creterea presiunii
C. prin mrirea volumului
D. prin creterea temperaturii
E. prin scderea temperaturii.

55. La tratarea unei cantiti de CuCO
3
cu 100 mL soluie de HCl, dup
2 minute, masa carbonatului scade cu 0,1235 g, iar acidul se consum n
totalitate. Viteza de reacie medie raportat la cantitatea de acid este:
A. v=5,5.10
-6
mol/L
.
s
B. v=5,5.10
-5
mol/L
.
s
C. v=1,1.10
-3
mol/L
.
s
D. v=1,66.10
-4
mol/L
.
s
E. v=5,5.10
-4
mol/L
.
s.
Se dau masele atomice: Cu = 64, C = 12, O = 16, Cl = 35,5, H = 1

56. Pentru reacia: A produi, viteza de reacie este:
v
1
= 9
.
10
-4
mol/L
.
s, cnd [A]=6
.
10
-4
mol/L i v
2
= 7,5
.
10
-4
mol/L
.
s, cnd
[A]=5
.
10
-4
mol/L. Ordinul de reacie i valoarea constantei de vitez
sunt:
A. n=0; k=1,2.s
-1

B. n=1; k=1,5.s
-1

C. n=2; k=2.s
-1

D. n=1,2; k=1,5.s
-1

E. n=1; k=3.s
-1
.

57. Pentru reacia: H
2
+ Br
2
2HBr, dac presiunea crete de 2 ori,
viteza de reacie variaz astfel:
A. crete de 4 ori
B. scade de 4 ori
C. crete de 2 ori
D. scade de 2 ori
E. nu se modific.

58. Un metal activ M divalent se introduce n 50 cm
3
soluie HCl, iar dup 5
minute, la 293K se msoar un volum de gaz colectat de 5,5 cm
3
. tiind c
se consum ntreaga cantitate de acid clorhidric, viteza de recie este:
A. v=3
.
10
-5
mol/L
.
s
B. v=1,6
.
10
-5
mol/L
.
s
C. v=3
.
10
-4
mol/L
.
s
D. v=10
-5
mol/L
.
s
E. v=2,5
.
10
-4
mol/L
.
s.

59. Cum variaz viteza pentru reacia dintre acid sulfuric i tiosulfat de
sodiu la dublarea concentraiei de acid sulfuric i scderea
concentraiei tiosulfatului de sodiu de dou ori ?
A. crete de patru ori
B. se dubleaz
C. se micoreaz de dou ori
D. se micoreaz de patru ori
E. nu se modific.

60. Viteza unei reacii este 4.10
-3
mol/L
.
s la o concentraie a reactanilor:
[A] = [B] = 0,1 M. Valoarea constantei de vitez exprimat n L/mol
.
s
i ordinul de reacie sunt:
A. k = 4 L/mol
.
s; n=2
B. k = 0,4 L/mol
.
s; n=2
C. k = 40 L/mol
.
s; n=1
D. k = 0,04 L/mol
.
s; n=3
E. k = 42 L/mol
.
s; n=2.

61. Viteza unei reacii chimice este de 4
.
10
-3
mol/L
.
s. la o concentraie a
reactantului de 0,1M. Care este constanta de vitez i timpul de
njumtire ?
A. k=4
.
10
-4
s
-1
, t
1/2
= 1,73 s
B. k=4
.
10
-2
s
-1
, t
1/2
= 17,3 s
C. k=4
.
10
-2
L/mol
.
s, t
1/2
= 17,3 s
D. k=4
.
10
-3
L/mol
.
s, t
1/2
= 173 s
E. k=4
.
10
-2
mol/s, t
1/2
= 173 s.

62. Care este ordinul de reacie pentru reacia: A B, dac la creterea
de 2 ori a concentraiei, viteza se mrete de 8 ori ?
A. n=1
B. n=1,5
C. n=2
D. n=3
E. n=4.

63. Pentru o reacie n faz gazoas: aA + bB cC, prin dublarea
concentraiei lui A, viteza de reacie crete de 4 ori iar prin triplarea
concentraiei lui B, viteza crete de 3 ori. Ordinul de reacie,
molecularitatea i unitatea de msur a constantei de vitez sunt:
A. n=2; m=2; L/mol
.
s;
B. n=3; m=3; L
2
/mol
2.
s;
C. n=3; m=3; L
3
/mol
3.
s;
D. n=2; m=3; L
2
/mol
.
s;
E. n=1; m=2; L
2
/mol
.
s
2
.

64. Care afirmaie referitoare la legea lui Hess este corect ?
A. viteza de reacie poate fi influenat de temperatur, concentraie,
catalizatori;
B. cldura de reacie este variabil n funcie de starea iniial i final a
sistemului dar depinde de strile intermediare;
C. cldura absorbit sau degajat ntr-o reacie este constant dar nu depinde de
starea iniial i final a sistemului, ci de mecanismul de reacie;
D. cldura absorbit sau degajat ntr-o reacie este constant i depinde numai
de starea iniial i final a sistemului, indiferent de drumul parcurs de
reacie;
E. cldura absorbit sau degajat ntr-o reacie se calculeaz n funcie de
drumul parcurs de reacie dar nu ine cont de starea iniial i final a
sistemului.

65.Face parte din legile fotochimiei urmtorul enun:
A) Legea lui Grotthus-Draper nu numai radiaiile absorbite de sistemul reactant
conduc la transformri chimice.
B) Legea lui Bunsen-Roscoe efectul fotochimic este constant pentru o valoare
dat produsului dintre intensitatea luminii i viteza de expunere.
C) Legea lui Bunsen-Roscoe efectul fotochimic este constant pentru o valoare
dat produsului dintre intensitatea luminii i constanta de vitez.
D) Legea Stark-Einstein - la tranziia unei molecule din starea electronic
fundamental ntr-o stare electronic excitat este necesar absorbia unui singur
foton
E) Legea Stark-Einstein - la tranziia unei molecule din starea electronic excitat
ntr-o stare electronic de excitatie superioar este necesar absorbia unui singur
foton

66.Face parte din legile fotochimiei urmtorul enun:
A) Legea lui Bunsen-Roscoe efectul fotochimic este constant pentru o valoare
dat produsului dintre intensitatea luminii i timpul de expunere.
B) Legea lui Bunsen-Roscoe efectul fotochimic este constant pentru o valoare
dat produsului dintre intensitatea luminii i viteza de expunere.
C) Legea lui Bunsen-Roscoe efectul fotochimic este constant pentru o valoare
dat produsului dintre intensitatea luminii i constanta de vitez.
D) Legea Stark-Einstein - la tranziia unei molecule din starea electronic
fundamental ntr-o stare electronic excitat este necesar absorbia unui singur
electron
E) Legea Stark-Einstein - la tranziia unei molecule din starea electronic excitat
ntr-o stare electronic de excitatie superioar este necesar absorbia unui singur
foton

67. Cu privire la randamentul cuantic total, care caracterizeaz eficiena
proceselor fotochimice este adevrat afirmaia:
A) randament cuantic total se poate determina doar printr-o metod chimic bazat
pe utilizarea actinometrului chimic
B) randament cuantic total se poate determina prin metode chimice care constau n
msurarea variaiei concentraiei n raport cu numrul de fotoni absorbi
C) randament cuantic total poate avea fie valori subunitare, cum este cazul efectului
de cuc
D) randament cuantic total se poate determina printr-o metod fizic bazat pe
utilizarea actinometrului chimic
E) randament cuantic total se poate determina prin metode fizice care constau n
msurarea variaiei concentraiei n raport cu numrul de fotoni degajai n unitatea
de timp

68. Procesele fizice de dezactivare ale strii excitate se pot produce prin:
A) doar prin procese monomoleculare neradiative
B) doar prin procese monomoleculare radiative
C) prin procese monomoleculare neradiative
D) doar prin procese monomoleculare neradiative, cu degajare de cldur
E) prin procese monomoleculare neradiative, cu absorbie de cldur

69. Procesele fizice de dezactivare ale strii excitate nu se pot produce prin:
A) procese monomoleculare radiative, nsoite de emisie de lumin
B) procese e radiative, nsoite de emisie de lumin
C) prin procese monomoleculare neradiative
D) prin procese monomoleculare neradiative, cu degajare de cldur
E) procese monomoleculare neradiative, cu absorbie de cldur

70. Reaciile chimice care decurg n soluii se pot clasifica astfel:
A) reacii foarte rapide care pot decurge fie ntre ioni, de exemplu:
AgCl Cl Ag +
+

O H OH H
2
+
+

B) reacii rapide ce au o valoare mare a factorului steric (10
6
10
8
) i au reactivitate
mic, de exemplu: ( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
C) reacii normale ce au un factor steric de maxim 10
3
i o energie de activare
ridicat, concentraiei, de exemplu:
O H OH O H
2 3
2 +
+

D) reacii normale ce au un factor steric de maxim 10
3
i o energie de activare joas,
concentraiei, de exemplu:
O H OH O H
2 3
2 +
+

E) reacii foarte rapide care pot decurge fie ntre ioni, de exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi

A) reacii foarte rapide care au un factor steric mai mic ca unitatea,special formarea
srurilor cuaternare de amoniu din amine teriare i halogenuri alcaline n diferii
solveni.
B) reacii foarte rapide care au un factor steric mai mic ca unitatea,
de exemplu: ( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
3
la aceste reacii nregistrndu-se o scdere a constantei de vitez cu creterea
NaI OCH H C I CH ONa H C + +
3 5 2 3 5 2

3
la aceste reacii nregistrndu-se o cretere a constantei de vitez cu creterea
3 5 2 3 5 2

( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi

A) reacii rapide ce au o valoare mic a factorului steric (10
6
10
8
), care se petrec
ntre ionii compleci cu modificarea legturilor covalente i au reactivitate mare, de
exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
B) reacii rapide ce au o valoare mic a factorului steric (10
6
10
8
), care se petrec
exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
C) reacii rapide ce au o valoare mare a factorului steric (10
6
10
8
), care se petrec
ntre ionii compleci cu modificarea legturilor coordinative i au reactivitate mare,
de exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
D) reacii rapide ce au o valoare mic a factorului steric (10
6
10
8
), care se petrec
exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
E) reacii rapide ce au o valoare mic a factorului steric (10
6
10
8
), care se petrec
exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi

A) reacii lente care au un factor steric mai mare ca unitatea, n mod special
formarea srurilor cuaternare de amoniu din amine teriare i halogenuri alcaline n
diferii solveni.
B) reacii lente care au un factor steric mai mic ca unitatea, n mod special formarea
solveni.
C) reacii lente care au un factor steric mai mic ca unitatea, n mod special formarea
srurilor ternare de amoniu din amine teriare i ap.
D) reacii lente care au un factor steric mai mare ca unitatea, n mod special
formarea srurilor ternare de amoniu din amine teriare i ap.
E) reacii lente care au un factor steric egal cu unitatea, n mod special formarea

74. Cu privire la ecuaia Brnsted i Bjerrum, care constituie o baz de
discuie pentru analizarea influenei diferiilor factori asupra vitezei de reacie
n soluii este adevrat afirmaia:
A) Dac 1 >
AB
B A
, atunci
0
k k
, cazul este ntlnit cnd reactantul i
complexul activat au structuri diferite, sau la reacii monomoleculare cnd raportul
1 >
A
A
.
B) Dac 1 >
AB
B A
, atunci
0
k k
, cazul este ntlnit cnd produsul de reacie
i complexul activat au structuri asemntoare, sau la reacii bimoleculare cnd
raportul 1 >
A
A
.
C) Dac 1
AB
B A
, atunci
0
k k
, cazul este ntlnit cnd produii de reacie
i complexul activat au structuri asemntoare, sau la reacii bimoleculare cnd
raportul 1
A
A
.
D) Dac 1
AB
B A
, atunci
0
k k
complexul activat au structuri asemntoare, sau la reacii monomoleculare cnd
raportul 1
A
A
. Exemplul se poate evidenia urmrind desfurarea reaciei
de descompunere a pentoxidei de azot n diferii solveni,
E) Dac 1 <
AB
B A
, atunci
0

A
complexul activat au structuri asemntoare, sau la reacii monomoleculare cnd
raportul 1
A
A
.

A) Gradul de solvatare al reactanilor i a complexului activat influeneaz
micorarea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii nu sunt solvatai de solvent,
dar complexul activat este, coeficientul de activitate al complexului este mai mare
dect ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va avea vitez mai
mare dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul activat, exemplul evident l
constituie valoarea mare a vitezei de reacie de formare a srurilor cuaternare de
amoniu n solvent de nitrobenzen, n comparaie cu benzenul, complexul activat
fiind o substan polar care este solvatat n nitrobenzen, dar nu i n benzen.
B) Gradul de solvatare al reactanilor i a complexului activat influeneaz mrirea
vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de solvent, dar complexul
activat nu este, coeficientul de activitate al complexului este mai mic dect ntr-un
solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va avea vitez mai mic dect ntr-
un solvent ce nu solvateaz complexul activat, exemplul evident l constituie
valoarea mare a vitezei de reacie de formare a srurilor cuaternare de amoniu n
solvent de nitrobenzen, n comparaie cu benzenul, complexul activat fiind o
substan polar care este solvatat n benzen, dar nu i n nitrobenzen.
C) Gradul de solvatare al reactanilor i a complexului activat influeneaz mrirea
vitezei de reacie. Reacia n care reactanii nu sunt solvatai de solvent, dar
complexul activat este, coeficientul de activitate al complexului este mai mic dect
ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va avea vitez mai mare
dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul activat, exemplul evident l
D) Gradul de solvatare al reactanilor i a complexului activat influeneaz
micorarea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de solvent, dar
complexul activat nu este, coeficientul de activitate al complexului este mai mic
mic dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul activat, exemplul evident l
fiind o substan polar care este solvatat n benzen, dar nu i n nitrobenzen.
E) Gradul de solvatare al reactanilor i a complexului activat influeneaz mrirea
complexul activat este, coeficientul de activitate al complexului este mai mic dect
ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va avea vitez mai mic
dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul activat, exemplul evident l
constituie valoarea mic a vitezei de reacie de formare a srurilor cuaternare de

A) Dac reacia se desfoar ntr-un solvent care solvateaz reactanii mai puin
dect complexul activat, (coeficienii
A
i
B
sunt mici), reacia se va desfura
cu o vitez mai mic dect ntr-un solvent n care reactanii nu sunt solvatai.
vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de solvent, dar complexul
activat nu este, coeficientul de activitate al complexului este mai mic dect ntr-un
solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va avea vitez mai mic dect ntr-
un solvent ce nu solvateaz complexul activat, exemplul evident l constituie
valoarea mare a vitezei de reacie de formare a srurilor cuaternare de amoniu n
solvent de nitrobenzen, n comparaie cu benzenul, complexul activat fiind o
C) Dac ns reacia se desfoar ntr-un solvent care solvateaz reactanii mai
mult dect complexul activat, (coeficienii
A
i
B
sunt mari), reacia se va
desfura cu o vitez mai mare dect ntr-un solvent n care reactanii nu sunt
solvatai.
micorarea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de solvent, dar
complexul activat nu este, coeficientul de activitate al complexului este mai mic
mic dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul activat, exemplul evident l
fiind o substan polar care este solvatat n benzen, dar nu i n nitrobenzen.
E) Dac ns reacia se desfoar ntr-un solvent care solvateaz reactanii mai
A
i
B
sunt mici), reacia se va
desfura cu o vitez mai mic dect ntr-un solvent n care reactanii nu sunt
solvatai.

77. n cazul reaciilor ntre ioni, cu privire la entalpia liber de activare
G ,
este adevrat afirmaia:
A) entalpia liber de activare
G cuprinde

es
G entalpia liber de activare
datorat interaciunii electrostatice dintre moleculele de reactani, ea depinde de
constanta dielectric a mediului
B) entalpia liber de activare
G cuprinde

es
datorat interaciunii electrostatice dintre moleculele de reactani i complexul
activat, ea depinde de constanta dielectric a mediului
C) entalpia liber de activare
G cuprinde

es
datorat interaciunii electrostatice dintre moleculele de reactani i complexul
activat,
D) entalpia liber de activare
G nu depinde de constanta dielectric a mediului

E) entalpia liber de activare
G cuprinde

es
G entalpia liber de activare datorat
interaciunii electrostatice dintre moleculele de reactani i complexul activat, ea
nedepinznd de constanta dielectric a mediului
G ,
A. entalpia liber de activare
G cuprinde

es
datorat interaciunii electroosmotice dintre moleculele de reactani, ea
depinde de constanta dielectric a mediului
B.
0
G entalpia liber de activare n absena forelor electrostatice
C.
0
G entalpia liber de activare n prezena forelor electrostatice
D. entalpia liber de activare
G nu depinde de constanta dielectric a

mediului
E. entalpia liber de activare
G cuprinde

es
datorat interaciunii electrostatice dintre moleculele de reactani i
complexul activat, ea nedepinznd de constanta dielectric a mediului

G ,
A.

G entalpia liber de activare datorat interaciunii electrostatice dintre
moleculele de reactani i alte particule cu sarcin electric care particip la
reacia chimic, ea depinde de tria ionic a soluiei.
B.

moleculele de reactani i alte particule cu sarcin electric care nu particip
la reacia chimic, ea nu depinde de tria ionic a soluiei.
C.

moleculele de reactani i alte particule cu sarcin electric care nu particip
la reacia chimic, ea depinde de tria ionic a soluiei.
D.

moleculele de reactani i cele ale complexului activat cu sarcin electric
care particip la reacia chimic, ea depinde de tria ionic a soluiei.
E. entalpia liber de activare
G cuprinde

es

80. M. Perin, lund n consideraie valorile volumelor i a entropiilor de
activare ale reaciilor n soluie, a clasificat reaciile n felul urmtor:
A. Reacii lente, cum sunt reaciile monomoleculare cu factori de frecven
foarte mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu valori negative, a cror

vitez de reacie crete cu presiunea.
B. Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu valori negative, a cror vitez de

reacie crete cu presiunea.
C. Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mari, cu
3
16 14 cm V =

mol / i

D. Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu valori pozitive, a cror vitez de

E. Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i

reacie scade cu presiunea.

81. Cu privire la studiul cinetic al reaciilor nlnuite ramificate este
adevrat afirmaia:
A. n studiul cinetic al reaciilor nlnuite ramificate se observ c ramificarea
se poate produce la fiecare verig (ramificare rar) sau numai unele
(ramificare dens).
B. Lungimea lanului se poate scrie:
+
=
1
L
C. n studiul cinetic al reaciilor nlnuite ramificate se observ c ramificarea
se poate produce la fiecare verig (ramificare dens) sau numai unele
(ramificare rar).
D. Lungimea lanului se poate scrie:

+
= L
E. Lungimea lanului se poate scrie:

=
1
L

PARTEA I CINETICA CHIMICA
COMPLEMENT MULTIPLU

1. Dintre reaciile de ordinul 0 fac parte urmatoarele reacii:
A) reacia de disociere a acidului iodhidric: 2HI H
2
+ I
2
;

B) reacia de oxidare a monoxidului de azot
2 2
2 2 NO O NO + ;
C) reaciile de descompunere pe fir de platin nclzit ( ) ( ) ( ) g O g N g O N
2 2 2
2 2 + ;
D) reaciile de descompunere pe fir de platin nclzit ( ) ( ) ( ) g H g N g NH
2 2 3
3 2 + ;
E) descompunerea N
2
O
5
(g) ce se afl n echilibru cu N
2
O
5
(solid)

2 4 2 5 2
2
1
O O N O N + .

2. In cazul cineticii reaciilor opuse sunt adevarate urmatoarele:
A) aceste reacii sunt cunoscute in termodinamica chimic ca reacii de preechilibru;
B) acest tip de reacii, numite i antagoniste, se caracterizeaz prin faptul ca produii
reacioneaz intre ei pentru a reface substanele iniiale;
C) aceste reacii sunt cunoscute n termodinamica chimic ca reactii de echilibru;
D) viteza procesului este dat de suma dintre vitezele celor dou reacii, direct i
indirect:
v=
Cr
k v v

= + -
Cp
k
;

E) cand viteza global este nul atunci v = 0, adic s-a atins starea de
preechilibru:
v v

= .

3. In cazul cineticii reaciilor opuse sunt adevarate urmatoarele:
A) viteza procesului este data de diferenta dintre vitezele celor dou reactii, direct i
indirecta:
v=
Cr
k v v

= -
Cp
k

B) viteza procesului este data de suma dintre vitezele celor dou reacii, directa i
indirect:
v=
Cr
k v v

= + -
Cp
k

C) cand viteza globala este nula atunci v = 0, adic s-a atins starea de echilibru:
v v

=
D) cand viteza globala este nula atunci v = 0, adica s-a atins starea de preechilibru:
v v

=
E) aceste reacii sunt cunoscute n termodinamica chimic ca reactii de echlibru,
fiind caracterizate de cele dou procese chimice ce decurg n ambele sensuri cu
acceai vitez.

4. Reaciile opuse pot fi:
A) reacii opuse de ordinul 1;
B) reacii opuse de ordinul 2 ;
C) reacii opuse mixte de ordin fracionar;
D) reacii opuse de ordinul 0;
E) reacii opuse mixte de ordinul 1 si 2.

5. Reactiile opuse pot fi cu excepiile:
A) reacii opuse de ordinul 0;
B) reacii opuse mixte de ordinul 1 si 2;
C) reacii opuse mixte de ordin fracionar ;
D) reacii opuse de ordinul 1;
E) reacii opuse de ordinul 2.

6.Dintre reaciile opuse de ordinul 1 fac parte:
A) epimerizarea tetraciclinelor;
B) reacia de transformare a orto-parahidrogen;
C) tautomerizarea pirazolonei;
D) reacia de oxidare a monoxidului de azot;
E) tautomerizarea derivatilor barbiturici .

7. Dintre reaciile opuse de ordinul 2 fac parte:
A) reacia bromului cu monoxidul de azot : NOBr Br NO 2 2
2
+ ;
C) tautomerizarea pirazolonei;
D) reacia dintre acid sulfuric si dietilsulfat H
2
SO
4
+ (C
2
H
5
)
2
SO
4
=2C
2
H
5
SO
4
H ;
E) reacia de disociere a HI : 2HI H
2
+ I
2
.

8. Dintre reaciile opuse de ordinul 2 fac parte:
A) reacia de disociere a HI : 2HI H
2
+ I
2
;
C) reacia dintre acid sulfuric si dietilsulfat H
2
SO
4
+ (C
2
H
5
)
2
SO
4
=2C
2
H
5
SO
4
H;
D) reacia de esterificare:
CH
3
COOH + C
2
H
5
OH CH
3
COOC
2
H
5
+ H
2
O ;
E) tautomerizarea derivatilor barbiturici;

9. Dintre reaciile opuse de ordinul 1 si 2 fac parte urmtoarele reacii:
A) Reacia dintre acid sulfuric i dietilsulfat;
C) izomerizarea cianat-ureei;
D) dimerizarea perfluoretilenei;
E) tautomerizarea derivailor barbiturici.

10. Dintre reaciile opuse de ordinul 1 i 2 fac parte urmtoarele reacii:
A) dimerizarea perfluoretilenei ;
B) izomerizarea cianat-ureei ;
C) reacia de esterificare ;
D) tautomerizarea derivatilor barbiturici ;
E) epimerizarea tetraciclinelor.

11. In sinteza de medicamente, existena reaciilor paralele pot produce
neajunsuri mari cum sunt:
A) scderea temperaturii;
B) scderea randamentelor de reactie pentru produsul dorit;
C) scderea presiunii;
D) probleme la separarea compuilor obtinui care au proprieti fizico-chimice
asemntoare;
E) reducerea activitaii catalizatorului.

