Cursuri Bacteriologie Medicala

-1-
CURS NR. 4
Coci patogeni
1. GENUL STAPHYLOCOCCUS
2. GENUL STREPTOCOCCUS
STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE (PNEUMOCOCUL !negrupabil
". GENUL NEISSERIA
a. MENINGOCOCUL
#. GONOCOCUL
familie, trib, gen, grup, specie, tip
1. GENUL STAPHYLOCOCCUS
DEFINITIE. INCADRARE
Bacteriile din genul tap!"l#c#ccus sunt c#ci $ram-p#%iti&i, aer#bi, dispusi in grame%i
neregulate, aer#bi, facultati& anaer#bi, im#bili, nesp#rulati, catala%#-p#%iti&i, #'ida%#-
negati&i.
$rupe de interes medical(
- tafil#c#ci c#agula%#-p#%iti&i
tap!"l#c#ccus aureus
- tafil#c#ci c#agula%#-negati&i)CN*
tap!"l#c#ccus epidermidis
tap!"l#c#ccus sapr#p!"ticus
CARACTERE $ENERA+E
1. ,abitat
tap!"l#c#ccus aureus c#l#ni%ea%a narile si c#l#nul de unde p#ate c#ntamina
tegumentul. -r#p#rtia purtat#ril#r sanat#si &aria%a intre 1.-/.0 in c#lecti&itatea generala
si /.-1.0 in mediul de spital.
tafil#c#ci c#agula%#-negati&i c#l#ni%ea%a narile si tegumentul, fiind c#mp#nenti ai
fl#rei cutanate n#rmale care se c#nstituie in bariera de aparare antimicr#biana.
tafil#c#cii p#t fi gasiti si la unele mamifere si pasari care p#t c#ntamina mediul.
up#rtul material al c#ntaminarii este repre%entat de s#l, apa de mare si apa dulce,
alimente, imbracaminte, m#bilier, praful si aerul din incaperi.
2. Caractere m#rf#tinct#riale
tafil#c#cii sunt c#ci $ram-p#%iti&i nesp#rulati, necapsulati.
-2-
-e fr#tiul efectuat din cultura de pe mediu s#lid, stafil#c#cii apar sub f#rma de c#ci
perfect r#tun%i dispusi in grame%i neregulate )in ci#rc!ine de strugure*.
-e fr#tiul efectuat din cultura din mediul lic!id sau din pr#dusul pat#l#gic,
stafil#c#cii sunt dispusi in lanturi scurte, perec!i, tetrade sau c#ci i%#lati.
3. Caractere de cultura
unt germeni nepretenti#si care se de%&#lta pe medii nutriti&e simple, in aer#bi#%a, in 14-
2/ #re la term#stat )35-31 grade Celsius*. -#t creste si pe medii c#mple'e ca si pe medii
!ipercl#rurate )C!apman*.
-e medii s#lide creste sub f#rma de c#l#nii ,, 6 )sm##t! 7 neted*, crem#ase, r#tunde,
cu diametrul de 2-3 mm, margini perfecte, suprafata neteda, b#mbata.
In mediul lic!id pr#duc tulburarea unif#rma a mediului cu dep#sit m#derat la fundul
tubului.
tafil#c#cii pr#duc pigment nedifu%ibil care c#l#rea%a d#ar c#l#nia, de cul#are galben-
auriu ). aureus*, alba ). epidermidis* sau galben-citrin ).sapr#p!"ticus*.
-e mediile cu sange p#ate apare hemoliza beta )c#mpleta*, dat#rata !em#li%inei alfa, sau
hemoliza cald-rece) %#ne de !em#li%a inc#mpleta la 31 gr. Celsius, care dupa e'punerea
culturii cate&a #re la / gr.Celsius de&ine c#mpleta* dat#rata !em#li%inei beta.
/. Caractere bi#c!imice si de metab#lism
unt germeni #'ida%#-negati&i, catala%#-p#%iti&i )ii diferentiem de strept#c#ci, care sunt
catala%#-negati&i*.
Fermentea%a multi carb#!idrati )gluc#%a, lact#%a, etc.*, au acti&itate pr#te#litica
)lic!efia%a gelatina, c#agulea%a laptele*, desc#mpun f#sf#lipidele.
5. Re%istenta fata de fact#rii fi%ici, c!imici, bi#l#gici
tafil#c#cii sunt re%istenti in mediul e'tern. In pur#iul uscat re%ista 2-3 luni. unt relati&
re%istenti la antiseptice si de%infectante. -#t fi distrusi in 1. min. de fen#l 20, 3.-8. min.
alc##l 1.0.
9#r in 8. min. la 8. gr.Celsius.
tafil#c#cii au # sensibilitate &ariabila la multe antibi#tice.
tafil#c#cii sunt re%istenti la peniciline ):50 din ca%uri*; re%istenta la #'acilina
)meticilina* este in pr#cent mai redus, situatie in care a&em de-a face cu tulpini
p#lire%istente )fata de cefal#sp#rine, eritr#micina, clindamicina*.
tafil#c#cii sunt in general sensibili la cefal#sp#rine de generatia I si la &anc#micina.
8. tructura antigenica
Antigene legate de corpul celular
a. <nele tulpini au cap$%&a, care c#nfera # mai mare re%istenta la fag#cit#%a.
-3-
#. Po&i'a(a)i*%& A )care este acidul teic!#ic legat de peptid#glican in peretele
celular* pre%ent la . aureus, induce f#rmarea de antic#rpi.
c. P)oteina A pre%enta la t#ate tulpinile de . aureus, induce f#rmarea de antic#rpi.
*. Coag%&a'a &egata 7fact#r de agregare 7 clumping fact#r 7 fact#r de c#agulare 7
recept#r pentru fibrin#gen, care este as#ciat suprafetei bacteriene. Este pre%ent la
tulpinile de .auriu, fi'ea%a fibrin#genul si determina aglutinarea stafil#c#cil#r ) in &itr#*.
e. A*e'ine, cu r#l in in&a%ia tesuturil#r, re%istenta la fag#cit#%a, fi'are pe pr#teinele
ga%dei.
Antigene extracelulare
a. E+op)oteine care sunt imun#gene
#. Coag%&a'a &i#e)a este # pr#teina e'tracelulara cu r#l de en%ima care c#agulea%a
plasma citratata. Dep#%itea%a fibrina la suprafata stafil#c#cil#r pr#te=andu-i de
fag#cit#%a. Ea mai inter&ine in f#rmarea tr#mbil#r cau%at#ri de tr#mb#flebita supurata.
c. Hi*)o&a'e( $ta,i&o-ina'a care pr#duce fibrin#li%a
(ia&%)oni*a'a cu r#l in difu%area infectiei
*. Lipa'e, ce c#ntribuie la supra&ietuirea stafil#c#cului la ni&elul dermului cu r#l
imp#rtant in mecanismul de pr#ducere al furunculel#r.
e. He.o&i'ine
tafil#c#cul pr#duce / tipuri de !em#li%ine (
- a&,a! (e.o&i'ina (a&,a!to+iona care este resp#nsabila de !em#li%a beta de pe
mediul cu sange. Este principala !em#li%ina secretata de . aureus si principalul fact#r de
pat#genitate al acestei specii bacteriene. Are r#l in generali%area infectiil#r stafil#c#cice
si aparitia septicemiei.
- #eta!(e.o&i'ina ($,ingo.ie&ina'a este resp#nsabila de !em#li%a de tip
,, cald-rece>> si degradea%a sfing#mielina
- gamma-!em#li%ina
- delta-!em#li%ina are actiune derm#necr#tica
,. E+oto+ine pi)etogene
Au efect piret#gen prin stimularea pr#ducerii de interleu?ina 1
- enterotoxine stafilococice )sapte tipuri ser#l#gice*, mai imp#rtante fiind
enter#t#'inele A si D, iar enter#t#'ina B inter&ine pr#babil in pat#genia sindr#mului
s#cului t#'ic stafil#c#cic si a enter#c#litei stafil#c#cice p#st-antibi#terapie. unt
re%istente la temperatura de fierbere si la actiunea sucuril#r digesti&e.
- to+ina $in*)o.%&%i $oc%&%i to+ic $ta,i&ococic (TSST elab#rata de 150
dintre tulpini; la #m pr#duce febra, rus! descuamati& al pielii, implicare multisistemica,
s#c. indr#mul s#cului t#'ic stafil#c#cic a f#st descris la tinerele femei care f#l#seau
tamp#anele &aginale abs#rbante. C#l#ni%area &aginala cu . aureus t#'igen in pre%enta
tamp#nului creea%a c#nditii fa&#rabile multiplicarii bacteriei si pr#ducerii de t#'ina.
- e+oto+ine pi)etogene A si B
g. Le%coci*ine/ ce c#nfera re%istenta la fag#cit#%a
(. E+,o&iatina (to+ina epi*e).o&itica/ ce duce la f#rmarea de &e%icule si descuamare
generali%ata, cau%a ,, sindr#mului pielii #parite>>.
-/-
1.Caractere de pat#genitate
.auriu este pat#gen prin &irulenta si t#'in#gene%a.
.sapr#p!"ticus c#ntine ade%ina care se leaga de un recept#r de pe suprafata celulel#r
ur#epiteliele.
.epidermidis este cau%a principala a infectiil#r de pr#te%a, tulpinile i%#late din infectii
p#sedand # micr#capsula p#li%a!aridica ),,slime>>* ce c#nfera pr#tectie imp#tri&a
macr#fagel#r si antibi#ticel#r.
-R@CE<+ INFECTI@ TAFI+@C@CIC
Stafilococul auriu, germen #p#rtunist, p#ate de&eni pat#gen fie prin multiplicare si
in&a%i&itate, cau%and pr#cese infecti#ase de tip in&a%i&, fie prin multiplicare si
t#'igenitate cau%and t#'iinfectii.
1. procese infectioase de tip invaziv: f#liculita, furunculul, !idr#sadenita,
panaritiu, mastita, impetigo )infectie a epidermei, l#cali%ata la fata sau
membre*, infectii ale plagil#r c!irurgicale, muscate sau taiate, angina
stafil#c#cica, #tita, sinu%ita, infectii urinare, ane'ite, septicemie, f#care
septicemice metastatice, stafil#c#cia maligna a fetei, cu l#cali%are
na%#geniana si cu risc de aparitie a tr#mb#flebitei faciale
2. toxiiinfectii de natura stafilococica:
- t#'iiinfectia alimentara, care se dat#rea%a ingestiei enter#t#'inei
elab#rate in aliment de catre .aureus
- ,,sindr#mul pielii #parite stafil#c#cice>> 7 b#ala e'f#liati&a generali%ata 7
7b#ala Ritter, este necr#%a de #rigine t#'ica a epidermului) t#'ina e'f#liati&a*
- impetig# bul#s )f#rma l#cali%ata a b#lii Ritter*
- sindr#mul de s#c t#'ic stafil#c#cic )TT*
Stafilococii coagulazo-negativi (SCN) sunt pat#geni #p#rtunisti
- S.epidermidis - are cel mai inalt p#tential pat#gen dintre CN, fiind agentul
eti#l#gic ma=#r al infectiil#r n#s#c#miale. -#ate determina mediastinita, infectii
articulare, infectii urinare, infectii de pace-ma?er, de grefa &asculara, de &al&e pr#te%ate,
de pr#te%a articulare, fiind si f#arte re%istent la antibi#tice
- S. saprophyticus- este frec&ent intalnit in infectiile de tract urinar la femeile tinere,
pr#statite, uretrite, infectii de plaga, septicemii.
DIA$N@TIC<+ DE +AB@RAT@R
-r#dusul pat#l#gic p#ate fi( pur#i, sputa, sange, materii fecale, alimente, +CR, urina.
e reali%ea%a fr#tiuri c#l#rate $ram din prele&atele nec#ntaminate si se e'aminea%a la
micr#sc#pul #ptic.
Culti&area se face pe placi cu gel#%a sange sau pe mediul !ipercl#rurat )C!apman* pentru
pr#dusele intens c#ntaminate.
+a ba%a identificarii stau caracterele m#rf#tinct#riale, de cultura, testul c#agula%ei si
catala%ei.
-5-
TRATA9ENT
Infectiile min#re nu necesita tratament cu antibi#tic.
-urtat#rii asimpt#matici de .aureus care lucrea%a in c#lecti&itati de c#pii, in d#meniul
sanitar, in d#meniul alimentar, p#t aplica in ca&itatea na%ala anteri#ara p#me%i
antistafil#c#cice )mupir#cin* pentru a preantampina raspandirea stafil#c#cului pat#gen.
In infectiile se&ere este necesara antibi#terapia c#ndusa dupa antibi#grama.
E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE
Re%er&#rul de infectie este #mul b#lna& sau purtat#rul sanat#s de .aureus.
Transmiterea se reali%ea%a ( - direct )picaturi na%#-faringiene*
- indirect )aer, praf, #biecte, mana, insecte*
-#arta de intrare p#ate fi #rice cale.
-r#fila'ia este generala )igiena indi&iduala, antisepsie, de%infectie, etc.*, speciala
)eradicarea p#rta=ului na%al de . aureus* si specifica )imuni%are*.
2. GENUL STREPTOCOCCUS
DEFINITIE. INCADRARE. C+AIFICARE
trept#c#cii sunt c#ci sferici sau #&ali, pretenti#si nutriti&, $ram-p#%iti&i, aer#bi, care
f#rmea%a perec!i sau lanturi, im#bili, nesp#rulati, unele specii au capsula, facultati&
anaer#bi. unt catala%#-negati&i, #'ida%#-negati&i; ma=#ritatea sunt !em#litici.
Clasificare
In acti&itatea curenta se impune utili%area a d#ua criterii de clasificare( aspectul
!em#li%ei pe agar-sange si clasificarea antigenica +ancefield.
Dupa aspectul (e.o&i'ei pe ge&o'a!$ange strept#c#cii se clasifica in urmat#arele
categ#rii(
- strept#c#ci beta-!em#litici( %#na clara de !em#li%a in =urul c#l#niei
- strept#c#ci alfa-!em#litici( %#na de !em#li%a &er%uie
- strept#c#ci alfa>-!em#litici( %#na de !em#li%a alfa inc#n=urata de # %#na ingusta de
beta-!em#li%a )!em#li%a inc#mpleta*
- strept#c#cci gamma( fara !em#li%a
C&a$i,ica)ea antigenica Lance,ie&* are drept criteriu prezenta polizaharidului C in
peretele celular. Acest p#li%a!arid este un antigen cu specificitate de grup fiind pre%ent la
t#ate grupele de strept#c#ci cu e'ceptia grupei D la care este inl#cuit cu acid glicer#l-
teic!#ic.
C#nf#rm clasificarii +ancefield strept#c#cii se impart in urmat#arele categ#rii(
1. strept#c#ci grupabili incadrati in 2. grupe ser#l#gice n#tate cu A-, si
B-C
2. strept#c#ci negrupabili, care nu au antigenul de grup )p#li%a!aridul C*,
aici incadrandu-se pneum#c#cul
<n alt criteriu de clasificare este cel ,i&ogenetic cu 8 grupari de specii(
grupul pi#genic, angin#sus , mits, sali&arius, b#&is, mutans.
-8-
CARACTERE $ENERA+E
1. ,abitat
unt larg raspanditi in natura. <nii fac parte din fl#ra sapr#fita a tractului respirat#r,
digesti&e, genital; altii determina afectiuni umane imp#rtante dat#rate partial infectiei
strept#c#cice si partial raspunsului imun al ga%dei.
trept#c#cii sunt c#ci $ram-p#%iti&i, sferici sau #&#idali, cu diametrul de circa 1 micr#n,
ase%ati in lanturi de lungime &ariabila. <nii dintre ei au capsula.
Cei mai multi strept#c#ci cresc pe medii s#lide si f#rmea%a c#l#nii mici, cu diametrul de
1-2 mm.
trept#c#cul pi#gen beta-!em#litic de grup A f#rmea%a c#l#nii punctif#rme.
trept#c#cii beta-!em#litici de grup A,C,$ au c#l#nii mari de peste .,5 mm si care sunt
in general transparente.
trept#c#cii de grup B f#rmea%a c#l#nii alb-cenusii cu # %#na ingusta de alfa>-!em#li%a.
trept#c#cii de grup D f#rmea%a c#l#nii alb-cenusii de cca 1mm, transparente,
ne!em#litice sau alfa-!em#litice.
trept#c#cii &iridans f#rmea%a c#l#nii mici ).,1-.,5mm*, b#mbate, cenusii, u%ual alfa-
!em#litice.
trept#c#cii nu pr#duc catala%a si #'ida%a.
-#t supra&ietui in secretii faringiene uscate, la temperatura camerei si intuneric timp de
cate&a saptamani. trept#c#cul pi#gen este distrus in 3. min. la 58 gr. Celsius in caldura
umeda. Este sensibil la antisepticele si de%infectantele u%uale.
8. tructura antigenica si caracterele de pat#genitate
- -#li%a!aridul C sta la ba%a gruparil#r ser#l#gice +ancefield. Induce aparitia antic#rpil#r
implicati in reactii imune incrucisate fata de tesut c#n=uncti& si glic#pr#teine cardiace.
- Proteina M este cel mai imp#rtant fact#r antigenic si de pat#genitate pentru
strept#c#cul beta !em#litic de grup A. Este # pr#teina antifag#citara. Are specificitate de
tip )sunt apr#'. 1.. tipuri de pr#tein 9*.
-1-
e pare ca pr#teina 9 si pr#babil si alte antigene strept#c#cice au un r#l imp#rtant in
pat#gene%a febrei reumatice )reumatismul articular acut*.
- -r#teina as#ciata pr#teinei 9 )9A-* este # pr#teina care are inrudiri imun#l#gice cu
tesutul cardiac.
- Diferite t#'ine si en%"me( strept#?ina%a )fibrin#li%ina*, strept#d#rna%a, !ialur#nida%a,
t#'ina eritr#gena s#lubila, !em#li%ine.
trept#c#cul pi#gen beta-!em#litic de grup A elab#rea%a d#ua !em#li%ine(
1. strept#li%ina @, # t#'ina cit#litica de natura pr#teica, este antigenica, inacti&ata rapid in
pre%enta #'igenului. Antic#rpii care apar dupa infectie bl#c!ea%a !em#li%a pr#dusa de
strept#li%ina @ in &itr#. Acest fen#men este f#l#sit pentru determinarea titrului A+@
)antistrept#li%ina @*. Dal#area c#nsiderata n#rmala pentru titrul A+@ este 18.-2.. u.
Daca &al#area A+@ este mai mare se presupune fie # infectie recenta, fie un raspuns
imun e'agerat la # e'punere anteri#ara )ca%ul pers#anel#r !ipersensibile*.
2. strept#li%ina , care nu este antigenica si este #'igen- stabila. Este resp#nsabila de
!em#li%a beta de pe gel#%a-sange.
-AT@$ENIE. B@A+A +A @9
Streptococcus pyogenes )streptococul beta-hemolitic de grup A* p#ate determina(
- eri%ipelul, cu p#arta de intrare cutanata; este # derm#-epidermita edemat#asa ins#tita de
febra si stare t#'ica, cu e&#lutie fa&#rabila sub tratament cu penicilina
- febra puerperala care se de%&#lta in ca%ul unei infectii strept#c#cice intrauterine. Este #
infectie iatr#gena cu e&#lutie gra&a, frec&ent cu e&#lutie m#rtala a femeii.
- sepsisul strept#c#cic
- faringita strept#c#cica, cea mai #bisnuita infectie dat#rata strept#c#cil#r beta-
!em#litici. trept#c#cii &irulenti de grup A )cei care au pr#teina 9* adera la epiteliul
faringian. E'tinderea la ni&el amigdalian si e&entual la ni&elul alt#r structuri, p#arta
numele de angina strept#c#cica. B#ala se manifesta cu durere in gat, rin#faringita,
amigdalita r#sie si purulenta, gangli#ni limfatici cer&icali mariti si durer#si, febra mare.
E'ista )in special la c#pii mici* tendinta e'tinderii infectiei catre urec!ea mi=l#cie,
mast#ida si meninge. De menti#nat ca 2.0 din infectii sunt asimpt#matice.
- scarlatina, pr#dusa de unele tulpini care pr#duc t#'ina eritr#gena
- pneum#nie
- impetig# strept#c#cic, # infectie l#cala a straturil#r superficiale ale pielii, in special la
c#pii ),,bube dulci>>*
- end#cardita infecti#asa acuta sau subacuta
- #o&i po$t$t)eptococice( RAA )reumatismul articular acut*, gl#merul#nefrita acuta
p#ststrept#c#cica )$NA*, c#reea "den!am, eritem n#d#s, afectiuni care se dat#rea%a
sensibili%arii la antigene strept#c#cice si aparitiei de aut#antic#rpi. Dupa # infectie acuta
cu strept#c#ci beta-!em#litici de grup A urmea%a # peri#ada de latenta de circa 1-/
saptamani, dupa care se p#t de%&#lta b#lile p#ststrept#c#cice.
RAA repre%inta cea mai seri#asa sec!ela a infectiei strept#c#cice de#arece duce la
afectarea &al&el#r si a musc!iului cardiac. Apare dupa # infectie faringiana netratata, mai
ales la c#pii cu &arste intre 8-15 ani. e manifesta prin febra, p#liartrita migrat#ie
nesupurati&a si semne legate de inflamatia end#cardului si mi#cardului.
-4-
$NA apare la cca. 3 saptamani dupa # faringita acuta sau dupa # infectie cutanata si se
manifesta prin !ematurie, pr#teinurie, ,TA, retentie de uree, edeme.
Streptococcus agalactiae )streptococ de grup B* p#ate determina infectii ne#natale.
Infectiile n#u-nascutului p#t fi(
- prec#ce, cu aparitia in primele 5 %ile de &iata; c#ntaminarea n#u-nascutului are l#c
intrauterin sau in timpul tra&aliului de la mame c#l#ni%ate &aginal cu trept#c#ccus
agalactiae. C#pilul pre%inta infectie pulm#nara gra&a, septicemie.
- tadi&e, cu aparitia la # saptamana pana la 3 luni de la nastere, transmise de pers#nalul de
ingri=ire sau de membrii familiei. e manifesta ca meningita purulenta.
Streptococcus pyogenes )strept#c#cul beta-!em#litic de grup A*
Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic si ser#l#gic.
Diagn#sticul bacteri#l#gic include rec#ltarea pr#dusului pat#l#gic, e'aminarea
micr#sc#pica a acestuia, culti&area pe gel#%a-sange, identificarea caracterel#r de cultura,
m#rf#l#gice )fr#tiul din cultura*, bi#c!imice si antigenice ale bacteriei i%#late.
Antibi#grama nu este necesara de#arece strept#c#cii pi#geni isi mentin sensibilitatea la
penicilina.
Diagn#sticul ser#l#gic este util in ca% de !ipersensibilitate, RAA si $NA. 9et#da cea
mai bine standardi%ata este d#%area antic#rpil#r antistrept#li%ina @, acceptandu-se ca
n#rmal un titru de ma'im 2...
9enti#nam pentru trept#c#ccus p"#genes, testul la bacitracina, la care este unif#rm
sensibil.
E'ista teste de aglutinare pe lama cu antiseruri A, B, C, D, F, si $ care permit
identificarea cel#r mai multi strept#c#ci beta-!em#litici implicati in infectii umane.
TRATA9ENT

