Universitatea DANUBIUS din Galai

Facultatea de
Cursuri Universitare de Master
Specializarea:
Disciplina :
IMPACTUL POLITICII U.E. N MEDIUL DE AFACERI
IMPORTANA IMM-URILOR PENTRU MEDIUL DE
AFACERI ROMNESC
!itularul disciplinei"

Masterand #
Anul
Anul universitar
CU$%INS
Introducere3
Cap. I
Mediul de afaceri in Romania...5
Cap. II
Cercetari effectuate in importanta IMM-urilor in mediul de afaceri romanesc.8
Cap. III
Obiective de guvernare, conform programului de guvernare !!"-!# pentru
IMM-uri.#$
%. Intreprinderi Mici si Mi&locii#8
'. Comert e(terior.#"
C. Mediul de afaceri..#"
). *rotectia consumatorului...!
Cap. I+
,(punerea problemei.#
Cap. +
Concepte si terminologii.
Re-olvarea problemei . solutii identificate3
%nali-a re-ultatelor5
Conclu-ii/

'ibliografie.8
IN!%&DUC'%'
0u e(ist1 o defini2ie acceptat1 unanim a micilor afaceri. %stfel, 3n aprecierea 4m1rimii4
micilor afaceri uneori se iau 3n considerare criterii cantitative, cum sunt num1rul de salaria2i, volumul
v5n-1rilor etc. %lteori, se consider1 c1 o mic1 afacere trebuie s1-6i aib1 limitat domeniul la pia2a
local1. 7ntr-o alt1 concep2ie, afacerile sunt categorisite ca mici, 3n func2ie de natura firmei, ca farmacii,
maga-ine de bi&uterii, 8aine etc.
9na din cele mai vec8i defini2ii ale micilor afaceri este cea dat1 prin :egea micilor afaceri din
#"3; din <.9.%.= 4o mic1 afacere este aceea care este de2inut1 6i condus1 3n mod independent 6i nu
este dominant1 3n domeniul ei de activitate4.
7n Rom5nia, potrivit :egii 3;/>!!;
#
privind stimularea 3nfiin21rii 6i de-volt1rii 3ntreprinderilor
mici 6i mi&locii, criteriile dup1 care sunt definite 3ntreprinderile sunt num1rul de salaria2i, cifra de
afaceri 6i independen2a, astfel=
0umarul de salaria2i=
- microintreprinderi= p5n1 la " salaria2i?
- 3ntreprinderi mici= #!-;" salaria2i?
- 3ntreprinderi mi&locii= 5!-;" salaria2i.
Cifra de afaceri= p5n1 la 8 milioane ,9RO @sau un re-ultat anual al bilan2ului contabil ce nu
dep16e6te 5 milioane ,9ROA.
Independen2a = 0u sunt de2inute 3n propor2ie mai mare de 5B din capitalul social sau din
drepturile de vot de o alt1 3ntreprindere sau de mai multe 3ntreprinderi 3mpreun1, care nu fac parte din
3ntreprinderile mici 6i mi&locii.
O defini2ie 8a-lie= O mic1 afacere este aceea 3n care 32i poti aduce 6i c5inele la lucru.
7ntr-o 9niune ,uropean1 e(tins1, micile afaceri vor continua s1 fie c8eia gener1rii de cre6tere
economic1, competitivit12ii 6i locurilor de munc1.
Cermenul de IMM con2inut 3n legisla2ia 9niunii ,uropene a fost pentru prima oar1 definit de
Recomandarea nr. "/>8!>C, privind defini2ia 3ntreprinderilor mici 6i mi&locii. )efini2ia actual1 este
con2inut1 de Recomandarea nr. !!33/#>C, privind defini2ia micro3ntreprinderilor 6i a 3ntreprinderilor
mici 6i mi&locii. <inte-a defini2iei termenului de 3ntreprindere mic1 6i mi&locie este pre-entat1 3n
tabelul de mai &os.
#
:egea 3;/>!!; - privind stimularea infiin2arii si de-volt1rii IMM, *ublicat1 in Monitorul Oficial nr. /8# din " iulie
!!;
3
7n vederea atingerii obiectivelor stabilite de Carta ,uropean1 pentru 7ntreprinderile Mici,
%gen2ia 0a2ional1 pentru 7ntreprinderi Mici 6i Mi&locii 6i Coopera2ie a elaborat *rogramul 0a2ional
pentru 3nfiin2area 6i de-voltarea incubatoarelor de afaceri, 3n scopul stimul1rii de-volt1rii afacerilor 6i a
ini2iativelor inovative, spri&inirii cre1rii 6i de-volt1rii @pe plan localA de 3ntreprinderi mici 6i mi&locii,
cre1rii de noi locuri de munc1, cre1rii 6i de-volt1rii de leg1turi 3ntre poten2ialul te8nologic 6i cel
antreprenorial, 3mbun1t12irii te8nologiilor 6i calific1rii personalului din 3ntreprinderi, utili-1rii
resurselor din sistemul de cercetare-de-voltare.

7nc1 de la 3nfiin2area sa, 3n #"5/, prin tratatul de la Roma, 9niunea ,uropean1 a acordat o
aten2ie deosebit1 3ntreprinderii, considerat1 ca for21 motric1 a economiei. Ca atare, strategiile 6i
politicile elaborate 3n decursul timpului au fost centrate pe 3ntreprinderi. 7ntreprinderile mici 6i mi&locii
sunt organisme cu voca2ie industrial1 sau comercial1 cu un centru de profit 6i cu o singur1 activitate.
Categoria de 3ntreprinderi mici 6i mi&locii s-a bucurat de o aten2ie special1. %nul #"83, a fost
proclamat anul 3ntreprinderilor mici, mi&locii 6i arti-anale, cu care prile& s-a adoptat 6i un program
special de ac2iune pe trei ani, vi-5nd stimularea de-volt1rii lor. 7n #"8/, s-a adoptat un alt program pe
termen lung, mai comple( 6i stimulativ pentru IMM-uri. Cot 3n acest an s-a desemnat la nivelul
9niunii ,uropene un comisar special care s1 se ocupe de problemele IMM-urilor. *atru ani mai t5r-iu,
3n #""!, s-a 3nfiin2at )irec2ia Deneral1 @Minister al 9,A EEIII, speciali-at1 pe IMM-uri. 7n continuare,
abordarea 6i solu2ionarea multiplelor aspecte implicate de 3nfiin2area, func2ionarea 6i de-voltarea
acestei categorii de firme devine, treptat, din ce 3n ce mai profesionist1, cu efecte directe 3n plan
economic 6i social.