12. Reaciile paralele pot fi de tipul:
A) reacii gemene sau jumelate, cand reactanii sunt aceeai iar produii sunt diferii:
D A F A sau D B A + F B A +
B) reacii gemene sau jumelate, cand nu toi reactanii sunt comuni:
D B A + F D A + sau D A A +
F C A +
C) reacii concurente sau competitive, cand nu toi reactanii sunt comuni:
F C A +
D) reacii concurente sau competitive, cand reactanii sunt aceeai iar produii sunt
diferii:
D A F A sau D B A + F B A +
E) reacii concurente sau competitive, cand reactanii sunt aceeai iar produii sunt
diferii:
F C A +

A) reacii gemene sau concurente;
B) reacii gemene sau competitive;
C) reacii concurente sau competitive;
D) reacii concurente sau jumelate;
E) reacii gemene sau jumelate.

A) reacii gemene cand reactanii sunt aceeai iar produii sunt diferiti;
B) reacii competitive cand nu toi reactanii sunt comuni;
C) reacii concurente cand reactanii sunt aceeai iar produii sunt diferii;
D) reacii jumelate cand nu toi reactanii sunt comuni;
E) reacii jumelate cand reactanii sunt aceeai iar produii sunt diferii.

15. Reactiile paralele pot fi de tipul:
A) reacii gemene D A F A sau D B A + F B A +
B) reacii jumelate D A F A sau D B A + F B A +
C) reacii concurente
D B A + F D A + sau D A A + F C A +
D) reacii concurente D A F A sau D B A + F B A +
E) reacii competitive D A F A sau D B A + F B A +

A) reacii concurente
D B A + F D A + sau D A A + F C A +
B) reacii concurente cand reactanii sunt aceeai iar produii sunt diferii
C) reacii competitive cand reactanii sunt aceeasi iar produii sunt diferii
D) reacii jumelate cand nu toi reactanii sunt comuni
E) reacii gemene sau jumelate, cand reactanii sunt aceeasi iar produsii sunt diferiti.

reacii:
toluenului;
B) reacii de aditie la dubla legatura ale HCl;
C) degradarea in mediu alcalin a trimetadionei;
D) reacia iodur iodat;
E) reacia de formare a fosgenului.

reactii:
A) reacia de formare a fosgenului;
C) reacii de aditie la dubla legatur ale HCl;
D) reacii de substituie la nucleul aromatic, cum ar fi clorurarea catalitic a
toluenului;
E) reacia de transformare a orto-parahidrogen.

reactii:
A) reacia de transformare a orto-parahidrogen;
B) reacii de nitrare, reactia dintre fenol si acid azotic;
C) reacii de aditie la dubla legtur ale HCl;
D) degradarea n mediu alcalin a trimetadionei;
E) descompunerea n cataliz bazic a prednisolonului.

reacii:
A) descompunerea n cataliza bazic a prednisolonului;
C) reacia iodur iodat;
D) reacii de substituie la nucleul aromatic, cum ar fi clorurarea catalitic a
toluenului;
E) reacii de aditie la dubla legtura ale HCl.

reacii:
toluenului;
C) reacii de nitrare, reacia dintre fenol i acid azotic;
D) degradarea in mediu alcalin a trimetadionei;
E) reacii de aditie la dubla legtura ale HCl.

22. Fac parte din categoria reaciilor reactii succesive sau consecutive urmatoarele
tipuri de reacii cu excepia:
A) reactii de dezintegrare radioactive;
B) reacia de dehidrogenare a acetonei ;
C) reacia de hidroliza a diacetatului de glicol ;
E) ) reacia iodur iodat.

23. Fac parte din categoria reaciilor succesive sau consecutive urmtoarele tipuri
de reacii cu exceptia:
C) reacia de hidroliza a diacetatului de glicol ;
E) tautomerizarea derivailor barbiturici .

24. Fac parte din categoria reaciilor succesive urmatoarele tipuri de reacii cu
excepia:
B) reactia de dehidrogenare a acetonei ;
C) reacia de transformare a orto-parahidrogen;
E) reactia de hidroliz a diacetatului de glicol.

25. Fac parte din categoria reaciilor consecutive urmatoarele tipuri de reacii cu
exceptia:
A) tautomerizarea derivailor barbiturici;
C) reacia de hidroliza a diacetatului de glicol;
E) reacii de dezintegrare radioactive.

26. Fac parte din categoria reaciilor succesive sau consecutive urmatoarele tipuri
de reacii cu excepia:
A) reacia de dezintegrare radioactive;
C) clorosulfonarea acetanilidei din sinteza CAS( clorura de acetilsulfanil sau p-
acetil aminobenzensulfonic);
D) izomerizarea cianat-ureei;
E) tautomerizarea derivatilor barbiturici.

27. Fac parte din categoria reaciilor consecutive urmatoarele tipuri de reacii cu
excepia:
A) clorosulfonarea acetanilidei din sinteza CAS( clorura de acetilsulfanil sau p-
acetil aminobenzensulfonic);
C) reacia de transformare a orto-parahidrogen;
D reactia de hidroliza a diacetatului de glicol;
E) degradarea penicilinelor.

28. Reaciile n lant sunt reacii pe care le putem clasifica astfel:
A) reacii n secven deschis care se desfasoar printr-o succesiune de acte
elementare, in care centrul activ nu se reproduce n cursul reaciei;
B) reacii n secventa deschisa unde are loc reproducerea centrului activ;
C) reacii n secventa inchisa, unde are loc reproducerea centrului activ;
D) reacii n secven nchis care se desfaoar printr-o succesiune de acte
elementare, n care centrul activ nu se reproduce in cursul reactiei;
E) reacii n secven nchis care se desfasoar printr-o succesiune de acte
elementare, n care centrul activ se reproduce n cursul reaciei.

29. Reaciile de ordinul 3 pot decurge dup una din urmtoarele scheme:
A) Pr A B C odusi + +
B) odusi B A Pr +
C) Podusi A 2
D) odusi B A Pr 2 +
E) odusi A Pr 3

A) x t k =
0

B)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1

C)
a x a
t k
1 1
2

=
D)
( )
( ) x b a
x a b
b a
t k
= lg
303 , 2
2

E)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k

A) x t k =
0
;
B)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
;
C)
a x a
t k
1 1
2

= ;
D)
( )
( ) x b a
x a b
b a
t k
= lg
303 , 2
2
;
E)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k .

A) ( ) ( )
2
3
dx
k a x b x
dt
= ;
B) ( )
2
2
x a k
dt
dx
= ;
C) ( ) ( )
2
dx
k a x b x
dt
= ;
D) ( )
n
x a
dt
dx
= ;
E)
0
k
dt
dx
= .

A) procese primare care constau doar in absorbia fotonului;
B) procese primare ce cuprind toate etapele ncepand cu absorbia fotonului i
terminand cu transformarea lor n molecule excitat;
C) procese teriare care cuprind toate procesele termice suferite de moleculele
exercitate n procesul primar, ele apar imediat dupa absorbtia fotonului;
D) procese teriare care cuprind toate procesele termice suferite de moleculele
exercitate n procesul secundar, ele apar imediat dupa absorbia fotonului;
E) procese secundare care cuprind toate procesele termice suferite de
moleculele exercitate n procesul primar, ele apar imediat dup absorbia
fotonului.

34.Reaciile de ordinul 3 pot decurge dup una din urmtoarele scheme:
A) Pr A B C odusi + +
B) odusi B A Pr +
C) Podusi A 2
D) odusi B A Pr 2 +
E) odusi A Pr 3

A) x t k =
0

B)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1

C)
a x a
t k
1 1
2

=
D)
( )
( ) x b a
x a b
b a
t k
= lg
303 , 2
2

E)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k

A) x t k =
0

B)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1

C)
a x a
t k
1 1
2

=
D)
( )
( ) x b a
x a b
b a
t k
= lg
303 , 2
2

E)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k

A) ( ) ( )
2
3
dx
k a x b x
dt
=
B) ( )
2
2
x a k
dt
dx
=
C) ( ) ( )
2
dx
k a x b x
dt
=
D) ( )
n
x a
dt
dx
=
E)
0
k
dt
dx
=

38. Procesele fotochimice se pot clasifica n:
A) Procese primare care constau doar n absorbia fotonului;
B) Procese primare ce cuprind toate etapele ncepand cu absorbia fotonului i
terminand cu transformarea lor n molecule excitate;
C) Procese teriare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate n procesul primar, ele apar imediat dupa absorbia fotonului;
D) Procese teriare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate n procesul secundar, ele apar imediat dupa absorbia fotonului;
E) Procese secundare care cuprind toate procesele termice suferite moleculele
exercitate n procesul primar, ele apar imediat dupa absorbia fotonului.

39. Care dintre afirmatiile referitoare la randamentul cuantic sunt adevarate:
A) Randamentul cuantic este raportul dintre numarul de fotoni absorbiti de
molecule i numarul de molecule transformate;
B) Randamentul cuantic este raportul dintre numarul de molecule transformate
i numarul de fotoni absorbii de molecule;
C) Randamentul cuantic are n general o valoare mai mare de 1;
D) Randamentul cuantic este este egal cu o unitate;
E) Randamentul cuantic este raportul dintre numarul de fotoni absorbiti de
molecule i numarul de molecule ramase netransformate.
40.Cu privire la fluorescena sistemelor farmaceutice sunt adevarate
afirmaiile:
A) Fluoresccena, cand se produce o tranziie electronic dintr-o stare excitat
de singlet, S
i
, prin emisia spontan a unui foton, ajungand ntr-o stare de
singlet mai nalt;
B) In fluorescenta se modific multiplicarea strilor;
C) La fluorescena lumina emisa are o frecvena mult mai mic sau cel mult
egal cu lumina care a excitat procesul;
D) Fluoresccena, cand se produce o tranziie electronic dintr-o stare excitat
de singlet, S
i
, prin emisia spontan a unui foton, ajungand intr-o stare de
singlet mai joas;
E) Fluoresccena apare la reaciile fotochimice ce au loc la gaze, la presiuni
joase, cand intervalul dintre ciocniri este relativ lung.

41. In cazul proceselor fluorescente nu este adevarat afirmaia:
A) nu se modific multiplicarea strilor;
B) apare la reaciile fotochimice ce au loc la gaze, la presiuni joase;
C) apare la reaciile fotochimice ce au loc la lichide, la presiuni joase;
D) apare la reaciile fotochimice cand intervalul dintre ciogniri este relativ
lung;
E) apare la reaciile fotochimice cand intervalul dintre ciogniri este relativ
scurt.

42. In cazul proceselor fluorescente este adevarat afirmaia:
A) apare la reaciile fotochimice ce au loc la lichide, la presiuni joase;
B) apare la reaciile fotochimice cnd intervalul dintre ciocniri este relativ
lung;
C) apare la reaciile fotochimice ce au loc la lichide, la presiuni joase;
D) nu se modific multiplicarea strilor;
E) apare la reaciile fotochimice la presiuni joase.

43. Cu privire la ecuatia lui Arrhenius
RT
E
e A k

= sunt adevarate
afirmaiile:
A) A se numeste factor preexponenial ;
B) E este energia de activare i reprezint energia necesar pentru a aduce
moleculele unui sistem iniial ntr-o stare activ;
C) Aceasta ecuatie este utilizata pentru evaluarea variaiile constantei de vitez
n funcie de concentratie:
D) Aceasta ecuatie este utilizata pentru evaluarea variaiile constantei de vitez
n funcie de temperatur;
E) A se numeste factor de frecven .

44. Despre factorul A din ecuaia lui Arrhenius sunt adevarate afirmaiile:
A) se numete factor de temperatur;
B) reprezint constanta de vitez la energie de activare E = 0;
C) reprezint constanta de vitez la temperatur infinit;
D) se numete factor de corectie;
E) se numete energie de activare.

45. Despre factorul A din ecuaia lui Arrhenius sunt adevarate afirmaiile:
A) factorul A este asociat cu numrul de ciocniri dintr-o secund, dintre
moleculele care reacioneaz;
B) factorul A reprezint constanta de vitez la energia de activare E = -1;
C) factorul A se numete i factor de corectie;
D) reprezint constanta de vitez la energia de activare E = 1;
E) factorul A se numete factor de frecven.

A) A
RT
E
k ln ln + = ;

B) A
RT
E
k ln ln = ;

C)
RT
E
e A k

= ;

D)
RT
E
e k

= ;

E)
2
RT
E
e A k = .

47. Cu privire la termenul
RT
E
e
sunt adevarate afirmatiile :

A) este cunoscut n literatura de specialitate ca factorul lui Kassel;
B) este cunoscut n literatura de specialitate ca factorul lui Boltzmann;
C) intervine n ecuatia lui Arrhenius;
D) intervine n ecuatia lui Kassel;
E) reprezentnd fraciunea din numrul total de molecule cu energia mai mare
dect E.

48. Cu privire la ordinul de reactie sunt adevarate afirmatiile:
A) ordinul total de reacie este egal cu suma ordinelor pariale ale tuturor
reactanilor;
B) ordinul total de reacie este egal cu molecularitatea reaciei;
C) ordinele partiale de reaciei sunt egale ca valoare algebric cu coeficienii
stoechimetrici ai reactanilor;
D) ordinul total de reacie este egal cu suma ordinelor pariale ale tuturor
produilor de reactie;
E) ordinele pariale de reaciei sunt egale ca valoare algebric cu coeficienii
stoechimetrici ai produilor de reacie.

49. In cazul oxidarii monoxidului de azot care in anumite conditii decurge
dupa ecuatia: 2NO(g) + O
2
(g) =2NO
2
(g0 sunt adevarate afirmatiile:

A) viteza de reacie este egal cu v= k
n
[NO]
1
[O
2
]
1/2
;
B) ordinul total de reacie este egal cu molecularitatea reaciei;
C) viteza de reactie este egala cu v= k
n
[NO]
2
[O
2
]
1
;
D) ordinul total de reacie este n=2+1;
E) molecularitatea reaciei este m=2+1=3.

50. Reaciile chimice n cinetica formal se pot clasifica dupa urmtoarele
criterii:
A) dupa molecularitate n reacii monomoleculare, reacii bimoleculare, reacii
trimoleculare;
B) dupa gradul de complexitate reaciile chimice se pot clasifica n reacii de ordin
simplu i reacii de ordin fracionat;
C) dup ordinul de reactie, reactiile chimice se pot clasifica n reacii de ordin
0, reactii de ordin 1, reactii de ordin 2, reactii de ordin 3, reactii de ordin
superior si reactii de ordin fractionat;
D) dup gradul de complexitate, reaciile chimice se pot clasifica n reacii simple,
reactii complexe, reactii elementare, reactii izolate si retele de reactii;
E) dup gradul de complexitate, reaciile chimice se pot clasifica n reacii simple i
reactii complexe.

51. Dintre reaciile tipice de ordinul I fac parte urmatoarele reacii:
A) procesele de dezintegrare radioactiv spontan;
B) difuzia pasiv a medicamentelor prin membrane biologice;
C) inversia zahrului;
D) reaciile de izomerizare;
E) hidroliza esterilor organici n medii neapoase.

52. Reaciile de ordinul 3 pot decurge dup una din urmtoarele scheme:
A) Pr A B C odusi + + ;
B) odusi B A Pr + ;
C) Podusi A 2 ;
D) odusi B A Pr 2 + ;
E) odusi A Pr 3 .

53. Ecuatia integral a vitezei pentru o reacie de ordinul 2 este:
A) x t k =
0
;
B)
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
;
C)
a x a
t k
1 1
2

= ;
D)
( )
( ) x b a
x a b
b a
t k
= lg
303 , 2
2
;
E)
( )

=
2 2
3
1 1
2
1
a x a
t k .

A) ( ) ( )
2
3
dx
k a x b x
dt
= ;
B); ( ) ( )
2
dx
k a x b x
dt
=
C); ( )
2
2
x a k
dt
dx
=
D) ( )
n
x a
dt
dx
= ;
E)
0
k
dt
dx
= .

55. Care dintre urmtoarele reacii fac parte din categoria reaciilor opuse de
ordinul 2:
A) Reacia dintre acid sulfuric si dietilsulfat H
2
SO
4
+ (C
2
H
5
)
2
SO
4
=2C
2
H
5
SO
4
H
B) difuzia pasiv a medicamentelor prin membrane biologice;
C) izomerizarea cis-trans;
D) Reacia de disociere a acidului iodhidric studiat de Bodenstein:
2HI H
2
+ I
2

E) Reacia de esterificare:
CH
3
COOH + C
2
H
5
OH CH
3
COOC
2
H
5
+ H
2
O

56. In cazul reaciei iodur - iodat O H I H I IO
2 2 3
3 3 6 5 + + +
+
sunt
adevarate afirmatiile:
A) Face parte din reactiile de ordin 3;
B) Ecuaia cinetic este de forma:
[ ]
[ ][ ] [ ]
2 2
3
2
.
+
= H I IO k
dt
I d
;
C) Face parte din reactiile de ordin superior;
D) Ecuaia are ordinul global 5 ;
E) Ecuaia cinetic este de forma:
[ ]
[ ][ ] [ ]
+
= H I IO k
dt
I d
.
3
2
.

57. Despre reacia de ordinul 1 sunt adevarte afirmatiile:
A) Ecuaia diferenial a vitezei pentru o reacie de ordinul 1 este
a x a
t k
1 1
1

= ;
B) Ecuaia diferenial a vitezei pentru o reacie de ordinul 1 este ( )
2
1
x a k
dt
dx
= ;
C) Ecuaia integral a vitezei pentru o reactie de ordinul 1 este
a x a
t k
1 1
1

= ;
D) variaia ln (a x) cu timpul este liniar ;
E) panta dreptei tg = - k
1
/2.303 permite calculul constantei de vitez prin
metode grafice.

58. Despre reacia de ordinul 1 sunt adevarate afirmaiile:
A) Ecuatia diferentiala a vitezei pentru o reactie de ordinul 1
este 303 , 2 =
dt
dx
x a
a
lg ;
B) ecuaia diferentiala a vitezei pentru o reactie de ordinul 1 este ( )
2
1
x a k
dt
dx
= ;
C) ecuaia integrala a vitezei pentru o reactie de ordinul 1 este
a x a
t k
1 1
1

= ;
D) variaia ln (a x) cu timpul este liniar ;
E) ecuaia integrala a vitezei pentru o reacie de ordinul 1 este
x a
a
t k
= lg 303 , 2
1
.

59. Despre reacia de ordinul 0 sunt adevarate afirmaiile:
A) ecuaia diferential a vitezei pentru o reacie de ordinul 0 este ( )
2
0
x a k
dt
dx
= ;
B) ecuaia integral a vitezei pentru o reacie de ordinul 0 este
a x a
t k
1 1
1

= ;
C) ecuaia diferential a vitezei pentru o reacie de ordinul 0 este
0
k
dt
dx
= ;
D) ecuaia integral a vitezei pentru o reacie de ordinul 0 este k
0
t=x;
E) ecuaia integral a vitezei pentru o reacie de ordinul 0 este k
0
=xt.

60. Ecuaiile difereniale a vitezei n cazul reaciilor de ordinul 2 sunt
urmtoarele:
A) ( ) x a k
dt
dx
=
2
;
B) ( )
2
2
x a k
dt
dx
= ;
C) ( )
n
x a
dt
dx
= ;
D) ( ) ( )
2
dx
k a x b x
dt
= ;
E) ( )
3
2
x a k
dt
dx
= .
61. Dintre reaciile trimoleculare fac parte urmatoarele reacii:
A) reacia hidrogenului cu monoxidul de azot studiat de Hinshelwood i Green
O H O N H NO
2 2 2
2 + + ;
B) reacia de oxidare a monoxidului de azot studiat de Bodenstein i Lindner
2 2
2 2 NO O NO + ;
C) reacia bromului cu monoxidul de azot studiat de Trautz i Dalal
NOBr Br NO 2 2
2
+ ;
D) O H I H I IO
2 2 3
3 3 6 5 + + +
+
;
E) reacia de disociere a acidului iodhidric studiat de Bodenstein:
2HI H
2
+ I
2
.

62. Care din urmtoarele afirmaii sunt corecte ?
A. pentru reacia de ordinul 1 ecuaia vitezei este v=k
1
[A]
B. timpul de njumtire t
1/2
= 0,693/k
C. esterificarea alcoolilor este o reacie de ordinul 2
D. reaciile de ordinul 2 sunt caracterizate numai prin timp de njumtire
E. reactiile de ordinul 2 sunt numai reaciile complexe care au loc intre mai
multi componenti

63. ntr-un vas de oel de 2 m
3
se gsesc 3200 moli substana A, care se
transform ntr-un produs B dup o cinetic de ordinul I. Cunoscndu-se
constanta de vitez k = 2,7
.
10
-3
min
-1
, s se determine viteza de reacie n
momentul iniial i timpul de njumtire:
A. 4,32.10
-3
mol/L min; 256,6 minute
B. 4,32.10
-2
mol/L sec; 256,6 minute
C. 4,32.10
-3
mol/L min; 4,27 h
D. 4,32.10
-2
mol/L sec; 4,27 h
E. 4,32.10
-4
mol/L sec; 4,27 minute

64. Care din reaciile chimice sunt favorizate de creterea temperaturii ?
A. orice reacie catalizat
B. orice reacie endoterm
C. reaciile necatalizate
D. reaciile care decurg cu absorbie de cldur
E. reaciile care decurg cu degajare de cldur

65. Cunoscnd c energia de activare a reaciei de descompunere a apei
oxigenate este:
18 kcal/mol, pentru reacia necatalizat
12 kcal/mol, n prezena unui catalizator de platin coloidal
5,5 kcal/mol, n prezena enzimei catalaz
In care situaie viteza de descompunere este mai mare ?
A. nici unul din catalizatorii amintii nu mresc viteza de reacie
B. n prezena unui catalizator de platin coloidal
C. n prezena catalizatorului n care energia de activare a reaciei este mai
mic
D. n prezena catalazei
E.
fara catalizator

66. La care dintre urmtoarele reacii ordinul de reacie este greit ?
A. Br
2
2Br ; n=1
B. H
2
+ I
2
2HI ; n=3
C. 2NO + O
2
2NO
2
; n=2
D. Cl
2
+ HCOOH 2HCl + CO
2
; n=2
E. CH
3
OH + CH
3
COOH 2H
2
O + CH
3
COOCH
3
; n=2

67. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la viteza de reacie sunt
corecte?
A. este influenat de valoarea temperaturii i de suprafaa de contact
B. este influenat numai peste o anumit valoare de temperatur
C. este influenat de natura catalizatorilor i de concentraia reactanilor
D. este influenat de coeficienii de compresibilitate i de entalpia reactanilor
E. este influenat de vasul de reactie in care se produce reacia

68. Care din urmtoarele afirmaii sunt corecte?
A. creterea vitezei de reacie cu temperatura se explic prin creterea energiei
cinetice a moleculelor reactanilor;
B. din panta dreptei obinut prin reprezentarea grafic a 1nK n funcie de 1/T
se poate determina grafic valoarea energiei de activare;
C. viteza de reacie este cu att mai mare cu ct energia de activare este mai
mic ;
D. pentru ca o reacie chimic s aib loc este suficient ca moleculele
reactanilor s se ciocneasc ntre ele.
E. Viteza de reacie nu este influenat de tria ionic

69. n care dintre urmtoarele reacii variaia entalpiei libere a sistemului
este G = 0 ?
A. H
2
+ I
2
2HI
B. 2CuCl
2(aq)
+ 4KI
(aq)
= 2CuI
(s)
+ 4KCl
(aq)
+ I
2(aq)

C. N
2
+ 3H
2
2NH
3

D. CaCO
3
+ HCl = CaCl
2
+ H
2
O + CO
2

E. H
2
CO
3
= CO
2
+ H
2
O

70. Reaciile chimice care decurg n soluii se pot clasifica, cu urmtoarele
excepii:
B) reacii foarte rapide care pot decurge fie ntre ioni, de exemplu:
AgCl Cl Ag +
+

O H OH H
2
+
+

B) reacii rapide ce au o valoare mare a factorului steric (10
6
10
8
) i au reactivitate
mic, de exemplu: ( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
3
ridicat, concentraiei, de exemplu:
O H OH O H
2 3
2 +
+