Tratamentul de electie este penicilina. -entru pers#anele alergice p#t fi utili%ate
eritr#micina, claritr#micina, a%itr#micina, cefal#sp#rine.
E-IDE9I@+@$IE. -REDENIRE. C@NTR@+
ursa de infectie in ca%ul strept#c#cil#r beta-!em#litici de grup A este # pers#ana cu
infectie clinica, subclinica sau purtat#are.
Transmiterea se face prin picaturi de secretie na%#-faringiana, sali&a, c#ntact cu le%iuni
cutanate.
In ca%ul inter&entiil#r c!irurgicale cu risc se administrea%a antibi#tice in sc#p pr#filactic.
Infectiile respirat#rii si cutanate cu strept#c#ci beta-!em#litici de grup A se &#r identifica
si trata prec#ce.
e &a face pr#fila'ia cu antibi#tice la pers#anele care au suferit un atac de RAA.
-:-
-entru trept#c#ccus agalactiae )strept#c#c de grup B* pr#fila'ia c#nsta in depistarea
c#l#ni%arii &aginale a gra&idei, urmata de &accinare, administrare de ampicilina in
perfu%ie in timpul nasterii la mama, iar la n#u-nascut in primele #re de &iata.
CURS NR. 40IS
STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE (PNEUMOCOCUL 1negrupabil
2E3INITIE. INCA2RARE.
-neum#c#cii sunt c#ci $ram-p#%iti&i, alungiti, lance#lati, dispusi in dipl# pe a'ul
l#ngitudinal, f#rmea%a lanturi, au capsula, nesp#rulati, im#bili, aer#bi, facultati&
anaer#bi.
-neum#c#cul este principalul agent pat#gen implicat in eti#l#gia #titei medii si
pneum#nie.
CARACTERE $ENERA+E
1. ,abitat
Fac parte din fl#ra n#rmala a tractului respirat#r superi#r )nas, faringe, ca&itate bucala*.
-#ate c#l#ni%a si muc#asa genit#r-urinara sau intestinul.
unt c#ci $ram-p#%iti&i, alungiti, lance#lati, dispusi in general in dipl# pe a'ul
l#ngitudinal sau in lanturi scurte. Tulpinile pat#gene pre%inta capsula ce inc#n=#ara #
perec!e sau un lant de pneum#c#ci. unt im#bili, nesp#rulati.
-neum#c#cii sunt germeni pretenti#si. -e gel#%a-sange f#rmea%a c#l#nii de tip R
)rug#ase* pentru tulpinile necapsulate sau de tip 9 )muc#ide* pentru tulpinile capsulate,
inc#n=urate de # %#na de alfa-!em#li%a. Dupa 14-2/ #re, cele de tip 9 &#r pre%enta in
centru # deprimare dat#rita fen#menului de aut#li%a.
/. Caractere bi#c!imice
-neum#c#cii elab#rea%a en%ime %a!ar#litice, pr#te#litice, lip#litice.
unt sensibili la #pt#c!in, caracter util in identificarea si diferentierea de alti strept#c#ci
alfa-!em#litici.
-1.-
unt germeni slab re%istenti in c#nditii de uscaciune, la temperatura camerei, e'pusi
ra%el#r s#lare. +a intuneric in sputa uscata p#t supra&ietui cate&a luni.
@ pr#blema de#sebita este aparitia tulpinil#r re%istente la penicilina, sau c!iar tulpini
multire%istente.
Cel mai imp#rtant determinant antigenic si in acelasi timp caracter de pat#genitate este
capsula p#li%a!aridica )antigenul B*.
-r#teina 9 este specifica pentru fiecare tip.
-#li%a!aridul C face parte din peretele celular si are specificitate de specie, fiind c#mun
tutur#r pneum#c#cil#r.
1. Caractere de pat#genitate
-neum#c#cul este un germene c#nditi#nat pat#gen, care p#ate de&eni pat#gen prin
&irulenta ) multiplicare si in&a%i&itate*.
Dirulenta depinde de pre%enta capsulei p#li%a!aridice care c#nfera re%istenta la
fag#cit#%a si permite in&a%i&itatea.
-neum#li%ina eliberata prin aut#li%a celulei bacteriene are efecte !em#litice, leuc#litice,
derm#necr#tice.
In ma=#ritatea infectiil#r pneum#c#cice a&em # fa%a initiala bacteriemica, atunci cand
p#ate fi i%#lat in !em#cultura.
In rap#rt cu l#cali%area infectiei p#t determuna( br#nsita, pneum#nie, sinu%ita, #tita
medie acuta, mast#idita, perit#nita, meningita, end#cardita, c#n=uncti&ita.
-neum#nia pneum#c#cica este mai frec&enta la adult. e manifesta prin fris#n, febra,
tuse cu e'pect#ratie ruginie, =ung!i t#racic.
+a c#pii apare mai frec&ent #tita medie acuta, meningita purulenta si perit#nita primiti&a.
e ba%ea%a pe i%#larea si identificarea bacteriei din pr#dusul pat#l#gic sau depistarea
antigenului p#li%a!aridic capsular )antigenul B*.
In ca% de suspiciune de pneum#nie pneum#c#cica, se rec#ltea%a si se transp#rta cat mai
repede sputa la lab#rat#r. e e'aminea%a la micr#sc#p fr#tiuri din sputa, urmarindu-se
aspectul de dipl#c#ci lance#lati, $ram-p#%iti&i,capsulati. I%#larea se face pe gel#%a-sange
si se urmaresc caracterele m#rf#l#gice, de cultura, bi#c!imice, antigenice si de
sensibilitate la antibi#tice.
ensibilitatea la #pt#c!in este caracteristica pneum#c#cului )il diferentiem de strept#c#cii
&iridans care sunt re%istenti*
-11-
TRATA9ENT
-neum#c#cul in general este sensibil la penicilina, dar au aparut si tulpini re%istente la
penicilina si la mai multe antibi#tice, facand necesara efectuarea antibi#gramei.
E-IDE9I@+@$IE. -R@FI+AAIE. C@NTR@+
E'ista un numar imp#rtant de pers#ane purtat#are de pneum#c#ci &irulenti, acestia fiind
sursele de infectie, nu #mul b#lna& )/.-1.0 din #ameni fiind la un m#ment dat purtat#ri
de pneum#c#ci*.
Transmiterea se reali%ea%a pe cale aeriana.
e p#ate face &accinare la pers#anele cu risc )c#pii, batrani, imun#deprimati*.
". GENUL NEISSERIA
Bacteriile din genul Neisseria sunt c#ci $ram-negati&i, aer#bi, dispusi frec&ent in
perec!i, cu partile adiacente plate sau c#nca&e )in b#abe de cafea*
In genul Neisseria, speciile imp#rtante pentru pat#l#gia umana sunt N.meningitidis
)mening#c#cul* si N. g#n#rr!#eae )g#n#c#cul*
CARACTERE $ENERA+E
1. ,abitat
9ening#c#cul a f#st i%#lat la pers#ane sanat#ase de la ni&el na%al sau faringian. -#rat=ul
rin#faringian repre%inta sursa epidemica ma=#ra si p#ate fi punctul de plecare al
meningitei. +a pacientii cu meningita mening#c#cica germenul se multiplica in +CR.
$#n#c#cul se p#ate gasi la ni&elul muc#asel#r genitale la ga%dele infectate, indiferent
daca infectia este sau nu simpt#matica.
unt c#ci $ram-negati&i, renif#rmi, dispusi in dipl# )aspect de b#abe de cafea*, #ca%i#nal
f#rmea%a tetrade; sunt im#bili. 9ening#c#cii p#seda # capsula p#li%a!aridica, g#n#c#cii
nu au capsula.
unt bacterii strict aer#be. Au necesitati nutriti&e mari, dar mening#c#cul p#ate creste si
pe gel#%a-sange.
9ening#c#cul de%&#lta c#l#nii de tip , cu dimensiuni de cca. 1 mm, transparente,
nepigmentate. Tulpinile incapsulate f#rmea%a c#l#n#ii de tip 9
-12-
$#n#c#cul de%&#lta c#l#nii de tip , cu dimensiuni de .,5-1mm nepigmentate
transparente sau #pace.
/. Caractere bi#c!imice
unt #'ida%#-p#%iti&i, metab#li%ea%a unele %a!aruri.
unt f#arte sensibile la uscaciune, lumina s#lara, la ma=#ritatea antisepticel#r si
de%infectantel#r.
eningococul este foarte sensibil in mediul extern.
9ening#c#cul p#seda structuri antigenice care permit incadrarea sa in ser#grupe si
ser#tipuri.
$#n#c#cul pre%inta # remarcabila !eter#genitate antigenica, isi m#difica structurile de
suprafata e&itand mecanismele de aparare ale ga%dei.
-at#genitatea este dat#rata fact#ril#r care permit atasarea de celulele ga%dei,
multiplicarea la p#arta de intrare si capacitatea de in&a%i&itate.
eningococul determina meningita mening#c#cica. 9ai intai are l#c c#l#ni%area
muc#asei respirat#rii, in&a%ia l#cala, bacteriemia, in&a%ia meningeala. 9ening#c#cul mai
p#ate determina( septicemie, rin#-faringita, #tita medie, c#n=uncti&ita, infectii ale
tractului respirat#r inferi#r, pericardita, artrita.
!onococul se atasea%a de muc#asa genit#-urinara sau #culara, penetrea%a in celule si se
multiplica si pr#duce supuratie acuta.
+a barbati determina uretrita g#n#c#cica manifestata prin secretie galben-&er%uie,
crem#asa, dureri la mictiune; se p#ate c#mplica cu stricturi uretrale. Inflamatia cr#nica se
numeste g#n#ree sau blen#ragie.
+a femei, g#n#reea se l#cali%ea%a end#cer&ical, la ni&elul uretrei, &aginului, tr#mpel#r
uterine si p#ate da sterilitate. e manifesta prin scurgere &aginala, disurie, dureri
abd#minale.
Daca mama are g#n#ree si n#u-nascutul se naste pe cale naturala, apare #ftalmia
g#n#c#cica care este pre&enita prin instilatii de s#lutie de nitrat de Ag in sacul
c#n=uncti&al al n#u-nascutului 10.
-13-
In meningita mening#c#cica dat#rita gra&itatii b#lii diagn#sticul este urgent. e
rec#ltea%a +CR inainte de antibi#terapie si se transp#rta rapid la lab#rat#r. e rec#manda
insamantarea pr#dusului pat#l#gic la patul b#lna&ului. In sedimentul +CR se #bser&a
reactia inflamat#rie intensa cu p#lim#rf#nucleare si perec!i de c#ci gram-negati&i intra si
e'traleuc#citari. Culti&area se face pe gel#%a-sange.
In g#n#ree se rec#ltea%a secretie uretrala la barbat si secretie de c#l uterin la femei. Este
de preferat in#cularea imediata pe mediul de cultura.
9icr#sc#pia fr#tiului c#l#rat albastru de metilen este utila in uretrita purulenta.
@bser&area un#r c#ci $ram-negati&i, in dipl# intra si e'traleuc#citari pe c#l#ratia $ram
are &al#are diagn#stica.
TRATA9ENT
9a=#ritatea tulpinil#r de mening#c#c au ramas sensibile la penicilina.
$#n#c#cul este sensibil la penicilina, dar au aparut si tulpini re%istente.
In ca%ul meningitei sursa de infectie este repre%entata de purtat#rul sanat#s de
mening#c#c.
In ca%ul g#n#reei, sursa de infectie este repre%entata de #mul b#lna&, simpt#matic sau
asimpt#matic.
Infectia mening#c#cica se transmite de #bicei pe cale aeriana )picaturi Flugge* in
c#nditiile unui c#ntact apr#piat.
Infectia g#n#c#cica se transmite pe cale se'uala, mai rar de la mama la n#u-nascut sau
prin #biecte c#ntaminate.
-1/-
CURS NR. 4
0ACILUL TU0ERCULOS
Bacilul tubercul#s face parte din genul ycobacterium ce cuprinde mai multe specii(
- grupul ,,tubercul#sis>> cu speciile
M5co#acte)i%. t%#e)c%&o$i$( ce& .ai patogen
9"c#bacterium b#&is )frec&ent pat#gen*
9"c#bacterium africanum
- grupul ,, m"c#bacteriil#r atipice>>)sapr#fite, c#nditi#nat pat#gene*
- 9"c#bacterium leprae
M5co#acte)i%. t%#e)c%&o$i$
CARACTERE $ENERA+E
Este agentul cau%al al tubercul#%ei, desc#perit de R#bert B#c! in 1442. Ne#ficial se mai
numeste si ,,bacilul B#c!>>.
Este un bacil acid-alc##l# re%istent, aspect dat#rat c#ntinutului mare in lipide al peretelui
celular )apr#'. 8.0*, nesp#rulat, im#bil, aer#b.
1. ,abitat
Este un pat#gen strict uman desi p#ate infecta si animalele de c#mpanie )caine, pisica,
maimuta, papagal*.
Bacil fin, us#r incurbat, de 2-5 micr#ni lungime, acid-alc##l# re%istent. -entru
e&identiere se f#l#seste c#l#ratia Eie!l-Neelsen.
C#rd-fact#rul este un lipid din peretele celular, c#relat cu &irulenta micr##rganismului.
Acesta determina la tulpinile &irulente crestere bacteriana pe medii s#lide si mai ales
lic!ide, din care efectuindu-se fr#tiuri se #bser&a dispunerea micr##rganismului in
paralel, f#rmand c#r%i fle'uase.
Creste lent intrucat timpul de generatie este de 2. #re. Este aer#b, necesita medii de
cultura speciale. Cel mai utili%at este mediul +#eFenstein-Gensen. C#l#niile apar in
inter&al de 15-3. %ile si sunt de tip R )rug#ase*, cu suprafata %barcita, uscata,
c#n#pidif#rme; p#t fi pigmentate crem-be=. -e mediul lic!id creste sub f#rma unei
membrane gr#ase, cu multe pliuri care se ridica pe peretele flac#nului de cultura. Aceasta
!idr#f#bicitate se dat#rea%a c#ntinutului b#gat in lipide al peretelui celular )ca si fungii*.
-15-
m"c#7fung7ciuperca
Este # bacterie strict aer#ba, fapt ce e'plica si predilectia sa pentru tesuturile bine
#'igenate, cum ar fi l#bul superi#r al plamanului si rinic!iul. -r#duce acid nic#tinic,
catala%a, urea%a, nitrat-reducta%a.
Este sensibil fata de pira%inamida.
Este sensibil la caldura, lumina s#lara, radiatii <D si A, alc##l 1. grade. Este distrus de
fen#l, f#rm#l. Este re%istent la frig, antiseptice, de%infectante si detergenti. In mediul
e'tern, in pr#dusele pat#l#gice uscate, la adap#st de lumina s#lara supra&ietuieste de la
cate&a luni la un an. Re%istenta in mediul e'tern se dat#rea%a si c#ntinutului mare in
lipide al peretelui celular.
Este # bacterie care de%&#lta re%istenta fata de tubercul#statice prin mutatii.
C#nstituentii peretelui celular induc aparitia unui raspuns imun de tip celular si a unei
!ipersensibilitati de tip ID. 9"c#bacterium tubercul#sis pre%inta la ni&elul peretelui
celular urmat#arele structuri antigenice(
- tubercul#lipide; in peretele tulpinil#r pat#gene e'ista un sulf#-lipid numit ""cord-
factor## care induce de%&#ltarea pe cultura sub f#rma de c#rd#ane.
- tubercul#pr#teine
- p#li%a!aride
$$% )deri&at de pr#teina purificat* este # pr#teina antigen f#l#sita in testul cutanat de
!ipersensibilitate intar%iata.
1. Raspunsul imun
Imunitatea in tubercul#%a este mediata celular )de tip intar%iat, !ipersensibilitate de tipID*
si dispare dupa &indecarea micr#bi#l#gica, iar antic#rpii decelabili nu au r#l pr#tect#r.
Imunitatea este indusa d#ar de bacteriile &ii, nu este nici#data t#tala, ci c#nstituie # stare
de ,,premunitie>>, adica # stare de re%istenta fata de # n#ua infectie.
Fenomenul Koch e&identia%a diferenta de raspuns imun, intre tubercul#%a primara si cea
secundara.
Daca se in=ectea%a subcutanat la animal bacili tubercul#si &irulenti, dupa 2 saptamani
apare la l#cul in=ectarii un n#dul care ulcereaza si care persista pana la m#artea
animalului, cand are l#c in&a%ia limfatica. Daca la acelasi animal cu tubercul#%a se
in#culea%a bacili tubercul#si in alta parte a c#rpului, apare un raspuns imun mai rapid si
mai puternic; dupa 1-2 %ile la l#cul in#cularii apare # %#na de necroza )reactia necr#tica
este caracteristica tubercul#%ei secundare* si care se elimina rapid impreuna cu bacilii, iar
le%iunea se &indeca.
Acelasi lucru incearca sa faca si &accinul BC$.
-18-
Raspunsul imun celular in care sunt implicate limfocitele & cu acea numita stare de
premunitie face ca # parte din purtat#ri sa fie aparati de # n#ua infectie cu bacilul
tubercul#s.
!lergia tu"erculinica## este starea de sensibili%are fata de antigenele 9"c#bacterium
tubercul#sis si se e&identia%a prin intraderm#reactia la tuberculina.
-unerea in e&identa a infectiei tubercul#ase primare este p#sibila prin efectuarea
intraderm#reactiei la tuberculina.
H Testul la tuberculina p#ate apare pozitiv daca pers#ana respecti&a are un c#mple'
primar si dupa &accinarea BC$ cand testul p#ate fi p#%iti& timp de 3-1 ani. <n test
p#%iti& indica faptul ca pers#ana respecti&a a f#st infectata in trecut si c#ntinua sa p#arte
in #rganism mic#bacterii &iabile ; nu indica # b#ala acti&a sau daca pers#ana este imuna.
T#tusi un test mai mare de 1. mm p#ate fi apreciat ca fiind dat#rat unei infectii naturale.
H Testul la tuberculina p#ate apare negativ dupa eliminarea din #rganism a bacilil#r
tubercul#si &iabili, in depresii imune de di&erse cau%e,daca nu a e'istat nici#data
intilnirea cu mic#bacteria respecti&a sau daca tulpina &accinala a decedat. Cand tulpina
&accinala este &ie, ea se t#t multiplica si atunci da permanent stimuli antigenici si a&em
IDR la --D p#%iti&.