Marc8is Dabriela, %nali-a fondurilor europene pre si post aderare 3n Rom5nia, editura= )idactic1 si *edagogic1,
'ucuresti, !!", pag. 35
)efini2ia 7ntreprinderii Mici 6i Mi&locii
Criteriu Micro3ntreprindere 7ntreprindere
mic1
7ntreprindere
mi&locie
0um1r anga&a2i F #! F 5! F 5!
Cifra anual1 de afaceri
<%9
'ilan2 contabil
-
-
F $ mil. ,uro
F 5 mil. ,uro
F ;! mil. ,uro
F $ mil. ,uro
Independen2a -
Ma(im 5B din capitalul social sau
din drepturile de vot sunt de2inute de
una sau mai multe 3ntreprinderi care nu
sunt IMM-uri
;
Gondurile <tructurale pot fi folosite pentru crearea de poli de competitivitate, prin sus2inerea
incubatoarelor de afaceri, 3n vederea de-volt1rii IMM-urilor 6i atragerii investitorilor. Interven2ia lor
trebuie s1 se materiali-e-e 3n de-voltarea armonioas1 a regiunilor europene 6i nu 3n ad5ncirea
inegalit12ilor de de-voltare.
3
CA$I!&(U( I
Mediul de A)aceri din %*+,nia
;
*olitica Duvernului Rom5niei 3n ceea ce prive6te mediul de afaceri este centrat1 pe susinerea
-ntreprinz.t*ril*r privai 6i pe sti+ularea li/erei iniiative
%c2iunile Duvernului urm1resc consolidarea unui mediu de afaceri stabil 6i predictibil,
eliminarea monopolurilor de stat ne&ustificate din punct de vedere economic, consolidarea liberei
competi2ii, cre6terea transparen2ei mediului de afaceri 6i a politicilor guvernamentale, respectiv a
politicii monetare, precum 6i liberali-area pie2ei muncii.
Instituii 0i adrese utile=
C*+er e1teri*r
*e plan intern principala institu2ie responsabil1 pentru elaborarea 6i implementarea politicii comerciale
este structura de comer2 e(terior din cadrul Ministerului 'c*n*+iei" C*+erului 0i Mediului de
A)aceri. @HHH. dce2*vr* A
%ceast1 institu2ie asigur1 6i informarea repre-entan2ilor mediului de afaceri, 3n leg1tur1 cu
oportunit12ile de import, e(port pe ter2e pie2e, precum 6i 3n ceea ce prive6te programele de participare a
Rom5niei la t5rguri 6i e(po-i2ii interna2ionale.
%lte entit12i cu responsabilit12i 3n domeniul comer2ului=
Centrul %*+,n pentru $r*+*varea C*+erului 0i Investiiil*r Str.ine@HHH.traderom.roA
- institu2ie public1 de interes na2ional, care asigur1 promovarea e(porturilor, pre-entarea poten2ialului
economic, cercetarea de pia21 intern1 6i interna2ional1, publicistica 3n domeniul comer2ului interior 6i
e(terior, facilitarea comer2ului. )in !!" aceast1 institu2ie a preluat 6i atribu2ii legate de atragerea
investi2iilor str1ine 3n Rom5nia.
3
D. Marc8is, Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiiilor i politicilor regionale, ,d. )idactic1 6i
*edagogic1, 'ucure6ti, !!", pag. 5
;
8ttp=>>HHH.mae.ro>node>#;#5
5
'1i+/an3 %*+,nia @HHH.e(imbanI.roA . institu2ie 3nfiin2at1 pentru sus2inerea cu
instrumente financiar-bancare a e(portatorilor rom5ni 3n vederea facilit1rii accesului 6i men2inerii
acestora pe pie2ele e(terne, inclusiv pe cele cu grad de risc crescut.
Investiii str.ine
4
)in !!" institu2ia abilitat1 s1 aplice politica Duvernului pentru promovarea 6i atragerea
investi2iilor str1ine directe 3n economie este Centrul %*+,n de $r*+*vare a C*+erului 0i
Investiiil*r Str.ine @HHH.traderom.roA.
$*litica ec*n*+ic.
Ministerul 'c*n*+iei" C*+erului 0i Mediului de A)aceri @HHH.minind.roA . cu personalitate
&uridic1 - este organul de specialitate al administra2iei publice centrale care reali-ea-1 politica
Duvernului 3n domeniile privind cre6terea economic1, industrie, energie, resurse minerale, produc2ia
de ap1rare, integrare european1, rela2ii comerciale 6i economice e(terne.
Fiscalitate
*olitica fiscal1 este centrat1 pe asigurarea unui rol stimulativ 6i orientativ al impo-itelor 6i
ta(elor, 3n scopul cre6terii 6i de-volt1rii economice, al consolid1rii fiscale 6i al de-volt1rii 6i 3nt1ririi
clasei de mi&loc.
Ministerul Finanel*r $u/lice @HHH.mfinante.gov.roA este institu2ia cu rol de sinte-1 3n
desf16urarea activit12ii structurilor financiare 6i fiscale ale statului rom5n.
$*litica +*netar.
,laborarea 6i aplicarea politicii monetare, inclusiv a politicii de curs de sc8imb, este reali-at1 de
c1tre banca central1 - Banca Nai*nal. a %*+,niei 5BN%6 @HHH.bnr.roA institu2ie public1
independent1, unica autori-at1 s1 emit1 3nsemne monetare, ca mi&loace legale de plat1 pe teritoriul
Rom5niei.
Obiectivul fundamental al BN% este asigurarea 6i men2inerea stabilit12ii pre2urilor.
%l1turi de atribu2iile legate de politica monetar1, '0R autori-ea-1, reglementea-1 6i
supraveg8ea-1 prudent institu2iile de credit, promovea-1 6i monitori-ea-1 buna func2ionare a
sistemelor de pl12i pentru asigurarea stabilit12ii financiare, stabile6te regimul valutar, supraveg8ea-1
respectarea acestuia 6i administrea-1 re-ervele interna2ionale ale Rom5niei.