3
joas, concentraiei, de exemplu:
O H OH O H
2 3
2 +
+

( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi

excepii:
A) reacii foarte rapide care au un factor steric mai mic ca unitatea,special formarea
solveni.
B) reacii foarte rapide care au un factor steric mai mic ca unitatea,
de exemplu: ( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
3
la aceste reacii nregistrndu-se o scdere a constantei de vitez cu creterea
3 5 2 3 5 2

3
la aceste reacii nregistrndu-se o cretere a constantei de vitez cu creterea
3 5 2 3 5 2

( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi

excepii:
A) reacii rapide ce au o valoare mic a factorului steric (10
6
10
8
), care se petrec
exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
B) reacii rapide ce au o valoare mic a factorului steric (10
6
10
8
), care se petrec
exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi

C) reacii rapide ce au o valoare mare a factorului steric (10
6
10
8
), care se petrec
ntre ionii compleci cu modificarea legturilor coordinative i au reactivitate mare,
de exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
D) reacii rapide ce au o valoare mic a factorului steric (10
6
10
8
), care se petrec
exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi
E) reacii rapide ce au o valoare mic a factorului steric (10
6
10
8
), care se petrec
exemplu:
( ) [ ] +
+
CNS O H Cr
3
6
2
produi

excepii:
A) reacii lente care au un factor steric mai mare ca unitatea, n mod special
formarea srurilor cuaternare de amoniu din amine teriare i halogenuri alcaline n
diferii solveni.
B) reacii lente care au un factor steric mai mic ca unitatea, n mod special formarea
solveni.
C) reacii lente care au un factor steric mai mic ca unitatea, n mod special formarea
D) reacii lente care au un factor steric mai mare ca unitatea, n mod special
formarea srurilor ternare de amoniu din amine teriare i ap.
E) reacii lente care au un factor steric egal cu unitatea, n mod special formarea

74. Cu privire la ecuaia Brnsted i Bjerrum, care constituie o baz
de discuie pentru analizarea influenei diferiilor factori asupra vitezei de
reacie n soluii sunt adevrate afirmaiile:
micorarea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii nu sunt solvatai de
solvent, dar complexul activat este, coeficientul de activitate al complexului
este mai mare dect ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia
va avea vitez mai mare dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul
activat, exemplul evident l constituie valoarea mare a vitezei de reacie de
formare a srurilor cuaternare de amoniu n solvent de nitrobenzen, n
comparaie cu benzenul, complexul activat fiind o substan polar care este
solvatat n nitrobenzen, dar nu i n benzen.
vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de solvent, dar
complexul activat nu este, coeficientul de activitate al complexului este mai
mic dect ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va avea
vitez mai mic dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul activat,
exemplul evident l constituie valoarea mare a vitezei de reacie de formare a
srurilor cuaternare de amoniu n solvent de nitrobenzen, n comparaie cu
benzenul, complexul activat fiind o substan polar care este solvatat n
benzen, dar nu i n nitrobenzen.
complexul activat este, coeficientul de activitate al complexului este mai mic
dect ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va avea vitez
mai mare dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul activat, exemplul
evident l constituie valoarea mare a vitezei de reacie de formare a srurilor
cuaternare de amoniu n solvent de nitrobenzen, n comparaie cu benzenul,
complexul activat fiind o substan polar care este solvatat n nitrobenzen,
dar nu i n benzen.
D) Dac ns reacia se desfoar ntr-un solvent care solvateaz reactanii mai
A
i
B
solvatai.
A
i
B
solvatai.

reacie n soluii sunt false afirmaiile:
vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de solvent, dar
complexul activat nu este, coeficientul de activitate al complexului este mai
mic dect ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va avea
vitez mai mic dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul activat,
exemplul evident l constituie valoarea mare a vitezei de reacie de formare a
srurilor cuaternare de amoniu n solvent de nitrobenzen, n comparaie cu
benzen, dar nu i n nitrobenzen.
complexul activat este, coeficientul de activitate al complexului este mai mic
dect ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va avea vitez
mai mare dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul activat, exemplul
evident l constituie valoarea mare a vitezei de reacie de formare a srurilor
cuaternare de amoniu n solvent de nitrobenzen, n comparaie cu benzenul,
complexul activat fiind o substan polar care este solvatat n nitrobenzen,
dar nu i n benzen.
A
i
B
solvatai.
A
i
B
solvatai.

reacie n soluii sunt adevrate afirmaiile:
A) Dac ns reacia se desfoar ntr-un solvent care solvateaz reactanii mai
A
i
B
sunt mici), reacia se
va desfura cu o vitez mai mic dect ntr-un solvent n care reactanii
nu sunt solvatai.
B) Gradul de solvatare al reactanilor i a complexului activat influeneaz
mrirea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii nu sunt solvatai de
solvent, dar complexul activat este, coeficientul de activitate al
complexului este mai mic dect ntr-un solvent care nu solvateaz
complexul, iar reacia va avea vitez mai mare dect ntr-un solvent ce nu
solvateaz complexul activat, exemplul evident l constituie valoarea mare
a vitezei de reacie de formare a srurilor cuaternare de amoniu n solvent
de nitrobenzen, n comparaie cu benzenul, complexul activat fiind o
substan polar care este solvatat n nitrobenzen, dar nu i n benzen.
C) Gradul de solvatare al reactanilor i a complexului activat influeneaz
mrirea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de
solvent, dar complexul activat nu este, coeficientul de activitate al
complexul, iar reacia va avea vitez mai mic dect ntr-un solvent ce nu
A
i
B
sunt mari), reacia se
va desfura cu o vitez mai mare dect ntr-un solvent n care reactanii
nu sunt solvatai.
E) Gradul de solvatare al reactanilor i a complexului activat influeneaz
complexului este mai mare dect ntr-un solvent care nu solvateaz
solvateaz reactantul, exemplul evident l constituie valoarea mare a
vitezei de reacie de formare a srurilor cuaternare de amoniu n solvent de
nitrobenzen, n comparaie cu benzenul, complexul activat fiind o

n soluii sunt false afirmaiile:
A) Dac ns reacia se desfoar ntr-un solvent care solvateaz reactanii mai
A
i
B
va desfura cu o vitez mai mic dect ntr-un solvent n care reactanii nu
sunt solvatai.
este mai mic dect ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia
mrirea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de solvent,
dar complexul activat nu este, coeficientul de activitate al complexului este
mai mic dect ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va
avea vitez mai mic dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul
solvatat n benzen, dar nu i n nitrobenzen.
A
i
B
va desfura cu o vitez mai mare dect ntr-un solvent n care reactanii nu
sunt solvatai.
va avea vitez mai mare dect ntr-un solvent ce nu solvateaz reactantul,
exemplul evident l constituie valoarea mare a vitezei de reacie de formare
a srurilor cuaternare de amoniu n solvent de nitrobenzen, n comparaie cu
nitrobenzen, dar nu i n benzen.

A) Dac 1 >
AB
B A
, atunci
0
k k
complexul activat au structuri diferite, sau la reacii monomoleculare
cnd raportul 1 >
A
A
.
B) Dac 1 >
AB
B A
, atunci
0
k k
, cazul este ntlnit cnd
produsul de reacie i complexul activat au structuri asemntoare, sau la
reacii bimoleculare cnd raportul 1 >
A
A
.
C) Dac 1
AB
B A
, atunci
0
k k
, cazul este ntlnit cnd produii de
reacie i complexul activat au structuri asemntoare, sau la reacii
bimoleculare cnd raportul 1
A
A
.
D) Dac 1
AB
B A
, atunci
0
k k
complexul activat au structuri asemntoare, sau la reacii
monomoleculare cnd raportul 1
A
A
. Exemplul se poate
evidenia urmrind desfurarea reaciei de descompunere a pentoxidei
de azot n diferii solveni,
E) Dac 1 <
AB
B A
, atunci
0

A
complexul activat au structuri asemntoare, sau la reacii
monomoleculare cnd raportul 1
A
A
.

complexului este mai mare dect ntr-un solvent care nu solvateaz
mrirea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de
micorarea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de
solvateaz complexul activat, exemplul evident l constituie valoarea mic

A) Dac reacia se desfoar ntr-un solvent care solvateaz reactanii mai puin
dect complexul activat, (coeficienii
A
i
B
desfura cu o vitez mai mic dect ntr-un solvent n care reactanii nu
sunt solvatai.
mrirea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de solvent,
dar complexul activat nu este, coeficientul de activitate al complexului este
mai mic dect ntr-un solvent care nu solvateaz complexul, iar reacia va
avea vitez mai mic dect ntr-un solvent ce nu solvateaz complexul
solvatat n benzen, dar nu i n nitrobenzen.
C) Dac ns reacia se desfoar ntr-un solvent care solvateaz reactanii mai
A
i
B
va desfura cu o vitez mai mare dect ntr-un solvent n care reactanii nu
sunt solvatai.
micorarea vitezei de reacie. Reacia n care reactanii sunt solvatai de
solvateaz complexul activat, exemplul evident l constituie valoarea mare a
vitezei de reacie de formare a srurilor cuaternare de amoniu n solvent de
nitrobenzen, n comparaie cu benzenul, complexul activat fiind o substan
polar care este solvatat n benzen, dar nu i n nitrobenzen.
A
i
B
va desfura cu o vitez mai mic dect ntr-un solvent n care reactanii nu
sunt solvatai.

G , sunt false afirmaiile:

G cuprinde

es
datorat interaciunii electrostatice dintre moleculele de reactani, ea depinde
de constanta dielectric a mediului
B) entalpia liber de activare
G cuprinde

es
complexul activat, ea depinde de constanta dielectric a mediului
C) entalpia liber de activare
G cuprinde

es
complexul activat,
G nu depinde de constanta dielectric a

mediului
G cuprinde

es
G ,
sunt false afirmaiile:
G cuprinde

es
datorat interaciunii electroosmotice dintre moleculele de reactani, ea depinde de
constanta dielectric a mediului
B)
0
G entalpia liber de activare n absena forelor electrostatice
C)
0
G entalpia liber de activare n prezena forelor electrostatice
G nu depinde de constanta dielectric a mediului

G cuprinde

es
G ,
sunt false afirmaiile:
A)

moleculele de reactani i alte particule cu sarcin electric care particip la reacia
chimic, ea depinde de tria ionic a soluiei.
B)

moleculele de reactani i alte particule cu sarcin electric care nu particip la
reacia chimic, ea nu depinde de tria ionic a soluiei.
C)

moleculele de reactani i alte particule cu sarcin electric care nu particip la
reacia chimic, ea depinde de tria ionic a soluiei.
D)

moleculele de reactani i cele ale complexului activat cu sarcin electric care
particip la reacia chimic, ea depinde de tria ionic a soluiei.
G cuprinde

es

activare ale reaciilor n soluie, a clasificat reaciile c u urmtoarele excepii:
A) Reacii lente, cum sunt reaciile monomoleculare cu factori de frecven
foarte mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i

B) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu valori negative, a cror vitez

de reacie crete cu presiunea.
C) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mari, cu
3
16 14 cm V =

mol / i

D) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu valori pozitive, a cror vitez

E) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i

de reacie scade cu presiunea.

activare ale reaciilor n soluie, a clasificat reaciile n:
A) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven
foarte mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i

B) Reacii normale cu factor de frecven normal ( ) moli L/ 10
10
,
S
apropiat de zero,
V are valoare uor negativ, sunt uor accelerate de

temperatur.
C) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven
foarte mari, cu
3
16 14 cm V =

mol / i

D) Reacii normale cu factor de frecven normal ( ) moli L/ 10
10
,
S
apropiat de zero,
V are valoare uor pozitiv, sunt uor accelerate de

presiune.
E) Reacii normale cu factor de frecven normal ( ) moli L/ 10
10
,
S
apropiat de zero,

presiune.

A) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i

10
,
S
apropiat de zero,

temperatur.
C) Reacii rapide cu
S i
V pozitive, sunt ncetinite cu creterea presiunii.
V are valori de max mol cm / 10 8

3
.
D) Reacii rapide cu
S i
V negative, sunt ncetinite cu creterea

presiunii.

3
.
10
,
S
apropiat de zero,

presiune.

A) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu valori pozitive, a cror vitez de

B) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte
mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i

C) Reacii rapide cu
S i

3
.
D) Reacii rapide cu
S i

presiunii.

3
.
E) Reacii rapide cu
S i
V pozitive, sunt accelerate cu creterea

presiunii.

3
.

activare ale reaciilor n soluie, a clasificat reaciile, cu urmtoarele excepii:
A) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de
frecven foarte mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu
valori negative, a cror vitez de reacie crete cu presiunea.
10
,
S apropiat de zero,
V are valoare uor negativ, sunt uor

accelerate de temperatur.
C) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de
frecven foarte mari, cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu
valori negative, a cror vitez de reacie crete cu presiunea.
D) Reacii normale cu factor de frecven normal ( ) moli L/ 10
10
,
S apropiat de zero,
V are valoare uor pozitiv, sunt uor

accelerate de presiune.
10
,
S apropiat de zero,
V are valoare uor negativ, sunt uor

accelerate de presiune.

activare ale reaciilor n soluie, a clasificat reaciile, cu urmtoarele excepii:
A) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven
foarte mici, cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu valori negative, a
cror vitez de reacie crete cu presiunea.
10
,
S
apropiat de zero,
V are valoare uor negativ, sunt uor accelerate

de temperatur.
C) Reacii rapide cu
S i
V pozitive, sunt ncetinite cu creterea

presiunii.

3
.
D) Reacii rapide cu
S i

presiunii.

3
.
10
,
S
apropiat de zero,
V are valoare uor negativ, sunt uor accelerate

de presiune.

activare ale reaciilor n soluie, cu urmtoarele excepii:
A) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte mici,
cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu valori pozitive, a cror vitez de reacie crete

cu presiunea.
B) Reacii lente, cum sunt reaciile bimoleculare cu factori de frecven foarte mici,
cu
3
16 14 cm V =

mol / i
S cu valori negative, a cror vitez de reacie crete

cu presiunea.
C) Reacii rapide cu
S i

3
.
D) Reacii rapide cu
S i
V negative, sunt ncetinite cu creterea presiunii.

3
.
E) Reacii rapide cu
S i
V pozitive, sunt accelerate cu creterea presiunii.

3
.

91. Cu privire la studiul cinetic al reaciilor nlnuite ramificate sunt adevrate
afirmaiile:
A) Lungimea lanului se poate scrie:

=
1
L
B) Pentru o probabilitate de ramificare mare, viteza reaciei va fi finit i deci avem
o reacie cu lanuri drepte.
C) Lungimea lanului se poate scrie:

=
1
L
D) Pentru o probabilitate de ramificare mic, viteza reaciei va fi finit i deci avem
E) Exemple tipice de reacii n lan ramificat sunt arderile care pot duce la implozii,
reaciile oxigenului cu halogenii.
92. Cu privire la studiul cinetic al reaciilor nlnuite ramificate sunt false
afirmaiile:

=
1
L

=
1
L
D) Pentru o probabilitate de ramificare mic, viteza reaciei va fi finit i deci avem
E) Exemple tipice de reacii n lan ramificat sunt arderile care pot duce la implozii,
reaciile oxigenului cu halogenii.
93. Cu privire la studiul cinetic al reaciilor nlnuite ramificate sunt adevrate
afirmaiile:

=
1
L

=
1
L
D) Viteza de reacie este:
+
=
i
v
v

.
E) Viteza de reacie este:

=
i
v
v

94. Cu privire la studiul cinetic al reaciilor nlnuite ramificate sunt false
afirmaiile:

=
1
L

=
1
L
D) Viteza de reacie este:
+
=
i
v
v

.
E) Viteza de reacie este:

=
i
v
v

95. Cu privire la deflagraie sunt adevrate afirmaiile:
A) radicali sau atomi liberi ce vor difuza n straturile vecine iar reacia se va
propaga n ntreg amestecul de la strat la strat;
B) n locul unde se produce reacia va crete temperatura care se va transmite prin
convecie termic;
C) creterea temperaturii va ridica volumul provocnd o und de presiune ce se va
propaga n restul lichidului cu viteza sunetului
D) creterea temperaturii va ridica presiunea provocnd o und de presiune ce se va
propaga n restul gazului cu viteza sunetului
E) Deplasarea amestecului lichid sub forma undei de combustie se numete
deflagraie

96. Cu privire la deflagraie sunt false afirmaiile:
A) radicali sau atomi liberi ce vor difuza n straturile vecine iar reacia se va
propaga n ntreg amestecul de la strat la strat;
B) n locul unde se produce reacia va crete temperatura care se va transmite prin
convecie termic;
C) creterea temperaturii va ridica volumul provocnd o und de presiune ce se va
propaga n restul lichidului cu viteza sunetului
D) creterea temperaturii va ridica presiunea provocnd o und de presiune ce se va
propaga n restul gazului cu viteza sunetului
E) Deplasarea amestecului lichid sub forma undei de combustie se numete
deflagraie

97. Cu privire la regulatorii din reaciile polimerice sunt adevrate
afirmaiile:
A) regulatorii sunt utilizai n procesele tehnologice de polimerizare
B) regulatorii sunt substane ce pot realiza transfer de sarcin i sunt folosite la
controlul masei moleculare a polimerului
C) regulatorii sunt substane ce pot realiza transfer de sarcin i sunt folosite la
controlul vscozitatii cinetice a polimerului
D) regulatorii sunt substane ce pot realiza transfer de sarcin i sunt folosite la
controlul vscozitatii dinamice a polimerului
E) n polimerizarea dienelor se folosete ca regulator dodecil-mercaptanul i
structurile tridimensionale ce modific proprietile electrice ale acestuia.

98. Cu privire la regulatorii din reaciile polimerice sunt false afirmaiile:
A) regulatorii sunt utilizai n procesele tehnologice de polimerizare
B) regulatorii sunt substane ce pot realiza transfer de sarcin i sunt folosite la
controlul masei moleculare a polimerului
C) regulatorii sunt substane ce pot realiza transfer de sarcin i sunt folosite la
controlul vscozitatii cinetice a polimerului
D) regulatorii sunt substane ce pot realiza transfer de sarcin i sunt folosite la
controlul vscozitatii dinamice a polimerului
E) n polimerizarea dienelor se folosete ca regulator dodecil-mercaptanul i
structurile tridimensionale ce modific proprietile electrice ale acestuia.

99. Pot fi copolimerizari urmtoarele reacii:
A) esterii maleici cu stirenul;
B) esterii anorganici cu stirenul;
C) ester fumaric cu butanul.
D) ester fumaric cu izobutena.
E) anhidrida maleic cu benzen

100. Nu pot fi copolimerizari urmtoarele reacii:
A) esterii maleici cu stirenul;
C) ester fumaric cu butanul.

101. Pot fi copolimerizari urmtoarele reacii:
A) ester fumaric cu butanul
C) anhidrida maleic cu stilben

102. Nu pot fi copolimerizari urmtoarele reacii:
A) ester fumaric cu butanul
C) anhidrida maleic cu stilben

103. Cu privire la viteza de reactie sunt adevarate afirmatiile:
A) n cinetica chimic viteza de reacie este dat de variaia concentraiei n
unitatea de timp.
B) n hidrodinamica viteza de reacie este dat de variaia concentraiei n unitatea
de timp.
C) pentru o reacie chimic de tipul:
i
A
i
= 0,
i
este coeficientul stoechiometric
al substanei A
i
, semnul (-) este atribuit pentru reactani, iar semnul (+) este atribuit
pentru produii de reacie.
D) pentru o reacie chimic de tipul:
i
A
i
= 0,
i
al substanei A
i
, semnul (-) este atribuit pentru produii de reacie deoarece ei se
consum n reacie, iar semnul (+) este atribuit pentru reactani deoarece ei se
formeaz n reacie.
E) pentru o reacie chimic de tipul:
i
A
i
= 0,
i
al substanei A
i
, semnul (-) este atribuit pentru produii de reacie, iar semnul (+)
este atribuit pentru reactani.

104. Cu privire la viteza de reactie nu sunt adevarate afirmatiile:
A) n cinetica chimic viteza de reacie este dat de variaia concentraiei n
unitatea de timp.
B) n hidrodinamica viteza de reacie este dat de variaia concentraiei n unitatea
de timp.
C) pentru o reacie chimic de tipul:
i
A
i
= 0,
i
al substanei A
i
, semnul (-) este atribuit pentru reactani, iar semnul (+) este atribuit
pentru produii de reacie.
D) pentru o reacie chimic de tipul:
i
A
i
= 0,
i
al substanei A
i
, semnul (-) este atribuit pentru produii de reacie deoarece ei se
consum n reacie, iar semnul (+) este atribuit pentru reactani deoarece ei se
formeaz n reacie.
E) pentru o reacie chimic de tipul:
i
A
i
= 0,
i
al substanei A
i
, semnul (-) este atribuit pentru produii de reacie, iar semnul (+)
este atribuit pentru reactani.

105. Pentru o reacie chimic de tipul:
i
A
i
= 0, sunt adevarate afirmatiile:
A)
i
este numrul de moli de substan A
i
existeni la timpul t ,
B)
i
este coeficientul stoechiometric al substanei A
i
, semnul (-) este atribuit
pentru reactani
C)
i
i
pentru produsii de reactie
D)
i
i
, semnul (+) este atribuit
E)
i
i
pentru reactani

106. Pentru o reacie chimic de tipul:
i
A
i
= 0, nu sunt adevarate
afirmatiile:
A)
i
este numrul de moli de substan A
i
existeni la timpul t ,
B)
i
i
pentru reactani
C)
i
i
D)
i
i
E)
i
i
pentru reactani

107. Cu privire la avansarea reactiei, sunt adevarate afirmatiile:
A) Avansarea reaciei este definit prin raportul dintre N
i
i
i

B) Avansarea reaciei este definit prin raportul dintre numrul de moli transformai
i coeficientul stoechiometric
C) Avansarea reaciei este definit prin raportul dintre coeficientul stoechiometric
i

i numrul de moli transformai N
i

D) Avansarea reaciei este definit prin raportul dintre
i
i N
i

E) Avansarea reaciei este definit prin raportul dintre numrul de moli total din
sistemi N
i
i viteza de reactie
i

108. Cu privire la avansarea reactiei, nu sunt adevarate afirmatiile:
A) Avansarea reaciei este definit prin raportul dintre N
i
i
i

B) Avansarea reaciei este definit prin raportul dintre numrul de moli transformai
i coeficientul stoechiometric
C) Avansarea reaciei este definit prin raportul dintre coeficientul stoechiometric
i

i numrul de moli transformai N
i

D) Avansarea reaciei este definit prin raportul dintre
i
i N
i

E) Avansarea reaciei este definit prin raportul dintre numrul de moli total din
sistemi N
i
i viteza de reactie

PARTEA A II A SISTEME DISPERSE
FENOMENE DE ADSORBTIE
COMPLEMENT SIMPLU

1. O formulare de origine experimental a fost dat pentru adsorbie la
interfaa solid-fluid de ctre Freundlich-Travers prin ecuaia :

A) m c
n
a
m
x
+ = lg
1
lg lg ;
B) c
n
a
m
x
lg
1
lg lg + = ;
C) c
n
a
m
x
lg
1
lg + = ;
D) c
n
a
m
x
lg
1
lg = ;
E) c
n
a
m
x
lg
1
lg =


A) c
m
a
m
x
lg
1
lg lg = ;
B) c
n
a
m
x
lg
1
lg lg = ;
C) c
m
a
m
x
lg
1
lg lg + = ;
D) c
n
a
m
x
lg
1
lg lg + = ;
E) c
n
a
m
x
lg
1
lg =

3. Izoterma de adsorbie se poate astfel reprezenta n coordonatele :

A. concentraia de echilibru funcie de adsorbia specific;
B. adsorbia specific funcie de concentraia de echilibru;
C. cantitatea de adsorbant funcie de concentraia de echilibru;
D. concentraia de echilibru funcie de cantitatea de adsorbant;
E. cantitatea de substan adsorbit funcie de cantitatea de adsorbant.