9"c#bacterium tubercul#sis nu pr#duce t#'ine. Este pat#gen prin capacitatea sa de a se
multiplica in #rganismul ga%da. -rin distrugerea bacteriei se eliberea%a c#nstituenti
antigenici care induc # reactie imunitara de !ipersensibilitate ce sta la ba%a transf#rmarii
ca%e#ase. -e suprafata e'terna a 9"c#bacterium tubercul#sis se gaseste ,, c#rd fact#rul>>
care in!iba migrarea p#lim#rf#nuclearel#r si induce f#rmarea granul#mului.
B#ala cau%ata de 9"c#bacterium tubercul#sis se numeste tubercul#%a si se manifesta sub
f#rma de(
- tubercul#%a pulm#nara
Hprim#infectie latenta
Hprim#infectie manifesta
Hf#rma ca&itara c#muna
Hpleure%ie
Hf#rme mediastinale
Hf#rme miliare
- tubercul#%a pulm#nara cu l#cali%are meningiana, renala, #s#asa, articulara, genitala,
gangli#nara, digesti&a
Este imp#rtant sa de#sebim infectia tuberculoasa 'tuberculoza primara( , de
boala tuberculoasa 'tuberculoza secundara(.
)n infectia tuberculoasa se c#nstata &ira=ul sp#ntan al reactiei la tuberculina )--D*.
)n boala tuberculoasa apar manifestari pat#l#gice clinice )febra, #b#seala, transpiratii
n#cturne, scadere in greutate, tuse, !em#pti%ie* sau radi#l#gice.
-11-
B#lna&ul cu tubercul#%a pulm#nara elimina bacili tubercul#si prin sputa si prin picaturile
-flugge. Aer#s#lii astfel c#ntaminati sunt in!alati , a=ung in al&e#le unde bacilul este
fag#citat de macr#fage.
H+e%iunea primara in tubercul#%a are l#c de #bicei in plaman, in l#bii inferi#ri, pe cand
reacti&area are l#c in %#na apicala.
+e%iunea e'udati&a parenc!imat#asa impreuna cu limfangita si gangli#nul limfatic
c#respun%at#r se numeste c#mple' primar.
-rim#infectia tubercul#asa e&#luea%a inaparent la cca. 450 din ca%uri. +e%iunea
pulm#nara este minima si se &indeca cu # cicatrice fibr#asa discreta fara a se si sterili%a
in m#d necesar.
$ranul#mul tubercul#s are trei %#ne(
-# %#na centrala ce cuprinde celule gigante multinucleate si bacili tubercul#si
-# %#na mi=l#cie cu celule epiteli#ide ase%ate radial
-# %#na periferica f#rmata din fibr#blasti , limf#cite, m#n#cite
Celulele epiteli#ide sunt macr#fage m#dificate si care se aseamana micr#sc#pic cu
celulele epiteliale. Celulele gigante multinucleate se f#rmea%a prin unirea mai mult#r
celule epiteli#ide.
Bacilii care d#rmitea%a in f#carul infecti#s latent intretin pe de # parte # imunitatea
relati&a antitubercul#asa si pe de alta parte # stare de sensibili%are la tuberculina care face
d#&ada infectiei tubercul#ase. Nec#mplicate, le%iunile tubercul#ase primare se p#t
&indeca sp#ntan lasand t#t atatea f#care de infectie tubercul#asa latenta calcificate.
Cand prim#infectia sur&ine la pers#ane cu deficit imun sau cand d#%a infectanta este
mare e&#lutia este manifesta clinic si p#t apare c#mplicatii prin e'tinderea le%iunil#r.
Bacilii p#t patrunde in curentul sang&in si se l#cali%ea%a in numer#ase tesuturi.
Diseminarea pe cale !emat#gena este resp#nsabila de instalarea l#cali%aril#r
e'trapulm#nare.
Tubercul#%a miliara este caracteri%ata prin le%iuni multiple diseminate.
-unerea in e&identa a infectiei primare se p#ate face prin efectuarea intraderm#reactiei la
tuberculina.
HH&uberculoza secundara apare ca urmare a inmultirii bacilil#r care au supra&ietuit in
le%iunea primara sau ca urmare a unei reinfectii e'#gene.
Depresia imunitatii celulare determina reacti&area f#carel#r latente cu aparitia
tubercul#%ei secundare ale carei le%iuni nu se &indeca sp#ntan. Reacti&area incepe de
regula la &arful plamanului unde tensiunea de #'igen este mai mare.
9"c#bacterium tubercul#sis se multiplica si determina raspunsul imun care sta la ba%a
f#rmarii le%iunii caracteristice numita ""tubercul##. In general pr#cesul de f#rmare al
granul#mului este acelasi ca in tubercul#%a primara, dar se pr#duce # distrugere mai mare
a tesuturil#r cu f#rmarea un#r %#ne mari de ca%eificare, denumirea fiind de tubercul#ame.
In tubercul#%a secundara nu apare le%area gangli#nara. Tuberculul se ca%eifica, ap#i se
ram#leste, se f#rmea%a ca&erna pulm#nara care se inc#n=#ara de un tesut fibr#s. Din acest
m#ment substantele antibacteriene &#r a=unge greu in f#carul infecti#s.
-14-
<rmareste e&identierea , i%#larea si identificarea 9"c#bacterium tubercul#sis.
In tubercul#%a pulm#nara se rec#ltea%a sputa, secretii br#nsice, lic!id de spalatura
br#nsica, spalatura gastrica.
In tubercul#%a e'trapulm#nara se rec#ltea%a, dupa ca% , +CR, urina, secretii &aginale,
lic!id de punctie, etc.
e efectuea%a fr#tiuri din pr#dusul pat#l#gic, se c#l#rea%a Eie!l-Neelsen si se
e'aminea%a la micr#sc#p. -e f#ndul albastru al preparatului, 9"c#bacterium tubercul#sis
apare ca bacil fin, us#r incurbat, c#l#rat unif#rm sau neunif#rm, de cul#are r#sie.
Culti&area se face pe mediul +#eFenstein- Gensen.
Diagn#sticul imun#l#gic presupune detectarea starii de sensibili%are prin
intraderm#reactii.
Testul la --D este p#%iti& daca am # induratie de peste 1. mm la /4-12 #re. Acest fapt in
dica # infectie in antecedente, nu neaparat # b#ala acti&a. Deasemenea imuni%area cu
BC$ determina p#%iti&area testului --D. Este &#rba de !ipresensibilitate de tip intar%iat
mediata de limf#citele T.
TRATA9ENT
e administrea%a antibi#tice antitubercul#ase( rifampicina, i%#nia%ida, pira%inamida,
etambut#l etc.
-entru e&itarea selectarii de mutante re%istente se impune as#cierea de substante
antibacteriene.
-entru c#ntacti este necesara c!imi#pr#fila'ie.
ursa de infectie este #mul b#lna& cu le%iuni desc!ise.
Transmiterea este e'clusi& interumana pe cale aer#gena, mai rar prin c#ntact direct cu
le%iuni desc!ise.
-r#fila'ia nespecifica a b#lii c#nsta in depistarea prec#ce a sursel#r de infectie, i%#larea
l#r, tratarea, educatia sanitara a p#pulatiei.
-r#fila'ia specifica este reali%ata prin &accinare BC$ )bacille *almette-!uerine*, care
este #bligat#rie la n#i in tara. Daccinul c#ntine # tulpina de 9"c#bacterium b#&is
imun#gena, dar nu si pat#gena. Daccinul BC$ se f#l#seste din 1:21.
M5co#acte)i%. #o6i$/ M5co#acte)i%. a,)ican%.
-at#genie. B#ala la #m
ycobacterium bovis este agentul cau%al al tubercul#%ei b#&ine la care induce mamita
tubercul#asa sau tubercul#%a pulm#nara. @mul se c#ntaminea%a fie prin c#nsumul
laptelui de &aca nefiert , fie prin in!alarea de aer#s#li eliminati de &itele cu afectare
pulm#nara.
-1:-
ycobacterium africanum este intalnit in Africa de Dest si Centrala.
Ambele specii induc la #m tubercul#%a pulm#nara care nu se deosebeste din punct de
vedere clinic de cea cauzata de ycobacterium tuberculosis
CURS NR. 40IS
0ACILUL 2I3TERIC
Bacilul difteric)C#r"nebacterium dip!t!eriae* determina difteria si este specia cea mai
imp#rtanta din genul C#r"nebacterium.
$enul cuprinde bacili mici $ram-p#%iti&i, maciucati )c#r"ne7maciuca; ba?teri#n 7bast#n
mic*, ple#m#rfi, ase%ati sub f#rma de litere c!ine%esti sau in palisade, nesp#rulati,
necapsulati, im#bili, aer#bi, facultati& anaer#bi. -re%inta granulatii metacr#matice
)inegalitate tinct#riala* c#rpusculi Babes-Ernst, in ca%ul culti&arii pe mediu cu ser de b#u
)+#effler*.
CARACTERE $ENERA+E
1. ,abitat
,abitatul este strict uman, C#r"nebacterium dip!t!eriae fiind pre%ent in tractul respirat#r
superi#r uman la 3-50 din pers#anele sanat#ase, precum si la ni&el tegumentar.
Este bacil $ram-p#%iti&, necapsulat, nesp#rulat, im#bil, adesea are f#rma de maciuca, se
dispune sub f#rma de grame%i in palisade, ca betele de c!ibrit sau litere c!ine%esti.
Necesita mediu imb#gatit cu numer#si fact#ri de crestere.
+Mediul $oeffler cu ser c#agulat de b#u ) in tub* este mediul clasic utili%at pentru
i%#larea C#r"nebacterium dip!t!eriae. C#l#niile se de%&#lta in 4-12 #re, sunt c#l#nii R,
alb-galbui, luci#ase, b#mbate, aspect de picatura de spermantet sau de ceara alba.
H-e mediul !undel-&ietz )mediu selecti&* cu gel#%a, sange, cistina si telurit,
C#r"nebacterium dip!t!eriae creste sub f#rma de c#l#nii negre.
Dupa aspectul c#l#niil#r de#sebim 3 tipuri de C#r"nebacterium dip!t!eriae, cu grade
diferite de pat#genitate(
- tipul gra&is pr#duce c#l#nii ne!em#litice, mari, cu suprafata granulara,
gri-negre, in ,,margareta>>, cu margini crenelate )c#l#niiR*; sunt tulpini
&irulente
- tipul intemedius pr#duce c#l#nii ne!em#litice, mici, cu margini circulare,
negre, cu suprafata granulara )-R*; sunt tulpini intermediare
-2.-
- tipul mitis pr#duce c#l#nii !em#litice, c#n&e'e, cu margini circulare, negre
de tip ; sunt tulpini a&irulente.
H9ediul &insdale)agar, ser, cistina, telurit, ti#sulfat*, care este t#t un mediu selecti&, se
de%&#lta c#l#nii negre inc#n=urate de un !al#u cafeniu in =ur.
H9ediul @CT)#u-cisteina-ser-telurit* este un mediu lic!id de imb#gatire
Este bacil catala%a p#%iti&, urea%a negati&,desc#mpune gluc#%a, reduce nitratii,
desc#mpune cistina cu eliberare de ,2, reduce sarurile de telur.
Re%istenta in mediul e'tern este medie. -ersista timp indelungat )5 saptamani*, ferit de
uscaciune si lumina, mai ales pe len=erie in fragmente din falsele membrane, praf.
Este distrus de caldura umeda )1 minut la 1.. gr. Celsius*, alc##l, antiseptice u%uale,
precum si de antibi#tice ) eritr#micina, penicilina, clindamicina, de electie fiind
eritr#micina*.
8.tructura antigenica
Cea mai imp#rtanta structura antigenica este repre%entata de t#'ina difterica, identica la
t#ti bacilii difterici t#'igeni.
1. Raspunsul imun
Raspunsul imun in difterie este um#ral. Antic#rpii antit#'ina neutrali%ea%a
t#'ina.Antic#rpii antimicr#bieni nu #fera pr#tectie. tatusul imun p#st-b#ala sau
p#st-&accin se aprecia%a prin d#%area titrului de antic#rpi antit#'ina.
Bacilul difteric p#ate fi pat#gen prin multiplicare la p#arta de intrare si prin
t#'in#gene%a.
T#'ina difterica este aceeasi pentru t#ate tulpinile pr#ducat#are. Este # e'#t#'ina de
natura pr#teica c#nstituita dintr-un fragment A, raspun%at#r de acti&itataea t#'ica
)bl#carea sinte%ei pr#teice celulare* si un fragment B care permitec fi'area de recept#rul
celular si patrunderea fragmentului A in celula. T#'ina difterica p#ate afecta t#ate
celulele #rganismului, in primul rand ale inimii)mi#cardita*, ner&il#r)demielini%are*,
rinic!il#r)necr#%a tubulara*.
B#ala este specifica #mului, se numeste difterie si se manifesta prin le%iuni l#cale
dat#rate c#l#ni%arii tesuturil#r si prin le%iuni generale dat#rate t#'inei.
-21-
-#arta de intrare este tractul respirat#r, mai rar le%iuni tegumentare, muc#asa genitala.
C#r"nebacterium dip!t!eriae nu are capacitate in&a%i&a. e multiplica la p#arta de intrare
unde cau%ea%a # inflamatie l#cala. In acelasi timp incepe sinte%a de t#'ina.
T#'ina induce l#cal aparitia unei ,,structuri>> c#mpuse din fibrina, leuc#cite, celule
respirat#rii m#arte si bacterii, respectis& ,,falsa membrana>>, de cul#are gri- mar#nie,
f#arte aderenta de tesutul subiacent. Falsa membrana se p#ate e'tinde #bstructi#nand
arb#rele tra!e#br#nsic.
T#'ina difu%ea%a pe cale sang&ina si c#nduce la aparitia un#r tulburari la distanta(
mi#cardita, afectarea ficatului, rinic!iului, afectea%a ner&ii cranieni ducand la parali%ia
palatului m#ale, a musc!il#r #culari si pr#duce p#line&rite ale e'tremitatil#r.
Difteria este # t#'iinfectie, iar fi'area t#'inei pe celulele tinta este practic ire&ersibila,
astfel incat deci%ia instituirii tratamentului trebuie luata rapid.
-entru purtator, pr#dusul pat#l#gic este secretia faringiana si secretia na%ala, care se
rec#ltea%a pe cate un tamp#n si se insamantea%a pe mediul de imb#gatire @CT.
+a bolnav se indepartea%a falsa membrana si se rec#ltea%a 3 tamp#ane( unul pentru
fr#tiu, unul pentru mediul de imb#gatire @CT si unul pentru mediul +#effler.
E'aminarea fr#tiului din pr#dusul pat#l#gic e&identia%a bacili $ram-p#%iti&i cu
m#rf#l#gie si disp#%itie spatiala caracteristica.
Identificarea C#r"nebacterium dip!t!eriae se face pe ba%a caracterel#r de cultura,
m#rf#tinct#riale si bi#c!imice.
E&identierea pr#ducerii de e'#t#'ina se face prin in#culare la animalul de lab#rat#r,
reactia clasica de imun#precipitare )testul Ele?*, reactie de amplificare genica )-CR*.
TRATA9ENT
Antit#'ina neutrali%ea%a numai t#'ina circulanta, nu si pe cea care s-a fi'at. De aceea
deci%ia administrarii de ser antidifteric trebuie luata urgent.
De asemenea sunt indicate antibi#ticele pentru distrugerea micr###rganismului.
In ca%ul #bstructiei respirat#rii se face tra!e#t#mie.
ingurul i%&#r de infectie este #mul ) purtat#r, b#lna&, infectat inaparent*.
Transmiterea se face prin picaturi na%#-faringiene, secretii si e'udate, #biecte sau
alimente c#ntaminate.
-r#fila'ia specifica presupune administrarea de &accin antidifteric cu anat#'ina
purificata, # e'#t#'ina tratata care pierde puterea t#'ica, mentinandu-si puterea
antigenica.
C#piii sunt imuni%ati cu tri&accinul DT- si ap#i cu di&accinul DT.