5
8ttp=>>HHH.mae.ro>node>#;#5
/
)e asemenea, BN% spri&in1 politica economic1 general1 a statului, f1r1 pre&udicierea 3ndeplinirii
obiectivului s1u fundamental privind asigurarea 6i men2inerea stabilit12ii pre2urilor.
$*litica -n d*+eniul IMM7uril*r
8
Coordonarea, monitori-area 6i spri&inirea implement1rii programelor guvernamentale destinate
sectorului 3ntreprinderilor mici 6i mi&locii este asigurat1 de c1tre A2enia pentru I+ple+entarea
$r*iectel*r 0i $r*2ra+el*r pentru IMM7uri @HHH.aippimm.roA, aflat1 3n subordinea Ministerului
'c*n*+iei" C*+erului 0i Mediului de A)aceri.
7ntreprinderile mici 6i mi&locii @IMMA constituie 3n pre-ent cel mai important factor 3n
de-voltarea sectorului privat 6i a pie2ei libere din Rom5nia, repre-ent5nd, totodat1, sectorul cu cea mai
mare absorb2ie a for2ei de munc1. IMM-urile dau dovad1 de fle(ibilitate 6i mobilitate sporit1 3n
adaptarea la cerin2ele pie2ei 6i la evolu2ia cadrului &uridic.
)in totalul num1rului de 3ntreprinderi rom5ne6ti, "$B sunt IMM-uri.
$*litica va+al.
*olitica vamal1 este 3n concordan21 cu cea a 9niunii ,uropene. %utoritatea na2ional1 cu atribu2ii
specifice 3n domeniu este Aut*ritatea Nai*nal. a 9.+il*r @HHH.customs.roA, aflat1 3n subordinea
Ministerului Ginan2elor *ublice.
:nre2istrarea )ir+el*r
Institu2ia care asigur1 3nregistrarea companiilor 3n Rom5nia, at5t pe cele cu capital na2ional, c5t 6i
pe cele cu capital str1in, este &)iciul Nai*nal al %e2istrului C*+erului@HHH.onrc.roA, aflat1 3n
subordinea Ministerului Justi2iei.
Ca+ere de c*+er
Ca+era de C*+er 0i Industrie a %*+,niei @HHH.ccir.roA - include 3ntreaga re2ea de ; de
camere de comer2 6i industrie teritoriale, camere de comer2 bilaterale 6i asocia2ii profesionale.
CCI% ac2ionea-1 pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent 6i propice de-volt1rii
sectorului privat, unei economii de pia21 reale, durabile 6i desc8ise spre e(terior.
In)*r+aii statistice
/
8ttp=>>HHH.mae.ro>node>#;#5
$
<tatistica oficial1 3n Rom5nia este organi-at1 6i coordonat1 de Institutul Nai*nal de
Statistic. @HHH.insse.roA, organ de specialitate al administra2iei publice centrale, cu
personalitate &uridic1, aflat 3n subordinea Duvernului 6i finan2at de la bugetul de stat.
INS pune la dispo-i2ie informa2ii statistice operative necesare factorilor de deci-ie ai strategiei
economico-sociale, asimilea-1 indicatorii statistici specifici economiei de pia21, implementea-1
metodologiile de cercetare 6i calcul 3n concordan21 cu standardele 6i practica european1 6i
interna2ional1, reali-ea-1 cooperarea cu alte institute na2ionale de statistic1.
CA$I!&(U( II
Cercetari ')ectuate :n I+p*rtanta IMM7uril*r :n Mediul De
A)aceri %*+anesc
IMM-urile sunt un domeniu separat de cercetare. *ot fi aduse dou1 argumente principale, care
3mpreun1 &ustific1 aten2ia specific1 pentru aceast1 subpopula2ie de 3ntreprinderi private.
*rimul este un argument de natur1 cantitativ1. IMM-urile formea-1 o parte vital1 6i mare a
economiei moderne.
%l doilea argument este mai mult calitativ. 7n ciuda caracterului de eterogenitate al sectorului
IMM-urilor, acestea se diferen2ia-1 de firmele mari 3n multe privin2e. )ac1 firma devine mai mare,
nevoia de descentrali-are 6i comunicare 3ntre salaria2i 6i departamente se mare6te. %ceasta necesit1 un
anumit nivel de standardi-are, speciali-are 6i formali-are. )e asemenea, firmele mici au mai pu2ine
resurse financiare dec5t firmele mari, 6i adesea au dificult12i mai mari 3n ob2inerea acestor resurse
$
.
O diferen21 important1 3ntre 3ntreprinderile mici 6i cele mari este rela2ia dintre proprietari 6i
for2a de munc1. 7n timp ce 3n firmele mari, proprietarii 6i for2a de munc1 sunt, 3n general, independen2i
unul fa21 de altul, 3n firmele mici proprietarul are o po-i2ie dominant1 3n firm1 6i ia parte 3n mod direct
la procesul de produc2ie.
Girma reproduce amprenta personal1 a 3ntreprin-1torului, 3n multe privin2e.<copul principal al
firmei @profit, cre6tere, stabilitate, satisfac2ia munciiA.
Orientarea @te8nic1, comercial1, social1A, stilul comunic1rii interne 6i e(terne, condi2iile de
munc1, etc. 9nii proprietari de firme mici sunt motiva2i de Kadev1ratulL intreprenoriat <c8umpeterian,
al2ii c1tre a men2ine modele tradi2ionale, men2in5ndu-6i independen2a, r1m5n5nd mici, av5nd o via2a
lini6tit1.
$
D. Marc8is, Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiiilor i politicilor regionale, ,d. )idactic1 6i
*edagogic1, 'ucure6ti, !!", pag. 3!
8
Odat1 stabilite 2elurile organi-a2iei, firmele mici 6i mari vor aplica strategii diferite pentru a le
atinge. *resupun5nd adoptarea unei strategii ra2ionale, aceasta implic1 stabilirea informa2iilor necesare,
ob2inerea lor, interpretarea lor corect1, 6i folosirea lor pentru a ob2ine o strategie optim1 pentru
informa2ia dat1. Cotu6i, formularea unei strategii poate fi mai degrab1 un proces emergent dec5t unul
deliberat. Ra2ionalitatea unui anga&ator este limitat1. Cunoa6terea alternativelor 6i consecintelor
depinde de limitele cunoa6terii 6i el sufer1 adesea de lipsa motiv1rii de a declan6a studii complete
asupra situa2iei. Girmele mici au mai pu2in1 e(perien21 6i o capacitate limitat1 3n a dob5ndi cuno6tinte.