A) cantitatea de adsorbant funcie de adsorbia specific;
B) cantitatea de substan adsorbit funcie de concentraia de echilibru;
C) cantitatea de adsorbant funcie de concentraia de echilibru;
D) adsorbia specific funcie de concentraia de echilibru;
E) adsorbia relativ funcie de concentraia de echilibru;

5. n ecuaia Freundlich-Travers care caracterizeaz fenomenele de adsorbie
solid-fluid, semnificaia mrimilor este :
A) x reprezint cantitatea de substan adsorbit;
B) x reprezint cantitatea de substan adsorbant ;
C) m reprezint cantitatea de substan adsorbit ;
D) a reprezint constant care depinde de natura adsorbantului ;
E) a reprezint constant care depinde de natura substanei adsorbite.

x/m reprezint :
A) absorbia specific ;
B) constant ce caracterizeaz substana adsorbit ;
C) constant depinznd de natura fizic a cuplului adsorbant-adsorbit ;
D) adsorbia specific;
E) adsorbia care reprezint raportul ntre cantitatea de adsorbant i cantitatea de
substan adsorbit.

x/m reprezint :
A) adsorbia care reprezint raportul ntre cantitatea de adsorbant i cantitatea de
substan adsorbit;
B) cantitatea de suprafa adsorbit de 1 gram adsorbant;
C) constant depinznd de natura fizic a cuplului adsorbant-adsorbit ;
D) constant ce caracterizeaz substana adsorbit ;
E) absorbia specific

8. Dup mrimea cldurii de adsorbie se pot distinge urmtoarele cazuri:
A) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mare, cteva kcal/mol, se vorbete de
adsorbie fizic
B) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mare, se vorbete de adsorbie fizic
C) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, se vorbete de adsorbie chimic
D) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, legturile dintre adsorbant i
adsorbat sunt de natur fizic.
E) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, legturile dintre adsorbant i
adsorbat sunt de natur chimic

adsorbie chimic
C) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, se vorbete de adsorbie chimic
D) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mare, legturile dintre adsorbant i
E) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, se vorbete de chemosorbie.

10. Dac fenomenul de adsorbie are loc n condiii izoterme este adevrat
afirmaia:
A) volumul adsorbit este o funcie de concentraie;
B) cantitatea adsorbit este o funcie de volum;
C) volumul adsorbit este o funcie de presiune, de exemplu n cazul soluiilor;
D) cantitatea adsorbit este o funcie de presiune;
E) cantitatea adsorbit este o funcie de concentraie.

11. Dac fenomenul de adsorbie are loc n condiii izoterme este adevrat
afirmaia:
A) volumul adsorbit este o funcie de concentraie, de exemplu n cazul soluiilor;
B) cantitatea adsorbit este o funcie de volum, de exemplu n cazul soluiilor;
C) volumul adsorbit este o funcie de presiune, de exemplu n cazul soluiilor;
D) cantitatea adsorbit este o funcie de presiune, de exemplu n cazul fluidelor
gazoase;
E) volumul adsorbit este o funcie de presiune, de exemplu n cazul fluidelor
gazoase.

12. n ceea ce privete fenomenul de adsorbie care dintre urmtoarele
afirmaii este fals:
A) Fenomenul de adsorbie este un fenomen de echilibru;
B) volumul adsorbit este o funcie de cantitatea de adsorbant, de exemplu, n cazul
fluidelor gazoase;
C) n cazul adsorbiei fizice, echilibrul reversibil se stabilete rapid, la temperaturi
joase.;
D) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mare (cteva zeci de kcal/mol) avem de-
a face cu o adsorbie chimic;
E) volumul adsorbit este o funcie de presiune.

afirmaii este fals:
A) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mare (cteva zeci de kcal/mol) avem de-
a face cu o adsorbie chimic;
B) volumul adsorbit este o funcie de cantitatea de adsorbant, de exemplu, n cazul
fluidelor gazoase;
C) n cazul adsorbiei fizice, echilibrul reversibil se stabilete lent, la temperaturi
joase.;
D) Fenomenul de adsorbie este un fenomen de echilibru;

14. n ceea ce privete fenomenul de adsorbie solid-lichid care dintre
urmtoarele afirmaii este adevrat:
A) n urma adsorbiei, concentraia soluiei se modific att ca urmare a concentrrii
solvitului, ct i a solventului;
B) n urma adsorbiei, concentraia soluiei nu se modific datorit concentrrii
C) concentrarea substanelor pe suprafaa solidelor din soluii este cunoscut ca
adsorbie solid-gaz;
D) Adsorbia la interfaa solid-lichid se exprim de obicei prin cantitatea de solvit
adsorbit per mililitru de adsorbant;
E) Adsorbia la interfaa solid-lichid se exprim de obicei prin numrul de moli de
adsorbant adsorbii per gram de solvit.

urmtoarele afirmaii este fals:
A) Adsorbia solid-soluie i gsete, de asemenea, vaste aplicaii n procesele de
separare i concentrare a amestecurilor
B) Adsorbia la interfaa solid-lichid se exprim de obicei prin numrul de moli
de solvit adsorbii per gram de adsorbant;
adsorbie solid-lichid;
D) n urma adsorbiei, concentraia soluiei nu se modific datorit concentrrii
E) n urma adsorbiei, concentraia soluiei se modific att ca urmare a
concentrrii solvitului, ct i a solventului;

16. Legarea adsorbatului de adsorbant n cazul adsorbiei din soluii poate
avea loc prin unul din urmtoarele mecanisme:
A) legturi hidrofobe ntre prile polare
B) legturi hidrofile ntre prile nepolare
C) schimb ionic
D) interaciuni nepolare
E) legturi fizice.

avea loc prin unul din urmtoarele mecanisme:
A) interaciune magnetic
B) interaciune electrostatic
C) legturi hidrofile ntre prile nepolare
D) interaciuni nepolare
E) legturi fizice.

FENOMENE DE ADSORBTIE
COMPLEMENT MULTIPLU


A)
n
c a
m
x
1
= ;
B) c
n
a
m
x
lg
1
lg lg + = ;
C)
n
c a
m
x
1
= ;
D)
n
c a
m
x
1
+ = ;
E)
n
c a
m
x
1
=

x/m reprezint :
A) cantitatea de suprafa adsorbit de 1 gram adsorbant;
B) absorbia specific constant ce caracterizeaz substana adsorbit;
C) constant depinznd de natura fizic a cuplului adsorbant-adsorbit;
D) adsorbia care reprezint raportul ntre cantitatea de adsorbant i cantitatea de
substan adsorbit;
E) adsorbia specific.

3. Cu privire la fenomenul de adsorbie sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A) nu este un fenomen de echilibru;
B) este fenomenul de ptrundere a moleculelor unui corp n stratul superficial al
altui corp;
C) este fenomenul de ptrundere a moleculelor unui corp n stratul profund al altui
corp;
D) apare la concentrarea unei substane la suprafaa de separare a dou faze;
E) este nsoit de reacie exoterm.

4. Cu privire la fenomenul de adsorbie sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A) este nsoit de reacie exoterm;
B) este fenomenul de ptrundere a moleculelor unui corp n stratul profund al altui
corp;
C) este fenomenul care apare la concentrarea unei substane la suprafaa unui lichid
i gaz;
D) este nsoit de o degajare de cldur;
E) este un fenomen de echilibru

5. Dup natura interfeelor la care se produce adsorbia, aceasta poate fi de
mai multe tipuri:
A) adsorbie la interfaa solid-gaz;
B) adsorbie la interfaa gaz-gaz;
C) adsorbie la interfaa lichid-gaz;
D) adsorbie la interfaa lichid-lichid;
E) adsorbie la interfaa lichid-solid.

adsorbie fizic
C) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, se vorbete de adsorbie fizic
D) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, legturile dintre adsorbant i
adsorbat sunt de natur chimic.
E) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, legturile dintre adsorbant i

A) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, de ordinul de mrime al cldurilor
de vaporizare sau lichefiere, cteva kcal/mol, se vorbete de adsorbie fizic
B) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mare, de ordinul de mrime al cldurilor
de vaporizare sau lichefiere, cteva kcal/mol, se vorbete de adsorbie fizic
C) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, de ordinul de mrime al cldurilor
de vaporizare sau lichefiere, cteva kcal/mol, se vorbete de chemosorbie;
D) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mare (cteva zeci de kcal/mol) avem de-
a face cu o adsorbie chimic sau chemosorbie;
E) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic, de ordinul de mrime al cldurilor
de vaporizare sau lichefiere, cteva kcal/mol, se vorbete de adsorbie chimic.

8. Cu privire la fenomenul de adsorbie sunt adevarate urmtoarele:
A) fenomenul de ptrundere a moleculelor unui corp n stratul profund al altui
corp.
B) este nsoit de o degajare de cldur
C) este nsoit de reacie exoterm;
D) este nsoit de absorbie de cldur;
E) este nsoit de reacie endoterm

9. Cu privire la fenomenul de adsorbie sunt false urmtoarele:
A) Fenomenul de adsorbie apare la concentrarea unei substane la suprafaa de
separare a dou faze;
B) Fenomenul de adsorbie este nsoit de o degajare de cldur;
C) Fenomenul de adsorbie nu este nsoit de o degajare de cldur;
D) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic avem de-a face cu o adsorbie
chimic;
E) Dac valoarea cldurii de adsorbie este mic avem de-a face cu o chemosorbie.

10. Cu privire la procesul de adsorbie sunt false urmtoarele
A) fenomenul de adsorbie este un fenomen de echilibru;
B) adsorbia poate apare la interfaa solid-gaz
C) adsorbia poate apare la interfaa gaz-gaz
D) adsorbia poate apare la interfaa lichid-solid
E) izoterma de adsorbie se poate reprezenta n coordonatele x/m funcie de lg C.

11. Dac fenomenul de adsorbie are loc n condiii izoterme sunt adevrate
afirmaiile:
A) volumul adsorbit este o funcie de concentraie;
B) cantitatea adsorbit este o funcie de concentraie;
C) volumul adsorbit este o funcie de presiune;
D) cantitatea adsorbit este o funcie de presiune;
E) cantitatea adsorbit este o funcie de volum.

12. Dac fenomenul de adsorbie are loc n condiii izoterme sunt false
urmtoarele:
A) cantitatea adsorbit este o funcie de concentraie;
B) volumul adsorbit este o funcie de concentraie;
C) cantitatea adsorbit este o funcie de natura adsorbantului;
D) volumul adsorbit este o funcie de presiune;
E) cantitatea adsorbit este o funcie de volum.

afirmaii sunt adevrate:
A) cantitatea adsorbit este o funcie de concentraie;
B) cantitatea adsorbit este o funcie de concentraie, de exemplu, n cazul
soluiilor;
C) cantitatea adsorbit este o funcie de concentraie, de exemplu, n cazul fluidelor
gazoase;
D) n cazul adsorbiei fizice natura solidului are o importan esenial;
E) n cazul adsorbiei fizice cantitatea de substan adsorbit are o importan
esenial

A) n cazul adsorbiei chimice, echilibrul reversibil se stabilete rapid, la
temperaturi joase.;
B) n cazul adsorbiei fizice, echilibrul reversibil se stabilete rapid, la temperaturi
joase.;
joase.;
D) n cazul acestui tip de adsorbie natura solidului are o importan esenial
E) cantitatea adsorbit este o funcie de concentraie.

A) n cazul adsorbiei chimice, echilibrul reversibil se stabilete rapid, la
temperaturi joase.;
B) n cazul adsorbiei fizice, echilibrul reversibil se stabilete rapid, la temperaturi
joase.;
joase.;

afirmaii sunt false:
A) n cazul adsorbiei fizice, echilibrul reversibil se stabilete rapid, la temperaturi
joase.;
B) n cazul adsorbiei chimice, echilibrul reversibil se stabilete rapid, la
temperaturi joase.;
C) volumul adsorbit este o funcie de presiune
E) n cazul adsorbiei fizice, echilibrul reversibil se stabilete lent, la temperaturi
joase.;

afirmaii sunt false:
A) n cazul adsorbiei fizice, echilibrul reversibil se stabilete rapid, la temperaturi
ridicate;
B) n cazul adsorbiei fizice, echilibrul reversibil se stabilete lent, la temperaturi
joase.;
C) n cazul adsorbiei chimice, echilibrul reversibil se stabilete rapid, la
temperaturi ridicate;
D) n cazul adsorbiei fizice starea suprafetei solidului are o importan esenial;
E) n cazul adsorbiei fizice, echilibrul reversibil se stabilete lent, la temperaturi
mari.

urmtoarele afirmaii sunt false:
D) Adsorbia la interfaa solid-lichid se exprim de obicei prin numrul de moli de
solvit adsorbii per gram de adsorbant;

urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
D) Adsorbia la interfaa solid-lichid se exprim de obicei prin numrul de moli de
solvit adsorbii per gram de adsorbant;

avea loc prin mecanismele:
A) legturi hidrofobe ntre prile nepolare
B) schimb ionic
D) legturi hidrofobe ntre prile polare
E) formarea legturilor de hidrogen.

avea loc prin mecanismele:
A) legturi hidrofobe ntre prile polare
B) formarea legturilor de hidrogen.
D) schimb ionic
E) formarea legturilor deVan Der Walls.

22. Cu privire la coordonatele n care se poate astfel reprezenta izoterma de
adsorbie sunt false afirmaiile :

A) izoterma de adsorbie se poate reprezenta astfel: cantitatea de substan
adsorbant funcie de cantitatea de substana adsorbit;
B) izoterma de adsorbie se poate reprezenta astfel: concentraia de echilibru
funcie de adsorbia specific;
C) izoterma de adsorbie se poate reprezenta astfel: logaritmul zecimal al
adsorbia specific funcie de logaritmul concentraiei de echilibru;
D) izoterma de adsorbie se poate reprezenta astfel: concentraia de echilibru
funcie de cantitatea de adsorbant ;
E) izoterma de adsorbie se poate reprezenta astfel: adsorbia specific funcie de
concentraia de echilibru;


A) adsorbia specific funcie de concentraia de echilibru;
B) cantitatea de adsorbant funcie de adsorbia specific;
C) cantitatea de suprafa adsorbit de 1 gram adsorbant funcie de concentraia
de echilibru;
D) cantitatea de suprafa adsorbit de 1 kilogram adsorbant funcie de
concentraia de echilibru;
E) adsorbia relativ funcie de concentraia de echilibru;


A)
n
c a
m
x
1
+ = ;
B) c
n
a
m
x
ln
1
ln ln + = ;
C)
n
c a
m
x
1
+ = ;
D)
n
c a
m
x
1
= ;
E) c
n
a
m
x
lg
1
lg lg + =

25. Care dintre urmtoarele ecuaii nu este ecuaia Freundlich-Travers care
caractecterizeaz fenomenul de adsorbie la interfaa solid-fluid :

A)
n
c a
m
x
1
= ;
B) c
n
a
m
x
lg
1
lg lg + = ;
C) c
n
a
m
x
ln
1
ln ln = ;
D)
n
c a
m
x
1
= ;
E) c
n
a
m
x
ln
1
ln ln + =

PARTEA A II-A SISTEME DISPERSE
SURFACTANTI, EMULSII, GELURI, SUSPENSII
COMPLEMENT SIMPLU

1. Cu privire la surfactani este adevrata afirmaia :
A) surfactanii sunt agenii activi de profunzime;
B) surfactanii sunt substane chimice care, n soluii se concentreaz la
suprafa;
C) surfactanii sunt substane chimice care solubilizeaz materiale care au o
afinitate mare unele fa de altele.;
D) surfactanii prezinta o structur molecular simetric;
E) surfactanii sunt capabili sa modifice slab proprietile superficiale ale
lichidelor n care se dizolva.

A) Surfactantii prezint o structur molecular asimetric, una nepolar
ionizabil i alta puternic polara neionizabil;
B) Surfactanii prezint o structur molecular asimetric, una nepolar
neionizabil i alta puternic polar ionizabil.
C) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n ap, hidrofil, dar
este uor solubil n uleiuri
D) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n ap dar este uor
solubil n n lichide nepolare.
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n ap dar este uor
solubil n n lichide polare.

A) Partea nepolar din structura surfactanilor este solubil n lichide puternic
polare
B) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n lichide
nepolare
C) Partea nepolar din structura surfactanilor este solubil n ap (hidrofob)
i este lipofil
D) Partea nepolar din structura surfactanilor este solubil n ap (hidrofob)
dar nu este lipofil
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n ap
(hidrofob) dar este lipofil.
A) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n lichide
nepolare
B) Partea nepolar din structura surfactanilor este solubil n lichide polare
C) Partea nepolar din structura surfactanilor este hidrocarbonat;
D) Partea nepolar din structura surfactanilor este hidrofil
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n uleiuri.

A) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n lichide
nepolare
B) Partea nepolar din structura surfactanilor este solubil n lichide polare
C) Partea nepolar din structura surfactanilor este hidrocarbonat;
D) Partea nepolar din structura surfactanilor este hidrofil
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n uleiuri.

6. Datorit structurii lor moleculare, unele substane in soluie apoasa au tendina de a
se a adsorbi la interfaa soluie-vapori, pentru soluiile diluate n acest proces este
respectat urmtoarea ecuaia termo-dinamica a lui Gibbs:
A)
a d
d
RT ln
1
2

+ = ;
B)
a d
d
RT ln
1
2

=

C)
a d
d
RT ln
1
2

=

D)
a d RT ln
ln 1
2

=

E)
a
d
RT ln
1
2

=

7. Datorit structurii lor moleculare, unele substane n soluie apoas au tendina de a
A)
a d
d
RT ln
ln 1
2

+ = ;
B)
a d
d
RT lg
lg 1
2

+ =

C)
'
2
da
d
RT
a
=

D)
a d RT ln
ln 1
2

=

E)
a
d
RT ln
1
2

=

8. Datorit structurii lor moleculare, unele substane n soluie apoas au tendina de a
A)
'
2
da
d
RT
a
= ;
B)
' 2
ln
ln
a d
d
RT
a
=

C)
' 2
2
da
d
RT
a
=

D)
'
2
2
da
d
RT
a
=

E)
a
d
RT ln
1
2

=

9. Din clasa surfactanilor, utiliznd drept criteriu de clasificare aplicaiile lor, nu fac
parte:
A) emulgatorii
B) ageni spumani
C) agenii de udare
D) geluri
E) ageni de dispersare

10. Cu privire la caracteristicile surfactanilor neionici este adevrat afirmaia:
A) surfactanii neionici se caracterizeaz prin lipsa respingerii electrostatice ceea ce
ngreuneaz adsorbia lor pe suprafeele interfazice
B) surfactanii neionici realizeaz o scdere mai pronunat a tensiunii
superficiale la o concentraie echivalent
C) surfactanii neionici au o concentraie critic micelar mai mar e dect surfactanii
ionici care conin aceeai grup hidrofob
D) surfactanii neionici se caracterizeaz prin prezena respingerii electrostatice ceea
ce uureaz adsorbia lor pe suprafeele interfazice i agregarea lor n micelii
E) surfactanii neionici se caracterizeaz prin prezena respingerii electrostatice ceea

11. Cu privire la caracteristicile surfactanilor neionici este adevrat afirmaia:
A) surfactanii neionici au o concentraie critic micelar mai mar e dect surfactanii
ionici care conin aceeai grup hidrofil
B) surfactanii neionici au o concentraie critic micelar mai mar e dect surfactanii
C) surfactanii neionici realizeaz o scdere mai pronunat a tensiunii
E) surfactanii neionici au o concentraie critic micelar mai mi c dect surfactanii

12. Cu privire la comportarea n ap a surfactanilor neionici este adevrat
afirmaia:
A) solubilitatea surfactanilor neionici n apa la temperaturi mai mari de T
t
temperatura
de tulburare

este condiionata de hidratarea grupelor polioxietilenice
B) dac soluia apoas de surfactani neionici se nclzete atunci la temperaturi mai
sczute de T
t-
temperatura de topire surfactantul aproape n ntregime se amestec cu ap
n orice proporie
C) solubilitatea surfactanilor neionici n apa la temperaturi mai mici de T
t
temperatura
de tulburare

D) dac soluia apoas de surfactani neionici se rcete atunci la temperaturi mai mari
de T
t-
temperatura de tulburare se formeaz al doilea strat, care conine n principal
surfactant
E) solubilitatea surfactanilor neionici n apa la temperaturi mai mici de T
t
temperatura de tulburare
nu

13. Cu privire la efectul hidrofob al surfactanilor este fals afirmaia:
A) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofob a unei
molecule amfifile se va afl n faza lichid neapoas
B) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofob a unei
molecule amfifile se va afl n faza lichid oleofil
C) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofob a unei
molecule amfifile se va afl n faza lichid polar
D) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce la interfaa dintre o soluie
apoas a unui surfactant i un lichid nepolar
E). efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofil se va afla
n contact cu soluia apoas

14. Cu privire la efectul hidrofob al surfactanilor este adevrat afirmaia:
A) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofil a unei
neapoas a unui surfactant i un lichid nepolar
n contact cu soluia oleofil

15. Cu privire la efectul hidrofob al surfactanilor este adevrat afirmaia:
molecule amfifile se va afl n contact cu soluia apoas
molecule amfifile se va afl n faza lichid apoas
C) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofil a unei
molecule amfifile se contact cu soluia oleofil
apoas a unui surfactant i un lichid polar
E). efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofil a unei
molecule amfifile se contact cu soluia neapoas

16. Fac parte n categoria sistemelor disperse eterogene urmatoarele dispersii
cu excepia:
A) spumele;
B) emulsiile de solid in lichid;
C) suspensiile de solid in lichid;
D) emulsiile de lichid in lichid;
E) spumele de gaz in lichid.

17. Formele dozate neomogene pot fi produse prin urmatoarele metode cu o
excepie:
A) cremarea solidului n spumele distruse;
B) Sedimentarea particulelor aglomerate suspendate;
C) cremarea bulelor dispersate n spumele distruse;
D) coalescenta bulelor dispersate n spumele distruse;
E) coalescenta picaturilor de lichid dispersate n spumele distruse.

18. Fenomenele care apar la nivelul suprafeelor de separaie ale sistemelor disperse
pot fi urmatoarele cu excepia:
A) fenomene electrice;
B) fenomene fizice;
C) tensiune interfacial;
D) fenomene mecanice;
E) fenomene de capilaritate.

19. Proprietile suprafetelor de separaie ale sistemelor disperse eterogene
sunt urmatoarele cu o excepie:
A) suprafeele de separaie se numesc i interfee;
B) suprafeele de separaie ntre faze sunt extrem de intinse;
C) suprafeele de separaie sunt realizate prin dispersarea extrem de pronuntata a
fazei interne;
D) suprafeele de separaie sunt realizate prin mrunirea extrem de pronuntata a
fazei interne;
E) suprafeele de separaie sunt realizate prin dispersarea foarte putin pronuntata a
fazei externe.

20. Dintre proprietile suprafeelor de separaie ale sistemelor disperse
eterogene este fals afirmaia:
A) suprafeele de separatie pot fi sediul unor fenomene specifice de capilaritate;
B) suprafetele de separatie sunt realizate prin maruntirea extrem de pronunata a
fazei interne;
C) suprafeele de separatie sunt realizate prin sfaramarea extrem de pronunata a
fazei interne;
D) suprafeele de separaie pot fi sediul unor fenomene electrice;
E) suprafeele de separaie pot fi sediul unor fenomene magnetice.

21. Fazele care intra la formarea sistemelor disperse eterogene sunt urmatoarele
mai puin una:
A) faza dispersat, intern care este reprezentat de substana medicamentoas;
B) faza dispersant, extern sau continu;
C) faza dispersant sau intern;
D) faza dispersat discontinua;
E) Faza dispersant sau mediul de dispersie.

22. Substanele auxiliare care se asociaz sistemelor disperse eterogene au rol
n:
A) rol n asigurarea stabilitii chimice;
B) rol n asigurarea stabilitii magnetice;
C) rol n asigurarea stabilitii fizice;
D) rol n asigurarea stabilitii microbiologice;
E) rol n asigurarea eficacitii medicamentului.