-22-
CURS NR. 7
0ACTERII INTESTINALE
- GENUL ESCHERICHIA ($pecia E. COLI
- GENUL SHIGELLA
- GENUL SALMONELLA
- GENUL PROTEUS
- %&N'$ K$&(S)&$$!
- %&N'$ *&+S)N)!
- GENUL 8I0RIO ($pecia 8I0RIO CHOLERAE
ALTE 0ACTERII PATOGENE SAU CON2ITIONAT PATOGENE
- ANAERO0I SPORULATI
- ANAERO0I NESPORULATI
- COCO0ACILI GRAM NEGATI8I/ AERO0I 9
! GENUL HAEMOPHILUS
! GENUL 0RUCELLA
! GENUL 0OR2ETELLA
- 3AMILIA RIC:ETTSIACEAE
- 3AMILIA SPIROCHAETACEAE 9
! GENUL TREPONEMA
! GENUL LEPTOSPIRA
! !,-./ B011,/)A
- 3AMILIA SPIRILLACEAE 9
! GENUL HELICO0ACTER
! GENUL CAMPYLO0ACTER
- GENUL CHLAMY2IA
- GENUL UREAPLASMA
- GENUL MYCOPLASMA
0ACTERII INTESTINALE
In aceasta grupare &#m studia germeni care apartin familiei Enter#bacteriaceae si
&ibri#nul !#leric care este # specie f#arte imp#rtanta din genul Dibri#.
Din familia Enter#bacteriaceae fac parte genurile Esc!eric!ia, alm#nella, !igella,
Blebsiella, Enter#bacter, ,afnia, erratia, Citr#bacter, -r#teus, -r#&idencia, 9#rganella,
Iersinia.
$ermenii din genul Dibri# determina cel mai frec&ent b#li gastr#intestinale, dar si infectii
ale plagil#r e'puse la apa marina, septicemii.
GENUL ESCHERICHIA
$enul Esc!eric!ia face parte din familia Enter#bacteriaceae si reuneste specii pre%ente in
intestinul uman.
Cea mai imp#rtanta specie este E. Co&i.
-23-
E. C#li se gaseste in tractul gastr#intestinal al #mului si animalel#r.
Repre%inta fl#ra d#minanta a intestinului gr#s la #m si are r#l imp#rtant in mentinerea
unei fi%i#l#gii n#rmale a acestuia si in sinte%a un#r &itamine din grupul B si B.
Eliminat in mediul e'tern cu materiile fecale, c#ntaminea%a apa, s#lul, alimentele. Este
indicat#rul de p#luare fecala a mediului, in special a apei.
E. C#li este un bacil $ram-negati& care pre%inta une#ri f#rme filament#ase. 9a=#ritatea
speciil#r pre%inta cili peritric!i, fiind m#bile, necapsulate. E'ista insa si tulpini im#bile si
capsulate. Este aer#b, facultati& anaer#b.
Este un germene nepretenti#s, creste pe medii simple )mediu lact#%at 9ac C#n?e",
gel#%a sange*. -e medii s#lide creste sub f#rma de c#l#nii de tip ,,>>, in mediul lic!id
determina tulburare unif#rma si inel aderent pe peretele tubului.
E. C#li fermentea%a gluc#%a si alti carb#!idrati cu pr#ducere de acid si ga%, fermentea%a
lact#%a )e$te &acto'o!po'iti6*.Este #'ida%a negati&, urea%a negati&, nu pr#duce ,2, nu
f#l#seste citratul ca unica sursa de carb#n, desc#mpune pr#teinele cu f#rmare ind#l.
Este # bacterie re%istenta in mediul e'tern. Este distrusa de antisepticele si
de%infectanatele #bisnuite. Este un micr##rganism care de%&#lta re%istenta fata de
substantele antibacteriene prin elab#rarea de en%ime care !idr#li%ea%a betalactaminele
)penicilina%e, cefal#sp#rina%e* sau prin mutatii care afectea%a p#rinele de&enind astfel
re%istente fata de amin#glic#%ide.
Tulpinile de E. C#li p#seda urmat#arele structuri antigenice(
- antigenul ""0## sau antigenul somatic, din peretele bacterian. Are specificitate de grup,
este term#stabil si acid-alc##l#-re%istent.
- antigenul ""2## sau antigenul flagelar, pre%ent d#ar la tulpinile ciliate. Are specificitate
de tip, este term#labil si inacti&at de alc##l.
- antigenul ""3## sau antigenul capsular" are specificitate de tip" a f#st identificat la
tulpinile ur#pat#gene si la tulpini implicate in ca%uri de meningita ne#-natala
E. C#li este pat#gen prin &irulenta si t#'igenitate.
E. C#li este in ma=#ritatea ca%uril#r # tulpina sapr#fita sau c#nditi#nat pat#gena. E'ista
insa si tulpini implicate in pat#l#gia umana. -#t determina infectii intestinale si
e'traintestinale.
Infectiile intestinale, sau enterocolitele infectioase p#t fi determinate de cele 5 pat#tipuri
diareigene recun#scute(
- ETEC )enter#t#'igenic E. C#li*
- E-EC )enter#pat#genic E. C#li*
- E,EC )enter#!em#ragic E.C#li*
- EIEC )enter#in&a%i& E.C#li*
- EAggEC )enter#agregati& E. C#li*
-2/-
Infectiile e'traintestinale p#t fi(
- infectii urinare ( :.0 din infectiile tractului urinar sunt determinate de tulpini
ur#pat#gene dec E. C#li )<-EC*. unt afectate cu precadere femeile tinere, acti&e se'ual,
c#l#ni%ate initial in intestin cu tulpini <-EC
- infectii intra-abd#minale )supuratii perit#neale, biliare, apendiculare, genitale*
- septicemie
- s#c end#t#'inic ca urmare a distrugerii masi&e de celule de E. C#li cu eliberarea unei
mari cantitati de end#t#'ina
- meningita ne#-natala
- infectii n#s#c#miale
Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic si se ba%ea%a pe identificarea tulpinil#r de
E.C#li in pr#dusul pat#l#gic, prin culti&area pe medii pentru enter#bacterii )9ac
C#n?e"*, identificarea pe ba%a caracterel#r bi#c!imice )se fac teste bi#c!imice pe mediile
TI, 9I+F, mediu cu citrat, mediu cu uree*, ser#tipie.
Tratamentul infectiil#r cu E. C#li se face in rap#rt cu l#cali%area infectiei si in
c#nf#rmitate cu re%ultatele antibi#gramei.
ursa de infectie este #mul si animalul, sup#rtul pentru transmitere fiind repre%entat de
apa, alimente, diferite #biecte. -#arta de intrare este &ariata )tract digesti&, respirat#r,
urinar, genital*. -r#fila'ia infectiil#r cu E. C#li presupune respectarea igienei c#lecti&e,
pers#nale, alimentare.
GENUL SHIGELLA
$enul !igella face parte din familia Enter#bacteriaceae si reuneste / specii(
- . d"senteriae )$rupA*
- . fle'neri )$rupB*
- . b#"dii )$rup C*
- . s#nnei )$rupD*
unt bacterii strict adaptate #mului, int#tdeauna pat#gene. unt intalnite in intestinul si
materiile fecale ale b#lna&ului, c#n&alescentului si purtat#rului aparent sanat#s.
unt bacili $ram-negati&i, neciliati, necapsulati, nesp#rulati.
unt bacterii aer#be, facultati& anaer#be, care se de%&#lta pe medii slab selecti&e )9ac
C#n?e"*, m#derat selecti&e si medii diferentiale )ADC+, Istrate-9eitert*. F#rmea%a
c#l#nii , &acto'o!negati6e/ transparente.
unt bacterii #'ida%a negati&e, fermentea%a gluc#%a, nu pr#duc ga%, nu pr#duc ind#l
)e'ceptie . fle'neri*, nu pr#duc ,2, sunt lact#%a negati&e, uree negati&e, citrat negati&,
li%ina negati&.
-25-
peciile din acest gen re%ista in praf uscat )1. %ile*, in ape la 1-1. gr. Celsius ): %ile*, pe
len=erie )2 saptamani*, in alimente )1-2 saptamani*, in g!eata )2 luni*. unt inacti&ate in
1. minutela 5.-8. gr. Celsius.
Antigenele mai imp#rtante sunt(
- antigenul somatic 0, care sta la ba%a impartirii in / grupe antigenice
H $rupul A( . d"senteriae
H $rupul B( . fle'neri
H $rupul C( . b#"dii
H $rupul D( . s#nnei
- antigenul 3, unele tulpini p#seda capsula
Aceste bacterii sunt pat#gene prin &irulenta si t#'igenitate. Dirulenta !igellei c#nsta in
multiplicarea ei in epiteliul c#l#nului.
!igel#%a este # b#ala diareica acuta, cu e&#lutie aut#limitata dat#rita capacitatii
regenerati&e a epiteliului intestinal. Apare dupa 2-5 %ile de la ingestia bacteriil#r, debutul
este brusc, cu febra, diaree ap#asa, tenesme, c#lici abd#minale intense. In peri#ada de
stare pacientul p#ate a&ea si 3.-/. scaune nefecal#ide cu mucus, pur#i, sange. In urma
acest#ra p#ate sa apara des!idratarea.
9icr##rganismul a=ungand in ile#nul terminal si c#l#n, se multiplica in lumen, patrunde
in celulele intestinale prin end#cit#%a, se multiplica intracelular, distruge celula si se
pr#paga la celulele alaturate. Apar astfel micr#abcese urmate de necr#%a si ulceratii
superficiale, sangerare si f#rmarea unei pseud#membrane. !igelele pr#duc e'#t#'ine
care acti#nea%a ca enter#t#'ine )t#'ina !iga in ca%ul infectiei cu !igella d"senteriae 1,
cu efect neur#t#'ic, cit#t#'ic, enter#t#'ic*
Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic. -r#dusul pat#l#gic este materia fecala si se
transp#rta in mediul Car"-Blair. -rima i%#lare se face pe medii slab sau m#derat selecti&e
si medii diferentiale )ADC+, Istrate-9eitert*. C#l#niile transparente, lact#%#-negati&e
sunt insamantate pe mediile cu teste bi#c!imice )TI, 9I+F, imm#ns-citrat, uree*,
pentru identificarea bi#c!imica pre%umpti&a. C#nfirmarea se reali%ea%a prin teste de
aglutinare cu seruri specifice de grup si de tip.
Fiind # b#ala aut#limitata, tratamentul cu antibi#tic este necesar d#ar in ca%urile se&ere
de b#ala si se &a face c#nf#rm antibi#gramei
@mul repre%inta re%er&#rul de !igella. Bacteriile sunt eliminate in mediul e'tern prin
materiile fecale, c#ntaminand apa, alimentele, s#lul. Transmiterea este directa fecal-#rala.
-#arta de intrare este tractul digesti&, prin c#nsum de apa si alimente c#ntaminate.
peciile mai frec&ent intalnite sunt . d"senteriae si . fle'neri, fiind si cele mai
&irulente. C#ntr#lul infectiei se face prin igiena pers#nala si c#munitara.
-28-
GENUL SALMONELLA
$enul alm#nella face parte din familia Enter#bacteriaceae si cuprinde # singura specie,
alm#nella enterica. Aceasta specie cuprinde peste 23.. ser#tipuri diferentiate pe ba%a
antigenel#r s#matice @ si flagelare ,.
-rincipalul !abitat al salm#nelel#r este tractul intestinal al #mului si animalel#r.
Aceste d#ua surse &#r determina p#luarea s#lului, apel#r re%iduale, apel#r de suprafata in
care p#t supra&ietui de la cate&a luni la cati&a ani , in c#nditiile de temperatura si p,
fa&#rabile.
unt bacili $ram-negati&i, nesp#rulati, pre%entand flageli peritric!i care asigura
m#bilitatea, necapsulati.
alm#nella p#ate creste us#r pe ma=#ritatea mediil#r de cultura, este aer#ba , facultati&
anaer#ba. -e mediile selecti&e si diferentiale determina c#l#nii &acto'o!negati6e de tip .
-r#ducerea de ,2, e&identiata prin aparitia unei pete de cul#are neagra in centrul
c#l#niil#r, face ca acestea sa se numeasca ,, in #c!i de pisica>>. -e mediul Cils#n-Blair
f#rmea%a c#l#nii #pace, rug#ase, cu margini neregulate, negre, cu luciu metalic. 9ediile
de imb#gatire pentru alm#nella sunt mediile selenit a%id de s#diu si buli#n
9uller-Bauffmann.
unt bacterii lact#%#-negati&e, fermentea%a gluc#%a cu pr#ducere de ga%, ind#l negati&,
uree negati&, pr#duc ,2, citrat p#%iti&, li%ina p#%iti&.
alm#nelele sunt germeni re%istenti; in s#lul pasunil#r p#t supra&ietui pana la 2.. %ile, in
apa cate&a luni, in alimente intre 1.-14. %ile, in pulberile de #ua / ani. unt sensibile la
caldura fiind distruse in 5 minute la 1.. gr. Celsius; de%infectantele le distrug in 3.-12.
min. unt sensibile la cl#ramfenic#l, strept#mi#cina, tetraciclina, ampicilina, dar au
aparut si tulpini plurire%istente.
alm#nella pre%inta trei tipuri imp#rtante de antigene(
- antigenul somatic O, este re%istent la caldura si alc##l, pre%inta specificitate de grup
- antigenele *e suprafata (invelis), antigenul -i este un antigen specific de suprafata
intilnit d#ar la trei ser#&aruri alm#nella( T"p!", -arat"p!" C, Dublin
- antigenele flagelare ." sunt pr#teine labile termic situate la ni&elul cilil#r. Fen#menul
de &ariatie de fa%a se intalneste la multe tipuri de alm#nele, astfel putand sa-si sc!imbe
tipul de specificitate al flagelil#r cu un altul
- /$S )lip#p#li%a!aridul* bacteriil#r din genul alm#nella este c#ntinut de in&elisul
celular si eliberat dupa li%a bacteriana functi#nea%a ca end#t#'ina. Aceasta p#ate =uca un
r#l imp#rtant in pat#gene%a mult#r manifestari clinice.; febra, acti&area sistemel#r de
c#agulare, scaderea c#ntractilitatii mi#cardului, s#c septic.
-at#genitatea salm#nelel#r este dat#rata fact#ril#r de &irulenta, ade%inele si t#'inele(
-21-
enter#t#'inele term#-stabila )T*, term#-labila )+T*, &er#t#'ina )t#'ina !iga-li?e*
cit#t#'ina implicata in in&a%ia si distructia celulara, antigenul Di cu r#l de ade%ina,
fimbrii.
alm#nel#%ele includ urmat#arele sindr#ame(
- ,e#)e ente)ice ! ,e#)a ti,oi*a/ ,e#)a pa)ati,oi*a
- gastr#enterite )t#'iinfectii alimentare*
- infectii l#cale
- septicemie
Sa&.one&o'e&e .a;o)e (,e#)e&e ente)a&e!,e#)a ti,oi*a/ ,e#)a pa)ati,oi*a
alm#nella T"p!i si -arat"p!i A,B sau C sunt agenti eti#l#gici ai febrel#r enterice.
Imb#lna&irea cau%ata de Sa&.one&&a t5p(i, de #bicei mai se&era ca e&#lutie, este
denumita ,e#)a ti,oi*a. B#lile pr#duse de alm#nella -arat"p!i A,B sau C se numesc
febre paratif#ide.
Calea de patrundere este digesti&a.
<rmea%a # peri#ada de incubatie lunga de 1-2 saptamani, timp in care micr##rganismul
tra&ersea%a muc#asa intestinala si in&adea%a gangli#nii limfatici me%enterici, trec in
circulatia limfatica, ap#i in sange, reali%and prima bacteriemie. In aceasta etapa
micr##rganismele se fi'ea%a in ficat, splina, rinic!i, madu&a #s#asa, tesut limf#id al
intestinului, unde c#ntinua sa se multiplice si de unde &a in&ada din n#u sangele,
pr#ducaindu-se a d#ua bacteriemie.
Are l#c etapa septicemica a b#lii, cu febra )febra atinge un ni&el ma'im si se mentine in
plat#u 1-2 saptamani*, b#lna&ii pre%inta "" stare tifica## manifestata cu cefalee intensa,
stare generala alterata, pr#statie, #bnubilare, cefalee intensa, unii pre%inta # eruptie
caracteristica sub f#rma un#r pete lenticulare mai frec&ente pe t#race si abd#men.
9#rtalitatea este crescuta in aceasta situatie.
Febra tif#ida este de fapt # b#ala a sistemului reticul#-end#telial. Celulele m#n#nucleare
infectate se agrega si f#rmea%a le%iunea pat#l#gica de ba%a, n#dulul tif#idic. In m#d
#bisnuit n#dulii tif#idici se f#rmea%a in placile -e"er din intestin, in gangli#nii limfatici
me%enterici, in ficat, splina, madu&a #s#asa. Ei se p#t necr#%a si ulcera.
impt#mat#l#gia digesti&a c#nsta in an#re'ie, c#lici abd#minale, c#nstipatie sau diaree si
este dat#rata agresiunii intestinale, !epatice si biliare. -lacile -e"er p#t sa ulcere%e si sa
duca la perf#ratie intestinala si perit#nita.
Eliberarea end#t#'inel#r p#ate duce la instalarea s#cului end#t#'inic, de aceea se e&ita
administrarea de d#%e mari de antibi#tic ce risca # distrugere mare bacteriana cu eliberare
masi&a de end#t#'ina din peretele bacterian.
-rin aparitia si cresterea treptata a titrului de antic#rpi specifici , bacteriemia scade in
intensitate. Dupa &indecarea b#lii, pacientul p#ate ramane purtat#r biliar de germeni timp
de apr#'imati& un an.
Salmonelele netifoidice p#t determina gastr#enterite, infectii l#cali%ate, septicemie.
$ermenii patrund pe cale digesti&a #data cu alimentele c#ntaminate. Incubatia durea%a de
la cate&a #re pana la # %i, germenii multiplicandu-se in epiteliul intestinal, pr#&#aca un
sindr#m inflamat#r intestinal cu diaree muc#purulenta si sang&in#lenta. +a debut diareea
este ins#tita de greturi si &arsaturi; febra, c#licile abd#minale mialgiile si cefaleea sunt
simpt#me frec&ent intalnite in peri#ada de stare a b#lii. +a n#u-nascut des!idratarea
-24-
p#ate duce la # stare de t#'ic#'a gra&a. In general este # b#ala benigna, in m#d n#rmal
nu apare septicemia. unt p#sibile l#cali%ari e'traintestinale( meningita la c#pii, #steite.
In c#n&alescenta pers#anele care au f#st infectate cu ser#&aruri nontifoidice de
alm#nella )in tara n#astra mai frec&ent ser#&arurile T"p!imurium si Enteritidis* pre%inta
c#ntagi#%itate 3 luni.
9ulte din pers#anele care au f#st infectate cu alm#nella c#ntinua timp de %ile sau c!iar
saptamani dupa insanat#sirea clinica sa elimine prin fecale alm#nella. Acele pers#ane
care elimina alm#nella timp de un an )sau mai mult* se numesc p%)tato)i c)onici.
Bacteriile se gasesc mai ales in &e%icula biliara si mai putin frec&ent in tractul urinar.
Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic.
Dupa cresterea bacteriil#r in mediul lic!id de imb#gatire pentru alm#nella )mediu cu
selenit*, se e&identia%a c#l#nii lact#%#-negati&e pe mediile selecti&e si diferentiale
)ADC+, 9ac C#n?e"*, din care se fac teste bi#c!imice )e&identiate pe mediile TI,
9I+F,citrat, uree*, fiind astfel p#sibil punerea diagn#sticului pre%umpti&; diagn#sticul de
certitudine se reali%ea%a prin reactii de aglutinare cu seruri specifice p#li&alente si
m#n#&alente.
)n febrele enterale, in prima saptamana rec#ltam sange pentru !em#cultura.
In a d#ua saptamana rec#ltam sange pentru !em#cultura si reactii ser#l#gice, materii
fecale si bila.
In a treia saptamana rec#ltam sange pentru !em#cultura si reactii ser#l#gice, materii
fecale, bila, lic!id du#denal si urina.
Din a patra saptamana se rec#ltea%a d#ar sange pentru diagn#stic ser#l#gic )reactia
Cidal*.
,em#cultura este p#%iti&a din prima saptamana a b#lii, iar c#pr#cultura este p#%iti&a
dupa cate&a %ile de la debutul b#lii, ea putand ramane p#%iti&a si in c#n&alescenta
)purtata#ri biliari de salm#nele tif#idic*.
In gastr#enterite se fac c#pr#culturi in prima saptamana.
In septicemii se fac !em#culturi repetate
+a purtat#ri se indica rec#ltarea de bila prin tuba= du#denal si sange pentru reactia Di.
1eactia 4idal pune in e&identa antic#rpii )anti-@ si anti-, * in dinamica in serul
b#lna&il#r cu febra tif#ida si paratif#ida.
Seroreactia 5i da titruri mari de antic#rpi anti-Di la purtat#rii de alm#nella tip!".
In febrele enterice si septicemie este necesar tratamentul antimicr#bian )cl#ramfenic#l,
ampicilina, c#trim#'a%#l sau flu#r#c!in#l#ne*.
I n gastr#enterite nu este necesara antibi#terapia, care se face d#ar in ca%uri se&ere. e
aplica terapie de sup#rt cu administrare de lic!ide si electr#liti.
+a purtat#rii cr#nici de alm#nella tip!" se face c#lecistect#mie si tratament cu
antibi#tice.
alm#nella t"p!i si alm#nella parat"p!i au ga%da #mul; celelalte salm#nele au ga%da
diferite specii animale.
-2:-
ursele de c#ntaminare pentru alm#nella t"p!i sunt f#rmele subclinice de b#ala,
purtat#rii si mai putin #mul b#lna& care este de #bicei i%#lat rapid. Alimentele
c#ntaminate cu de=ectii umane p#t fi ingerate si sa pr#duca b#ala.
$astr#enteritele, determinate de celelalte salm#nele, se pr#duc ca urmare a c#nsumului
de alimente c#ntaminate. @ul de rata c#nstituie # pr#blema de#arece se p#ate infecta in
#&iduct inainte de f#rmarea c#=ii.
9asurile pr#filactice pentru febrele enterice au in &edere i%#larea si tratarea b#lna&il#r,
supra&eg!erea si educatia sanitara a purtat#ril#r, supra&eg!erea sursel#r de apa si a
alimentel#r, f#l#sirea &accinarii
GENUL PROTEUS
$enul -r#teus face parte din familia Enter#bacteriaceae si cuprinde trei specii cu
imp#rtanta medicala(
--r#teus mirabilis
--r#teus &ulgaris
--r#teus penneri
$ermenii din genul -r#teus sunt ubicuitar raspanditi in natura, putandu-se intalni in s#l,
ape re%iduale, ape de suprafata, in materiile #rganice in putrefactie, in intestinul #mului,
in alimente si in pr#duse pat#l#gice.
unt bacili $ram-negati&i, ciliati peritric!i sau l#f#tric!i. unt p#lim#rfi( au &ariate
f#rme, de la bast#nase scurte pana la f#rme lungi, filament#ase. Nu pre%inta capsula si
nici sp#ri.
Cresc pe medii simple, nu sunt pretenti#si nutriti&. -e gel#%a simpla si pe gel#%a-sange
cresc a&and # caracteristica unica in familia Enter#bacteriaceae de a in&ada mediul,
fen#men numit ,,fen#men de catarare>>, ""invazie##, ,,r#ire>>. Din l#cul in#cularii, &aluri
succesi&e de cultura migrea%a c#ncentric pana la marginea mediului sau pana la intalnirea
cu &alul migrat#r al altei c#l#nii. -e mediile selecti&e -r#teus creste sub f#rma de c#l#nii
&acto'o!negati6e/ de tip , netede , r#tunde, translucide, de cul#area mediului; pe mediile
cu saruri biliare, de%#'ic#lat, c#l#nia apare ,, in #c!i de pisica>> dat#rita pr#ducerii de
,2, e&identiat prin aparitia unei pete de cul#are neagra in centrul c#l#niei.
unt germeni aer#bi, facultati& anaer#bi, fermentea%a gluc#%a cu pr#ducere de acid si
putin ga%, lact#%#-negati&i, pr#duc ,2, uree p#%it&, fenilalanina p#%iti&. pecia -r#teus
&ulgaris este singura care pr#duce ind#l. -r#teus ia parte la pr#cesele de putrefactie.
unt in general destul de re%istenti la de%infectanti si antiseptice #bisnuite. unt destul de
raspandite in mediul spitalicesc si au re%stenta destul de mare la antibi#tice.
peciile de -r#teus pre%inta(
- antigen s#matic @, cu specificitate de grup
- antigen flagelar ,, cu specificitate de tip
-3.-
- pili
- enter#t#'ine
-at#genitatea -r#teusului este determinata de fact#ri de &irulenta )pili, fact#ri fimbriari
de c#l#ni%are, enter#t#'ine*
unt germeni c#nditi#nat pat#geni. -#t cau%a t#'iinfectii alimentare si enterite la sugari
si c#piii mici, pneum#nii n#s#c#miale, septicemii la batrani, perit#nite, meningite
)meningita ne#-natala este # afectiune f#arte gra&a a n#u-nascutuli*, suprainfectarea
plagil#r c!irurgicale sau a cel#r arse, abcese, cistite, induce litia%a urinara prin
capacitatea sa de a desc#mpune ureea.
Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic, pe ba%a caracterel#r de cultura si bi#c!imice
.
Tratamentul se face c#nf#rm antibi#gramei si l#cali%arii infectiei.
Fiind germeni f#arte raspanditi in natura, infectiile cu acesti germeni depind de statusul
imun#l#gic al ga%dei, de &irulenta tulpinii, de c#ntr#lul infectiil#r n#s#c#miale si al
alimentel#r.
%&N'$ K$&(S)&$$!
$enul Blebsiella face parte din familia Enter#bacteriaceae, germenii din acest gen sunt
bacili $ram-negati&i, nesp#rulati, neciliati, scurti si gr#si, cu capete r#tun=ite, dispusi in
dipl#; in pr#dusele pat#l#gice apar sub f#rma de c#c#bacili inc#n=urati de capsula, aer#bi,
facultati& anaer#bi. Nu sunt pretenti#si nutriti& si cresc pe mediile de cultura
c#n&enti#nale; pe gel#%a simpla determina c#l#nii f#arte b#mbate, luci#ase, cu aspect
muc#s )aspect de ,,miere de albine>>*; sunt &acto'o!po'iti6e, nu pr#duc ,2, sunt uree
p#%iti&, citrat p#%it&, ind#l negati&, fermentea%a gluc#%a cu eliberare de acid si ga% .
-rincipalele afectiuni determinate sunt( pneum#nia, infectii ne#-natale, infectii urinare,
infectii ale plagil#r, abcese, rin#scler#mul )# afectiune granul#mat#asa cr#nica si
distructi&a a tractului respirat#r*, #%ena )atr#fia membranei muc#asei na%ale*.
%&N'$ *&+S)N)!
$ermenii din acest gen apartin familiei Enter#bacteriaceae si sunt agenti eti#l#gici ai
un#r %##n#%e 'boli ale animalelor" cum ar fi rozatoare-sobolan" pasari" mamifere
domestice" de unde se raspandesc in mediul incon6urator contaminand solul" alimentele7
sunt prezenti in organismul vectorilor: purecele de sobolan" purecele uman *. e transmit
accidental la #m. unt bacili sau c#c#bacili $ram-negati&i, aer#bi.
Trei specii sunt pat#gene pentru #m( Ye)$inia pe$ti$ care determina pesta bub#nica si
pesta pulm#nara )ci%.a*,Iersinia pseud#tubercul#sis si Iersinia enter#c#litica care p#t
determina gastr#enterite se&ere.
-31-
GENUL 8I0RIO ($pecia 8I0RIO CHOLERAE
$enul Dibri# face parte din familia Dibri#naceae.
9icr##rganismele din genul Dibri# sunt bacili $ram-negati&i, incurbati in &irgula, m#bili
printr-un flagel p#lar, nesp#rulati, necapsulati, catala%a p#%it&i , #'ida%a p#%iti&i. e
multiplica in mediu alcalin )p, 1-:* fiind #rganisme ac&atice adaptate la &ariate
salinitati.
$ermenii din acest gen determina b#li gastr#intestinale dar si infectii
in&a%i&e)septicemii*, infectii ale plagil#r e'puse la apa marina.
pecii cu imp#rtanta medicala sunt(
- 8i#)io c(o&e)ae/ agent%& etio&ogic a& (o&e)ei
! Dibri# para!aem#l"ticus, determina infectii gastr#intestinale, infecii ale plagil#r
- Dibri# &ulnificus, determina septicemie, infectii l#cali%ate ale plagil#r
8i#)io c(o&e)ae
Dibri#nii sunt micr##rganisme ac&atice, putand supra&ietui in ape marine sau ape dulci.
unt bacterii in f#rma de bast#nase relati& scurte, incurbate sau drepte, $ram-negati&e,
pre%entand un flagel la unul din capete,nesp#rulat, necapsulat.
Dibri#nii sunt bacterii aer#be, cresc pe medii cu p, alcalin care au in c#mp#nenta saruri
biliare. -e mediul s#lid f#rmea%a c#l#nii r#tunde, translucide, us#r b#mbate. -e apa
pept#nata alcalina &ibri#nii au # crestere rapida, fac un &al fin la suprafata mediului si
tulbura mediul.
Dibri#nul c!#lerae este un germene aer#b, desc#mpune unele %a!aruri, este ind#l p#%it&,
nu pr#duce urea%a, nu pr#duce ,2.
Dibri# c!#lerae m#are repede prin e'punere la lumina, uscare si antiseptice. -rin
fierberea apei c#ntaminate, &ibri#nii se distrug in 2 minute.
Dibri# c!#lerae p#seda un antigen flagelar , c#mun tutur#r &ibri#nil#r si un antigen
s#matic @ pe ba%a caruia &ibri#nii au f#st incadrati in mai multe ser#grupe n#tate @1-@8
si @13:. Dintre acestea, patogene ((o&e)igene $%nt $e)og)%pe&e O1 $i O1"<.
Se)og)%p%& O1 p)e'inta *o%a #iotip%)i9 c&a$ic $i E& To), diferentiate pe ba%a un#r
pr#prietati fi%i#l#gice si a sensibilitatii fata de bacteri#fagi. T#t ser#grupul @1 pre%inta
13 fact#ri antigenici n#tati cu litere mari de la A la 9. -rin c#mbinatia acest#r fact#ri
antigenici, bi#tipurile se subdi&id in 3 ser#tipuri( Inaba)AJC*, @gaFa)AJB*, si
,i?#=ima)AJBJC*.
-32-
Cel mai imp#ratnt fact#r de pat#genitate este repre%entat de pr#ducerea de t#'ina
!#lerica. Aceasta acti&ea%a adenilcicla%a din peretele intestinal si determina diaree
ap#asa. Alti fact#ri de pat#genitate sunt m#bilitatea si pr#ducerea de c!em#ta'ine care
permit &ibri#nil#r sa se indrepte direct catre suprafata enter#citel#r.
Dibri# c!#lerae pr#duce !#lera, # t#'iinfectie alimentara caracteri%ata clinic prin diaree
ap#asa, urmata de des!idratare gra&a, alterare pr#funda a starii generale, c#laps.
up#rtul material al transmiterii este apa si alimentele c#ntaminate, mai rar #mul b#lna&.
Bacteria patrunde pe cale #rala, c#l#ni%ea%a intestinul subtire, adera de muc#asa
intestinala; dupa aderare secreta # enter#t#'ina care acti&ea%a sistemul
adenilcicla%a KA9--ciclic si determina # diaree ap#asa )pierderea un#r mari cantitati de
apa, apr#'.15-2. litriK%i* si pierdere de electr#liti.
Dupa # incubatie scurta de 8 #re pana la 5 %ile, debutul este brusc cu diaree ap#asa, cu
scaune frec&ente si neins#tite de c#lici abd#minale. -#t apare &arsaturi, febra, crampe
musculare. In peri#ada de stare se disting trei stadii( stadiul diareic )scaune frec&ente,
ap#ase, cu c#ntinut fecal#id minim, cu aspect de lic!id tulbure care c#ntine granule
albici#ase, ca # %eama de #re%*, stadiul de c#laps algid )!ip#tensiune, puls imperceptibil,
apatie, !ip#termie, m#arte prin prin s#c !ip#&#lemic* si stadiul de reactie )apare cand
b#ala e&#luea%a spre &indecare*
Diagn#sticul de lab#rat#r se ba%ea%a pe i%#larea si identificarea &ibri#nului !#leric din
materiile fecale. e rec#lte%a materii fecale care se insamantea%a cat mai repede de#arece
&ibri#nii !#lerici sunt f#arte sensibili la uscaciune sau se p#t utili%a mediul de transp#rt
Car"-Blair sau apa pept#nata alcalina, care este si un mediu de imb#gatire. caunul este
ap#s, cu aspect de %eama de #re%. e insamantea%a pe medii selecti&e alcaline si cu saruri
biliare; c#l#niile suspecte se identifica printr-# reactie de aglutinare cu ser anti!#leric @1
sau @13:.
-entru tratament se face antibi#grama, c!iar daca &ibri#nul !#leric este sensibil la multe
antibi#tice. Ca antibi#tic de electie este tetraciclina administrata #ral. Cea mai imp#rtanta
masura terapeutica este c#mpensarea rapida a pierderil#r !idr#-electr#litice.
Re%er&#rul de infectie este #mul b#lna&, purtat#rul c#n&alescent, purtat#rul sanat#s,
unele &ietuit#are marine. Transmiterea se face in principal prin c#nsum de apa
c#ntaminata si prin c#nsumul de alimente marine insuficient tratate termic. Transmiterea
se face fecal-#rala. 9asurile de pr#fila'ie sunt cele nespecifice )igiena generala si
alimentara* pentru b#lile cu transmitere fecal-#rala si cele specifice )&accinare*.
-33-
CURS NR. 70IS
ALTE 0ACTERII PATOGENE SAU CON2ITIONAT PATOGENE
ANAERO0I SPORULATI
Bacteriile anaer#be si sp#rulate sunt bacili $ram-p#%iti&i si sunt repre%entate de genul
*lostridium.
Gen%& C&o$t)i*i%.
unt bacili $ram p#%iti&i, ma=#ritatea pre%entand cili peritric!i, anaer#bi, sp#rulati,
sp#rul fiind #&alar sau r#tund , dispus central, subterminal sau terminal. p#rul este
term#re%istent, mai mare decat c#rpul bacterieipe care il def#rmea%a.
Speciile de interes medical sunt:
-Cl. tetani, agentul cau%al al tetanosului
-Cl. b#tulinum, agentul cau%al al botulismului
-Cl#stridiile gangrenei gazoase(-Cl. perfringens
-Cl. !ist#l"ticum
-Cl. septicum
-Cl. #edematiens
-Cl. difficile, agentul cau%al al un#r sindr#ame diareice p#stantibi#terapie sau al
enter#c#litei pseud#membran#ase
CARACTERE $ENERA+E
1. ,abitat
unt bacili pre%enti in intestinul animalel#r si al #mului, de unde, eliminati cu materiile
fecale a=ung pe s#l. Dat#rita end#sp#ril#r supra&ietuiesc timp indelungat, unele specii
c!iar multiplicandu-se pe s#l.
unt bacili $ram p#%iti&i sau $ram &ariabili, cu capetele r#tun=ite, cu c#rpul bacterian
def#rmat de end#sp#rul mai mare decat c#rpul bacteriei. <nele specii pre%inta capsula.
-3/-
Cresc pe medii u%uale la 31 gr. Celsius, in stricta anaer#bi#%a. Cresc lent sub f#rma de
c#l#nii
-e gel#%a sange ma=#ritatea speciil#r pr#duc !em#li%a beta.
Identificarea speciil#r din genul Cl#stridium se face pe ba%a caracterel#r bi#c!imice si de
metab#lism( fermentarea %a!aruril#r, elab#rarea de en'%ime pr#te#litice, c#agularea si
acidifierea laptelui turnes#lat etc.
F#rmele &egetati&e de Cl#stridii nu sunt f#arte re%istente in mediul e'tern, in timp ce
sp#rii au # mare re%istenta.
CLOSTRI2IUM TETANI
unt germeni strict anaer#bi, sp#rulati, necapsulati, m#bili, cu cili peritric!i, care se p#t
identifica pe s#l )germeni telurici*. Este pat#gen prin e'#t#'inele neur#tr#pe elab#rate.
CARACTERE $ENERA+E
1. ,abitat
In stare &egetati&a sunt pre%enti in intestinul #mului si al animalel#r, de unde, cu
materiile fecale, a=ung in mediul e'tern, pe s#l, unde se sp#rulea%a. p#rii sunt f#arte
re%istenti. In mediul spitalicesc p#ate c#ntamina banda=e, ata c!irurgicala, len=erie etc.