O cau-1 principal1 pentru aceast1 lips1 de e(perien21 6i capacitate limitat1, este lipsa de for21 de munc1
6i timp pentru management. Ma&oritatea patronilor sunt implica2i 3n gri&ile de fiecare -i, datorate
particip1rii lor directe 3n procesul de produc2ie.
*e de alt1 parte, patronii de firme mici nu au de regul1 preg1tire managerial1 formal1, iar
posibilit12ile de a c56tiga competen21 managerial1 prin cooperare cu manageri anga&a2i sunt limitate. 7n
consecin21, adesea patronii nu utili-ea-1 corect uneltele clasice de management. %v5nd 6i pu2ini
anga&a2i, deci-iile de personal apar mai rar, ceea ce duce la lipsa de e(perien21 6i rutin1 3n domeniul
MR9. *entru firmele mici, perspectiva este adesea dominat1, 6i prin urmare restr5ns1, de perspectiva
personal1 a 3ntreprin-1torului. %ceasta e(plic1 eterogenitatea strategiilor organi-a2ionale 3n IMM-uri.
7ntreprinderile mici 6i mi&locii au avut 6i continu1 s1 aib1 un rol deosebit 3n cadrul economiei.
#A *. )rucIer
8
afirm1 c1 micile afaceri repre-int1 catali-atorul principal al cre6terii economice.
A R. Reagan sublinia c1 micile afaceri repre-int1 4inima 6i sufletul economiei de pia214.
3A M. Coltman
"
arat1 c1 ele constituie coloana vertebral1 a sistemului economic
al 3ntreprinderii libere.
Micile afaceri au contribuit 3n mod esen2ial la de-voltarea statelor industriali-ate 6i la
dob5ndirea recentei prosperitati a unor 21ri din sud-estul %siei. Micile afaceri au o deosebit1
importan21 func2ional1 3n economie pentru urm1toarele motive= - furni-area de locuri de munc1. ,(ist1
#" milioane de IMM-uri 3n 9niunea ,uropean1 repre-ent5nd cam "" B din toate 3ntreprinderile 9, 6i
care anga&ea-1 mai mult de $; milioane oameni.
)e unde vine oare puterea micilor afaceri de a crea locuri de munc1M )in puterea inova2iei.
Girmele mari fac investi2ii imense 3n te8nologie. ,le sunt preocupate 3n mod necesar s1 p1stre-e aceste
investi2ii. 7ntreprin-1torii nu au astfel de restric2ii, ei investesc 3n noi te8nologii 6i procese. 7n
principalele 21ri de-voltate aceast1 putere a 3ntreprin-1torului este cu siguran21 sus2inut1 de sc8imb1rile
te8nologice dramatice din domeniul electronicii.
Cipuri de 3ntreprin-1tori= micul intreprin-1tor este persoana care ini2ia-1 o afacere cu un ritm de
cre6tere sc1-ut, 3ntreprin-1torii - orienta2i spre cre6tere sunt denumi2i 3ntreprin-1tori orienta2i spre
8
% fost un scriitor, un consultant de management
"
M. Coltman este autorul cartii 4 Ospitalitatea contabilitatii managementului4 editia a 8 a.
"
oportunit12i 6i promoterii, acei 3ntreprin-1tori care sunt adep2ii unei cre6teri foarte sus2inute. %ce6tia
folosesc toate mi&loacele posibile pentru ca afacerea s1 se de-volte 3ntr-un ritm c5t mai rapid.
#!
Interdependen2a afacerilor este realitatea fundamental1 a vie2ii economice moderne. 0ici o
afacere modern1 nu este o entitate 3n sine. ,a trebuie s1 cumpere de la alte firme 6i s1 v5nd1 fie la
diferi2i oameni de afaceri, fie la consumatori, 3n competi2ie cu multe alte firme. 7n plus, numeroasele
mici afaceri permit celor de mare anvergur1 s1 se concentre-e asupra acelor activit12i 3n care efortul lor
este mai eficient
##
.
,(isten2a unei colectivit12i de mici afaceri puternice 6i s1n1toase repre-int1 cel mai bun mi&loc
de men2inere a competi2iei, de a preveni controlul monopolist al unei ramuri 6i asigurarea 3n acest fel a
popula2iei de avanta&ele concuren2ei, prin pre2uri mai accesibile, calitate superioar1 a produselor,
termene de credit mai avanta&oase. 7n esen21, rivalitatea este pentru atragerea clien2ilor. )ac1 scopul
economiei este s1 e(iste competi2ie liber1 cu adev1rat, trebuie s1 e(iste 3n mod imperios firme
independente.
,conomia de pia21 asigur1 libertatea 3ntreprinderilor 6i creea-1 oportunit12i pentru capacit12ile
individuale creatoare, precum 6i mi&loace de trai pentru un larg segment al popula2iei. Men2inerea
competi2iei este cea mai bun1 asigurare c1 economia va r1m5ne dinamic1 6i va aduce un curent
continuu de inova2ii, idei noi, e(perimente 6i eforturi de pionierat.
%provi-ionarea cu bunuri 6i prestarea de servicii c1tre popula2ie. Micile firme, prin sfera larg1
de activit12i pe care o desf16oar1, contribuie 3n mod esen2ial la aprovi-ionarea cu o gam1 larg1 de
produse, precum 6i la prestarea unor servicii de o calitate superioar1 marilor firme.
9n plus de cunoa6tere privind distribu2ia firmelor mici 6i mi&locii se ob2ine dac1 introducem un
nou criteriu de diferen2iere . gruparea dup1 volumul cifrei de afaceri, pe trei clase=
#- p5n1 la !!.!!! @mii leiA,
- 3ntre !!.!!!- .!!!.!!! 6i respectiv
3 - peste .!!!.!!!. mii lei.