23. Care dintre afirmatiile cu privire la gradul de dispersie este fals:
A) este definit ca valoarea invers a marimii care este diametrul particulei;
B) caracterizeaz sistemele disperse;
C) se exprim n cm
-1
;
D) se exprim n cm
-2
;
E) este dat de relaia D=d
-1
, unde d este dimensiunea particulei;.

24. Fac parte din categoria sistemelor disperse omogene:
A) dispersiile microeterogene;
B) dispersiile coloidale;
C) dispersile ultramicroeterogene;
D) dispersiile grosiere;
E) soluiile.

A) dispersiile moleculare;
B) dispersiile ultramicroeterogene;
C) dispersile coloidale;
D) dispersiile microeterogene;
E) dispersiile macroeterogene.

26. Despre solutiile coloidale este fals afirmaia:
A) prezinta particulele dispersate care sunt mai mici decat particulele prezente n
suspensii;
B) fac parte din categoria sistemelor disperse eterogene;
C) particulele dispersate in domeniul coloidal nu sunt vizibile la microscop;
D) particulele dispersate in domeniul coloidal sunt vizibile la microscop;
E) prezinta particulele dispersate care sunt mai mari decat moleculele din solutiile
adevarate.

27. In cazul particulelor sferice, interpretarea gradului de dispersie este data de
relaia d d F
ext
) (
3
4
int
3
= . Sunt adevarate afirmaiile, cu excepia:
A)
ext
este densitatea fazei externe;
B) micorand factorul d la cub, se intarzie apariia separrii;
C) un grad de dispersie mare este dat de valori cat mai mici ale lui d;
D)
int
este densitatea fazei interne;
E) F este foa medie suportat de particule sau picturi.

28. In cazul particulelor sferice, interpretarea gradului de dispersie este dat de
relaia d d F
ext
) (
3
4
int
3
A) cu cat gradul de dispersie este mai mare, iar particulele fazei interne sunt mai mici, cu
atat suprafaa de separatie dintre faze este mai mare;
B) micorand factorul d la cub, se ntarzie aparitia separarii;
D) cu cat gradul de dispersie este mai mare, iar particulele fazei interne sunt mai mari, cu
atat suprafata de separatie dintre faze este mai mare;
E) micorand factorul d la cub, se ntarzie coalescenta fazelor .

29. Instabilitatea agregativ care caracterizeaz sistemul dispers se manifest prin
fenomenele, cu excepia:
A) fenomene de coagulare;
B) fenomene de agregare;
C) fenomene de floculare;
D) fenomene de sedimentare;
E) fenomene electromagnetice.

30. Unirea particulelor fazei interne poate fi impiedicat prin crearea de bariere, cu
excepia:
A) electromagnetice;
B) de vascozitate;
C) mecanice;
D) fizice;
E) electrice.

31. Adaugarea agenilor reologici favorabili stabilitii sistemelor disperse
eterogene are ca scop urmatoarele, cu o excepie:
A) reducerea miscarii particulelor fazei interne;
B) maresc vascozitatea fazei externe;
C) cresc posibilitatea de unire a particulelor fazei interne;
D) diminuiaz tendinat de separare a fazelor;
E) micoreaz vascozitatea fazei externe.

32. Este fals afirmaia cu privire la ecuaia lui Stokes

9
) ( 2
int
2
g d
V
ext
= :
A ) V reprezint viteza de sedimentare;
B)
ext
este densitatea fazei externe sau a mediului dispersant;
C) d reprezinta diametrul mediu al particulelor sau picaturilor fazei interne;
D)
int
este densitatea fazei interne sau a mediului dispers,
E) V reprezint viteza de cremare.

33. Fazele lichido-cristaline se pot forma din combinaiile amestecului de
componente, cu excepia:
A) emulgator;
B) acetona;
C) surfactant;
D) apa;
E) ulei.

34. Emulsiile se pot clasifica funcie de mai multe criterii, cu excepia:
A) n funcie de origine in emulsii naturale si emulsii artificiale;
B) n funcie de tipul emulsiei, determinat de magnetizatia fazelor
C) n funcie de tipul emulsiei determinat de polaritatea fazelor;
D) n funcie de concentratia fazei dispersate n emulsii diluate i concentrate;
E) n funcie de calea de administrare.

35.Cu privire la fenomenul de udare completa, care caracterizeaza interfata
solid-lichid, in cazul sistemelor heterogene,ungiul de contact are valoarea de:
A) 0;
B) 45;
C) 100;
D) 180;
E) 90.

36. Cu privire la fenomenul de udare completa, care caracterizeaza interfata
solid-lichid, in cazul sistemelor heterogene,ungiul de contact are valoarea de:
A) 45;
B) 180;
C) 0;
D) 80;
E) 90

37. Emulsiile se pot clasifica functie de mai multe criterii, cu excepia:
A) n funcie de rolul i aciunea farmacologic n emulsii medicamentoase i emulsii
cosmetice;
B) n functie de tipul emulsiei, determinat de magnetizatia fazelor;
C) n functie de concentraia fazei dispersate in emulsii foarte diluate, emulsii diluate si
concentrate;
D) n functie de tipul emulsiei determinat de polaritatea fazelor;
E) n functie de calea de administrare n emulsii orale, emulsii administrate per piele,
emulsii administrate pe mucoase, emulsii parenterale.

38. Formularea emulsiilor are drept scop, mai putin:
A) emulsionarea unei singure faze lichide;
B) stabilizarea emulsiei formate;
C) asigurarea stabilitatii chimce;
D) asigurarea stabilitatii microbiologice;
E) realizarea caracterelor subiective ale emulsiei.

39. Care dintre urmatoarele condiiile nu trebuie sa le ndeplineasc un sistem
rezultat prin gelifiere, spre a fi un gel:
A) o faz a sistemului sa fie continu iar cealalt discontinu;
B) sistemul sa nu fie fluid;
C) sistemul sa fie un sistem coloid;
D) sa fie fluid;
E) sistemul sa fie nefluid.

40. Este fals afirmaaia cu privire la emulsiile farmaceutice:
A) emulsille sunt preparate farmaceutice obinute din dou lichide nemiscibile;
B) emulsille sunt preparate farmaceutice obinute din dou lichide dispersate i
stabilizate cu ajutorul emulgatorilor;
C) o emulsie este un sistem eterogen care const din dou solide nemiscibile
ntre ele;
D) o emulsie este un sistem eterogen care const din dou lichide miscibile
ntre ele;
E) o emulsie este un sistem omogen care const din dou lichide nemiscibile
ntre ele.

41. Este adevarat afirmaia:
A) emulsile sunt preparate farmaceutice obinute din dou lichide nemiscibile,
care nu pot fi dispersate i stabilizate cu ajutorul emulgatorilor;
B) n conditii obisnuite lichidul dispersat (faza dispersa sau externa) se gasete
repartizat n masa celuilalt lichid (faza continua), sub forma de picaturi,
gratie interventiei agentului de emulsie;
C) n condiii obinuite lichidul dispersat (faza extern) se gasete repartizat n
masa celuilalt lichid (faza dispersa), sub form de picaturi, graie
interveniei agentului de emulsie;
D) n condiii obinuite lichidul dispersat (faza dispers sau extern) se gasete
repartizat in masa celuilalt lichid (mediul de dispersie), sub forma de
picaturi, gratie interventiei agentului de emulsie;
E) n condiii obinuite lichidul dispersat (faza dispers sau intern) se gasete
repartizat n masa celuilalt lichid (faza continu), sub form de picaturi,
graie interveniei agentului de emulsie.

42.Cu privire la fenomenul de sinerez este adevarat afirmaia:
A) acest fenomen consta n separarea spontan a gazului din gel;
B) acest fenomen are loc n special in conditii naturale la separarea apei sau a
unei soluii din unele depuneri coloidale;
C) acest fenomen este nsotit de regula de o dilatatie si uneori chiar de o
remodelare a gelului mai mare decat forma vasului in care se produce;
D) se poate considera i ca fenomenul similar mbibarii;
E) acest fenomen este nsotit de regula de o contracie i uneori chiar de o
remodelare a gelului mai mare decat forma vasului n care se produce.

43. Fac parte din categoria sistemelor disperse eterogene urmatoarele dispersii
cu excepia:
A) spumele;
B) emulsiile de solid n lichid;
C) suspensiile de solid n lichid;
D) emulsiile de lichid n lichid;
E) spumele de gaz n lichid;

44. Formele dozate neomogene pot fi produse prin urmatoarele metode cu o
excepie:
B) sedimentarea particulelor aglomerate suspendate
D) coalescena bulelor dispersate n spumele distruse;
E) coalescena picaturilor de lichid dispersate n spumele distruse;

45. Fenomenele care apar la nivelul suprafetelor de separatie ale sistemelor disperse
pot fi urmatoarele cu excepia:
A) fenomene electrice;
B) fenomene fizice
D) fenomene mecanice;
E) fenomene de capilaritate

46. Proprietile suprafeelor de separatie ale sistemelor disperse eterogene
sunt urmatoarele cu o excepie:
A) Suprafeele de separatie se numesc i interfete;
B) Suprafeele de separatie ntre faze sunt extrem de intinse;
C) Suprafeele de separatie sunt realizate prin dispersarea extrem de pronunat a
fazei interne;
D) Suprafeele de separatie sunt realizate prin maruntirea extrem de pronunat a
fazei interne;
E) Suprafeele de separatie sunt realizate prin dispersarea foarte putin pronunat a
fazei externe.

47. Dintre proprietile suprafeelor de separatie ale sistemelor disperse
eterogene este fals afirmaia:
A) suprafeele de separaie pot fi sediul unor fenomene specifice de capilaritate;
B) suprafeele de separaie sunt realizate prin maruntirea extrem de pronunat a
fazei interne;
C) suprafeele de separaie sunt realizate prin sfaramarea extrem de pronunat a
fazei interne;
D) suprafeele de separaie pot fi sediul unor fenomene electrice;
E) suprafeele de separaie pot fi sediul unor fenomene magnetice

48. Fazele care intra la formarea sistemelor disperse eterogene sunt urmatoarele
mai puin una:
B) faza dispersant, extern sau continu;
C) faza dispersant sau intern;
D) faza dispersat discontinu;
E) faza dispersant sau mediul de dispersie.

49. Substanele auxiliare care se asociaz sistemelor disperse eterogene au rol
in:
A) rol n asigurarea stabilitii chimice;
C) rol n asigurarea stabilitii fizice;
E) rol n asigurarea eficacitii medicamentului.

50. Care dintre afirmaiile cu privire la gradul de dispersie este fals:
B) caracterizeaz sistemele disperse;
C) se exprim in cm
-1
;
D) se exprim in cm
-2
;
E) este dat de relatia D=d
-1
, unde d este dimensiunea particulei;.

A) dispersiile microeterogene;
E) solutiile.

A) dispersiile moleculare;
B) dispersiile ultramicroeterogene;
C) dispersile coloidale;
D) dispersiile microeterogene;
E) dispersiile macroeterogene.

53. Despre soluiile coloidale este fals afirmaia:
A) prezint particulele dispersate care sunt mai mici decat particulele prezente n
suspensii;
B) fac parte din categoria sistemelor disperse eterogene;
C) particulele dispersate n domeniul coloidal nu sunt vizibile la microscop;
D) particulele dispersate n domeniul coloidal sunt vizibile la microscop;
E) prezint particulele dispersate care sunt mai mari decat moleculele din solutiile
adevarate.

relaia d d F
ext
) (
3
4
int
3
A)
ext
B) micsorand factorul d la cub, se ntarzie aparitia separarii;
D)
int
E) F este forta medie suportat de particule sau picaturi.

relaia d d F
ext
) (
3
4
int
3
A) cu cat gradul de dispersie este mai mare, iar particulele fazei interne sunt mai mici, cu
atat suprafaa de separaie dintre faze este mai mare;
B) micorand factorul d la cub, se ntarzie apariia separrii;
E) micorand factorul d la cub, se ntarzie coalescena fazelor .

fenomenele, cu excepia:
A) fenomene de coagulare;
B) fenomene de agregare
C) fenomene de floculare;
D) fenomene de sedimentare;
E) fenomene electromagnetice.

57. Unirea particulelor fazei interne poate fi impiedicat prin crearea de bariere, cu
excepia:
A) electromagnetice;
B) de vascozitate;
C) mecanice;
D) fizice;
E) electrice.

58. Adugarea agenilor reologici favorabili stabilitii sistemelor disperse
eterogene are ca scop urmatoarele, cu o excepie:
A) reducerea micarii particulelor fazei interne;
B) mresc vascozitatea fazei externe;
C) cresc posibilitatea de unire a particulelor fazei interne;
D) diminuiaz tendinat de separare a fazelor;
E) micoreaz vascozitatea fazei externe.

59. Este fals afirmaia cu privire la ecuaia lui Stokes

9
) ( 2
int
2
g d
V
ext
= :
A ) V reprezint viteza de sedimentare;
B)
ext
este densitatea fazei externe sau a mediului dispersant;
C) d reprezint diametrul mediu al particulelor sau picturilor fazei interne;
D)
int
este densitatea fazei interne sau a mediului dispers,
E) V reprezint viteza de cremare.

componente, cu exceptia:
A) emulgator;
B) acetona;
C) surfactant;
D) apa;
E) ulei.

61. Emulsiile se pot clasific funcie de mai multe criterii, cu excepia:
A) n funcie de origine in emulsii naturale i emulsii artificiale;
C) n funcie de tipul emulsiei determinat de polaritatea fazelor;
D) n funcie de concentraia fazei dispersate n emulsii diluate i concentrate;
E) n funcie de calea de administrare.

62. Emulsiile se pot clasific funcie de mai multe criterii, cu excepia:
A) in funce de rolul i aciunea farmacologic n emulsii medicamentoase i emulsii
cosmetice;
C) n funie de concentratia fazei dispersate in emulsii foarte diluate, emulsii diluate si
concentrate;
D) n functie de tipul emulsiei determinat de polaritatea fazelor;
E) n functie de calea de administrare n emulsii orale, emulsii administrate per piele,

63. Formularea emulsiilor are drept scop, mai putin:
A) emulsionarea unei singure faze lichide;
B) stabilizarea emulsiei formate;
C) asigurarea stabilitatii chimce;
D) asigurarea stabilitatii microbiologice;
E) realizarea caracterelor subiective ale emulsiei.

64. Dispersiile coloidale pot fi:
A) obtinute prin dizolvare;
B) macerate, infuzii, decocturi;
C) macromolecule;
D) unguente i supozitoare;
E) extracte.

65. Dispersii mecanice pot fi:
A) solutii injectabile;
B) infuzii,decocturi;
C) soli(mucilagii) de gume;
D) pilule,pulberi;
E) solutii oftalmice.

66. Dispersii moleculare pot fi:
A) obinute prin extracie i polimerizare;
B) soluii de uz intern,extern, cu aplicaie special;
C) macromolecule;
D) unguente i supozitoare;
E) obinute prin polimerizare i condensare.

67. Care dintre urmtoarele preparate farmaceutice nu fac parte din categoria
dispersiile coloidale:
A) emulsii, pilule, pulberi;
B) macerate, decocturi;
C) pulberi, comprimate;
D) suspensii, supozitoare;
E) emulsii, comprimate.

68. Cu privire la fenomenul de tixotropie este adevarat afirmaia:
A) nu se observ numai la geluri ,ci i la suspensii cu grad mare de dispersie;
B) se refer la faptul c unele geluri au capacitatea de a se fluidiza reversibil
prin aciuni chimice;
C) aceast proprietate nu este caracteristica numai gelurilor,la care forele de
legatur dintre particule sunt mai puternice decat legaturile de valen;
D) aceast proprietate nu este caracteristic numai gelurilor,la care fortele de
legatur dintre particule sunt mai slabe decat legturile de valen;
E) aceast proprietate este caracteristic numai gelurilor,la care forele de
legatur dintre particule sunt mai puternice decat legturile de valen.

69. Cu privire la fenomenul de sinerez este adevarat afirmaia:
A) acest fenomen consta n separarea spontana a gazului din gel;
B) acest fenomen are loc n special n condiii naturale la separarea apei sau a
unei soluii din unele depuneri coloidale;
C) acest fenomen este nsoit de regula de o dilatatie i uneori chiar de o
remodelare a gelului mai mare decat forma vasului n care se produce;
D) se poate considera i ca fenomenul similar imbibarii;
E) acest fenomen este nsoit de regul de o contracie i uneori chiar de o
remodelare a gelului mai mare decat forma vasului n care se produce.

70.Cu privire la sistemele coloidale solide este fals afirmaia:
A) printre sistemele coloidale se numar solii solizi, gelurile;
B) printre sistemele coloidale se numar solii solizi i rainile;
C) se pot imparti n sisteme capilare cu o mare suprafata activa i sisteme
compacte(capilare),stabile termodinamic;
D) se pot mparti n sisteme capilare cu o mare suprafa activ i sisteme
compacte(necapilare),instabile termodinamic;
E) se pot mpari n sisteme capilare cu o mare suprafaa activa i sisteme
compacte(necapilare), dispersate intern.

71.Care dintre urmtoarele condiiile nu trebuie sa le indeplineasc un sistem
rezultat prin gelifiere,spre a fi un gel:
A) o faz a sistemului sa fie continua iar cealalta discontinu;
B) sistemul sa nu fie fluid;
C) sistemul sa fie un sistem coloid;
D) sa fie fluid;
E) sistemul sa fie nefluid.

72.Este fals afirmaia cu privire la emulsiile farmaceutice:
A) emulsille sunt preparate farmaceutice obtinute din dou lichide nemiscibile;
B) emulsille sunt preparate farmaceutice obtinute din dou lichide dispersate i
stabilizate cu ajutorul emulgatorilor;
C) o emulsie este un sistem eterogen care const din dou solide nemiscibile
ntre ele;
D) o emulsie este un sistem eterogen care const din dou lichide miscibile
ntre ele;
E) o emulsie este un sistem omogen care const din dou lichide nemiscibile
ntre ele.

73.Este adevarat afirmaia:
A) emulsille sunt preparate farmaceutice oinute din doua lichide nemiscibile,
care nu pot fi dispersate i stabilizate cu ajutorul emulgatorilor;
B) n condiii obinuite lichidul dispersat (faza dispersa sau externa) se gaseste
repartizat n masa celuilalt lichid (faza continua), sub forma de picaturi,
gratie interventiei agentului de emulsie;
C) n condiii obinuite lichidul dispersat (faza externa) se gaseste repartizat in
masa celuilalt lichid (faza dispersa), sub forma de picaturi, gratie
interventiei agentului de emulsie;
D) n condiii obinuite lichidul dispersat (faza dispersa sau externa) se gaseste
repartizat n masa celuilalt lichid (mediul de dispersie), sub form de
picturi, gratie interventiei agentului de emulsie;
E) n condiii obinuite lichidul dispersat (faza dispersa sau interna) se gaseste
repartizat n masa celuilalt lichid (faza continua), sub form de picturi,
graie interventiei agentului de emulsie.

74. Cu privire la regula lui Antonov, care se aplica sistemelor heterogene sunt
A) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca nelimitata este
foarte apropiata de diferenta dintre tensiunile superficiale ale celor doua lichide
nesaturate unul cu altul;
B) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca limitata nu este
saturate unul cu altul;
C) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca limitata este foarte
apropiata de diferenta dintre tensiunile superficiale ale celor doua lichide saturate
unul cu altul;
D) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca nelimitata nu este
nesaturate unul cu altul
E) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca nelimitata nu este
saturate unul cu altul

75 .Cu privire la fenomenul de completa non-udare, care caracterizeaza
interfata solid-lichid, in cazul sistemelor heterogene,ungiul de contact are
valoarea de:
A) 90;
B) 180;
C) 100;
D) 45;
E) 145.

76.Cu privire la fenomenul de completa non udare , care caracterizeaza
interfata solid-lichid, in cazul sistemelor heterogene,ungiul de contact are
valoarea de:
A) 0;
B) 45;
C) 100;
D) 180;
E) 90.

77. Gelurile, numite si jeleuri sunt:
A) sisteme disperse lichide constand dintr-o suspensie obtinuta din particule
anorganice mici sau molecule organice mari.
B) sisteme disperse semisolide constand dintr-o suspensie obtinuta din particule
anorganice mici sau molecule organice mari, interpenetrate de un lichid.
C) sisteme disperse semilichide constand dintr-o suspensie obtinuta din
particule anorganice mari sau molecule organice mici
D) sisteme disperse solide constand dintr-o suspensie obtinuta din particule
anorganice mici sau molecule organice mari, interpenetrate de un lichid.
E) sisteme disperse lichide constand dintr-o suspensie obtinuta din particule
anorganice mari sau molecule organice mici

78. Cristalele lichide, denumite mai corect stari lichido-cristaline sau mezomorfe
produse de surfactanti, sunt responsabile de:
a) stabilitatea sistemului dispers sau de consistenta semisolida;
b) stabilitatea sistemului dispers si de consistenta solida;
c) instabilitatea sistemului dispers si de consistenta solida;
d) instabilitatea sistemului dispers sau de consistenta semisolida;
e) stabilitatea sistemului dispers si de consistenta semisolida

79. Hidrogelurile anionice sunt:
a) retele de polimeri imflate care contin grupe carboxilice si sulfonilice; ele nu
prezinta schimbari in comportarea la umflare, ca rezultat al schimbarii pH-ului
mediului extern;
b) retele de polimeri imflate care contin grupe carboxilice sau sulfonilice; ele
mediului extern;
c) retele de polimeri imflate care contin grupe carboxilice; ele prezinta schimbari in
comportarea la umflare, ca rezultat al neschimbarii pH-ului mediului extern;
d) retele de polimeri imflate care nu contin grupe carboxilice sau sulfonilice; ele
mediului extern;
e) retele de polimeri imflate care contin grupe sulfonilice; ele nu prezinta schimbari
in comportarea la umflare, ca rezultat al schimbarii pH-ului mediului extern

80. Hidrogeluri bifazice sunt:
- hidrogeluri minerale, ireversibile, liofobe, formate dintr-o retea solida
laminara sau sferoidala, iar faza lichida o constituie apa;
- hidrogeluri minerale reversibile, liofobe, formate dintr-o retea solida
laminara sau sferoidala, iar faza lichida o constituie apa;
- hidrogeluri minerale, ireversibile, liofobe, formate dintr-o retea lichida
laminara sau sferoidala;
- hidrogeluri minerale, ireversibile, formate dintr-o retea solida laminara si
sferoidala, iar faza lichida o constituie apa;
- hidrogeluri minerale, liofobe, formate dintr-o retea solida laminara, iar faza
lichida o constituie apa;

81. Printre proprietatile gelurilor se numara:
a) sinereza, tixotropia, difuzia, dilatanta;
b) sinereza, tixotropia, difuzia, vascozitatea crescuta;
c) sinereza, tixotropia, difuzia si dispersia;
d) tixotropia, difuzia, reopexia si inhibarea;
e) sinereza, tixotropia, difuzia si curgerea daltoniana.

a) sinereza, tixotropia, difuzia, conductibilitatea crescuta;
b) sinereza, tixotropia, reopexia si contractia;
c) sinereza, tixotropia, reopexia, dilatanta;
d) tixotropia, difuzia, reopexia si inhibarea;
e) sinereza, tixotropia, difuzia si curgerea daltoniana.

a) sinereza, tixotropia, inhibarea, conductibilitatea;
b) sinereza, tixotropia, reopexia si inhibarea;
c) tixotropia, difuzia, reopexia si inhibarea;
d) sinereza, tixotropia, difuzia si contractarea;
e) tixotropia, difuzia, reopexia, dilatanta;

a) tixotropia, inhibarea, relaxarea, conductibilitatea;
b) inhibarea, tixotropia, reopexia si dilatanta;
c) tixotropia, dilantanta, reopexia si inhibarea;
d) relaxarea, difuzia, reopexia, dilatanta;
e) relaxarea, tixotropia, difuzia si contractarea;

85. Hidrogelurile:
a) sunt utilizate ca bandaje pentru rani, ele fiind flexibile, durabile,
antigenice si impermeabile pentru vaporii de apa si metaboliti, asigurand o
acoperire relativ buna a ranii, in vederea prevenirii infectiilor cu bacterii;
b) sunt utilizate ca bandaje pentru rani, ele fiind inflexibile, durabile,
antigenice si impermeabile pentru vaporii de apa si metaboliti, asigurand o
acoperire medie a ranii, in vederea prevenirii infectiilor cu bacterii;
c) sunt utilizate ca bandaje pentru rani, ele fiind flexibile, durabile,
antigenice si permeabile pentru vaporii de apa si metaboliti, asigurand o
acoperire buna a ranii, in vederea prevenirii infectiilor cu bacterii;
d) sunt utilizate ca bandaje pentru rani, ele fiind flexibile, durabile,
antigenice si permeabile pentru vaporii de apa si metaboliti, asigurand o
acoperire buna a ranii, in vederea prevenirii infectiilor cu bacterii;
e) nu sunt utilizate ca bandaje pentru rani, ele nefiind flexibile, durabile,
antigenice sau permeabile pentru vaporii de apa si metaboliti, neasigurand
o buna acoperire a ranii, in vederea prevenirii infectiilor cu bacterii.