Este un bacil mare cu capete r#tun=ite, $ram p#%iti&, cu cili peritric!i. F#rmea%a un sp#r
sferic, terminal, mai mare decat diametrul celulei bacteriene, aspect de bat de c!ibrit, bat
de t#ba, ac de gamalie.
Cresc pe gel#%a-sange in anaer#bi#%a. C#l#niile apar dupa /4 #re, sunt c#l#nii r#tunde,
de /-8 mm in diametru, de tip inc#n=urate de # %#na puf#asa si de # %#na ingusta de
beta !em#li%a.
-35-
Elab#rea%a !em#li%ina, e'#t#'ina neur#tr#pa, pr#tea%e, gelatina%e, etc.
F#rmele &egetati&e sunt distruse de substantele de%infectante, sp#rii re%ista la
temperatura de1.. gr. Celsius, dar sunt distrusi prin aut#cla&are la 12. gr.Celsius si
1 atm. timp de 3. min. iar la pupinel la 14. gr. Celsius timp de # #ra. In mediul e'tern in
c#nditii de uscaciune sp#rii raman &iabili %eci si c!iar sute de ani.
-re%inta antigene flagelare de tip ,, antigenul s#matic @ si # e'#t#'ina cu structura
pr#teica
1. Raspunsul imun
Apar antic#rpi antit#'ina care nu sunt utili pentru pr#tectie si diagn#stic.
Este pat#gen prin multiplicare la p#arta de intrare; nu are capacitate in&a%i&a; pr#duce #
e'#t#'ina neur#tr#pa )tetanospasmina* si # !em#li%ina #'igen labila )tetanolizina*.
Tetan#li%ina are actiune litica pe p#lim#rf#nucleare, macr#fage, eritr#cite, fibr#blasti.
p#rii de Cl. tetani patrund in #rganism prin intermediul un#r plagi adanci care asigura
anaer#bi#%a, cu tesut %dr#bit, cu pamant, #biecte c#ntaminate cu sp#ri. p#rii &#r
germina iar f#rma &egetati&a elab#rea%a cei d#i fact#ri de &irulenta, tetan#li%ina si
tetan#spasmina. Tetan#spasmina are efect pe sistemul ner&#s, la ni&elul sinapsei
neur#musculare si neur#nii m#t#ri spinali determinand spasme musculare generali%ate,
se&ere si durer#ase la ni&elul musculaturii striate )paralizie spastica*, !iperrefle'ie si
c#n&ulsii. T#'ina p#ate a=unge la ni&elul NC pe d#ua cai( retr#grad prin pr#pagare pe
cale a'#nala de la p#arta de intrare sau pe cale sanguina. -acientul este c#nstient. Clinic,
la /-5 %ile de la c#ntaminare apar spasme ale musculaturii din %#na c#ntaminata, ap#i ale
musc!il#r masticat#ri, manifestate prin trismus si facies de tip ""risus sardonicus##. @rice
stimul e'tern precipita un atac de tetan#s. 9#artea se p#ate pr#duce prin asfi'ie.

-r#dusul pat#l#gic este pur#iul de la ni&elul plagii. e reali%ea%a fr#tiuri c#l#rate cu
albastru de metilen sau $ram. e culti&a in stricta anaer#bi#%a. Bacteria se identifica pe
ba%a caracterel#r bi#c!imice si prin dem#nstrarea t#'in#gene%ei )la s#arecele alb*
-38-
TRATA9ENT
e administrea%a de urgenta, in paralel ser antit#'ic )ser antitetanic sau antit#'ina
tetanica sau anat#'ina tetanica* inainte de fi'area t#'inei in tesut si penicilina.
Antibi#grama nu este necesara. e impune deasemenea t#aleta c!irurgicala a plagii
tetanigene.
ursa de infectie este #mul si animalele care elimina prin de=ecte f#rmele &egetati&e.
Transmiterea se face prin pamantul c#ntaminat cu sp#ri.
-#arta de intrare in #rganism este plaga c#ntaminata.
-r#fila'ia specifica este &accinarea #bligat#rie in c#pilarie cu tri&accin anti-difter#-
tetan#-pertusis.
CLOSTRI2IUM 0OTULINIUM
unt germeni anaer#bi, sp#rulati, necapsulati, pat#geni prin pr#ducerea de e'#t#'ine
neur#tr#pe.
CARACTERE $ENERA+E
1. ,abitat
Este pre%ent in intestinul #mului si al animalel#r in stare &egetati&a, de unde se elimina in
mediul e'tern cu materiile fecale. -e s#l sp#rulea%a, sp#rii sunt f#arte re%istenti, feriti de
s#are si ume%eala, supra&ietuind %eci de ani.
unt bacili mari )3-2. micr#ni*, $ram p#%iti&i, cu cili peritric!i, necapsulati, pre%inta
sp#r #&alar, situat central sau subterminal, mai mare decat diametrul bacteriei, care
def#rmea%a bacteria, luand aspect de barcuta.
Cresc pe gel#%a-sange, la 31 gr. Celsius, in stricta anaer#bi#%a; dupa 1-2 %ile apar c#l#nii
de tip , mari transparente fimbriate, inc#n=urate de # %#na puf#asa si de # %#na ingusta
de beta !em#li%a.
-31-
-r#duc lipa%a, gelatina%a, lecitina%a, metab#li%ea%a gluc#%a.
F#rmele &egetati&e nu sunt f#arte re%istente la fact#rii de mediu, sunt distruse
la 8. gr. Celsius timp de 15-2. min. si de de%infectante; sp#rii sunt distrusi prin
aut#cla&are la 12. gr.Celsius si 1 atm. timp de 3. min., iar la pupinel la 14. gr. Celsius
timp de # #ra. p#rii sunt f#arte re%istenti la caldura, la 1.. gr.Celsius re%ista cel putin
3-5 #re.
-re%inta antigene flagelare de tip ,, antigene s#matice si e'#t#'ine )e'ista 4 tipuri
antigenice de e'#t#'ine*. T#'inele b#tulinice sunt re%istente la aciditatea gastrica si sunt
term#labile.
1. Raspunsul imun
Apar antic#rpi antit#'ina care nu sunt utili pentru pr#tectie.
Nu se multiplica in #rganism, ci in alimente, unde pr#duce # e'#t#'ina care este distrusa
prin fierbere la 1.. gr. Celsius timp de 2. min. Este pat#gen prin t#'in#gene%a.
Elab#rea%a e'#t#'ine neur#tr#pe cu neur#tr#pism pentru sistemul ner&#s periferic.
T#'ina b#tulinica este cea mai puternica #tra&a cun#scuta, d#%a letala pentru #m fiind
de1-2 mg.
B#tulismul apare prin ingestia de alimente care c#ntin t#'ina pref#rmata, fiind deci #
t#'iinfectie alimentara de tip t#'ic. E'#t#'ina b#tulinica acti#nea%a la ni&elul sinapsel#r
si a =#nctiunii neur#-musculare unde in!iba eliberarea de acetilc#lina si determina
parali%ie flasca a intregii musculaturi.
F#rme clinice de b#tulism(
1.T#'iinfectia alimentara b#tulinica
Apare in urma ingerarii c#nser&el#r de legume, fructe, %ar%a&aturi, carne, alimente
pastrate prin sarare sau afumare, me%eluri, carnati care sunt consumate fara o noua
prelucrare termica. Alimentele c#nser&ate #fera c#nditii pentru pr#ducerea t#'inei, pe de
# parte daca f#l#sim la prepararea l#r # temperatura mai sca%uta decat cea necesara
distrugerii sp#ril#r, dar suficienta pentru acti&area sp#ril#r, cat si c#nditii de anaer#bi#%a
pentru cresterea celulel#r &egetati&e ce &#r secreta t#'ina. Dupa ingerare, t#'ina se
abs#arbe in intestin, a=unge in circulatie si ap#i la ni&elul placil#r neur#m#t#rii si
-34-
determina paralizie flasca.-arali%ia apare la 14-2/ #re de la ingestie, incepe la
e'tremitatea cefalicaafectand musc!ii gl#bil#r #cular, apare dipl#pie, parali%ie bulbara
)imp#sibilitate de ing!itire si &#rbire*; parali%ia c#b#ara spre musculatura respirat#rie, cu
m#artea b#lna&ului, care ramane c#nstient pana apr#ape de e'itus. 9#rtalitatea in
b#tulism este mare.
2.B#tulismul infantil
Este urmarea f#rmarii t#'inei b#tulinice prin germinarea la ni&el intestinal a sp#ril#r
ingerati. 9anifestarile clinice sunt similare. B#tulismul ne#-natal se pare ca apare la
sugari sub 8 luni care c#nsuma miere de albina c#ntaminata cu sp#ri.
3.B#tulismul plagil#r
Apare rar, manifestarile clinice sunt similare, apare la pers#anele care f#l#sesc dr#guri
in=ectate intra&en#s, pers#ane cu plagi c#ntaminate cu pamant, gra&ide ce%ariate.
In t#'iinfectia b#tulinica primea%a t#t diagn#sticul clinc.
Diagn#sticul de lab#rat#r urmareste in principal stabilirea tipului de e'#t#'ina. -r#dusul
pat#l#gic este repre%entat de materiile fecale, pr#be de alimente, ser de la pacient.
-r#bele alimentare se insamantea%a in mediu lic!id pentru anaer#bi si pe mediu s#lid in
anaer#bi#%a. upernatantul culturil#r lic!ide este in#culat intraperit#neal la s#arece si se
urmareste e&#lutia b#lii la s#arece.
TRATA9ENT
e administrea%a ser antib#tulinic initial p#li&alent, ap#i dupa identificare m#n#&alent.
B#tulismul este as#ciat inprincipal cu c#nsumul de c#nser&e )de fructe, legume, carne*
preparate in casa. -r#fila'ia este nespecifica si c#nsta in prelucrarea termica adec&ata a
alimentel#r c#nser&ate.
CLOSTRI2IILE GANGRENEI GA=OASE
unt bacili $ram p#%iti&i, anaer#bi, sp#rulati, pre%enti pretutindeni in natura, mai ales in
s#lurile culti&ate
CARACTERE $ENERAE
1. ,abitat
-3:-
unt germeni ubicuitari fiind pre%enti cu precadere in s#lurile culti&ate. Au f#st i%#lati ca
si c#mp#nenti ai micr#bi#tei c#l#nului, tegumentului, &aginului. F#rmele &egetati&e
eliminate din #rganism sp#rulea%a c#ntaminand s#lul.
unt bacili mari )8-1. micr#ni*. $ram p#%iti&i care f#rmea%a end#sp#ri mai mari decat
diametrul bacilil#r, l#cali%ati central, subterminal sau terminal, m#bili, cu cili peritric!i,
necapsulati, cu e'ceptia Cl. perfringens care este capsulat si im#bil.
Cresc pe medii simple in c#nditii de stricta anaer#bi#%a, pe gel#%a-sange, mediul DF. -e
gel#%a-sange pr#duc !em#li%a. Cresc c#l#nii r#tunde, transparente, c#n&e'e, in&a%i&e,
puf#ase. Cl perfringens nu pr#duce c#l#nii in&a%i&e de#arece nu este m#bil.
Au metab#lism strict fermentati&. peciile care pr#duc alfa-t#'ina desc#mpun lecitina.
F#rmele &egetati&e nu sunt f#arte re%istente la fact#rii de mediu, sunt distruse
la 8. gr. Celsius timp de 15-2. min. si de de%infectante; sp#rii sunt distrusi prin
aut#cla&are la 12. gr.Celsius si 1 atm. timp de 3. min., iar la pupinel la 14. gr. Celsius
timp de # #ra. p#rii sunt re%istenti timp indelungat pe s#l.
F#rmele &egetati&e sunt sensibile la penicilina as#ciata cu metr#nida%#l, la eritr#micina,
clindamicina, cl#ramfenic#l.
T#ate speciile de Cl#stridium sunt re%istente la c#listin si sensibile la &anc#micina )test
de identificare*.
-re%inta antigene flagelare de tip ,, antigene s#matice, e'#t#'ine si antigen capsular
pentru Cl. perfringens.
1. Raspunsul imun
Apar antic#rpi antit#'ina care nu sunt utili pentru pr#tectie.
Cl#stridiile gangrenei ga%#ase sunt pat#gene prin multiplicare, in&a%i&itate si
t#'in#gene%a. $ermenii se multiplica la p#arta de intrare. $ermenii elab#rea%a e'#t#'ine
-/.-
!ist#-t#'ice )lecitina%e, c#lagena%e, fibrin#li%ine, !ialur#nida%e, !em#li%ine,
!emaglutinine* care acti#nea%a pe tesutul sanat#s si determina in&a%i&itatea germenil#r.
Acti#nea%a si pe leuc#cite cu distrugerea p#lim#rf#nuclearel#r, ceea ce e'plica raspunsul
inflamat#r minim fata de infectie.
Cl#stridiile gangrenei ga%#ase determina gangrena ga%#asa, # infectie a tesuturil#r m#i, a
musculaturii sc!eletale, cu m#rtalitate ridicata.
Afectiunea apare dupa traumatisme, inter&entii c!irurgicale pe tractul gastr#intestinal sau
genit#urinar, dupa a&#rturi, amputatii, in=ectii, arsuri.
-entru aparitia infectiei sunt necesare 2 c#nditii(
-patrunderea sp#ril#r cl#stridieni in tesut
-anaer#bi#%a
-eri#ada de incubatie este de 12-2/ #re )cu limite 1#ra-8saptamani*, dupa care
micr##rganismele se transf#rma in stare &egetati&a, se inmultesc si eliberea%a e'#t#'ine
cu actiune l#cala si sistemica.
Efectele l#cale includ necr#%a musculara, necr#%a tesuturil#r m#i, tr#mb#%a &asculara.
Dat#ria fermentarii %a!aruril#r din tesuturi cu eliberare de ga% apare edemul dur,
crepitant.
Efectele sistemice c#nstau in !em#li%a se&era, !ip#tensiune, necr#%a tubil#r renali,
insuficienta renala.
Infectia cl#stridiana se caracteri%ea%a printr-un slab raspuns inflamat#r adesea lipsind
c#lectia purulenta.
Diagn#sticul gangrenei ga%#ase este clinic.
Diagn#sticul de lab#rat#r este cel care c#nfirma diagn#sticul clinic.
Diagn#sticul bacteri#l#gic c#nsta in e'amene micr#sc#pice, culturi in anaer#bi#%a si
identificari pe ba%a caracterel#r bi#c!imice
TRATA9ENT
Tratamentul este de urgenta si se administrea%a ser antigangren#s, t#aleta c!irurgicala a
plagii cu eliminarea tesuturil#r de&itali%ate si cu e'punere la #'igen. e administrea%a
penicilina.
ursa de infectie este #mul si animalele care elimina prin de=ecte f#rmele &egetati&e.
Transmiterea se face prin pamantul c#ntaminat cu sp#ri.
-#arta de intrare in #rganism este # plaga cutanata.
-r#fila'ia se reali%ea%a prin tratamentul c#respun%at#r al plagil#r adaci, c#ntaminate cu
pamant.
-/1-
CLOSTRI2IUM PER3RINGENS
Este implicat in t#'iinfectii alimentare cau%ate de c#nsumul de carne de pasare
semipreparata )semiprepararea nu distruge sp#rii*. C#ntaminarea carnii se face cu sp#ri
de Cl. perfringens pre%enti in intestinul pasarii. B#ala este determinata de # enter#t#'ina
eliberata in aliment. Apar diaree ap#asa si crampe abd#minale, la 4-2/ #re dupa ingestie
si persista 2/ #re.
CLOSTRI2IUM 2I33ICILE
Este bacil $ram p#%iti& sp#rulat anaer#b, ce determina c#lita pseud#membran#asa dupa
antibi#terapie prelungita.
Fact#rul principal de &irulenta este repre%entat de d#ua t#'ine( t#'ina A sau enter#t#'ina
si t#'ina B sau cit#t#'ina.
Este afectata muc#asa c#l#nului si a rectului cu le%iuni inflamat#rii, cu false membrane
fibrin#ase, aderente. e pr#duce diaree ap#asa sau muc#asa, rare#ri sanguin#lenta.
-#rta=ul intestinal la adult este mic ).-30*, la n#u-nascut este frec&ent )2.-1.0*
Diagn#sticul bacteri#l#gic c#nsta in e&identierea bacteriei si a pre%entei t#'inel#r in
materiile fecale.
Tratamentul c#nsta in #prirea antibi#terapiei care era in desfasurare si se administrea%a
metr#nida%#l sau &anc#micina.
-re&enire( i%#lare, dec#ntaminarea mediului spitalicesc la e'ternare.
ANAERO0I NESPORULATI
Anaer#bi nesp#rulati p#t fi (
>Coci %ram pozitivi anaero"i nesporulati /-%enul Peptostreptococcus
-%enul Peptococcus
Fac parte din fl#ra n#rmala a #rganismului.
unt c#ci $ram p#%iti&i de diferite dimensiuni, ase%ati in dipl#, lanturi scurte sau
grame%i.
Culti&area l#r este dificila. unt germeni f#arte pretenti#si, greu de i%#lat.
unt sensibili la cl#ramfenic#l, metr#nida%#l, rifampicina, &anc#micina, flu#r#c!in#l#ne
de ultima generatie. unt re%istenti la penicilina.
Caracterul de pat#genitate este dat de capsula, en%ime pr#te#litice, !ialur#nida%a
)implicata in b#ala par#d#ntala*.
+a #m infectiile p#t apare la #rice &arsta, cu #rice l#cali%are, mai frec&ent as#ciate cu alte
bacterii aer#be si anaer#be.
-entru diagn#sticul de lab#rat#r sunt preferate pr#dusele pat#l#gice lic!ide sau fragmente
de #rgane rec#ltate prin punctie si transp#rtate cat mai repede la lab#rat#r in recipiente
care sa asigure anaer#bi#%a. e fac fr#tiuri care se c#l#rea%a $ram, se in#culea%a mediile
de cultura b#gate nutriti&, in c#nditii de anaer#bi#%a; ap#i se fac fr#tiuri c#l#rate $ram
din cultura care a crescut, teste bi#c!imice, antibi#grama.
-/2-
Tratamentul c#nsta in t#aleta c!irurgicala a f#carului infecti#s, cu asigurarea unei bune
#'igenari a tesuturil#r, antibi#terapie.
-r#fila'ia c#nsta in antibi#terapie pr#filactica in inter&entiile c!irurgicale
intraabd#minale, irigarea plagil#r, debridarea tesuturil#r necr#tice, aspirarea secretiil#r
#rale.
>Coci %ram negativi anaero"i nesporulati /-%enul -eillonella
peciile din acest gen fac parte din fl#ra n#rmala a ca&itatii bucale.
unt c#ci mici $ram negati&i dispusi in dipl#, im#bili, nesp#rulati. e p#t c#nfunda cu
tulpini de Neisseria. Nu sunt pat#gene. Culti&a in c#nditii de stricta anaer#bi#%a.
>(acili %ram pozitivi anaero"i nesporulati /
-%enul $acto"acillus /- cuprinde bacili $ram p#%iti&i, fini, alungiti sau p#lim#rfi,
im#bili in cea mai mare parte, une#ri dispusi in lanturi. <nii lact#bacili fac parte din fl#ra
n#rmala a &aginului )bacil D#derlein*, ca&itatii bucale, intestinului )+. acid#p!ilus*. unt
pre%enti in pr#dusele lactate si determina fermentarea l#r. Culti&a in anaer#bi#%a sau
micr#aer#filie pe medii care c#ntin diferiti fact#ri de crestere; c#l#niile apar dupa 2-3
%ile, sunt mari, r#tunde, c#n&e'e, albe. Rare#ri p#t determina end#cardite, supuratii
bucale, infectii pulm#nare, meningite, infectii ale tractului urinar. Este sensibil la d#%e
mari de penicilina as#ciata cu gentamicina. Este re%istent la &anc#micina.
9ulte specii de +act#bacillus fac parte din fl#ra &aginala n#rmala. -rin capacitatea l#r de
a elibera acid lactic din gluc#%a, creea%a un -! acid care in!iba cresterea ma=#ritatii
micr##rganismel#r implicate eti#l#gic in infectii ur#-genitale.
-%enul !ctinom0ces /- sunt bacili $ram p#%iti&i de f#rma filament#asa, p#lim#rfi,
ramificati, neciliati, adesea c#nfundati cu le&urile c#mensale ale fl#rei bucale sau
digesti&e. Fac parte din fl#ra c#mensala bucala, intestinala, tract genit#-urinar. Cresc pe
medii cu sange, c#l#niile sunt mari, pigmentate, rug#ase, aderente de mediu. unt
sensibile la antibi#tice beta-lactamice, macr#lide, &anc#micina, tetraciclina,
cl#ramfenic#l. unt re%istente la amin#glic#%ide.
B#ala la #m se numeste actin#mic#%a, cu e&#lutie subacuta sau cr#nica ce se
carateri%ea%a printr-# reactie inflamat#rie supurati&a si granul#mat#asa. Actinomyces
israeli f#rmea%a p#st-traumatic, abcese l#cali%ate in special in regiunea cer&ic#-faciala,
delimitate de tesut de granulatie si de tesut fibr#s, c#ntin pur#i cu granule actin#mic#tice
de cul#are galbena ),,granule de sulf>>*, care nu sunt altce&a decat c#l#nii tisulare de
actin#micete.
Diagn#sticul de lab#rat#r f#l#seste ca pr#dus pat#l#gic pur#iul din fistula sau tesutul de
granulatie; se e'aminea%a la micr#sc#p preparat nati& sau fr#tiu c#l#rat $ram;
insamantarea se face pe medii speciale; c#l#niile cresc lent )8-21 %ile*, sunt c#l#nii R,
aderente de mediu si f#rmea%a c#l#nii fiice.
Tratamentul se face cu penicilina, tetraciclina, cl#ramfenic#l, macr#lide; se face si
drena=ul c!irurgical al le%iunii.