)istribu2ia regional1 a IMM- urilor pe clase de m1rime dup1 cifra de afaceri 3n Rom5nia
Regiunea Drupe dupa marimea cifrei de afaceri @mil leiA
<ub
!!
!!-
!!!
*est
e !!!
Cotal
<ud 5$8

#38;
3
/8;3 ;/;/8
+est #88# #!5; 583" 35!;
#!
Constantin <asu, Robert 'ernier, ,nciclopedia intreprin-1torului, ,ditura ,conomic1, 'ucure6ti, #""", p.58
##
HHH.smartfiancial.ro
#!
8 $
Centru 5$#
/
#5!8
;
8## ;8"#
'ucure6ti 38$!
/
;33
8
#$8/

8!"!8
Cotal #""
#;
##8;
;#
//#$
#
;!;5
/
<ursa= HHH.cnipmmr.ro>publicatii
Reparti-area IMM-urilor dup1 cele dou1 criterii= regiunea de de-voltare 6i clasa de m1rime
dup1 cifra de afaceri se pre-int1 3n tabelul anterior.
7n comer2ul cu am1nuntul IMM-urile ofer1 m1rfuri spre v5n-are direct consumatorilor 6i ele se
pot clasifica 3n= lan2uri de maga-ine sau unit12i independente.
#
<e constat1 faptul c1 cea mai ridicat1 pondere o de2in firmele cu p5n1 la !!.!!! mii lei cifr1
de afaceri @5;,;BA. *e regiuni 3n <ud, aceast1 grup1 de2ine /,3B din total. )oar 3n regiunea 8
@'ucure6tiNIlfovA, ponderea este mai redus1 @;$,8BA, fiind ridicat1 la categoria celor cu for21
economic1 mai semnificativ1 @peste .!!!.!!! mii leiA, cu o pondere de B.
Micile afaceri sunt sursa c8eie pentru noi locuri de munc1, inovare, dinamism economic 6i o
includere social1 ridicat1 3n 9niunea ,uropean1. ,i sunt &uc1torii principali 3n a6a numita strategie de
la :isabona @<trategia ,uropean1 de la :isabona a definit obiectivul transform1rii ,uropei 3n economia
cea mai competitiv1, cea mai dinamic1 6i cea mai documentat1 din lume p5n1 3n !#!, este totu6i cea
mai potrivit1 pentru a prinde trenul sc8imb1rilor aduse de secolul # 6i pentru a reu6i 3n cadrul
competi2iei globaleA.
9na din 2intele acestei strategii este anga&area total1 a for2ei de munc1. %cest obiectiv nu poate
fi atins dec5t dac1 e(ist1 afaceri dinamice 6i 3n cre6tere, care s1 cree-e noi locuri de munc1 6i s1 adopte
inovarea. ,ste evident c1 micile 3ntreprinderi nu pot face fa21 singure acestei provoc1ri. 9n pas
important pentru atingerea obiectivului este 3mbun1t12irea mediului 3n care operea-1 3ntreprinderile.
%ceast1 3nseamn1 3n practic1 c1 <tatele Membre, 21rile candidate 6i Comisia s1 fac1 legi 6i s1 cree-e
m1suri politice favorabile micilor 3ntreprinderi.
#3
Carta ,uropean1 a 7ntreprinderilor Mici
#;
aprobat1 de liderii 9, la Consiliul ,uropean de la
Geira 3n iunie !!! cuprinde referin2e la noile provocOri din cadrul 9, 3ntr-o abordare=
- compre8ensivO, care se ba-ea-O pe conceptul 4M1suri de spri&in 3ncep5nd cu
#
Raluca Glorescu, n vederea integrrii, IMM-urile romneti trebuie s fac un efort comun, 7n = Revista afaceri IMM,
#3
HHH.mie.ro>euroimm
#;
Carta ,uropean1 a 7ntreprinderilor Mici, adoptat1 de liderii europeni 3n iunie !!!, urm1re6te 3mbun1t12irea mediului de
afaceri 6i preg1tirea 3ntreprinderilor mici pentru a e(ploata la ma(imum beneficiile
##
3ntreprinderile mici4 @C8inI small firstA?
- inclusivO, care vi-ea-O toate domeniile ori-ontale de interven2ie pentru IMM?
- pragmaticO, care vi-ea-O de-voltarea parteneriatelor 3ntre statele membre 6i
partenerii de sus2inere a IMM la nivel local>regional.
Carta solicit1 Comisiei 6i <tatelor Membre s1 ac2ione-e pentru spri&inirea 6i 3ncura&area micilor
3ntreprinderi 3n -ece domenii c8eie=
- educa2ie 6i instruire pentru spiritul antreprenorial?
- 3nceperea unei afaceri mai ieftin 6i mai rapid?
- legisla2ie 6i reglement1ri mai bune?
- disponibilitatea calific1rilor?
- 3mbun1t12irea accesului on-line?
- mai multe informa2ii despre *ia2a 9nic1?
- ta(are 6i alte probleme financiare?
- 3nt1rirea capacit12ii te8nologice a 3ntreprinderilor mici?
- folosirea modelelor e-business 6i de-voltarea de instrumente de calitate pentru
spri&inirea afacerilor mici?
- de-voltarea unui mod mai puternic 6i mai eficient de repre-entare a intereselor
micilor 3ntreprinderi la nivelul 9niunii 6i la nivel na2ional.
*rocesul de includere a 21rilor candidate 3n strategia de la :isabona a fost lansat 3n !!#, c5nd
Comisia, 3n str5ns1 cooperare cu 21rile candidate, a 3ntocmit un raport asupra m1surilor 21rilor
candidate pentru spri&inirea spiritului antreprenorial 6i a competitivit12ii. Raportul final identific1 6i
compar1 cele mai bune practici 3n domeniile selectate ale politicii privind 3ntreprinderile. ,ste util
pentru efortul 21rilor candidate de a 3mbun1t12i mediul de afaceri, s1 de2in1 informa2ii despre bune
practici 3n alte 21ri. 7n aprilie !!, la Conferin2a de la Maribor @<loveniaA, toate cele treispre-ece 21ri
candidate la aderarea 9, 6i-au luat anga&amentul s1 3mbun1t12easc1 mediul de afaceri 3n cele -ece
domenii acoperite de Carta
#5
.