COMPLEMENT MULTIPLU

1. Care dintre afirmaiile cu privire la componentele sistemului dispers sunt
reale:
A) o component este substana medicamentoas sau faza dispersata;
B) o component este solventul sau mediul de dispersie;
C) o component este substana medicamntoasa sau faza intern;
D) o component este solventul sau faza intern;
E) o component este substana medicamentoasa sau faza extern.

2. Cu privire la surfactani sunt adevrate afirmaiile:
A) surfactanii se acumuleaz pe suprafeele de separare i modific puternic n
concentraii mari proprietile superficiale ale lichidelor n care se dizolv;
B) surfactanii se acumuleaz pe suprafetele de separare i modific slab n
afinitate mare unele fa de altele;
D) surfactanii sunt substane chimice care, n soluii se concentreaz la
suprafa;
E) surfactanii se acumuleaz pe pe suprafeele de separare i modific puternic
n concentraii mici, proprietile superficiale ale lichidelor n care se dizolv.

3. Cu privire la surfactani sunt false afirmaiile:
A) surfactanii se acumuleaz pe suprafeele de separare i modific puternic n
B) surfactanii se acumuleaz pe suprafetele de separare i modific slab n
afinitate mare unele fa de altele;
D) surfactanii sunt substane chimice care, n soluii se concentreaz la
suprafa;
E) surfactanii se acumuleaz pe pe suprafeele de separare i modific puternic
n concentraii mici, proprietile superficiale ale lichidelor n care se dizolv.

A) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n ap dar este uor
solubil n n lichide nepolare.
B) Partea slab polar din structura surfactanilor este insolubil n ap, hidrofil,
dar este uor solubil n uleiuri lipofil
C) Partea slab polar din structura surfactanilor este insolubil n ap (hidrofob)
i n uleiuri,;
D) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n ap dar este
solubil n lichide nepolare.
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n ap dar este
solubil n lichide polare.

A) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n ap dar este uor
solubil n n lichide nepolare;.
B) Partea slab polar din structura surfactanilor este insolubil n ap, hidrofil,
dar este uor solubil n uleiuri lipofil;
C) Partea slab polar din structura surfactanilor este insolubil n ap (hidrofob)
i n uleiuri;
D) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n ap dar este
solubil n lichide nepolare;.
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este insolubil n ap dar este
solubil n lichide polare.

A) Partea slab polar din structura surfactanilor este hidrocarbonat
B) Partea slab polar din structura surfactanilor este ionizabil
C) Partea nepolar din structura surfactanilor este hidrofob lipofil.
D) Partea slab polar din structura surfactanilor este neionizabil
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este solubil n ap i lipofil.

A) Partea slab polar din structura surfactanilor este hidrocarbonat
B) Partea slab polar din structura surfactanilor este ionizabil
C) Partea nepolar din structura surfactanilor este hidrofob lipofil.
D) Partea slab polar din structura surfactanilor este neionizabil
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este solubil n ap i lipofil.

A) Partea polar din structura surfactanilor este ionizabil
B) Partea polar din structura surfactanilor este neionizabil
C) Partea nepolar din structura surfactanilor este neionizabil
D) Partea polar din structura surfactanilor este hidrofil
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este ionizabil

A) Partea polar din structura surfactanilor este ionizabil
B) Partea polar din structura surfactanilor este neionizabil
C) Partea nepolar din structura surfactanilor este neionizabil
D) Partea polar din structura surfactanilor este hidrofil
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este ionizabil

A) Partea polar din structura surfactanilor este neionizabil
B) Partea slab polar din structura surfactanilor este hidrocarbonat
C) Partea nepolar din structura surfactanilor este hidrocarbonat
D) Partea nepolar din structura surfactanilor este ionizabil
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este neionizabil


A) Partea polar din structura surfactanilor este neionizabil
B) Partea slab polar din structura surfactanilor este hidrocarbonat
C) Partea nepolar din structura surfactanilor este hidrocarbonat
D) Partea nepolar din structura surfactanilor este ionizabil
E) Partea nepolar din structura surfactanilor este neionizabil

A) surfactanii anionici au un ion negativ n gruparea nepolar
B) Surfactanii neionici au sarcin electric negativ n gruparea nepolar
C) Surfactanii neionici au sarcin electric negativ n gruparea polar
D) surfactanii anionici au un ion negativ n gruparea polar
E) surfactanii cationici un ion pozitiv

A) surfactanii anionici au un ion negativ n gruparea nepolar
C) Surfactanii neionici au sarcin electric negativ n gruparea polar
D) surfactanii anionici au un ion negativ n gruparea polar
E) surfactanii cationici un ion pozitiv

A) surfactanii anionici au un ion pozitiv n gruparea nepolar
C) Surfactantii amfolitici au fie o sarcina negativ, fie una pozitiv n functie de pH-ul
soluiei
D) Surfactantii amfolitici au fie o sarcina negativ, fie una pozitiv n functie de tria
ionic a soluiei
E) surfactanii anionici au un ion negativ n gruparea polar

A) surfactanii anionici au un ion pozitiv n gruparea nepolar
C) Surfactantii amfolitici au fie o sarcina negativ, fie una pozitiv n functie de pH-ul
soluiei
D) Surfactantii amfolitici au fie o sarcina negativ, fie una pozitiv n functie de tria
ionic a soluiei
E) surfactanii anionici au un ion negativ n gruparea polar

16. Datorit structurii lor moleculare, unele substane n soluie apoas au tendina de
a se a adsorbi la interfaa soluie-vapori, pentru soluiile diluate n acest proces sunt
respectate urmtoarele ecuaii termodinamice Gibbs:
A)
'
2
da
d
RT
a
= ;
B)
' 2
ln
ln
a d
d
RT
a
=

C)
a d
d
RT ln
1
2

=
D)
'
2
2
da
d
RT
a
=

E)
a
d
RT ln
1
2

=

a se a adsorbi la interfaa soluie-vapori, pentru soluiile diluate n acest proces sunt
respectate urmtoarele ecuaii termodinamice Gibbs:
A)
' 2
da
d
RT
a
= ;
B)
a d
d
RT ln
1
2

=

C)
'
2
ln
1
a
d
RT

=
D)
a d
d
RT ln
ln 1
2 2

=

E)
a d
d
RT ln
1
2

=

a se a adsorbi la interfaa soluie-vapori, pentru soluiile diluate n acest proces nu
sunt respectate urmtoarele ecuaii termodinamice Gibbs:
A)
a
d
RT ln
1
2

=
B)
'
2
ln
ln
a d
d
RT
a
=

C)
'
2
2
da
d
RT
a
=
D)
a d
d
RT ln
1
2

=

E)
'
2
da
d
RT
a
=

a se a adsorbi la interfaa soluie-vapori, pentru soluiile diluate n acest proces nu
sunt respectate urmtoarele ecuaii termodinamice Gibbs:
A)
'
2
da
d
RT
a
= ;
B)
a d
d
RT ln
1
2

=

C)
a d
d
RT ln
1
2

=
D)
a d
d
RT ln
ln 1
2
2

=

E)
a
d
RT ln
1
2

=

20. Din clasa surfactanilor, utiliznd drept criteriu de clasificare aplicaiile lor, fac
parte:
A) emulgatorii
B) emulsiile
C) agenii de udare
D) geluri

21. Din clasa surfactanilor, utiliznd drept criteriu de clasificare aplicaiile lor, nu fac
parte:
A) emulgatorii
B) emulsiile
C) agenii de udare
D) geluri

22. Cu privire la surfactanii neionici sunt adevrate afirmaiile:
A) surfactanii neionici realizeaz o scdere mai pronunat a tensiunii
B) surfactanii neionici realizeaz o cretere mai pronunat a tensiunii
D) surfactanii neionici au o concentraie critic micelar mai mic dect surfactanii
E) surfactanii neionici au o concentraie critic micelar mai mic dect surfactanii
ionici care conin aceeai grup hidrofil.

23. Cu privire la surfactanii neionici sunt false afirmaiile:
A) surfactanii neionici realizeaz o scdere mai pronunat a tensiunii
B) surfactanii neionici realizeaz o cretere mai pronunat a tensiunii
D) surfactanii neionici au o concentraie critic micelar mai mic dect surfactanii
E) surfactanii neionici au o concentraie critic micelar mai mic dect surfactanii
ionici care conin aceeai grup hidrofil.

24. Cu privire la caracteristicile surfactanilor neionici sunt adevrate afirmaiile:
uureaz adsorbia lor pe suprafeele interfazice
E) surfactanii neionici se caracterizeaz prin lipsa respingerii electrostatice ceea ce
uureaz adsorbia lor pe suprafeele interfazice i agregarea lor n micelii

25. Cu privire la caracteristicile surfactanilor neionici nu sunt adevrate afirmaiile:
A) surfactanii neionici se caracterizeaz prin prezena respingerii electrostatice ceea
C) surfactanii neionici se caracterizeaz prin lipsa respingerii electrostatice ceea ce
uureaz adsorbia lor pe suprafeele interfazice i agregarea lor n micelii
D) surfactanii neionici realizeaz o scdere mai pronunat a tensiunii
E) surfactanii neionici se caracterizeaz prin lipsa respingerii electrostatice ceea ce
uureaz adsorbia lor pe suprafeele interfazice

26. Cu privire la caracteristicile surfactanilor neionicisunt false afirmaiile:
ngreuneaz adsorbia lor pe suprafeele interfazice
E) surfactanii neionici se caracterizeaz prin prezena respingerii electrostatice ceea

27. Cu privire la caracteristicile surfactanilor neionici sunt false afirmaiile:
A) surfactanii neionici au o concentraie critic micelar mai mar e dect surfactanii
C) surfactanii neionici realizeaz o scdere mai pronunat a tensiunii
E) surfactanii neionici au o concentraie critic micelar mai mi c dect surfactanii

28. Cu privire la comportarea n ap a surfactanilor neionici sunt adevrate
afirmaiile:
A) dac soluia apoas de surfactani neionici se nclzete atunci la temperaturi mai
mari de T
t-
temperatura de topire se formeaz al doilea strat, care conine n principal
surfactant,
mari de T
t-
temperatura de tulburare se formeaz al doilea strat, care conine n
principal surfactant,
C) dac soluia apoas de surfactani neionici se nclzete atunci la temperaturi mai
mari de T
f
-temperatura de fierbere se formeaz al doilea strat, care conine n principal
surfactant,
D) dac soluia apoas de surfactani neionici se nclzete atunci la temperaturi mai
sczute de T
f
-temperatura de fierbere surfactantul aproape n ntregime se amestec cu
ap n orice proporie.
E) dac soluia apoas de surfactani neionici se nclzete atunci la temperaturi mai
sczute de T
t-
temperatura de tulburare surfactantul aproape n ntregime se amestec cu

29. Cu privire la comportarea n ap a surfactanilor neionici nu sunt adevrate
afirmaiile:
mari de T
t-
surfactant,
mari de T
t-
principal surfactant,
mari de T
f
-temperatura de fierbere se formeaz al doilea strat, care conine n principal
surfactant,
sczute de T
f
-temperatura de fierbere surfactantul aproape n ntregime se amestec cu
sczute de T
t-

afirmaiile:
sczute de T
t-
ap n orice proporie
mari de T
t-
principal surfactant
mari de T
f
-temperatura de fierbere surfactantul aproape n ntregime se amestec cu ap
n orice proporie
sczute de T
t-
ap n orice proporie
sczute de T
t-
alcooli n orice proporie

afirmaiile:
sczute de T
t-
ap n orice proporie
mari de T
t-
mari de T
f
-temperatura de fierbere surfactantul aproape n ntregime se amestec cu ap
n orice proporie
sczute de T
t-
ap n orice proporie
sczute de T
t-

afirmaiile:
sczute de T
t-
sczute de T
t-
ap n orice proporie
t

mari de T
t-
sczute de T
t-
temperatura de topire surfactantul aproape n ntregime se amestec cu

afirmaiile:
sczute de T
t-
sczute de T
t-
ap n orice proporie
t

mari de T
t-
sczute de T
t-
temperatura de topire surfactantul aproape n ntregime se amestec cu

afirmaiile:
t

sczute de T
t-
ap n orice proporie
t

mari de T
t-
surfactant
t
nu

afirmaiile:
t

sczute de T
t-
ap n orice proporie
t

mari de T
t-
temperatura de topire se formeaz al treilea strat, care conine n principal
surfactant
t
nu

afirmaiile:
t
temperatura
de tulburare

sczute de T
t-
ap n orice proporie
t

mari de T
t-
t
nu

afirmaiile:
t-

este condiionat de hidratarea grupelor polioxietilenice
sczute de T
t-
ap n orice proporie
t

mari de T
t-
t
nu

38. Cu privire la efectul hidrofob al surfactanilor sunt adevrate afirmaiile:
A) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce la interfata dintre o soluie
molecule amfifile se va afl n faza lichid nepolar
E) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofob a unei
molecule amfifile se va afl n faza lichid neapoas.

39. Cu privire la efectul hidrofob al surfactanilor nu sunt adevrate afirmaiile:
A) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce la interfaa dintre o soluie
molecule amfifile se va afl n faza lichid nepolar
molecule amfifile se va afl n faza lichid neapoas.

A) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofob a unei

41. Cu privire la efectul hidrofob al surfactanilor nu sunt adevrate afirmaiile:
neapoas a unui surfactant i un lichid nepolar
n contact cu soluia oleofil

A) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofob se va afla
C) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofil se va afla
molecule cationice se va afl n faza lichid polar

43. Cu privire la efectul hidrofob al surfactanilor sunt false afirmaiile:

D) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofob a unei

n contact cu solu ia apoas
D) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofob a unei

molecule amfifile se va afl n contact cu soluia apoas
molecule amfifile se va afl n faza lichid apoas
C) efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofil a unei
molecule amfifile se contact cu soluia oleofil
E). efectul hidrofob este un fenomen care se poate produce cnd partea hidrofil a unei
molecule amfifile se contact cu soluia neapoas

47. Cu privire la cele dou componente ale sistemului dispers sunt adevarate
afirmaiile:
A) cele dou componente sunt faza intern reprezentat de substana
medicamentoas, solutul sau solvatul i faza extern: solventul sau
vehiculul;
B) cele dou componente sunt faza intern reprezentat de dizolvant i faza
externa reprezentat de solvat care este fin divizata sub form de molecule
sau ioni;
C) cele dou componente sunt faza intern reprezentata de substanta
medicamentoas care este fin divizata sub form de molecule sau ioni i
faza externa reprezentat de mediul de dispersie numit si faza continua;
D) cele dou componente sunt faza intern reprezentat de faza continu
dispersant, repartizat uniform n cel de-al doilea component i faza
externa reprezentatata de solvent;
E) cele doua componente sunt faza intern reprezentat de faza dispersat,
repartizat uniform n cel de-al doilea component i faza continu sau
extern reprezentatat de solvent;

48. Despre sistemul monofazic sunt adevarate afirmaiile:
A) sistemul monofazic este sistemul dispers in care toate componentele sunt
intr-o stare de agregare unica;
B) sistemul monofazic este numit i sistem omogen;
C) sistemul monofazic este numit i sistem eterogen;
D) sistemul monofazic este un sistem dispers fr discontinuiti n cuprinsul
sau;
E) sistemul monofazic este un sistem dispers cu discontinuiti n cuprinsul
sau;

49. Cu privire la sistemele disperse eterogene sunt adevarate afirmatiile:
A) sistemele disperse eterogene pot fi sisteme bifazice sau polifazice;
B) sistemele disperse eterogene se realizeaza prin dispersarea substantei medicamentoase
doar intr-un lichid in care acesta este solubil;
C) sistemele disperse eterogene nu prezinta tendinta de separare a fazelor;
D) sistemele disperse eterogene se realizeaza prin dispersarea substantei medicamentoase
intr-un lichid, gaz sau solid;
E) sistemele disperse eterogene nu sunt omogene.

50. Fac parte din categoria sistemelor disperse eterogene urmtoarele
dispersii:
A) suspensiile de lichid n solid;
B) emulsiile de solid n lichid;
C) suspensiile de solid n lichid;
D) emulsiile de lichid n lichid;
E) spumele de gaz n lichid;

51. Care dintre afirmaiile referitoare la sistemele disperse eterogene sunt
adevarate:
A) sisteme eterogene pot i suspensiile de lichid n solid;
B) sistemele eterogene nu sunt sisteme omogene i termodinamic stabile;
C) sisteme eterogene pot si emulsiile de solid n lichid;
D) sistemele eterogene prezint tendina de separare a fazelor
E) sisteme eterogene pot i suspensiile de lichid n lichid.

52. Formele dozate neomogene pot fi produse prin:
A) sedimentarea particulelor aglomerate suspendate;
B) cremarea solidului n spumele distruse;
C) coalescena picturilor de lichid dispersate n spumele distruse;
D) coalescena picturilor de solid dispersate n spumele distruse;
E) coalescena picturilor de gaz dispersate n spumele distruse.

53. Formele dozate neomogene pot fi produse prin:
B) coalescenta picaturilor de lichid dispersate n spumele distruse;
D) coalescenta picaturilor de solid dispersate n spumele distruse;
E) sedimentarea particulelor aglomerate suspendate;

54. Fenomenele care apar la nivelul suprafeelor de separaie ale sistemelor disperse
pot fi:
A) fenomene de capilaritate;
B) fenomene chimice
D) fenomene de difuzie;
E) fenomene electrice.

55. Propriettile suprafetelor de separatie ale sistemelor disperse eterogene
sunt:
A) suprafetele de separaie ntre faze sunt foarte puin ntinse;
B) suprafeele de separaie ntre faze sunt extrem de ntinse;
C) suprafeele de separaie sunt realizate prin dispersarea extrem de pronunat a
fazei interne;
D) suprafeele de separaie sunt realizate prin dispersarea extrem de pronunat a
fazei externe;
E) suprafeele de separaie sunt realizate prin dispersarea foarte puin pronunat a
fazei externe.

56. Dintre proprietatile suprafetelor de separatie ale sistemelor disperse
eterogene sunt adevarate urmatoarele:
A)s de separaie sunt realizate prin dispersarea extrem de pronuntata a fazei externe;
B) suprafetele de separatie sunt realizate prin dispersarea foarte putin pronuntata a
fazei externe;
C) suprafeele de separatie sunt realizate prin sfaramarea extrem de pronuntata a
fazei externe;
D) suprafetele de separatie se numesc si interfete;
E) suprafeele de separatie pot fi sediul unor fenomene specifice de capilaritate.

57. Fazele care intra la formarea sistemelor disperse eterogene sunt:
B) faza dispersat, intern care este reprezentat de substana medicamentoas cu
particule mai mari decat molecula;
C) faza dispersant, extern sau continu;
D) faza dispersanta care este reprezentata de substana medicamentoas;
E) faza dispersat, intern care este reprezentat de substanta medicamentoas cu
particule mai mici decat molecula.

58. Subsantele auxiliare care se asociaz sistemelor disperse eterogene au rol
n:
A) rol n asigurarea stabilitii electrice;
C) rol n asigurarea stabilitii fizico-chimice;
E) rol in asigurarea eficacitii medicamentului.

59. Despre gradul de dispersie sunt adevarate urmatoarele afirmaii:
A) este definit ca valoarea invers a mrimii care este diametrul particulei;
B) este definit ca diametrul particulei la puterea a doua;
C) se exprim in cm
-1
;
D) este definit ca diametrul particulei la puterea a treia;
E) se exprim in cm
-2
.

60. Gradul de dispersie:
A) este dat de relatia D=d
-2
, unde d este dimensiunea particulei;
B) este dat de relatia D=d
-1
C) se exprim n cm
-1
;
D) se exprim n cm;
E) se exprim n cm
-2
.

61. Despre gradul de dispersie sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
B) exprima numarul de particule care ar putea fi aezate una lang alta pe o distan de 1
cm;
C) se exprim in cm
-2
;
D) trebuie sa fie mai mare pentru a asigura calitatea formei farmaceutice;
E) trebuie sa fie mai mic pentru a asigura calitatea formei farmaceutice.

62. Gradul de dispersie:
A) trebuie sa fie mai mare pentru a asigura calitatea formei farmaceutice;
B) exprim numarul de particule care ar putea fi aezate una lng alta pe o distanta de 1
cm;
C) este dat de relaia D=d
-2
D) trebuie sa fie mai mic( dimensiunea particulei este mare) pentru a asigura calitatea
formei farmaceutice;
E) trebuie sa fie mai mare( dimensiunea particulei este mica) pentru a asigura calitatea
formei farmaceutice.

63. Fac parte din categoria sistemelor disperse eterogene:
A) dispersiile omogene;
E) soluiile.

64. Din categoria sistemelor disperse eterogene fac parte:
A) dispersile ultramicroeterogene;
B) soluiile;
C) dispersiile grosiere;
D) dispersiile omogene;
E) dispersiile.formate dintr-o singura faza

A) soluiile;
E) dispersiile monofazice.

66. Soluiile coloidale:
A) fac parte din dispersiile eterogene;
B) particulele dispersate n domeniul coloidal sunt vizibile la microscop;
C) particulele dispersate n domeniul coloidal nu sunt vizibile la microscop;
D) particulele dispersate sunt mai mici decat moleculele din soluiile adevarate;
E) fac parte din dispersiile omogene.

67. Despre soluiile coloidale sunt adevarate:
A) prezint particulele dispersate care sunt mai mari decat particulele prezente n
suspensii;
B) prezint particulele dispersate care sunt mai mici decat moleculele din soluiile
adevarate;
C) fac parte din categoria sistemelor disperse omogene moleculare;
D) prezint particulele dispersate care sunt mai mici decat particulele prezente in
suspensii;
E) prezint particulele dispersate care sunt mai mari decat moleculele din solutiile
adevarate.

68. Despre soluiile grosiere sunt adevarate:
A) prezint particulele dispersate care sunt mai mari decat particulele prezente n
suspensii;
B) prezint particulele dispersate care sunt mai mici decat moleculele din soluiile
adevarate
C) fac parte din categoria sistemelor disperse omogene moleculare;
D) prezint particulele dispersate care sunt mai mici decat particulele prezente n
suspensii;
E) prezint particulele dispersate care sunt mai mari decat moleculele din soluiile
adevarate.