-/3-
-%enul Mo"iluncus / - cuprinde bacili strict anaer#bi, m#bili, incurbati. +a c#l#ratia
$ram apar adesea $ram negati&i. unt agenti eti#l#gici ai &aginitel#r. e tratea%a cu
ampicilina sau eritr#micina.
-%enul (ifido"acterium / - sunt bacili sub f#rma un#r bast#nase maciucate, im#bili;
fac parte din micr#bi#ta intestinala umana, este nepat#gen pentru #m; are efect pr#tect#r
fata de infectiile digesti&e si fata de cancerul de c#l#n
-%enul &u"acterium / - sunt c#mp#nenti ai micr#bi#tei intestinale
-%enul Propioni"acterium/ - -r#pi#nibacterium acnes este c#mensal al pielii
c#l#ni%and glandele sebacee. Determina infectii ale tegumentului alaturi de alti germeni
)acnee =u&enila*, mai rar meningita, #ste#mielita, end#cardita. -e fr#tiu apar in grame%i,
iar bast#nasele au tendinta de ramificare. Creste bine pe gel#%a-sange. Este sensibil la
beta-lactamine, este re%istent la imida%#li.

>(acili %ram negativi anaero"i nesporulati /

-%enul (acteroides / - cuprinde bacterii care se gasesc in intestin; sunt bacili $ram
negati&i, mari, p#lim#rfi, c#l#rati bip#lar, neciliati; cresc pe medii cu sange in
anaer#bi#%a si de%&#lta c#l#nii mari, netede, luci#ase, in general ne!em#litice; pr#duc
beta-lactama%a care inacti&ea%a penicilinele si cefal#sp#rinele si sunt sensibile la
metr#nida%#l si clindamicina. pecia mai imp#rtanta este Bacterioides fragilis care p#ate
determina infectii pleur#-pulm#nare, perit#neale, ginec#l#gice, septicemie.

-%enul Porph0romonas / - cuprinde bacterii ce fac parte din fl#ra n#rmala intestinala si
bucala; sunt bacili si c#c#bacili $ram negati&i, neciliati, nesp#rulati; p#t determina
infectii gangren#ase sau ulcere ale pici#rului diabetic, b#ala par#d#ntala; sunt sensibile la
am#'icilina, macr#lide, clindamicina, flu#r#c!in#l#ne, metr#nida%#l.
-%enul Prevotella / -cuprinde germeni care sunt c#mp#nenti ai micr#bi#tei bucale;
sunt bacili $ram negati&i, p#lim#rfi, pred#minand f#rmele c#c#bacilare, neciliati,
nesp#rulati; sunt sensibili la penicilina si am#'icilina, macr#lide si metr#nida%#l.; sunt
implicati in pat#genia par#d#nt#%ei
-%enul Fuso"acterium / cuprinde germeni cu !abitat ca&itatea bucala sau intestin;
sunt bacili $ram negati&i p#lim#rfi; sunt sensibili la clindamicina, carbapenem,
metr#nida%#l; pr#duc beta-lactama%a; sunt implicati in pat#genia placii dentare,
par#d#ntite acute si cr#nice, abcese cerebrale, !epatice, infectii ale tesuturilor moi
faciale.
-//-
COCO0ACILI GRAM NEGATI8I/ AERO0I 9
! GENUL HAEMOPHILUS
! GENUL 0RUCELLA
! GENUL 0OR2ETELLA

GENUL HAEMOPHILUS
$enul ,aem#p!ilus cuprinde c#c#bacili $ram negati&i, p#lim#rfi, im#bili, nesp#rulati,
aer#bi, facultati& anaer#bi.
Cresc pe medii cu sange, care le #fera fact#rii de crestere necesari )gel#%a c!#c#lat*;
de%&#lta c#l#nii cenusii, #pace sau transparente, netede, cu margini bine delimitate
asemanat#are cu picaturile de r#ua )de c#ndens*.
,aem#p!ilus influen%ae este pat#gen prin multiplicare si in&a%ie.
pecia cea mai implicata in infectiile umane mai ales la c#pii este .aemophilus
influenzae unde determina infectii ale tractului respirat#r, #tita, sinu%ita, mai rar
pneum#nie, meningita acuta purulenta.
$ermenul este f#arte sensibil in mediul e'tern, de aceea pr#dusul pat#l#gic trebuie adus
repede la lab#rat#r.
9ulte din tulpini sunt sensibile la ampicilina, desi unele pr#duc beta-lactama%e, sunt
sensibile la cl#ramfenic#l,ceftria'#n, cef#ta'im.
Alta specie imp#rtanta este .aemophilus 1ucre0i care este agentul pat#gen al sancrului
m#ale, maladie &eneriana specific umana, frec&enta in %#nele tr#picale si subtr#picale.
GENUL 0RUCELLA
Cuprinde mai multe specii care infectea%a animalele si se p#t transmite #mului.
unt strict para%iti pentru animale, caracteristic l#cali%ati intracelular.
unt c#c#bacili $ram negati&i, care se c#l#rea%a frec&ent bip#lar, e&entual pre%entand
capsula, dispusi i%#lati sau mai rar in grame%i neregulate, im#bili, nesp#rulatui, strict
aer#bi, relati& inacti&i metab#lic.
unt bacterii pretenti#ase, cresc pe medii cu cerinte nutriti&e c#mple'e; cresc lent,
c#l#niile apar dupa d#ua sau mai multe %ile, sunt initial de tip , ap#i trec la f#rma R
#data cu scaderea &irulentei.
Re%istenta in mediul e'tern este mare; in tesuturile fetale infectate eliminate p#t re%ista
saptamani de %ile, in gun#iul de gra=d 2-3 luni, in bran%eturi 3-8. %ile. unt sensibile la
de%infectantele u%uale. -asteuri%area laptelui le distruge.
-/5-
Caracterele de pat#genitate se manifesta prin capacitatea germenil#r de a se multiplica si
de a in&ada #rganismul. Deasemenea end#t#'ina este implicata in pat#genitate.
Cele mai pat#gene specii sunt Brucella melitensis, urmata de Brucella suis si de Brucella
abortus.
B#ala la #m se numeste brucel#%a si este # %##antr#p#n#%a )antr#p#%##n#%a* )b#ala
specifica animalel#r, #mul c#ntaminandu-se accidental*.
+a animale brucel#%a are e&#lutie asimpt#matica, cu afectarea aparatului genital la
femela ins#tita de a&#rt, iar la mascul apar le%iuni testiculare )#&ine, caprine, b#&ine,
p#rcine*. Brucella se elimina prin lapte, urina, lic!ide fetale, placenta, a&#rt#ni.
+a #m, p#arta de intrare este tractul digesti& sau tegumentul le%at, mai rar calea
respirat#rie sau c#n=uncti&a. Brucella trece ap#i in gangli#nii limfatici regi#nali unde se
multiplica, ap#i in ductul limfatic t#racic, a=unge in sange si se raspandeste in sistemul
reticul#-end#telial al #rganel#r parenc!imat#ase si sistemului #s#s. Aici ca pat#geni
intracelulari, declansea%a # reactie inflamat#rie cu c#nstituirea de noduli granulomatosi
cu tendinta de abcedare.
Incubatia este in medie de 2-3 saptamani, debutul este de #bicei insidi#s, cu astenie,
indisp#%itie, cefalee, artralgii, febra m#derata, transpiratii abundente.
In peri#ada de stare simpt#mele sunt p#lim#rfe, este # b#ala greu de recun#scut clinic,
apare febra #ndulanta )creste in cursul dupa-amie%ii si scade in timpul n#ptii*, ins#tita de
fris#ane, transpiratii abundente n#cturne, cu mir#s caracteristic, astenie, dureri sub
di&erse f#rme, !epat#splen#megalie, aden#patii, neutr#penie, artrite, mening#-encefalita,
afectari neur#-psi!ice etc.
Durata b#lii &aria%a de la 3-/ saptamani, cel mai frec&ent depasind 3 luni, pana la ani de
%ile in f#rmele cr#nice. In f#rmele cr#nice, din f#carele de infectie se descaraca peri#dic
germeni in sange unde sunt pre%enti antic#rpi bacterici%i anti-Brucella; prin distrugerea
unui numar mare de micr##rganisme se eliberea%a # cantitate mare de end#t#'ina care
p#ate cau%a stari de s#c end#t#'inic.
Diagn#sticul de lab#rat#r este esential, repre%entand unica met#da certa de diagn#stic.
-r#dusul pat#l#gic p#ate fi sangele, madu&a #s#asa, material rec#ltat prin punctie
!epatica, splenica sau gangli#nara, urina, bila, lapte, materiale necr#pticein functie de
l#cali%area pr#cesului infecti#s.
Identificarea bacteriei se face pe ba%a caracterel#r m#rf#tinct#riale, de cultura,
bi#c!imice si prin aglutinarea pe lama cu seruri anti-Brucella.
Diagn#sticul ser#l#gic e&identia%a antic#rpii anti-Brucella din sangele pacientului.
Intraderm#reactie la brucelinaKmelitina e&identia%a raspunsul imun celular si este p#%iti&a
in f#rmele cr#nice de b#ala, une#ri fiind unicul semn p#%iti& al infectiei.
Tratamentul este dificil si &a fi prelungit )mai multe saptamani*, din cau%a l#cali%arii
intracelulare a micr##rganismului. e p#ate utili%a rifampicina, bisept#l, tetracicline,
cl#ramfenic#l, ampicilina; se p#ate utili%a # as#ciere de antibi#tic. In Brucel#%a cr#nica
sau latenta antibi#tic#terapia este ineficienta.
-/8-
ursa de infectie este repre%entata de animalele b#lna&e.
Transmiterea la #m se reali%ea%a prin ingestia de lapte sau prin c#ntactul cu pr#duse
c#ntaminate pr#&enite de la animalele b#lna&e )tesuturile a&#rt#nului, balegar, pulberi*.
Esentiala este eradicarea b#lii la animale. e p#ate face prin &accinarea l#r si sacrificarea
animalel#r b#lna&e. Imp#rtanta este si pasteuri%area laptelui, e&itarea c#ntactului cu
pr#duse animale c#ntaminate, lucrat#rii din sect#rul %##te!nic &#r purta ec!ipament de
pr#tectie )brucel#%a este in principal # b#ala pr#fesi#nala*, e&entual &accinare.
GENUL 0OR2ETELLA
Cuprinde c#c#bacili $ram negati&i asemanat#ri cel#r din genul ,aem#p!ilus, srict
aer#bi, im#bili sau m#bili cu flageli peritric!i.
pecia tip este repre%entata de (2 pertussis, agentul eti#l#gic al t%$ei con6%&$i6e.
Alte specii de interes medical sunt B. parapertussis, B. br#nc!iseptica, B. !#lmesii.
B#rdetellele c#l#ni%ea%a cilii epiteliului respirat#r al mamiferel#r. Este un pat#gen al
#mului si al primatel#r superi#are.
Este un c#c#bacil $ram negati&, dispus i%#lat sau in perec!i, mai rar in lanturi scurte,
une#ri pre%inta capsula, se c#l#rea%a bip#lar. B#rdetella pertussis si parapertussis sunt
im#bile.
Este # bacterie pretenti#asa, fiind culti&ata pe medii imb#gatite cu sange si di&ersi fact#ri
nutriti&i. Cel mai cun#scut mediu este mediul B#rdet-$eng#u. C#l#niile apar dupa 3-8
%ile de incubare, sunt de tip , mici, c#n&e'e, us#r transparente, cu stralucire metalica,
f#arte aderente, inc#n=urate de un !al#u de !em#li%a, care seamana cu picaturile de
mercur.
Re%istenta in mediul e'tern este sca%uta, re%ista ma'im 2 #re la temperatura camerei,
lumina s#lara # distruge in 8. min. Este distrus de de%infectantele u%uale. Este sensibil la
ampicilina, am#'icilina, macr#lide, c#trim#'a%#l )bisept#l*.
B. pertussis este pat#gena in special prin l#cali%are, multiplicare si t#'in#gene%a.
Fact#rii de pat#genitate sunt repre%entati de factorii de aderare si de toxine.
8actorii de aderare sunt(
- fimbriile
- aglutin#genele de suprafata )de natura pr#teica*
- !emaglutinina filament#asa )de natura pr#teica, asigura ade%i&itatea la cilii epiteliului
respirat#r, este unul din fact#rii de &irulenta ai acestei bacterii*
- t#'ina pertussis
&oxinele sunt(
- t#'ina pertussis - fact#r ma=#r de &irulenta, dar si cel mai imp#rtant antigen si
imun#gen; media%a aderarea la epiteliul tra!eal si stadiul de t#'emie; alterea%a acti&itatea
!#rm#nala cu cresterea pr#ducerii de insulina urmata de !ip#glicemie; creste
-/1-
sensibilitatea la !istamina cu cresterea permeabilitatii capilare, !ip#tensiune, s#c;
limf#cit#%a; in!iba acti&itatea macr#fagel#r
- end#t#'ina - situata la ni&elul peretelui celular, antigen c#mun germenil#r $ram
negati&i
- cit#t#'ina tra!eala - are efect cit#t#'ic si determina im#bilitatea cilil#r
- t#'ina derm#necr#tica )letala* - resp#nsabila de inflamatia si necr#%a l#cala,
pred#minent pulm#nara
- adenilatcicla%a calm#dulin dependenta - ce determina !ipersecretie de mucus ap#s,
permeabili%ea%a epiteliul respirat#r pentru t#'ina pertussis, in!iba macr#fagele al&e#lare.
B. pertussis este pat#gena numai pentru #m. B#ala cau%ata se numeste tuse convulsiva
)tuse magareasca*, b#ala cu e&#lutie us#ara la adult dar cu rata de m#rtalitate mare la
c#pil pana la intr#ducerea &accinarii #bligat#rii.
Transmiterea se face pe cale aeriana prin picaturi na%#-faringiene eliminate intr-un acces
de tuse. C#ntagi#%itatea este ma'ima in primul stadiu de b#ala si la inceputul stadiului al
d#ilea )de tuse par#'istica*.
Incubatia este de 1-1. %ile, dupa care incep manifestarile clinice care e&#luea%a in d#ua
fa%e.
$rimul stadiu este acela de c#l#ni%are a epiteliului respirat#r, cu manifestari clinice
asemanat#are unei afectiuni respirat#rii us#are )febra , stranut, tuse*. 9icr##rganismul
adera de epiteliul respirat#r si se multiplica rapid. Fa%a catarala durea%a 1. %ile si
pacientul este f#arte c#ntagi#s, elimina prin tuse un numar f#arte mare de
micr##rganisme. Diagn#sticul bacteri#l#gic este p#sibil prin prele&ari cu tamp#n steril de
la ni&elul faringelui sau prin met#da ,, placil#r tusite>> .
8aza a doua 'paroxistica( durea%a 2-/ saptamani, este stadiul t#'emic, cu accese de tuse
par#'istica, accese de multe #ri tipice )p#t fi pana la 3. accese pe %i, mai frec&ente in
timpul n#ptii*. Accesul se p#ate termina cu &#ma si cu aspirarea &#mismentel#r. -#t
aparea cian#%a, c#n&ulsii, an'ietate, edem palpebral, c#ngestie palpebrala.
Apare limf#cit#%a periferica, caracteristica, precum si !ip#glicemie.
e p#t pr#duce c#mplicatii pulm#nare, dat#rita #bstructiei br#n!i#lel#r mici cu d#puri de
secretie muc#asa. In aceasta fa%a B. pertussis este rare#ri i%#lata de la pacient, iar
tratamentul antibi#tic nu influentea%a e&#lutia b#lii.
C#n&alescenta dure%a 2-3 saptamani.
Diagn#sticul de lab#rat#r p#te fi bacteri#l#gic sau imun#l#gic.
Diagn#sticul bacteri#l#gic se p#ate reali%a la b#lna& in timpul fa%ei catarale si in prima
parte a fa%ei par#'istice, precum si la c#ntacti si pacientii asimpt#matici.
-r#dusul pat#l#gic este e'udatul faringian, sputa, picaturi de secretie tra!e#br#nsica
eliminate in timpul tusei. Rec#ltarea secretiei tra!e#br#nsice se p#ate face prin met#da
,, placil#r tusite>>( se e'pune # placa -etri cu mediul B#rdet - $eng#u la apr#'imati&
2. cm in fata gurii b#lna&ului in timpul accesului de tuse.
Din pr#dusul pat#l#gic se efectuea%a un fr#tiu c#l#rat $ram.
Identificarea bacteriei se face pe ba%a caracterel#r m#rf#tinct#riale, de cultura,
bi#c!imice si prin aglutinarea pe lama cu seruri specifice anti-B#rdetella.
-/4-
Diagn#sticul ser#l#gic, care depistea%a antic#rpii din serul pacientului, are mai mult
&al#are epidemi#l#gica decat diagn#stica.
Tratamentul se face cu eritr#micina sau c#trim#'a%#l.
I%&#rul de infectie este #mul b#lna&. C#ntagi#%itatea este f#arte mare.
Transmiterea se reali%ea%a prin picaturi na%#-faringiene.
+a n#i in tara &accinarea este #bligat#rie utili%andu-se &accinul DT- care c#ntine
anat#'ina difterica, anat#'ina tetanica si &accin c#rpuscular pertussis inacti&at.
3AMILIA RIC:ETTSIACEAE
Cuprinde bacterii de mici dimensiuni, caracteri%ate prin multiplicare e'clusi&
intracelulara, raspandire larga in natura la pasari, insecte, mamifere si se transmite la #m
prin artr#p#de - paduc!e de c#rp si de cap, paduc!e si purice de &e&erita, purice si
paduc!e de s#b#lan, capuse, acarieni L )e'ceptie facand C#'iella burnetti, care se
transmite prin aer#s#li si prin alimente c#ntaminate*. +a #m pr#duc b#li numite
ric?etti#%e dintre care ( tifosul exantematic, febra patata a 9until#r tanc#si, febra
mediteraneeana, febra but#n#asa, tif#sul de lastaris, febra tsutsugamus!i, febra M
)ric?ettsi#%a pulm#nara*, febra de transee, etc.
Familia Ric?ettsiaceae cuprinde tribul Ric?ettsia din care fac parte trei genuri (
- genul Ric?ettsia
- genul C#'iella L cu specia C#'iella burnetti care determina febra M )ric?ettsi#%a
pulm#nara*
- genul R#c!alimaea
!enul 1ic9ettsia cuprinde mai multe specii dintre care specia 1. pro:aze9ii )transmisa de
paduc!ele de c#rp si de cap* care determina tifosul exantematic epidemic si 1. typhi
)transmisa de puricele si paduc!ele s#b#lanului* care determina tifosul exantematic
endemic ; aceste specii sunt grupate in ric9ettsiile grupului tifos.
Ric?ettsiile sunt bacterii p#lim#rfe, apar sub f#rma de bacili scurti, c#ci i%#lati, in perec!i
sau lanturi scurte, une#ri au aspectul un#r filamente; au perete celular tipic pentru
bacteriile $ram negati&e. +a micr#sc#pul #ptic ric?ettsiile sunt &i%ibile prin c#l#rare in
albastru cu $iemsa. Ric?ettsiile grupului tif#s se de%&#lta de #bicei in cit#plasma celulei
ga%da.
Ric?ettsiile sunt rapid distruse prin caldura, uscaciune si substante bactericide. In
de=ectele uscate pr#&enind de la paduc!ii infectati, ric?ettsiile p#t ramane &iabile luni de
%ile la temperatura camerei. unt in!ibate de tetracicline si cl#ramfenic#l.
Ric?ettsi#%ele sunt in general %##n#%e )b#li ale animalel#r, care se pr#duc si la #m*, cu
e'ceptia tif#sului e'antematic si a febrei de transee, care sunt b#li specific umane.
-/:-
Transmiterea ric?ettsiil#r de la #m la #m si de la animale la #m are l#c prin artr#p#de
&ect#are( paduc!e, purice, capuse. ingura ric?ettsie care nu are un &ect#r #bligat#riu
este C#'iella burnetti care se transmite prin aer#s#li si alimente infectate.
-atrunderea ric?ettsiil#r are l#c prin le%iunea de intepatura sau le%iunile de
grata=c#ntaminate cu fecalele artr#p#del#r. D#%a infectanta este mica, se aprecia%a ca 1.
bacterii p#t pr#duce b#ala.
Ric?ettsiile p#t patrunde in multe tipuri de celule dar au tr#pism pentru end#teliul
&ascular. e multiplica intracelular si p#t distruge celula ga%da. In &asele mici ric?ettsiile
pr#duc fen#mene de &asculita. Apar micr#tr#mbi de fibrina si tulburari de permeabilitate
capilara. ecundar le%iunil#r &asculare apar in #rganele respecti&e m#dificari
degenerati&e parenc!imat#ase. Tr#mb#%ele &asculare si !em#ragiile se manifesta sub
f#rma de petesii cutanate si f#care !em#ragice in #rganele interne.
E&#lutia clinica a ric?ettsi#%el#r se caracteri%ea%a in general prin eruptii cutanate, febra,
cefalee, stare de rau, marirea de &#lum a splinei si a ficatului, cu e'ceptia C#'iellei
burnetti care pr#duce pneum#nie interstitiala.
Ti,o$%& e+ante.atic epi*e.ic debutea%a la 8-15 %ile dupa infectare sub f#rma unei
eruptii maculare, mai intai pe trunc!i si a'ile ap#i se raspandeste; eruptia respecta
fata, palmele si plantele. Febra atinge /.-/1 gr.Celsius si ramane in plat#u timp de
2 saptamani. In ca%urile gra&e apare !ip#tensiune, disfunctie renala si c#ma.
Ric?ettsiile p#t persista in #rganism timp indelungat dupa infectie )c!iar 2. ani*.
Diagn#sticul bacteri#l#gic f#l#seste ca pr#dus pat#l#gic sange pentru !em#cultura, urina,
sputa, materii fecale, placenta, etc. E'aminarea micr#sc#pica se face pe sectiuni
!ist#l#gice sau amprente c#l#rate. I%#larea se face prin in#culare la animalul de
lab#rat#r, #ul embri#nat, culturi de tesuturi.
Diagn#sticul ser#l#gic f#l#seste sangele pacientului pentru e&identierea antic#rpil#r
)te!nici de !emaglutinare indirecta si imun#flu#rescenta*