%n&agamentul pentru priorit12ile Cartei este crucial pentru implicarea 21rilor candidate mai
e(tensiv 3n politicile 6i metodele de lucru destinate s1 a&ute ,uropa s1 devin1 cea mai competitiv1
economie a lumii. Carta este un instrument pentru promovarea spiritului antreprenorial local 6i pentru
3mbun1t12irea mediului de afaceri 3n 3ntreag1 ,uropa.
7ncep5nd din !! implementarea sa 3n 21rile candidate este monitori-at1. *rimul raport de
implementare privind performan2a acesteia, adoptat 3n ianuarie !!3, scoate 3n eviden21 -onele 3n carea
fost 3nregistrat progres @educa2ia pentru spiritul antreprenorial, simplificarea procedurilor 6i o legisla2ie
mai bun1A, dar 6i -one 3n care este nevoie urgent1 de progres @acces la finan21ri, inovare 6i
#5
HHH.smartfiancial.ro
#
repre-entarea intereselor IMM-urilorA. Raportul este 3nso2it de rapoarte na2ionale detaliate, furni-ate de
21ri, care con2in informa2ii utile asupra ini2iativelor luate pentru implementarea Cartei 6i detalii de
contact.
<tandardele sunt acorduri documentate, voluntare, care stabilesc criteriile importante pentru
produse, servicii 6i procese. <tandardele, de aceea, a&ut1 la asigurarea c1 produsele 6i serviciile
corespund scopului 6i sunt comparabile 6i compatibile.
<tandardi-area nu poate fi impus1= numai dac1 pia2a vede un interes 3n producerea sau folosirea
standardelor poate s1 o fac1. %doptarea 6i implementarea de standarde 9, 3n 21rile candidate este una
din condi2iile pentru participarea complet1 3n *ia2a 9nic1. ,ste de aceea important pentru industriile
din 21rile candidate s1 cunoasc1 standardi-area ,uropeana 6i s1 le foloseasc1 eficient. <tandardele
&oac1 un rol util 3n spri&inirea cre1rii pie2ei unice prin spri&inirea unei serii de legisla2ie numit1 directive
noua abordare.
#/

%ceast1 legisla2ie valabil1 la nivel ,uropean stabile6te cerin2ele c8eie pe care produsele trebuie
s1 le 3ndeplineasc1 pentru a putea fi v5ndute 3n 3ntreag1 9niune ,uropean1. )irectivele 3n noua
abordare sunt speciale 3n sensul c1 nu con2in detalii te8nice? ele con2in doar cerin2e generale de
siguran21. *roduc1torii au de aceea nevoie s1 traduc1 aceste cerin2e generale esen2iale 3n solu2ii
te8nice. 9nul din cele mai bune moduri 3n care produc1torii pot s1 fac1 acest lucru este s1 foloseasc1
standardele europene special de-voltate. %ceste standarde sunt numite standarde armoni-ate 6i ele dau
o pre-um2ie de conformitate cu directiva pentru care au fost scrise.
<tandardele ,uropene sunt mi&loace de int1rire a competitivit12ii intreprinderilor in 9,. ,le pot
a&uta protec2ia s1n1t12ii, siguran2ei 6i mediului cet12enilor ,uropei. <tandardele ofer1 solu2ii te8nice la
eventuale probleme 6i facilitea-1 comer2ul 6i cooperarea 3n toat1 Comunitatea ,uropean1. ,le a&uta la
transferul 6i diseminarea te8nologiei 3n beneficiul tuturor
#$
.
*rogno-ele generale asupra vie2ii IMM-urilor dup1 aderarea Rom5niei la 9, nu sun1 foarte
bine. Cu toate acestea p1rerile sunt 3mp1r2ite 3ntre speciali6ti. *entru a constata clar care vor fi efectele
po-itive 6i cele negative, se face o separare a lor pentru o mai bun1 percep2ie.
7nainte cu un an de integrare ma&oritatea speciali6tilor d1deau un diagnostic 3ntregii economii
rom5ne6ti, acesta put5nd fi urm1rit 3n cele ce urmea-1.
Integrarea Rom5niei in 9niunea ,uropean1, produce o serie de efecte po-itive 6i negative
asupra economiei locale, 3ns1 impactul integr1rii asupra economiei nu se va sim2i peste noapte.
:a nivel macroeconomic integrarea european1 aduce un salt al produc2iei interne 6i o cre6tere
economic1, 3n primii 5-$ ani de la aderare, mai ridicat1 dec5t 3n 21rile vec8i membre ale 9,.
#/
D. Marc8is, Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiiilor i politicilor regionale, ,d. )idactic1 6i
*edagogic1, 'ucure6ti, !!", pag. 3/
#$
HHH.smartfiancial.ro
#3
)e asemenea, lu5nd e(emplul statelor care au aderat 3n !!;, se poate aprecia c1 dup1 aderare
pre2urile, salariile 6i infla2ia pot 3nregista un puseu, urm5nd ca ulterior ace6ti indicatori s1 revin1 la
cotele normale. 7n plus, este posibil s1 apar1 o volatilitate mai mare a cursului de sc8imb.
<peciali6tii din pia21 sus2in c1 efectele po-itive ale ader1rii se fac sim2ite 3n primii -3 ani de la
aderare, prin 3mbun1t12irea serviciilor, a sistemului de s1n1tate 6i educa2ie sau prin crearea unor pie2e
eficiente. 7n ceea ce prive6te impactul ader1rii la 9, pe domenii, este de remarcat faptul c1 din cele #"
sectoare anali-ate, aproape &um1tate resimt efectele ader1rii dup1 primul an de la integrare. *rintre
aceste domenii se num1r1 leasing-ul, IMM-urile, telefonia, internetul, industria 8ardHare, industria
softHare, etc. :a polul opus, e(ist1 domenii care resimt efectele ader1rii dup1 3 ani @e(. pia2a de
capital, industria bancar1, turismul sau industria PRA dar 6i pe o perioad1 mai lung1 de timp, 5 ani, a6a
cum este ca-ul agriculturii. 7n timp ce domeniile cele mai performante resimt efectele po-itive ale
ader1rii, pe termen scurt anumite ramuri din economie dispar sau 36i 3ncetinesc evolu2ia. 7n aceast1
categorie intr1 domeniile mari poluante sau marii consumatori de energie. <ectorul cel mai sensibil din
punctul de vedere al ader1rii este cel al IMM-urilor. %stfel, dup1 aderare multe IMM-uri trebuie s1-6i
restr5ng1 activitatea sau s1 se autodi-olve pentru c1 nu fac fa21 competi2iei venite din partea 9,.