69. Solii se clasific n:
A) dispersii omogene;
B) soluii;
C) liosoli;
D) aerosoli;
E) dispersii moleculare;

relaia d d F
ext
) (
3
4
int
3
= . Sunt adevarate afirmaiile:
A) d este diametrul maxim al particulelor sau picaturilor fazei externe;
B) F este forta suportata de particule sau picaturi;
C)
int
este densitatea fazei interne sau dispersant;
D)
ext
este densitatea fazei externe sau dispersat;
E) d este diametrul mediu al particulelor sau picaturilor fazei interne.

relaia d d F
ext
) (
3
4
int
3
A)
ext
B)
int
D) F este forta medie suportata de particule sau picaturi;
E) un grad de dispersie mare este dat de valori cat mai mari ale lui d.

relaia d d F
ext
) (
3
4
int
3
A) cu cat gradul de dispersie este mai mic, iar particulele fazei interne sunt mai mici, cu
atat suprafaa de separaie dintre faze este mai mic;
B) micorand factorul d la cub, se ntarzie apariia separrii;
E) micorand factorul d la cub, se ntarzie coalescena fazelor .

73. Instabilitatea sistemului dispers poate fi:
A) cinetic;
B) agregativ;
C) electric;
D) termodinamic;
E) magnetic.

fenomenele:
A) fenomene magnetice;
B) fenomene de agregare
C) fenomene de sedimentare;
D) fenomene de floculare;
E) fenomene electromagnetice

fenomenele:
A) fenomene floculare la emulsii;
B) fenomene de agregare la suspensii;
C) fenomene de cremare la emulsii;
D) fenomene de magnetice;
E) fenomene electrice

76.Unirea particulelor fazei interne poate fi mpiedicat prin crearea de bariere:
A) magnetice;
B) electromagnetice;
C) mecanice;
D) electrice;
E) de vascozitate.

77. Adaugarea agenilor reologici favorabili stabilitaii sistemelor disperse eterogene
are ca scop:
A) reducerea micarii particulelor fazei interne;
B) micoreaza vascozitatea fazei externe;
C) creste posibilitatea de unire a particulelor fazei interne;
D) micoreaza vascozitatea fazei interne;
E) marete vascozitatea fazei externe.

78. Agenii reologici favorabili stabilitatii sistemelor disperse eterogene au drept
urmare:
A) diminuiarea tendinei de separare a fazelor;
B) reducerea micarii particulelor fazei interne;
C) marete vascozitatea fazei externe;
D) micoreaza vascozitatea fazei interne;
E) micoreaza vascozitatea fazei externe.

79. Care dintre afirmaiile referitoare la relatia lui Stokes sunt adevarate

9
) ( 2
int
2
g d
V
ext
= :
A) V reprezint viteza de amestecare;
B) d reprezint diametrul particulelor sau picaturilor fazei interne;
C) reprezint vascozitatea fazei interne sau a mediului dispersant;
D) reprezint vascozitatea fazei externe sau a mediului dispersant,
E) V reprezint viteza de forfecare.

80. In relaia lui Stokes sunt adevarate afirmaiile

9
) ( 2
int
2
g d
V
ext
= :
A)
int
B) d reprezint diametrul mediu al particulelor sau picaturilor fazei interne;
C) reprezint vascozitatea fazei interne sau a mediului dispersant;
D) V reprezint viteza de cremare,
E) V reprezint viteza de sedimentare.

81. Cu privire la relaia lui Stokes sunt adevrate:
A) viteza de sedimentare crete cu cat dimensiunea particulelor este mai mic;
B) viteza de sedimentare crete cu cat diferena dintre densitatea fazei disperse i a celei
dispersante este mai mic;
C) viteza de sedimentare creste cu cat vascozitatea fazei externe este mai mare;
D) viteza de sedimentare scade cu cat dimensiunea particulelor este mai mic;
E) viteza de sedimentare scade cu cat diferena dintre densitatea fazei disperse si a celei
dispersante este mai mic.

82. Emulsiile pot fi:
A) emulsii apa n ulei n care uleiul este dispersata n apa, ce constituie faza extern;
B) emulsii apa n ulei n care apa este dispersata n ulei, ce constituie faza extern;
C) emulsii apa n ulei n care uleiul este dispersata n apa, ce constituie faza intern;
D) emulsii de ulei n apa n care uleiul este dispersat n apa ce constituie faza extern;
E) emulsii de ulei n apa n care uleiul este dispersat n apa ce constituie faza intern.

83. Emulsiile pot fi:
A) emulsii apa n ulei n care apa este dispersata n ulei, ce constituie faza extern;
B) emulsii apa n ulei n care uleiul este dispersata n apa, ce constituie faza extern;
C) emulsii de ulei n apa n care uleiul este dispersat n apa ce constituie faza extern;
D) emulsii apa n ulei n care uleiul este dispersata n apa, ce constituie faza intern;
E) emulsii de ulei n apa, notate U/A in care uleiul este dispersat n apa ce constituie faza
externa.

componente:
A) aceton;
B) benzen;
C) apa;
D) ulei;
E) emulgator.

85. Emulsiile se pot clasifica funcie de mai multe criterii:
A) n funcie de tipul emulsiei determinat de polaritatea fazelor;
B) n funcie de tipul emulsiei, determinat de magnetizaia fazelor
C) n funcie de concentraia fazei dispersate n emulsii foarte diluate, emulsii diluate i
concentrate;
D) n funcie de rolul i aciunea farmacologic n emulsii medicamentoase i emulsii
cosmetice;
E) n funcie de calea de administrare n emulsii orale, emulsii administrate per piele,

86 Formularea emulsiilor are drept scop:
A) emulsionarea celor doua faze lichide i stabilizarea emulsiei formate;
B) asigurarea stabilitii fizice;
C) emulsionarea unei singure faze lichide i stabilizarea emulsiei formate
D) asigurarea stabilitii magnetice;
E) asigurarea stabilitii chimice.

87. Formularea emulsiilor are drept scop:
A) realizarea caracterelor subiective ale emulsiei;
B) emulsionarea unei singure faze lichide si stabilizarea emulsiei formate;
C) asigurarea stabilitatii magnetice;
D) asigurarea stabilitatii fizice;
E) stabilizarea emulsiei formate .

88.Care dintre afirmaiile referitoare la randamentul cuantic sunt adevarate:
A. randamentul cuantic este raportul dintre numarul de fotoni absorbiti de molecule
si numarul de molecule transformate;
B. randamentul cuantic este raportul dintre numarul de molecule transformate si
numarul de fotoni absorbiti de molecule;
C. randamentul cuantic are in gneral o valoare mai mare de 1;
D. randamentul cuantic este este egal cu o unitate;
E. randamentul cuantic este raportul dintre numarul de fotoni absorbiti de molecule
si numarul de molecule ramase netransformate.

89.Cu privire la fluorescena sistemelor farmaceutice sunt adevarate
afirmaiile:
A) fluoresccena, cand se produce o tranzitie electronica dintr-o stare excitat
de singlet, S
i
singlet mai inalt;
B) n fluorescenta se modifica multiplicarea starilor;
C) la fluorescena lumina emis are o frecvena mult mai mic sau cel mult
egal cu lumina care a excitat procesul;
D) fluoresccena, cand se produce o tranzitie electronica dintr-o stare excitata
de singlet, S
i
singlet mai joas;
E) fluoresccena apare la reaciile fotochimice ce au loc la gaze, la presiuni
joase, cand intervalul dintre ciocniri este relativ lung.

90. Despre geluri sunt adevarate afirmaiile:
A) denumirea de gel se foloseste mai ales pentru geluri fragile;
B) gelurile elastice isi micsoreaza mult volumul la separarea fazei lichide;
C) gelurile elastice pot adsorbi din orice lichid;
D) gelurile elastice pot adsorbi un lichid cu o compoziie chimic defirite;
E) gelurile elastice pot adsorbi un lichid cu o compoziie chimic
asemanatoare.

91. Viteza unei reacii crete cu temperatura datorit:
a. scderii energiei de activare a moleculelor
b. creterii energiei cinetice a moleculelor
c. creterii numrului de molecule active i a numrului de ciocniri eficace
d. scderii stabilitii complexului activat.
e. creterii presiunii i a volumului de reacie

92. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la reacia:
aA + bB cC + dD sunt incorecte?
A.
mrimea ordinul de reacie este egal cu produsul concentraiilor reactanilor

B.
pentru cazurile simple ecuaia vitezei de reacie este: v=k[A]
a
[B]
b
C.
n ecuaia de vitez k reprezint o constant, avnd ca unitate de msur
ntotdeauna N s
-1
D. cnd [A]=[B]=1 mol/L, v=k
E. Molecularitatea este suma coeficientilor stoechiometrici

93. Care din afirmaiile de mai jos sunt incorecte ?
A. complexul activat rezult n urma ciocnirii particulelor reactante
B. moleculele unui gaz au aceleai valori ale energiei cinetice
C. energia de activare este energia maxim necesar formrii complexului
activat
D. sunt eficace ciocnirile dintre particulele care satisfac numai condiia
energetic
E. sunt eficace ciocnirile dintre particulele care satisfac numai condiia
geometrica

94. Care din urmtoarele afirmaii sunt corecte ?
A. constanta de vitez depinde numai de concentraia reactanilor
B. constanta de vitez exprim dependena vitezei de reacie de temperatur
C. constanta de vitez depinde numai de presiunea reactanilor
D. expresia constantei de vitez este k=A
o
.e
E/RT
.
E. Constanta de vitez depinde de molecularitatea reactiei

95. Care din urmtoarele afirmaii referitoare la ordinul de reacie sunt
corecte ?
A. ordinul total de reacie este suma ordinelor pariale de reacie
B. ordinul de reacie are acelai sens fizic cu molecularitatea reaciei, avnd
valori numerice egale
C. ordinul de reacie are sens fizic diferit de molecularitatea reaciei, dei pot
avea valori numerice egale
D. ordinul total de reacie nu este suma ordinelor pariale de reacie ci a
coeficienilor stoechiometrici
E. ordinul de reacie variaz cu numarul de ciocniri eficace

96.Cu privire la cele doua faze ale unui sistem heterogen sunt adevarate
afirmatiile:
A) moleculele aflate in regiunea foarte apropiata de contactul celor doua faze se afla
intr-o situatie diferita de aceea in care se afla moleculele din interiorul fazelor;
B) o molecula din interiorul unei faze este atrasa in mod diferit de molecule de
acelasi tip;
C) rezultanta fortelor de atractie ce actioneaza asiupra moleculelor din interiorul
fazelor este nula;
D) rezultanta fortelor de atractie ce actioneaza asupra moleculelor din interiorul
fazelor este diferit de zero;
E) regiunea tridiemnsioanal de contact intre cele doua faze este numita regiune
interfazica

97.Cu privire la cele doua faze ale unui sistem heterogen sunt adevarate
afirmatiile, cu exceptiile:
A) moleculele aflate in regiunea foarte apropiata de contactul celor doua faze se afla
intr-o situatie diferita de aceea in care se afla moleculele din interiorul fazelor;
B) o molecula din interiorul unei faze este atrasa in mod diferit de molecule de
acelasi tip;
C) rezultanta fortelor de atractie ce actioneaza asiupra moleculelor din interiorul
fazelor este nula;
D) rezultanta fortelor de atractie ce actioneaza asupra moleculelor din interiorul
fazelor este diferit de zero;
E) regiunea tridiemnsioanal de contact intre cele doua faze este numita regiune
interfazica

98.Cu privire la regiunea de contact intre fazele si care caracterizeaza un
sistem heterogen sunt adevarate afirmatiile:
A) este numita regiune interfazica;
B) este numita regiune intrafazica
C) este numita regiune trifazica
D) este numita regiune interfaciala
E)este numita regiune intrafaciala.

sistem heterogen sunt adevarate afirmatiile, cu exceptiile:
A) este numita regiune interfazica;
C) este numita regiune trifazica
D) este numita regiune interfaciala
E)este numita regiune intrafaciala.

A) este numita strat superficial
C) daca in sistem nu sunt prezenti ioni, grosimea acestei regiuni nu este mai mare
de 2-3 diametre moleculare;
D) este numita si regiune intrafaciala
E)este numitastrat profund.

A) este numita si regiune intrafaciala
C) este o regiune bidimensionala
D) este numita strat superficial
E) daca in sistem nu sunt prezenti ioni, grosimea acestei regiuni nu este mai mare
de 2-3 diametre moleculare.

A) termenul de interfata este atribuit unei suprafete aparente, bidimensionale din
punct de vedere geometric, care separa doua faze;
B) termenul de interfata este atribuit unei suprafete aparente, tridimensionale din
punct de vedere geometric, care separa doua faze este numita regiune intrafazica
E) ) este o regiune tridimensionala.

A) termenul de interfata este atribuit unei suprafete aparente, bidimensionale din
punct de vedere geometric, care separa doua faze;
B) termenul de interfata este atribuit unei suprafete aparente, tridimensionale din
punct de vedere geometric, care separa doua faze este numita regiune intrafazica
E) ) este o regiune tridimensionala.
Rasp B,C

104. In cazul unui sistem heterogen inchis format dintr-un lichid in echilibru
cu vaporii sai sunt adevarate afirmatiile:
A) fortele intramoleculare de atractie determina un potential de interactie negativ,
care, pentru intreg sistemul determina o energie interna coborata;
B) fortele intermoleculare de atractie determina un potential de interactie negativ,
care, pentru intreg sistemul determina o energie interna coborata
C) moleculele aflate la suprafata lichidului sufera atractie mai mica decat cele aflate
in faza strat a lichidului;
D) moleculele aflate la suprafata lichidului sufera atractie mai maredecat cele aflate
E) numarul de molecule din unitatea de volum a fazei de vapori este foarte mic

cu vaporii sai sunt adevarate afirmatiile, cu exceptiile:
A) fortele intramoleculare de atractie determina un potential de interactie negativ,
care, pentru intreg sistemul determina o energie interna coborata;
B) fortele intermoleculare de atractie determina un potential de interactie negativ,
D) moleculele aflate la suprafata lichidului sufera atractie mai maredecat cele aflate
E) numarul de molecule din unitatea de volum a fazei de vapori este foarte mic

cu vaporii sai sunt adevarate afirmatiile:
A) ) fortele intermoleculare de atractie determina un potential de interactie negativ,
B) fortele de atractie cu care moleculele din faza lichida actioneaza asupra
moleculelor de al suprafata dau o forta rezultanta care actioneaza asupra fiecarei
molecule de la suprafata lichidului ;
D) fortele de respindegere cu care moleculele din faza lichida actioneaza asupra
molecule de la suprafata lichidului moleculele aflate la suprafata lichidului sufera
atractie mai maredecat cele aflate in faza strat a lichidului;
E) numarul de molecule din unitatea de volum a fazei de vapori nu este foarte mic

cu vaporii sai sunt adevarate afirmatiile, cu exceptiile:
A) ) fortele intermoleculare de atractie determina un potential de interactie negativ,
B) fortele de atractie cu care moleculele din faza lichida actioneaza asupra
molecule de la suprafata lichidului ;
D) fortele de respindegere cu care moleculele din faza lichida actioneaza asupra
molecule de la suprafata lichidului moleculele aflate la suprafata lichidului sufera
atractie mai maredecat cele aflate in faza strat a lichidului;
E) numarul de molecule din unitatea de volum a fazei de vapori nu este foarte mic

108.In cazul interfetelor lichid/lichid, solid/ gaz. solid/vapori si solid/ lichid,
care caracterizeaza un sistem heterogen sunt adevarate afirmatiile:
A) daca fazele in contact sunt doua lichide nemiscibile, interactiunile dintre
moleculele diferite ale acestor faze sunt neglijate, la fel ca in cazul interfetelor
lichid/ gaz si lichid/vapori
B) interactiunile dintre moleculele diferite ale acestor faze reduc actiunea fortelor
de atractie necompensate la suprafetele libere ale fiecarui lichid in contact cu aerul;
C) daca fazele in contact sunt doua lichide nemiscibile, interactiunile dintre
moleculele diferite ale acestor faze nu sunt neglijate, la fel ca in cazul interfetelor
lichid/ gaz si lichid/vapori;
D) lichidele care au polaritati comparabile nu se pot amesteca in orice proportie si
astfel tensiunea lor intrafaciala este nula;
E) interactiunile dintre moleculele diferite ale acestor faze reduc actiunea fortelor de
atractie necompensate la suprafetele libere ale fiecarui lichid in contact cuvaporii
proprii.

109.In cazul interfetelor lichid/lichid, solid/ gaz. solid/vapori si solid/ lichid,
care caracterizeaza un sistem heterogen sunt adevarate afirmatiile, cu
exceptiile:
A) daca fazele in contact sunt doua lichide nemiscibile, interactiunile dintre
moleculele diferite ale acestor faze sunt neglijate, la fel ca in cazul interfetelor
lichid/ gaz si lichid/vapori
B) interactiunile dintre moleculele diferite ale acestor faze reduc actiunea fortelor
de atractie necompensate la suprafetele libere ale fiecarui lichid in contact cu aerul;
C) daca fazele in contact sunt doua lichide nemiscibile, interactiunile dintre
moleculele diferite ale acestor faze nu sunt neglijate, la fel ca in cazul interfetelor
lichid/ gaz si lichid/vapori;
D) lichidele care au polaritati comparabile nu se pot amesteca in orice proportie si
astfel tensiunea lor intrafaciala este nula;
E) interactiunile dintre moleculele diferite ale acestor faze reduc actiunea fortelor de
atractie necompensate la suprafetele libere ale fiecarui lichid in contact cuvaporii
proprii.

110.Cu privire la regula lui Antonov, care se aplica sistemelor heterogene sunt
unul cu altul;
E) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca limitata este foarte
apropiata de diferenta dintre tensiunile superficiale in contact cu aerul.

adevarate afirmatiile, cu exceptiile:
unul cu altul;
E) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca limitata este foarte
apropiata de diferenta dintre tensiunile superficiale in contact cu aerul.

A) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca limitata este foarte
unul cu altul;
B); tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca nelimitata este
foarte apropiata de diferenta dintre tensiunile superficiale in contact cu apa
unul cu altul;
D tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca limitata este foarte
apropiata de diferenta dintre tensiunile superficiale in contact cu aerul
E) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca limitata nu este

adevarate afirmatiile, cu exceptiile:
A) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca limitata este foarte
unul cu altul;
B); tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca nelimitata este
foarte apropiata de diferenta dintre tensiunile superficiale in contact cu apa
unul cu altul;
D tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca limitata este foarte
apropiata de diferenta dintre tensiunile superficiale in contact cu aerul
E) tensiunea interfaciala a doua lichide cu miscibilitate reciproca limitata nu este

114. Cu privire la tensiunea interfaciala care caracterizeaza un sistem
heterogen sunt adevarate afirmatiile:
A) ecuatia tensiunii interfaciale este =F/2l;
B) unitatea de masura in sistemul International este N* m
-1
C) ecuatia tensiunii interfaciale este =F *2l
D) ecuatia tensiunii interfaciale este =2l / F
E) unitatea de masura in sistemul International este N* m
-2
.

heterogen sunt adevarate afirmatiile, cu exceptiile :
A) ecuatia tensiunii interfaciale este =F/2l;
-1
D) ecuatia tensiunii interfaciale este =2l / F
-2
.

heterogen sunt adevarate afirmatiile:
A) tensiunea interfazica are semnificatia fortei care revine la unitatea de lungime la
echilibru
-21
D) ecuatia tensiunii interfaciale este =F/2l;
-1
.

117.Cu privire la tensiunea interfaciala care caracterizeaza un sistem
heterogen sunt adevarate afirmatiile, cu exceptiile:
A) tensiunea interfazica are semnificatia fortei care revine la unitatea de lungime la
echilibru
-21
D) ecuatia tensiunii interfaciale este =F/2l;
-1
.

118. Cu privire la gradul de udare, care caracterizeaza interfata solid-lichid, in
cazul sistemelor heterogene, sunt adevarate afirmatiile:
A) daca lichidul adaugat pe suprafata unui solid se raspandeste pe aceasta suprafata
pana ce devine un strat bimolecular este vorba de udare completa;
B) daca interactiile atractive de coeziune dintre moleculele lichidului sunt mai mari
decat cele atractive, lichidul nu se raspandeste pe suprafata solidului;
C) daca interactiile atractive de coeziune dintre moleculele lichidului sunt mai mici
D) daca lichidul adaugat pe suprafata unui solid se raspandeste pe aceasta suprafata
pana ce devine un strat monomolecular este vorba de udare completa
E) daca interactiile atractive de coeziune dintre moleculele lichidului sunt mai mari
decat cele atractive, lichidul nu se aduna in picaturi pe suprafata solidului.

cazul sistemelor heterogene, sunt adevarate afirmatiile, cu exceptiile:
B) daca interactiile atractive de coeziune dintre moleculele lichidului sunt mai mari
C) daca interactiile atractive de coeziune dintre moleculele lichidului sunt mai mici
D) daca lichidul adaugat pe suprafata unui solid se raspandeste pe aceasta suprafata
decat cele atractive, lichidul nu se aduna in picaturi pe suprafata solidului.

cazul sistemelor heterogene, sunt adevarate afirmatiile:
B) in cazul fenomenului de udare completa interactiile atractive de adeziune intre
moleculele de natura diferita sunt mai mici decat cele atractive de coeziune dintre
moleculele apei;
C) daca lichidul adaugat pe suprafata unui solid se raspandeste pe aceasta suprafata
D) in cazul fenomenului de udare completa interactiile atractive de adeziune intre
moleculele de natura diferita sunt mai mici decat cele de respingere dintre
moleculele apei;
decat cele atractive, lichidul nu uda solidului.

cazul sistemelor heterogene, sunt adevarate afirmatiile, cu exceptiile:
B) in cazul fenomenului de udare completa interactiile atractive de adeziune intre
moleculele de natura diferita sunt mai mici decat cele atractive de coeziune dintre
moleculele apei;
moleculele apei;
decat cele atractive, lichidul nu uda solidului.

122. Cu privire la fenomenul de udare completa, care caracterizeaza interfata
solid-lichid, in cazul sistemelor heterogene, sunt adevarate afirmatiile:
B) un exemplu de udare completa il poate constitui o picatura de apa adaugata pe
cuprafata unui cristal de cuart ingrijit curatata de impuritati
moleculele apei;
E) in cazul fenomenului de udare completa interactiile atractive de adeziune intre
moleculele de natura diferita sunt mai mari decat cele atractive de coeziune dintre
moleculele apei;

123.Cu privire la fenomenul de udare completa, care caracterizeaza interfata
solid-lichid, in cazul sistemelor heterogene, sunt adevarate afirmatiile:
B) un exemplu de udare completa il poate constitui o picatura de apa adaugata pe
cuprafata unui cristal de cuart ingrijit curatata de impuritati
moleculele apei;
E) in cazul fenomenului de udare completa interactiile atractive de adeziune intre
moleculele de natura diferita sunt mai mari decat cele atractive de coeziune dintre
moleculele apei;

124. Studiul reologiei sistemelor disperse:
A) reprezinta tiina curgerii i permite caracterizarea i clasificarea fluidelor,
semisolidelor;
B) reprezinta tiina deformaiilor i permite caracterizarea i clasificarea
solidelor, semisolidelor;
C) permite realizarea unor studii cinetice ale medicamentelor pe toat durata
depozitrii;
D) permite determinarea mecanismului de dizolvare prin cunoaterea
vascozitii solidelor
E) permite meninerea proprietilor fizico-chimice ale medicamentelor pe
toat durata depozitrii i n timpul administrrii.

125. Clasificarea dispersiilor coloidale poate fi facut in funcie de urmatoarele
criterii:
A) natura mediului de dispersie solid;
B) interaciunea substanei coloidale cu mediul de dispersie;
C) natura mediului de dispersie lichid;
D) interaciunea substanei coloidale cu gradul de dispersie;
E) reversibilitate.

126. Dintre organosoli fac parte:
A) eterosolii;
B) liosoli n aceton;
C) liosoli in apa;
D) liosoli in benzen;
E) benzenosoli.

127. Dintre organosoli fac parte urmatoarele cu excepiile:
A) liosoli in apa
B) benzenosoli;
C) eterosolii;
D) liosoli in benzen;
E) liosoli n aceton.