Tratamentul se face cu cl#ramfenic#l sau tetraciclina.
Transmiterea tif#sului e'antematic epidemic se face de la #m la #m prin paduc!ele de
c#rp si de cap. @mul este re%er&#rul de ric?ettsii. -aduc!ele se infectea%a de la #m si
transmite bacteriile prin de=ecte pe pielea altei pers#ane. -aduc!ele infectat m#are dar
ric?ettsiile raman &iabile in de=ectele acestuia. Tif#sul e'antematic a f#st f#arte raspandit
in timpul ra%b#aiel#r si la pers#ane cu un standard de igiena sca%ut, care au paduc!i.
Ca pr#fila'ie sunt necesare masuri de reducere a r#%at#arel#rsi de despaduc!iere a
pers#anel#r infectate
-5.-
3AMILIA SPIROCHAETACEAE 9
! GENUL TREPONEMA
! GENUL LEPTOSPIRA
GENUL TREPONEMA
9icr##rganismele din acest gen sunt bacterii spiralate, subtiri, f#arte m#bile. unt strict
aer#be sau micr#aer#file si sunt pretenti#ase nutriti& )speciile pat#gene nici nu se culti&a
pe medii artificiale*.
E'ista specii pat#gene si specii care fac parte din fl#ra n#rmala a ca&itatii bucale si a
muc#asel#r genitale.
pecia T)epone.a pa&&i*%. este specie pat#gena pentru #m si este agentul eti#l#gic al
sifilisului.
Trep#nema pallidum are ca unica ga%da #mul, nefiind i%#lata de la animale. Este f#arte
sensibila in mediul e'tern, la uscaciune; este f#arte sensibila la actiunea de%infectantel#r.
T. pallidum este # bacterie spiralata, cu spire regulate )8-1/ spire regulate* si cu capetele
efilate, f#arte subtire si relati& scurta )2-2. micr#ni*, f#arte m#bila, a&and miscari de
fle'ie, insurubare si translatie.
T. pallidum nu se p#ate culti&a pe medii de cultura artificiale. -#ate fi mentinuta in &iata
prin in#culari intratesticulare la iepure care de%&#lta # #r!ita sifilitica. In acest m#d s-a
pastrat in lab#rat#arele de referinta tulpina -ichols din care se prepara antigenele
necesare diagn#sticului ser#l#gic.
T. pallidum este distrusa de uscaciune, saruri de mercur si bismut, antiseptice,
de%infectante, temperaturi de /2 grade Celsius. Este sensibila fata de antibi#ticele beta-
lactamice, in special fata de penicilina.
T. pallidum c#ntine trei structuri antigenice imp#rtante(
- antigenul cardi#lipinic- pre%ent la t#ate trep#nemele dar si la alte bacterii, la unele
plante, in unele tesuturi animale, cum ar fi c#rdul de b#u. Acest antigen determina
f#rmarea de antic#rpi antilip#idici, denumiti in trecut si reagine;
- antigenul pr#teic Reiter, pre%ent la t#ate trep#nemele
- antigenul specific numai pentru T. pallidum.
T. pallidum este pat#gena prin multiplicare si in&a%i&itate.
(oala la om se numeste $i,i&i$ 6ene)ian si se transmite prin c#ntact se'ual, direct cu
le%iunile ulcerati&e ale pers#anei infectate.
Transmiterea se p#ate face si de la mama la fat in peri#adele de bacteriemie, cand T.
pallidum trece transplacentar, determinand sifilisul c#ngenital.
Transmiterea se p#ate face si parenteral prin in#culare directa in sange.
B#ala e&#luea%a in mai multe etape( sifilis primar, secundar, latent si tertiar.
-51-
In urma c#ntactului infectant spir#c!etele patrund in #rganism penetrand muc#asele sau
epiteliile us#r scarificate.
Dupa # incubatie de 3 saptamani se de%&#lta leziunea primara, denumita sancru de
in#culare. De #bicei le%iunea este unica si l#cali%ata cel mai frec&ent pe #rganele
genitale. Aspectul le%iunii este de papula care se ulcerea%a; ulceratia este nedurer#asa,cu
marginile ridicate, indurate si ba%a neteda )sancru dur*. +a # saptamana apare si
aden#patia regi#nala dura, discreta, nedurer#asa. Netratata le%iunea se &indeca in 3-8
saptamani, lasand # mica cicatrice atr#fica. In acest stadiu spir#c!etele se p#t e&identia in
e'sudatul din sancru. Diseminarea !emat#gena incepe inca din acest stadiu, e&identiindu-
se bacterii in tesutul limfatic inca din primele #re de la in#culare.
Sifilisul secundar apare la /-1. saptamani dupa aparitia sancrului daca pacientul nu
urmea%a tratament. e manifesta prin le%iuni muc#-tegumentare diseminate si de aspect
&ariat si care sunt infectante )trunc!i, membre, palme, plante, muc#ase*. 9ai p#t apare
simpt#me ca de &ir#%a si manifestari ale di&ersel#r #rgane )gastrita, !epatita, nefrita,
meningita*.
<rmea%a # peri#ada de latenta, sifilisul latent in care b#lna&ul este asimpt#matic si
nec#ntagi#s, cu e'ceptia transmiterii transplacentare sau prin sange. -eri#ada de latenta
este &ariabila si p#ate fi intrerupta de recaderi ale sindr#mului cutane#-muc#s din sifilisul
secundar.
Sifilisul tertiar apare la 5-3.0 din pacientii netratati, dupa 1-/. de ani )in medie 15 ani*
de la infectia primara. Este de fapt un raspuns imun celular la infectie. Afectea%a sistemul
cardi#&ascular )in special a#rta* si sistemul ner&#s central. +e%iunea !ist#l#gica
caracteristica este goma, # ulceratie necr#tica ce p#ate sa apara pe t#t c#rpul dar si in
ficat, #ase sau testicule. In aceste le%iuni nu se mai e&identia%a spir#c!ete.
Sifilisul congenital p#ate a&ea debut prec#ce )pana la 2 ani* sau tardi& )peste &arsta de 2
ani*. ifilisul c#ngenital prec#ce se manifesta asemanat#r cu sifilisul secundar al
adultului. In sifilisul c#ngenital tardi& pred#mina manifestarile neur#l#gice, #s#ase,
dentare, #culare.
Diagn#sticul de lab#rat#r se ba%ea%a pe e&identierea trep#nemel#r din le%iunile sifilisului
primar si secundar si pe diagn#sticul ser#l#gic in t#ate cele trei stadii.
%iagnosticul bacteriologic(
T. pallidum se p#ate e&identia prin e'amen micr#sc#pic direct, pe f#nd intunecat.
In sifilisul primar se rec#ltea%a secretie din sancru; in sifilisul secundar se rec#ltea%a
e'sudat din le%iuni, bi#psii; in sifilisul tertiar se rec#ltea%a +CR, piese necr#ptice; in
sifilisul c#ngenital e'aminam placenta,c#dinul #mbilical, aspiratul na%al, prele&ate din
le%iunile cutanate.
Trep#nemele sunt #rganisme f#arte subtiri, care se c#l#rea%a slab prin met#da $ram si de
aceea se #bser&a mai bine la micr#sc#pul cu f#nd intunecat sau prin c#l#ratii speciale.
9icr#sc#pia pe f#nd intunecat e&identia%a trep#nemele ca spir#c!ete fine, cu 8-1/ spire
regulate, cu capete efilate, animate de miscari grati#ase de fle'ie, insurubare si translatie.
%iagnosticul serologic(
Este cea mai utili%ata met#da de diagn#stic a sifilisului. Testele f#l#site p#t fi nespecifice
si specifice.
-52-
&estele serologice nespecifice utili%ea%a antigenele netrep#nemice, cum ar fi cardi#lipina
e'trasa din c#rdul b#&in. Aceste teste e&identia%a antic#rpii antilip#idici care apar in
b#ala acuta la /-8 saptamani de la infectie. Titrul creste in peri#ada de sifilis secundar ca
ap#i sa scada in peri#ada de latenta si in sifilisul tertiar. Tratamentul b#lii determina
scaderea titrului antic#rpil#r.
Aceste teste se f#l#sesc pentru urmarirea eficientei tratamentului si pentru tria=. e fac
#bligat#riu in ca% de casat#rie, anga=are, gra&ide, e'amene de admitere, #btinerea
permisului de c#nducere.
In m#d curent se face(
- DDR+ )Deneral Diseases Researc! +ab#rat#r"*, care este # reactie de fl#culare
- RBC )reactia B#rdet-Casserman*, care este # reactie de fi'are a c#mplementului
- reactia R-R )Rapid -lasma Reagine*, care este # reactie de aglutinare
Aceste teste p#t da reactii fals p#%iti&e in b#li aut#imune, infectii &irale sau bacteriene,
imuni%ari recente, sarcina. Din acest m#ti& #rice re%ultat p#%iti& trebuie c#nfirmat printr-
un test specific.
&estele serologice specifice utili%ea%a antigene trep#nemice. Testele se efectuea%a pentru
c#nfirmarea diagn#sticului si nu au &al#are in urmarirea eficientei tratamentului de#arece
se mentin p#%iti&e ani de %ile.
Aceste teste sunt(
- reactia FTA-Abs )flu#rescent antib#d" abs#rbti#n*, care este # reactie de
imun#flu#rescenta indirecta
- te$t%& TPHA/ ca)e e$te o )eactie *e (e.ag&%tina)e pa$i6a
! testul TIT )testul de im#bili%are al trep#nemel#r*
Tratamentul de electie ramane penicilina $ administrata parenteral. +a ne&#ie penicilina
se p#ate inl#cui cu alte antibi#tice.
ursa de infectie este #mul b#lna& in stadiu de sifilis primar si secundar.
B#ala se transmite prin c#ntact se'ual, transplacentar si prin sange infectat )transfu%ii*
9asurile de pr#fila'ie sunt nespecifice pentru b#lile cu transmitere se'uala.
Tria=ul in masa depistea%a ca%urile n#u aparute si tratarea l#r reduce frec&enta b#lii in
p#pulatie.