Cotodat1 companiile din industria te(til1, a lemnului 6i a produselor din lemn, precum 6i industria
mobilei trebuie s1-6i reg5ndeasc1 strategia pentru a putea re-ista pe pia21.
#8
Curismul 6i transportul sunt domenii care beneficia-1 de pe urma ader1rii. O problem1 a
Rom5niei este aceea c1, la fel ca 6i statele care au aderat 3n anul !!;, are o putere redus1 de absorb2ie
a fondurilor europene. %stfel de 21ri nu au reu6it s1 atrag1 mai mult de #!-mai multde #!-##B din
fondurile postaderare. 7n general, 3n industria GMCD @Gast Moving Consummer DoodsA efectele
ader1rii s-au f1cut sim2ite la c5teva luni de la aderare. 7n acest domeniu, integrarea presupune o
intensificare a competi2iei, ceea ce atrage dup1 sine o consolidare a pie2ei? investi2ii masive 3n
brandurile locale? g1sirea unor canale de comunicare alternative, cum sunt maga-inele. 7n plus,
cre6terea competi2iei 3i oblig1 pe produc1tori s1 se adrese-e cump1r1torilor mai mult la raft 6i s1 le
ofere valoare la punctul de v5n-are
#"
.
)up1 integrarea 3n 9,, /!B dintre IMM-uri au dat faliment, indiferent de nivelul de preg1tire
pe care l-au atins 3n perioada de preaderare, spun cei de la 'MD @'usiness Media DroupA. %cest lucru
se e(plic1 prin faptul c1 managerii au trebuit s1-6i sc8imbe radical abordarea, standardi-area
3nsemn5nd nu numai crearea standardelor, ci 6i aplicarea lor O provocare pentru IMM-uri este
cre6terea productivit12ii 3n condi2iile 3n care productivitatea medie a unui IMM este de #" ori mai mic1
dec5t media european1. )e altfel, IMM-urile resimt efectele ader1rii 3nc1 de la # an de la integrarea in
9,.
#8
HHH.smartfiancial.ro
#"
D. Marc8is, Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiiilor i politicilor regionale, ,d. )idactic1 6i
*edagogic1, 'ucure6ti, !!", pag. ;#
#;
Impactul ader1rii Rom5niei la 9, asupra industriei locale se simte la ani de la momentul
ader1rii. Cea mai mare provocare este cre6terea competitivit12ii 6i a eficien2ei astfel 3nc5t companiile
din Rom5nia fac fa21 competi2iei venite din partea comunit12ii europene. Ca efect al ader1rii, este
posibil1 o ma&orare a costurilor salariale, o sc1dere relativ1 a puterii de cump1rare a popula2iei, ceea
determin1 o stagnare a cererii de produse industriale.
,fectele 3mbun1t12irii infrastructurii se fac resim2ite pe termen lung @3 -#! aniA. Cele mai
afectate de aderarea la 9, sunt industria alimentar1, a bunurilor de larg consum 6i retailul, iar cele
avanta&ate sunt sectoarele cu poten2ial mare de e(port 6i care beneficia-1 de costuri mici @industria
medicamentelor generice, cea de petrol 6i rafinare, domeniul auto 6i al componentelor auto,
produc1torii de materii primeA. 9lterior, urm1torii -3 ani de la integrare, migra2ia for2ei de munc1 se
3ntoarce la un nivel de ec8ilibru. Odat1 cu aderarea la 9, are loc o cre6tere a pac8etelor salariale prin
diversificarea beneficiilor.
Conform anali6tilor, o lege vec8e a economiei spune c1, dac1 industria prelucr1toare nu cre6te
cu peste 3B 3ntr-un an, cre6terea economic1 a unei 21ri este 3n pericol. )atele din studiile de
specialitate arat1 c1 Rom5nia se apropie 3ngri&or1tor de acest prag. Cau-a este performan2a slab1 a
sectoarelor c8eie, cu ponderi importante la e(port.
7n sc8imb, alte sectoare care, potrivit anali-elor de specialitate, ar trebui 3ncura&ate, nu au fost
b1gate 3n seam1 3n Rom5nia= ma6inile electrice, te8nica de calcul 6i ec8ipamente de telecomunica2ii,
mi&loace de transport. ,le au un poten2ial enorm de cre6tere, dar deocamdat1 nu e(ist1 multe ac2iuni 6i
efecte concrete 3n aceste domenii
!
.
<-a efectuat o anali-1 asupra evolu2iei economice din #/" de state, pe timp de 5 de ani, care a
demonstrat f1r1 nici un ec8ivoc c1 21rile care au de-voltat industria prelucr1toare 3ntr-un ritm mai
puternic au de-voltat un anumit ansamblu de sectoare. %cestea sunt= ma6inile electrice, mi&loace de
calcul, ec8ipamente de telecomunica2ii, aparate de m1sur1, mi&loace de transport rutier.
7n Rom5nia nu s-a de-voltat nici unul dintre acestea. Cu o singur1 e(cep2ie= investi2iile
reali-ate de o multina2ional1 din domeniul auto. 7n afar1 de asta, nu avem 3n Rom5nia firme puternice,
filiale ale multinationalelor care s1 3mping1 3n fa21 aceste domenii
#
.
,(emple=
Rom5nia a pariat pe c5teva domenii care, 3n pre-ent, pot fi considerate 4nec56tig1toare4,
raportat la competitivitatea lor pe plan e(tern, mai ales 3n rela2iile cu 9niunea ,uropean1.
:a te(tile, 3mbr1c1minte 6i piel1rie-3nc1l21minte, 6ocul concuren2ei produselor c8ine-e6ti a adus
aproape 3n pragul falimentului produc1torii din Rom5nia 6i 9niunea ,uropean1 3n egal1 m1sur1.
!
D. Marc8is, Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiiilor i politicilor regionale, ,d. )idactic1 6i
*edagogic1, 'ucure6ti, !!", pag. 5/
#
HHH.smartfiancial.ro
#5
Industria alimentar1 6i de b1uturi pre-int1 o situa2ie parado(al1= este bine 43nfipt14 pe plan intern, dar
are performan2e aproape -ero la e(port.