128. Dintre dispersiile coloidale ireversibile fac parte:
A) gelatina n ap;
B) liosoli de metale;
C) gelatina in benzen;
D) cauciucul n benzen;
E) hidrosoli de argint.

129. Dintre dispersiile coloidale ireversibile fac parte urmtoarele sisteme
disperse cu excepiile:
A) liosoli de metale;
B) gelatina n ap;
D) hidrosoli de argint;
E) cauciucul n benzen.

130. Dintre dispersiile coloidale reversibile fac parte:
A) hidrosoli de argint;
D) cauciucul n benzen;
E) gelatina n ap.

131. Dintre dispersiile coloidale reversibile fac parte urmtoarele sisteme
disperse cu excepiile:
A) gelatina n ap;
B) cauciucul n benzen;
C) hidrosoli de argint;
D) gelatina in benzen;
E) liosoli de metale.

132. Stabilitatea dispersiilor hidrofile de compui macromoleculari este
influenat pozitiv de urmtoarele proprieti specifice sistemelor coloidale si
de unele proprietti comune soluiilor coloidale:
A) temperatura;
B) concentraia n polimer;
C) proprietile superficiale;
D) ageni microbiologici;
E) proprieti dimensionale.

A) proprieti dimensionale;
B) temperatura;
C) ageni microbiologici;
D) proprieti optice;
E) pH.

A) pH;
B) proprietile superficiale;
C) proprieti optice;
D) temperatura;
E) concentraia n polimer.

A) ageni microbiologici;
C) concentraia n polimer;
D) proprietile electro-magnetice;
E) proprieti optice.

A) proprietile electro-magnetice;
D) pH;
E) proprietile superficiale;

influenat pozitiv de urmtoarele proprieti specifice sistemelor coloidale i
de unele proprieti comune soluiilor coloidale cu excepiile:
A) temperatura;

B) temperatura;
E) pH;

de unele proprietti comune soluiilor coloidale cu excepiile:
A) pH;
D) temperatura;
E) concentraia n polimer;


D) pH;
E) proprietile superficiale.

influenat negativ de urmtoarele proprieti specifice sistemelor coloidale si
A) proprietile superficiale;
C) temperatura;

B) temperatura;
E) pH.

A) pH;
D) temperatura;


B) adaugarea de solveni nemiscibili in ap;
C) adaugarea de solveni miscibili in ap;
D) pH;

influenat negativ de urmtoarele proprieti specifice sistemelor coloidale i
A) temperatura;

B) temperatura;
D) adaugarea de electrolii;
E) proprietile electro-cinetice

A) pH;
D) temperatura;

B) adaugarea de solveni nemiscibili in ap;
C) adaugarea de solveni miscibili in ap;
D) pH;

D) pH;

152. Dintre dispersiile coloidale ireversibile fac parte:
A) hidrosoli de aur;
C) gelatina in eter;
E) gelatina n ap

153.Dintre dispersiile coloidale ireversibile fac parte urmatoarele dispersii cu
exceptiile:
A) hidrosoli de aur;
C) gelatina in eter;
E) gelatina n ap

154. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un emulgator sunt
urmatoarele:
A) sa confere picaturilor dispersate de lichid sau bulelor de gaz un potential electric
adecvat, in asa fel incat sa duca la respingerea lor, deci sa creeze o bariera electrica;
B) sa prezinte activitate de suprafata si sa reduca tensiunea interfaciala, deci sa
micsoreze energia libera interfaciala, conservand o arie mare a suprafetei
interfaciale, fenomen numit stabilizare termodinamica;
C) sa prezinte activitate de suprafata si sa reduca tensiunea interfaciala, deci sa
micsoreze energia libera interfaciala, conservand o arie mica a suprafetei
interfaciale, fenomen numit stabilizare barodinamica;
D) sa favorizeze obtinerea unui grad de dispersie micsorat;
E) sa confere picaturilor dispersate de lichid un potential electric adecvat, in asa fel
incat sa duca la respingerea lor, deci sa creeze o bariera electrica;

urmatoarele, cu exceptiile:
A) sa confere picaturilor dispersate de lichid sau bulelor de gaz un potential electric
adecvat, in asa fel incat sa duca la respingerea lor, deci sa creeze o bariera electrica;
B) sa prezinte activitate de suprafata si sa reduca tensiunea interfaciala, deci sa
interfaciale, fenomen numit stabilizare termodinamica;
C) sa prezinte activitate de suprafata si sa reduca tensiunea interfaciala, deci sa
D) sa favorizeze obtinerea unui grad de dispersie micsorat;
E) sa confere picaturilor dispersate de lichid un potential electric adecvat, in asa fel
incat sa duca la respingerea lor, deci sa creeze o bariera electrica;

urmatoarele:
A) sa prezinte activitate de suprafata si sa reduca tensiunea interfaciala, deci sa
B) sa faca posibila inversarea fazelor;
C) sa nu faca posibila inversarea fazelor;
D) sa fie eficient in concentratii mici;
E) sa aibe actiune farmacologica proprie.

urmatoarele:
A) sa se absoarba usor in jurul picaturilor de lichid dispersate, sub forma unui film
condensat, aderent, care sa previna coalescenta;
B) sa creasca vascozitatea emulsiei contra cremarii;
C) sa creasca vascozitatea emulsiei contra sedimentarii;
D) sa se absoarba usor in jurul picaturilor de lichid dispersate, sub forma unui film
condensat, neaderent, care sa previna coalescenta;
E) sa nu prezinte activitate de suprafata si s areduca tensiunea interfaciala, deci sa
interfaciale, fenomen numit stabilizare termodinamica.

urmatoarele, cu exceptiile:
A) sa se absoarba usor in jurul picaturilor de lichid dispersate, sub forma unui film
condensat, aderent, care sa previna coalescenta;
B) sa creasca vascozitatea emulsiei contra cremarii;
C) sa creasca vascozitatea emulsiei contra sedimentarii;
D) sa se absoarba usor in jurul picaturilor de lichid dispersate, sub forma unui film
condensat, neaderent, care sa previna coalescenta;
E) sa nu prezinte activitate de suprafata si s areduca tensiunea interfaciala, deci sa
interfaciale, fenomen numit stabilizare termodinamica.

159. Despre bucla de histereza, care caracterizeaza corpurile tixotrope, sunt
A) prezenta buclei de histereza indica prezenta particulelor strans impachetate, cu
spatiul dintre ele minim, astfel incat vehiculul sa umple complet spatiile;
B) prezenta buclei de histereza indica o refacere a structurii si astfel, aria acesteia
nu poate fi folosita ca indice al gradului de distrugere;
C) prezenta buclei de histereza indica faptul ca structura sistemului dispers nu se
reface imediat;
D) prezenta buclei de histereza indica o distrugere a structurii si astfel, aria acesteia
E) prezenta buclei de histereza indica faptul ca structura sistemului dispers nu se
reface imediat, dupa anularea fortei de forfecare;

160. Despre bucla de histereza, care caracterizeaza corpurile tixotrope, sunt
A) prezenta buclei de histereza indica prezenta particulelor strans impachetate, cu
spatiul dintre ele minim, astfel incat vehiculul sa umple complet spatiile;
B) prezenta buclei de histereza indica o refacere a structurii si astfel, aria acesteia
C) prezenta buclei de histereza indica faptul ca structura sistemului dispers nu se
reface imediat;
D) prezenta buclei de histereza indica o distrugere a structurii si astfel, aria acesteia
E) prezenta buclei de histereza indica faptul ca structura sistemului dispers nu se
reface imediat, dupa anularea fortei de forfecare;

161. Cu privire la fenomenul de tixotropie, fenomen care caracterizeaza
fluidele nenowtoniene cu curgere dependenta de timp, sunt adevarate
afirmatiile:
A) tixotropia este un fenomen care consta in intarzierea refacerii structurii unui corp
sa a unui sistem dispers;
B) tixotropia se schematizeaza prin trecerea de la starea de sol in gel;
C) ) tixotropia este un fenomen care urmeaza o reversibilitate dependenta de timp,
crescatoare in vascozitate aparenta;
D) tixotropia este o comportare dependenta de timp si o proprietate a unor corpuri,
sisteme disperse, de exemplu geluri, de a prezenta o scadere a vascozitatii in timp;
E) tixotropia se schematizeaza prin trecerea de la starea de gel in sol.

162. Cu privire la fenomenul de tixotropie, fenomen care caracterizeaza
fluidele nenowtoniene cu curgere dependenta de timp, sunt adevarate
afirmatiile, cu exceptiile:
A) tixotropia este un fenomen care consta in intarzierea refacerii structurii unui corp
sa a unui sistem dispers;
B) tixotropia se schematizeaza prin trecerea de la starea de sol in gel;
C) tixotropia este un fenomen care urmeaza o reversibilitate dependenta de timp,
crescatoare in vascozitate aparenta;
D) tixotropia este o comportare dependenta de timp si o proprietate a unor corpuri,
sisteme disperse, de exemplu geluri, de a prezenta o scadere a vascozitatii in timp;
E) tixotropia se schematizeaza prin trecerea de la starea de gel in sol.

163. In cazul comportarii dilatante, care caracterizeaza fluidele nenowtoniene
cu comportare independenta de timp, sunt adevarate afirmatiile:
A) in repaus, impachetarea particulelor este stransa;
B) in repaus, spatiul dintre particule este minim;
C) in repaus, impachetarea particulelor este dilatanta;
D ) in repaus, spatiul dintre particule este mare;
E) in repaus, impachetarea particulelor este deschisa;

cu comportare independenta de timp, sunt adevarate afirmatiile, cu exceptiile:
A) in repaus, impachetarea particulelor este stransa;
B) in repaus, spatiul dintre particule este minim;
C) in repaus, impachetarea particulelor este dilatanta;
D ) in repaus, spatiul dintre particule este mare;
E) in repaus, impachetarea particulelor este deschisa;

A) in repaus, mediul de dispersie este insuficient pentru a umple spatiul dintre
particule;
B) in repaus, profilele de curgere sunt la nivele inalte;
C) in repaus, mediul de dispersie este suficient pentru a umple spatiul dintre
particule;
D) in repaus, spatiul dintre particule este mare;
E) in repaus, profilele de curgere sunt la nivele joase;

A) in repaus, mediul de dispersie este insuficient pentru a umple spatiul dintre
particule;
B) in repaus, profilele de curgere sunt la nivele inalte;
C) in repaus, mediul de dispersie este suficient pentru a umple spatiul dintre
particule;
D) in repaus, spatiul dintre particule este mare;
E) in repaus, profilele de curgere sunt la nivele joase;

A) in forfecare, impachetarea particulelor este deschis;
B) in forfecare, spatiul dintre particule este minim;
C) in forfecare, impachetarea particulelor este dilatant;
D)in forfecare, spatiul dintre particule este mare;
E) in forfecare impachetarea particulelor este strans,.

A) in forfecare, impachetarea particulelor este stransa;
B) in forfecare, spatiul dintre particule este minim;
C) in forfecare, impachetarea particulelor este dilatanta;
D ) in forfecare, spatiul dintre particule este mare;
E) in forfecare, impachetarea particulelor este deschisa;

A) in forfecare, mediul de dispersie este insuficient pentru a umple spatiul dintre
particule;
B) in forfecare, profilele de curgere sunt la nivele inalte;
C) in forfecare, mediul de dispersie este suficient pentru a umple spatiul dintre
particule;
D) in forfecare, spatiul dintre particule este mare;
E) in forfecare, profilele de curgere sunt la nivele joase;

A) in forfecare, mediul de dispersie este insuficient pentru a umple spatiul dintre
particule;
B) in forfecare, profilele de curgere sunt la nivele inalte;
C) in forfecare, mediul de dispersie este suficient pentru a umple spatiul dintre
particule;
D) in forfecare, spatiul dintre particule este mare;
E) in forfecare, profilele de curgere sunt la nivele joase;

171. Cu privire la stratul dublu electric, care caracterizeaza sistemele
coloidale, sunt adevarate urmatoarele:
A) in cazul stratului dublu electric care se formeaza la interfata unei particule dintr-
un sistem dispers de tipul L/S, acesta cuprinde o parte interna formata de ioni
determinanti de concentratie, cu un anumit semn al sarcinii electrice si o parte
difuza
B) un strat dublu electric este alcatuit de ioni de acelasi semn strans lagati de faza
dispersata solida, in cazul liosolilor si un numar de ioni de sarcina electrica opusa,
contraioni, aflati in mediul de dispersie in apropierea interfetei
C) un strat dublu electric este alcatuit de ioni de acelasi semn strans lagati de faza
dispersanta solida, in cazul liosolilor si un numar de ioni de sarcina electrica opusa,
D) in cazul stratului dublu electric care se formeaza la interfata unei particule dintr-
un sistem dispers de tipul S/L, acesta cuprinde o parte interna formata de ioni
determinanti de potential, cu un anumit semn al sarcinii electrice si o parte difuza
E) in cazul stratului dublu electric care se formeaza la interfata unei particule dintr-
difuza, formata din ioni cu sarcina electrica de semn opus.

coloidale, sunt adevarate urmatoarele, cu exceptiile:
difuza
B) un strat dublu electric este alcatuit de ioni de acelasi semn strans lagati de faza
dispersata solida, in cazul liosolilor si un numar de ioni de sarcina electrica opusa,
C) un strat dublu electric este alcatuit de ioni de acelasi semn strans lagati de faza
dispersanta solida, in cazul liosolilor si un numar de ioni de sarcina electrica opusa,
determinanti de potential, cu un anumit semn al sarcinii electrice si o parte difuza
difuza, formata din ioni cu sarcina electrica de semn opus.

determinanti de potential, cu un anumit semn al sarcinii electrice si o parte difuza,
formata din ioni purtand ambele tipuri de sarcina electrica
B) in cazul stratului dublu electric care se formeaza la interfata unei particule dintr-
formata din ioni purtand ambele tipuri de sarcina electrica, ce se intinde de la faza
solida spre interiorul mediului de dispersie
C) in cazul stratului dublu electric care se formeaza la interfata unei particule dintr-
formata din ioni purtand ambele tipuri de sarcina electrica, ce se intinde de la
mediului de dispersie spre faza lichida;
un sistem dispers de tipul S/L, ionii din partea difuza se afla sub influenta fortelor
electrice si magnetice;
un sistem dispers de tipul S/L, ionii din partea difuza se afla sub influenta miscarii
termice si influenta fortelor magnetice.

formata din ioni purtand ambele tipuri de sarcina electrica
formata din ioni purtand ambele tipuri de sarcina electrica, ce se intinde de la faza
solida spre interiorul mediului de dispersie
formata din ioni purtand ambele tipuri de sarcina electrica, ce se intinde de la
mediului de dispersie spre faza lichida;
un sistem dispers de tipul S/L, ionii din partea difuza se afla sub influenta fortelor
electrice si magnetice;
un sistem dispers de tipul S/L, ionii din partea difuza se afla sub influenta miscarii
termice si influenta fortelor magnetice.

un sistem dispers de tipul S/L, intre partea difuza si partea interna a stratului dublu
electric se afla stratul lui Stern
electric se afla stratul lui Stern, care trece prin centrele contraionilor hidratati care
sunt tinuti la suprafata fazei lichide prin fortele electrostatice;
un sistem dispers de tipul S/L, fata de suprafata fazei lichide a particulelor, planul
Stern se afla la o distanta , pe distanta aceasta potentialul electric scade hiperbolic
de la valoarea potentialului Stern
0
, numit si potential de suprafata, la o valoare

potentialul Nernst;

sunt tinuti la suprafata fazei solide prin fortele electrostatice;
de la valoarea potentialului Nernst
0

potentialul Stern.

electric se afla stratul lui Stern
sunt tinuti la suprafata fazei lichide prin fortele electrostatice;
de la valoarea potentialului Stern
0

potentialul Nernst;

sunt tinuti la suprafata fazei solide prin fortele electrostatice;
de la valoarea potentialului Nernst
0

potentialul Stern.

177. In structura moleculelor de surfactant intra:
A) o regiune hidrofoba reprezentata de grupari carboxilat si o regiune hidrofila
reprezntata de lanturi hidrocarbonate nesaturate;
B) o regiune hidrofoba reprezentata de lanturi hidrocarbonate nesaturate si o
regiune hidrofila reprezentata de grupari carboxilat
C) o regiune hidrofoba reprezentata de grupari sulfonat si o regiune hidrofila
reprezentata de lanturi hidrocarbonate saturate
D) o regiune hidrofoba reprezentata de lanturi hidrocarbonate saturate si o regiune
hidrofila reprezntata de grupari sulfonat
E) o regiune hidrofoba reprezentata de grupari sulfonat si o regiune hidrofila
reprezentata de lanturi hidrocarbonate nesaturate

178. In structura moleculelor de surfactant intra:
A) o regiune hidrofoba reprezentata de inele aromatice si o regiune hidrofila
reprezentata de grupari carboxilat;
B) o regiune hidrofoba reprezentata de inele heterociclice si o regiune hidrofila
reprezentata de grupari sulfat;
D) o regiune hidrofoba reprezentata de grupari sulfat si o regiune hidrofila
E) o regiune hidrofoba reprezentata de inele heterociclice si o regiune hidrofila
reprezentata de grupari sulfonat;

179. In structura moleculelor de surfactant intra, cu exceptiile:
A) o regiune hidrofoba reprezentata de grupari carboxilat si o regiune hidrofila
reprezntata de lanturi hidrocarbonate nesaturate;
B) o regiune hidrofoba reprezentata de lanturi hidrocarbonate nesaturate si o
regiune hidrofila reprezentata de grupari carboxilat
D) o regiune hidrofoba reprezentata de lanturi hidrocarbonate saturate si o regiune
hidrofila reprezntata de grupari sulfonat
E) o regiune hidrofoba reprezentata de grupari sulfonat si o regiune hidrofila
reprezentata de lanturi hidrocarbonate nesaturate

180. In structura moleculelor de surfactant intra, cu exceptiile:
A) o regiune hidrofoba reprezentata de inele aromatice si o regiune hidrofila
reprezentata de grupari carboxilat;
B) o regiune hidrofoba reprezentata de inele heterociclice si o regiune hidrofila
reprezentata de grupari sulfat;
D) o regiune hidrofoba reprezentata de grupari sulfat si o regiune hidrofila
E) o regiune hidrofoba reprezentata de inele heterociclice si o regiune hidrofila
reprezentata de grupari sulfonat;

181. Despre efectul hidrofob, sunt adevarate urmatoarele:
A) efectul hidrofob consta in asocierea lanturilor hidrocarbonate mari datorita
infrastucturii apei in jurul lor
B) efectul hidrofob este un fenomen care se produce la interfata dintre o solutie
apoasa unui surfactant si un lichid nepolar, cand partea hidrofoba a moleculei
amfifile se va afla in faza lichida nepolara, iar partea hidrofila in contact cu solutia
apoasa;
C) efectul hidrofob consta in asocierea lanturilor hidrocarbonate mari prin legaturi
van der Waals cu parti nepolare ale fazei lichide iar partile hidrofile se asociaz cu
moleculele de apa
D) efectul hidrofob este un fenomen care se produce la interfata dintre o solutie
hidrofoba a unui surfactant si un lichid polar, cand partea hidrofoba a moleculei
amfifile se va afla in faza lichida polara, iar partea hidrofila in contact cu solutia
alcoolica;
E) efectul hidrofob consta in asocierea lanturilor hidrocarbonate mari cu dipolii apei
din jurul lor

182. Despre surfactanti, sunt adevarate urmatoarele:
A) au structuri amfifile
B) pot fi emulgatori
C) pot fi agenti de spumare
D) in functie de valoarea HLB nu pot avea proprietati detergente
E) nu au valori in sistemul HLB

183. Referitor la sistemul HLB sunt adevarate urmatoarele:
A. au valori de la 1 pana la 20 cu extindere pana la 40
B. reprezint balana hidrofila-lipofila dintr-o molecul
C. in functie de valoarea HLB surfactantii pot avea proprietati detergente
D. au valori in sistemul HLB surfactantii cationici si anionici
E. surfactantii nu au valori in sistemul HLB

184. Produsele gelificate se pot obtine din:
A) Polimeri care formeaza geluri independent de pH-ul mediului;
B) Polimeri care formeaza geluri dependent de temperatura mediului;
C) Polimeri care formeaza geluri dependent de temperatura;
D) Polimeri care formeaza geluri prin intrepatrunderea moleculelor;
E) Polimeri care formeaza geluri independent de alti stimuli.

185. Etapele formarii hidrogelului prin umflarea polimerului sunt:
A) difuzia moleculelor de apa in interiorul retelei de polimer;
B) relaxarea lanturilor polimerice, prin hidratare;
C) expansiunea retelei polimerice;
D) difuzia moleculelor de apa in exteriorul retelei de polimer;
E) relaxarea lanturilor polimerice, prin hiratare.

186. Prin absortia apei, macromoleculele se umfla, cu cresterea volumului
gelului:
A) umflarea poate fi limitata daca matrita gelului are un grad de reticulare incat
previne dizolvarea totala a polimerului;
B) umflarea poate fi considerata ca o faza initiala a dizolvarii polimerului;
C) solventul (apa) penetreaza matrita gelului; astfel interactiunile gel-gel sunt
inlocuite cu interactiunile gel-solvent;
D) umflarea poate fi nelimitata sau limitata daca matrita gelului are un grad de
reticulare incat previne dizolvarea totala a polimerului;
E) umflarea poate fi nelimitata daca matrita gelului are un grad de reticulare incat
previne dizolvarea totala a polimerului.

Chimie Fizica, Anul II, Sem II, 2009-2010

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chimie Fizica, Anul II, Sem II, 2009-2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII TINERETULUI I

G nu depinde de constanta dielectric a mediului

G nu depinde de constanta dielectric a

S cu valori negative, a cror

S cu valori negative, a cror vitez de

S cu valori negative, a cror vitez de

S cu valori pozitive, a cror vitez de

S cu valori negative, a cror vitez de

sunt adevarate afirmatiile :

G , sunt false afirmaiile:

G nu depinde de constanta dielectric a

G nu depinde de constanta dielectric a mediului

S cu valori negative, a cror

S cu valori negative, a cror vitez

S cu valori negative, a cror vitez

S cu valori pozitive, a cror vitez

S cu valori negative, a cror vitez

S cu valori negative, a cror

V are valoare uor negativ, sunt uor accelerate de

S cu valori negative, a cror

V are valoare uor pozitiv, sunt uor accelerate de

V are valoare uor negativ, sunt uor accelerate de

S cu valori negative, a cror vitez de

V are valoare uor negativ, sunt uor accelerate de

V pozitive, sunt ncetinite cu creterea presiunii.

V are valori de max mol cm / 10 8

V negative, sunt ncetinite cu creterea

V are valori de max mol cm / 10 8

V are valoare uor negativ, sunt uor accelerate de

S cu valori pozitive, a cror vitez de

S cu valori negative, a cror vitez de

V pozitive, sunt ncetinite cu creterea presiunii.

V are valori de max mol cm / 10 8

V negative, sunt ncetinite cu creterea

V are valori de max mol cm / 10 8

V pozitive, sunt accelerate cu creterea

V are valori de max mol cm / 10 8

V are valoare uor negativ, sunt uor

V are valoare uor pozitiv, sunt uor

V are valoare uor negativ, sunt uor

V are valoare uor negativ, sunt uor accelerate

V pozitive, sunt ncetinite cu creterea

V are valori de max mol cm / 10 8

V negative, sunt ncetinite cu creterea

V are valori de max mol cm / 10 8

V are valoare uor negativ, sunt uor accelerate

S cu valori pozitive, a cror vitez de reacie crete

S cu valori negative, a cror vitez de reacie crete

V pozitive, sunt ncetinite cu creterea presiunii.

V are valori de max mol cm / 10 8

V negative, sunt ncetinite cu creterea presiunii.

V are valori de max mol cm / 10 8

V pozitive, sunt accelerate cu creterea presiunii.

V are valori de max mol cm / 10 8

S-ar putea să vă placă și