GENUL LEPTOSPIRA
+ept#spirele sunt spir#c!ete subtiri, fine, cu spire stranse si regulate si cu capete
incarligate. unt #rganisme m#bile a&and # miscare caracteristica de insurubare si fle'ie.
F#rma si m#bilitatea se #bser&a pe preparate nati&e la micr#sc#pul cu f#nd intunecat sau
in c#ntrast de fa%a.
Ele p#t fi culti&ate pe medii artificiale.
-atrund in #rganism prin tegumente si muc#ase intacte sau us#r scarificate.
$enul lept#spira cuprinde d#ua specii( +. interr#gans, pat#gena si +. bifle'a, sapr#fita.
-53-
CARACTERE $ENERAE
1. ,abitat
/. interrogans este ga%duita de mamifere, reptile, amfibieni. $a%dele se impart in trei
categ#rii( de mentinere, accidentale si de amplificare.
$a%dele de mentinere )s#b#lan, s#arece, caine, p#rc* p#arta lept#spirele in rinic!i si
p#sibil in #rganele de repr#ducere, fiind aparent sanat#ase. Infectia se transmite prin
urina sau pe cale se'uala.
$a%dele accidentale sunt repre%entate de #m sau animale d#mestice care se infectea%a
prin elementele din mediu c#ntaminate cu urina ga%del#r de mentinere sau a alt#r ga%de
accidentale. Infectia este frec&ent cu manifestari clinice. -#rta=ul renal este de scurta
durata.
$a%dele de amplificare sunt ga%de accidentale la care infectia se p#ate transmite
epidemic. )in crescat#rii de animale d#mestice*.
Animalele c#ntaminea%a prin urina apa, s#lul umed sau nam#lul unde lept#spirele p#t
supra&ietui pana la /2 %ile la intuneric, mediu cald si p, neutru sau us#r alcalin.
+ept#spirele sunt spir#c!ete subtiri, fine, cu spire stranse si regulate si cu capete
incarligate; sunt m#bile; sunt bacterii $ram negati&e, dar se c#l#rea%a greu; se p#ate
f#l#si c#l#ratia $iemsa.
Cresc pe medii lic!ide sau semis#lide suplimentate cu ser de iepure )mediul B#rt!#f*; se
incubea%a la 24-3. gr. Celsius; c#l#niile cresc in 8-1/ %ile.
+ept#spirele au un b#gat ec!ipament en%imatic( catala%a, #'ida%a, !ialur#nida%a,
f#sf#lipa%a.
unt sensibile in mediul e'tern, fata de uscaciune, lumina s#lara; sunt distruse de alc##l,
cl#ramina, aci%i, ba%e. unt sensibile la beta-lactamine.
$ermenii din genul +ept#spiraau urmat#arele antigene(
- antigen s#matic @, are specificitate de gen fiind c#mun lept#spirel#r pat#gene si
sapr#fite
-5/-
- antigene de suprafata, au specificitate de grup si de tip; sunt imun#gene, antic#rpii
specifici c#nferind pr#tectie pe durata limitata
1. Raspunsul imun
In urma trecerii prin b#ala se sinteti%ea%a antic#rpi fata de antigenele de suprafata. Durata
pr#tectiei este &ariabila, de #rdinul anil#r si este specifica ser#tipului tulpinii infectante.
Apar la /-8 %ile de la debutul b#lii, titrul este ma'im in saptamanile 3-8 de b#ala dupa
care scade treptat disparand in decurs de cati&a ani.
+ept#spira interr#gans este pat#gena prin multiplicare si in&a%i&itate. 9#bilitatea si
gradul de inc#&#iere a e'tremitatil#r c#rpului bacterian c#nfera lept#spirei puterea de
penetrare a tesuturil#r.
+ept#spir#%a este %##n#%a cu cea mai larga raspandire, afectand numer#ase specii de
mamifere salbatice si d#mestice.
B#ala la #m este determinata cel mai frec&ent prin c#ntactul indirect cu apa sau s#lul
c#ntaminate cu urina animalel#r infectate si mai rar prin c#ntact direct cu animalele
purtat#are.
-atrund in #rganism prin tegumente si muc#ase intacte sau us#r scarificate. -#t patrunde
si prin c#n=uncti&a, muc#asa na%ala, sau c!iar prin plamani )aer#s#li*. +ept#spirele p#t
strabate placenta si p#t pr#&#ca a&#rt sau deces fetal ante-partum.
A=unse in #rganism, intra in circulatia limfatica, ap#i in sistemul circulat#r si a=ung in
t#ate #rganele. +ept#spirele raman &iabile timp de saptamani sau luni in tesuturi ferite de
actiunea antic#rpil#r( tubii renali, sistemul ner&#s central, camera anteri#ara a #c!iului.
In b#ala acuta lept#spirele se multiplica in end#teliul &asel#r mici determinand &asculite
in #rice sistem sau #rgan( rinic!i, ficat, plaman, piele, musc!i.
-#sibilitate afectarii mai mult#r #rgane e'plica p#lim#rfismul clinic al b#lii. -#t fi f#rme
us#are pana la f#rme gra&e cu insuficienta renala sau !epatica.
Incubatia este de3-3. %ile, debutul este cu febra inalta, greturi, &arsaturi, tuse, dureri
muscularesi eruptii tegumentare.
In peri#ada de stare se p#t descrie lept#spir#%a anicterica sau lept#spir#%a icterica.
F#rma anicterica are in general # e&#lutie aut#limitata si se manifesta ca un sindr#m
pseud#gripal.
F#rma icterica )b#ala Ceil* are # e&#lutie medie sau se&era fiind as#ciata cu sindr#m
!em#ragic, insuficienta renala.
9ai p#t apare meningita cu lic!id clar, s#c end#t#'ic, c#lecistita acuta nelitia%ica,
pneum#nie interstitiala, mi#cardita, sufu%iuni c#n=uncti&ale.
-55-
+ept#spirele se e&identia%a in sange in primele 5 %ile de b#ala, in +CR in %ilele /-4 de
b#ala si in urina incepand din %iua a :-a de b#ala, timp de 8 saptamani.
E'amenul direct se face printr-un preparat nati& e'aminat la micr#sc#pul cu f#nd
intunecat si fr#tiu c#l#rat $iemsa.
I%#larea bacteriei este de c#mpetenta lab#rat#arel#r de referinta; se face pe medii de
cultura sau prin in#culare la animalulu de lab#rat#r.
I%#larea se face din sange in prima saptamanade b#ala.
Dupa prima saptamana lept#spirele se p#t i%#la din urina. e p#t lua si pr#be de tesuturi.
%iagnosticul serologic se face prin(
- teste de aglutinare micr#sc#pica - antigenul f#l#sit este lept#spira pr#&enita din culturi
lic!ide de /-1 %ile, iar antic#rpul este din serul pacientului.
- reactia de aglutinare pe lama )macr#sc#pica*
- reactia de !emaglutinare indirecta
- reactia de fi'are a c#mplementului
- met#de imun#en%imatice
In diagn#stic mai p#t fi f#l#site alte teste de lab#rat#r care sa e&identie%e m#dificarile
sanguine date de afectarea diferitel#r #rgane si sisteme )!em#leuc#grama, ureea,
creatinina, bilirubina serica, transamina%ele, teste de c#agulare*.
TRATA9ENT
-entru f#rmele nec#mplicate care nu necesita spitali%are se administrea%a d#'iciclina
#ral.
In f#rmele cu e&#lutie mai gra&a se administrea%a penicilina $ pe cale intra&en#asa.
In f#rmele gra&e, cu insuficiente ale #rganel#r, se administrea%a antibi#tic si tratament
sup#rti&.
+ept#spir#%a este pr#babil %##n#%a cea mai raspandita in lume, cu incidenta mai mare la
tr#pice.
ursa de infectie este animalul )r#%at#are, s#b#lani, caini, pisici, mamifere salbatice* care
prin urina c#ntaminea%a s#lul si apa.
Transmiterea la #m este indirecta prin apa si s#lul c#ntaminate. E'punerea in general este
pr#fesi#nala la fermieri, medici &eterinari, muncit#rii din abat#are, agricult#ri, lucrat#rii
din #re%arii sau accidentala la inn#tat#ri sau pescari amat#ri.
9asurile de pr#fila'ie nespecifica include e&itarea c#ntactu?ui cu animale b#lna&e sau cu
s#luri si ape c#ntaminate.
9asurile de pr#fila'ie specifica include &accinarea umana si animala.
C!imi#pr#fila'ia se aplica pers#anel#r cu risc temp#rar; se administrea%a d#'iciclina #ral
25. mg pe saptamana, in d#%a unica.
-58-
3AMILIA SPIRILLACEAE 9
! GENUL HELICO0ACTER
! GENUL CAMPYLO0ACTER
GENUL HELICO0ACTER
9icr##rganismele din acest gen sunt bacili spiralati, $ram negati&i, cu /-8 flageli la un
p#l, micr#aer#fili.
Au ca !abitat natural #mul si animalele care le ga%duiesc in st#mac ),.p"l#ri,
,.!eilmanni, etc.* sau intestin ),.!epaticus, ,. bilis, etc*
Imp#rtanta medicala # are .2 p0lori, mai putin ,. !eilmanni.
E&identierea in 1:42, prin e'amen micr#sc#pic si cultura a ,.p"l#ri in bi#psiile de
muc#asa gastrica a f#st pr#babil cea mai imp#rtanta desc#perire medicala de la sfarsit de
sec#l, cercetarile ulteri#are dem#nstrand implicarea acestei bacterii in pat#genia
afectiunil#r gastr#du#denale.
HELICO0ACTER PYLORI
CARACTERE $ENERAE
1. ,abitat
,.p"l#ri c#l#ni%ea%a muc#asa gastrica, inde#sebi %#na antrala. @data stabilit in st#mac
p#ate persista # lunga peri#ada de timp, c!iar t#ata &iata. -#ate disparea sp#ntan #data cu
instalarea gastritei atr#fice ce determina disparitia recept#ril#r specifici.
unt bacterii $ram negati&e, incurbate, in f#rma de &irgula sau litera sau spiralate,
pre%entand /-8 flageli l#cali%ati la un p#l.
Creste pe medii cu sange , se incubea%a in micr#aer#filie, se urmaresc peste 1 %ile;
pr#duce c#l#nii de tip , translucide de 1-2 mm.
-rincipala caracteristica bi#c!imica este pr#ducerea de urea%a in cantitati mari. Testul
urea%ei este asfel principalul test screening in diagn#stic.
-51-
Are re%istenta sca%uta in mediul e'tern, dar este re%istent la p,-ul acid din st#mac.
-#seda mai multe structuri antigenice( urea%a, pr#teinele de s#c termic, etc.
1. Raspunsul imun
Imp#tri&a bacteriei #rganismul secreta IgA si Ig $ .
+a ma=#ritatea pers#anel#r infectate, dat#rita alterarii muc#asei gastrice, Ig A repre%inta
un mecanism de aparare ineficient.
Dat#rita l#cali%arii e'tracelulare a bacteriei, la suprafata celulei epiteliale, spre ca&itatea
st#macului, bacteria este ferita de actiunea Ig $.
+ip#p#li%a!aridele din structura ,.p"l#ri determina pr#ducerea de aut#antic#rpi care &#r
determina si ap#i accentua atr#fia muc#asei gastrice. Acest e&eniment se as#cia%a cu
scaderea titrului Ig$.
-re%enta ,. p"l#ri pe suprafata muc#asei gastrice se ins#teste de pre%enta unui infiltrat
inflamat#r f#rmat din limf#cite, plasm#cite, macr#fage, p#lim#rf#nucleare.
Fact#rii de pat#genitate sunt repre%entati de en%imele si cit#t#'inele pe care le secreta
bacteria( urea%a, f#sf#lipa%a A, pr#tea%a, pr#teina s#cului termic, fact#ri de c#l#ni%are,
ade%ine, flageli care asigura penetrarea in mucusul gastric, cit#t#'inele.
Este implicat in eti#l#gia si pat#genia urmat#arel#r afectiuni( gastrita cr#nica acti&a,
ulcer gastric sau du#denal, cancer gastric, limf#m gastric, reflu' gastr#-es#fagian, anemie
feripri&a, b#li dermat#l#gice si reumatice, c#r#narite.
N#rmal muc#asa gastrica nu este c#l#ni%ata cu bacterii.
+a pers#anele recepti&e, dupa un scurt epis#d de gastrita acuta, infectia cu ,. p"l#ri
determina c#nstant # inflamatie cr#nica a muc#asei gastrice, care creste semnificati&
riscul aparitiei ulcerului gastr#-du#denal, a cancerului gastric, si a limf#mului gastric.
$astrita cr#nica acti&a este caracteri%ata de pre%enta unui infiltrat inflamat#r b#gat al
muc#asei gastrice. De n#tat ca bacteria nu in&adea%a muc#asa gastrica.
Infectia cu ,. p"l#ri este pr#babil cea mai frec&enta si persistenta infectie din lume
afectand apr#'imati& =umatate din p#pulatia gl#bului. Dintre pers#anele infectate d#ar #
mica parte au infectie simpt#matica sau de%&#lta ulcer si cancer gastric, depin%and si de
&irulenta tulpinii )cit#t#'inele pe care le secreta, c#dificate genetic*.
-54-
etodele invazive permit e&identierea directa a ,.p"l#ri de la ni&elul bi#psiil#r de
muc#asa gastrica. Din fragmentul rec#ltat la gastr#sc#pie se efectuea%a testul urea%ei
)bacteria desc#mpune ureea*, micr#sc#pie directa si culti&area bacteriei.
etodele neinvazive sunt te!nici indirecte; se face testul respirat#r cu uree marcata si
diagn#sticul ser#l#gic.
Diagn#sticul ser#l#gic e&identia%a pre%enta antic#rpil#r specifici, de tip Ig$. Te!nicile
f#l#site sunt imun#en%imatice )E+IA*. F#l#sirea acest#r teste este indicata d#ar in
diagn#sticul infectiil#r acute. F#l#sirea l#r in e&aluarea eficientei tratamentului nu este
indicata de#arece titrul antic#rpil#r p#ate ramane crescut c!iar si 8 luni de la eradicarea
infectiei.
Detectarea antigenel#r ,.p"l#ri in materiile fecale este un test rapid imun#cr#mat#grafic.
Testul se p#ate f#l#si in stadiile initiale ale infectiei si pentru aprecierea eficientei
tratamentului.
TRATA9ENT
e &#r trata d#ar pacientii care au infectia diagn#sticata sigur.
e f#l#seste #mepra%#l )in!ibit#r de p#mpa de pr#t#ni*, am#'icilina si claritr#micina
timp de 1/ %ile.
Alta as#ciere este subsalicilat de bismut, metr#nida%#l si tetraciclina.
-#ate apare re%istenta bacteriei la macr#lide.
Nu este necesara respectarea unui regim alimentar de#sebit pe durata tratamentului.
ursa de infectie este #mul, calea de transmitere este fecal-#rala si #ral-#rala. -entru
transmiterea infectiei este necesar un c#ntact strans )infectiile apar in c#lecti&itatile
familiale si parafamiliale iar bacteria are re%istenta sca%uta in mediul e'tern*.
GENUL CAMPYLO0ACTER
$enul cuprinde bacili $ram negati&i, de f#rma spiralata, incurbata sau asemanat#are
literei , pre&a%uti cu un singur flagel p#lar la una sau ambele e'tremitati, care ii c#nfera
# miscare specifica ,,in %b#r de musculita6, nesp#rulati.
$enul cuprinde mai multe specii ( C.=e=uni, C.c#li, C. fetus, etc.
*.6e6uni si *.coli sunt implicate in numer#ase epis#ade de t#'iinfectii alimentare ce
e&#luea%a cu diaree sang&in#lenta sau ap#asa, mai ales la c#pii.
Aceste bacterii sunt germeni c#mensali in intestinul animalel#r )pasari, mamifere*.
$ermenii c#ntaminea%a laptele, alimentele si apa p#tabila unde p#t supra&ietui mai multe
saptamani.
-5:-
Cresc in c#nditii de micr#aer#filie, pe medii speciale, selecti&e, imb#gatite cu sange; se
de%&#lta c#l#nii mici, de apr#'. 1 mm, ne!em#litice, c#n&e'e, netede, translucide,
inc#l#re sau gri, cu aspect de picatura de miere, cu tendinta de curgere de-a lungul liniei
de insamantare.
unt germeni care nu pr#duc urea%a.
unt sensibili la uscaciune si temperatura camerei. +a 8. gr.Celsius m#are intr-un minut.
unt distrusi de alc##l, fen#l, !ip#cl#rit de s#diu. Astfel cl#rinarea apei pre&ine aceste
infectii. unt sensibili la eritr#micina, gentamicina, cl#ramfenic#l, tetraciclina. unt
re%istenti la trimet#prim, &anc#micina.
Infectia acuta determina # imunitate de scurta durata.
Fact#rii de pat#genitate ai Camp"l#bacter =e=uni sunt( pr#ducerea de t#'ine, structura
suprafetei celulare, f#l#sirea fierului in metab#lismul bacteriei.
C.=e=uni pr#duce enter#t#'ina, cit#t#'ina,si end#t#'ina.
B#ala la #m este # t#'iinfectie alimentara.
$ermenii a=ung in #rganism pe cale #rala prin c#nsum de alimente sau apa c#ntaminate
sau prin c#ntact cu animale b#lna&e sau purtat#are sanat#ase.
$ermenii a=ung in intestin, penetrea%a bariera &isc#asa a mucusului intestinal, se atasea%a
de muc#asa intestinala, se multiplica pe suprafata muc#asei intestinale si elab#rea%a
enter#t#'ina cu instalarea diareei ap#ase.
Alt mecanism este pr#cesul in&a%i& prin care bacteria patrunde in peretele intestinului
subtire si al c#l#nului. Ap#i se multiplica intracelular si diseminea%a in afara muc#asei,
dar le%iunea ramane superficiala. Diareea in acest ca% este cu scaune !em#ragice care
c#ntin si leuc#cite.
Infectia tipica cu C. =e=uni se manifesta prin enter#c#lita acuta cu dureri abd#minale,
diaree !em#ragica, inflamarea stratului lamina pr#pria si abcese criptice. E&#lutia este
aut#limitata, &indecandu-se sp#ntan in 5-4 %ile.
C. =e=uni p#ate determina si afectiuni e'traintestinale ca pancreatita, c#lecistita, a&#rt. In
special la pers#anele imun#c#mpr#mise p#ate apare bacteriemie cu diseminare la
distanta( artrita, mi#cardita, mening#encefalita, purpura tr#mb#cit#penica, sindr#m
!em#litic-uremic
Diagn#sticul de lab#rat#r este bacteri#l#gic. -r#dusele pat#l#gice sunt materii fecale,
&#mismente, alimente, mai rar sange pentru !em#culturi. Insamantarea se face pe mediul
cu gel#%a c!#c#lat sau alte medii selecti&e, incubare in micr#aer#filie. Diagn#sticul se
pune pe ba%a caracterel#r m#rf#tinct#riale, de cultura si bi#c!imice.
- 8.-
Tratamentul presupune reec!ilibrarea !idr#electr#litica si e&entual antibi#terapie. Este
rec#mandata efectuarea antibi#gramei, desi ma=#ritatea tulpinil#r sunt sensibile la
eritr#micina.
Infectiile enterale cu C. =e=uni sunt frec&ente in t#ata lumea.
ursa de infectie # c#nstituie re%er&#rul animal.
Transmiterea la #m se face prin c#nsum de apa si alimente c#ntaminate.
Ca masuri depre&enire este cl#rinarea apei p#tabile, pasteuri%area laptelui, igiena
generala si educatie sanitara a p#pulatiei.
GENUL CHLAMY2IA
GENUL UREAPLASMA
GENUL MYCOPLASMA
GENUL CHLAMY2IA
Cuprinde bacterii intracelulare.
pecia C(&a.5*ia t)ac(o.ati$ pre%inta interes medical.
Este # bacterie mica, are f#rma c#c#ida, este un para%it intracelular #bligat#riu, cu perete
asemanat#r ca structura cu cel al bacteriil#r $ram negati&e.
C#l#ratia $iemsa este f#l#sita mai frec&ent pentru e&identierea c!lam"diil#r intraceluare
si permite diferentierea inclu%iil#r tinere L ce c#ntin corpi reticulati )se c#l#rea%a in
albastru*, de inclu%iile mature L ce c#ntin corpi elementari )se c#l#rea%a in r#su*.
Culti&area se face pe #ul embri#nat de gaina, culturi de celule, culturi de #rgan.
C#rpusculii elementari raman infecti#si peri#ade lungi c!iar si in c#nditii de uscaciune;
sunt inacti&ati de eter, fen#l, caldura umeda.
C!lam"dia trac!#matis este sensibila fata de rifampicina, tetraciclina, macr#lide,
flu#r#c!in#l#ne, sulfamide.
+a #m determina tra!#mul )# infectie c#n=uncti&ala*, b#li cu transmitere se'uala )uretrite
nespecifice, epididimite, pr#statite la barbat, iar la femeie uretrite, cer&icite, salpingita
acuta si cr#nica, sterilitate tubara* si limf#granul#mat#%a ing!inala &eneriana )b#ala
Nic#las-Fa&re*. +a n#u-nascutul c#ntaminat la nastere mai p#ate determina rinita, #tita,
pneum#nie.
Ciclul de de%&#ltare al C!lam"diei se desfas#ara in celula ga%da, in interi#rul unei
&acu#le pr#&enita din in&aginarea membranei celulare. *orpii elementari repre%inta
f#rma e'tracelulara infecti#asa a c!lam"diil#r. Dupa aderare la recept#ri specifici de pe
suprafata celulei, c#rpii elementari sunt fag#citati intr-# &acu#la in interi#rul careia se
transf#rma in corpi intermediari, ap#i in corpi reticulati, care repre%inta f#rma &egetati&a
neinfecti#asa a c!lam"diil#r. e multiplica prin di&i%iune binara alcatuind #
-81-
microcolonie sau incluzie citoplasmatica in interi#rul &acu#lei de fag#cit#%a care &a
creste transf#rmandu-se intr-# mare inclu%ie ba%#fila. Ap#i c#rpii reticulati sufera #
maturare de&enind c#rpi intermediari ap#i, din n#u, c#rpi elementari. Ciclul ia sfarsit prin
eliberarea n#il#r c#rpi elementari in urma li%arii celulei ga%da dupa un inter&al de /4-12
#re de la infectarea acesteia. N#ii c#rpusculi elementari infecti#si eliberati &#r c#ntamina
alta celula.
De#arece bacteria se gaseste intracelular este necesar ca prele&atul sa fie rec#ltat prin
racla=ul bland al muc#asel#r in sc#pul de a rec#lta celule )racla= din end#c#l, uretra, sac
c#n=uncti&al*. De la n#u-nascut se rec#ltea%a secretie na%#-faringiana, iar de la ca%urile
de limf#granul#mat#%a ing!inala &eneriana se e'aminea%a aspiratul gangli#nar si pur#iul
din fistula. e fac fr#tiuri care se c#l#rea%a $iemsa.
Diagn#sticul ser#l#gic c#nsta in e&identierea antic#rpil#r prin met#da E+IA, RFC,
imun#flu#rescenta, Cestern bl#t. In infectiile genitale se cauta antic#rpi de tip IgA a
car#r pre%enta determina # infectie inalta, acti&a.
Tratamentul antibi#tic este prelungit si trebuie facut cu antibi#tice cu # buna penetrare
celulara.
In infectiile genitale se p#ate da a%itr#micina in m#n#d#%a sau # ciclina timp de cel putin
5 %ile, tratand ambii parteneri.
In c#n=uncti&ita cu inclu%ii se administrea%a rifampicina.
Tratamentul tra!#mului se face pe durata a /-4 saptamani.
Tra!#mul este endemic in Asia, Africa, ba%inul 9editeranei unde se transmite cu mana,
pr#s#pul, batista c#ntaminate. Celelalte infectii se transmit pe cale se'uala.
-r#fila'ia presupune educatia sanitara si se'uala.
GENUL UREAPLASMA SI GENUL MYCOPLASMA
Cuprind bacterii fara perete celular. Diferenta intre cele d#ua genuri c#nsta in sursa de
energie utili%ata( 9"c#plasma utili%ea%a gluc#%a, iar <reaplasma utili%ea%a ureea.
unt bacterii f#arte mici ce nu p#t fi e&identiate la micr#sc#pul #ptic, fara perete
bacterian, cu membrana cit#plasmatica trilaminata.
Cresc pe medii de cultura speciale, lent, in atm#sfera micr#aer#fila. e de%&#lta c#l#nii
f#arte mici cu aspect de ,,#u pra=it6.
pecia 9"c#plasma !#mins creste pe medii cu arginina, specia <reaplasma ureal"ticum
creste pe medii cu uree. e de%&#lta c#l#nii f#arte mici cu aspect de ,,#u pra=it6.
unt germeni sensibili in mediul e'tern. unt re%istenti fata de beta-lactamine.
pecia 9"c#plasma pneum#niae determina ,,pneum#nia atipica6.
-82-
pecia 9"c#plasma !#minis si specia <reaplasma ureal"ticum au f#st i%#late de la
ni&elul cail#r genitale si sunt adesea c#mensale. -#t determina (
- la barbat uretrite n#n-g#n#c#cice, pr#statite, epididimite
- la femeie &aginite, cer&icite, salpingite, infectii urinare si pel&iene
- la n#u-nascutul c#ntaminat la nastere infectie ne#natala pulm#nara cr#nica, meningita
-entru ca este un pat#gen e'tracelular dar are # mare capacitate de aderare la suprafata
celulel#r, pr#dusele pat#l#gice &#r c#ntine celule rec#ltate prin peria=.
Diagn#sticul ser#l#gic este esential in infectiile cau%ate de 9"c#plasma pneum#niae.
Tratamentul se face cu tetracicline, macr#lide, flu#r#c!in#l#ne de ultima generatie in
infectiile cau%ate de 9"c#plasma pneum#niae.
<reaplasma ureal"ticum este sensibila la eritr#micina, re%istenta la tetracicline.
9"c#plasma !#minis este sensibila la clindamicina si flu#r#c!in#l#ne, re%istenta la
eritr#micina si une#ri la tetracicline.

Cursuri Bacteriologie Medicala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri Bacteriologie Medicala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

-1-

S-ar putea să vă placă și