9,= repre-int1 8B din valoarea ad1ugat1 brut1, 3n totalul industriei prelucratoare, 3n sc1dere ca
produc2ie. Media de sc1dere 3n anii #""3-!!/ este de 3B. *rovoc1ri esen2iale= inova2ia, drepturile de
proprietate intelectual1, competi2ia 21rilor cu for2a de munc1 ieftin1. Restructur1rile sunt c8eia pentru
cre6terea performan2ei.
Rom5nia= considerat sector cu avanta& relativ global 6i relativ stabil. Ca procente 3n structura
produc2iei industriale, a sc1-ut continuu, cel mai mult de la #8B 3n #""8 la #B 3n !!. %cum la
3nceputul lui !!8 este de #3B.
9,= repre-int1 !B din valoarea ad1ugat1 brut1 din industria prelucratoare 6i este caracteri-at1
prin ra2e de cre6tere medii 6i ridicate. Cele mai mari provoc1ri 2in de legisla2ie 6i inova2ie.
*relucrarea lemnului 6i mobil1 se descurc1 ceva mai bine, 3n mare parte, datorit1 e(ploat1rilor
masive de mas1 lemnoas1. 7n anii !!; 6i !!5, cotele de e(ploatare la nivel national au fost de
aproape " milioane metri cubi.
<laba performan21 a sectoarelor c8eie ale industriei de prelucrare, din ultimul an, nu confer1
perspective prea 3ncura&atoare nici pentru anul acesta sau !!$. Integrarea 3n 9niunea ,uropean1
surprinde nepl1cut 3ntreprin-1torii care nu 6i-au pus la punct sistemele de management al calit12ii sau
standardele de mediu.
%cesta repre-int1, potrivit e(per2ilor, numai unul din factorii care dau dureri de cap
companiilor rom5ne6ti. 4<ectoarele industriale trec acum printr-o restructurare for2at1.
*entru ma&oritatea firmelor, aceast1 restructurare 3nseamn1 reducerea cotelor de pia21 6i a
mar&elor de profit. 7n principiu, restructurarea a constat 3n o serie de presiuni con&uncturale= cursul de
sc8imb, liberali-area comercial1 prin acordurile interna2ionale, concuren2a m1rfurilor asiatice, 3n
special pe sectoarele intensive 3n for2a de munc1. 9n alt element care afectea-1 firmele 3l repre-int1
reducerea a&utorului de stat 3n industrie

.
7n *lanul 0a2ional de )e-voltare !!$-!#3, 3ntocmit de c1tre autorit12i cu consultarea @cel
pu2in teoretic1A a mediului de afaceri, sunt enumerate at5t problemele industriei de prelucrare c5t 6i o
serie de avanta&e care confer1 oportunit12i reale pentru ca procesul de a&ustare structural1 s1 asigure
cre6terea competitvit12ii. )intre acestea, 3n document sunt amintite= for2a de munc1 calificat1, cu
costuri sc1-ute, o pia21 intern1 cu mare poten2ial de absorb2ie, func2ionarea 3ntr-o -on1 favorabil1 a
flu(urilor comerciale care vor suferi modific1ri ca urmare a ader1rii Rom5niei la 9,.
Industria de prelucrare,

D. Marc8is, Impactul extinderii Uniunii Europene asupra strategiiilor i politicilor regionale, ,d. )idactic1 6i
*edagogic1, 'ucure6ti, !!", pag. /!
#/
Rom5nia= ;!B din cifra de afaceri este reali-at1 de IMM 6i ;3,"B din for2a de munc1 este
anga&at1 3n cadrul IMM-urilor
9,= 58B din for2a de munc1 este anga&at1 3n cadrul IMM-urilor.
Ma6ini 6i ec8ipamente
Rom5nia= ponderea 3n industria prelucratoare a sc1-ut de la 5,8B @#""/A la 3,5B@!!/A.
9,= Contribuie cu 33B la valoarea ad1ugat1 brut1 3n ansamblul industriei prelucratoare.
*ondere de #!B 3n industria de prelucrare.
*rovoc1ri= inova2ie, prote&area drepturilor de proprietate intelectual1, acces la personalul
speciali-at, standardele la care trebuie mereu s1 se adapte-e. Mai ales pentru componentele de
produc2ie a motoarelor, provoc1ri legate de poluare 6i inovare.
CA$I!&(U( III
&/iective de 2uvernare" c*n)*r+ pr*2ra+ului de 2uvernare ;<<=7;<>; pentru
IMM7uri
;?
>7mbun1t12irea calit12ii actului administrativ, a procesului deci-ional 6i a managementului 6i
coordon1rii ori-ontale a politicilor publice.
;Crearea unui mediu de afaceri care s1 stimule-e competitivitatea firmelor 6i de-voltarea de
abilit12i 6icompeten2e antreprenoriale ridicate, capabile s1 fac1 fa21 competi2iei at5t pe pia2a unic1
european1, c5t 6i 3n e(teriorul 9,.
?<timularea capacit12ii firmelor de a crea, ad1uga, capta 6i re2ine valoare 3n lan2ul na2ional
productiv, ba-at1 pe procese, produse 6i servicii.
@ Cre6terea 3ncrederii consumatorilor, ba-at1 pe o protec2ie eficient1 6i drepturi consistente.

Direcii de aciune
Q <implificarea 6i 3mbun1t12irea cadrului legislativ 6i administrativ, diminuarea birocra2iei 6i a
corup2iei, apoverii administrative 6i fiscale 6i a parafiscalit12ii? se va urm1ri reducerea num1rului de
proceduri administrative, a duratei de ob2inere a autori-a2iilor, avi-elor, licen2elor, permiselor, a
costurilor acestorproceduri 6i implicit sc1derea corup2iei.
Q %ccelerarea reformelor procompetitive 6i promovarea unui mediu concuren2ial corect.
Q ,laborarea 6i implementarea unei strategii integrate 6i transparente pentru 3mbun1t12irea 6i
de-voltarea mediului de afaceri, pe ba-a evalu1rii 6i valorific1rii factorilor cu impact asupra
3
8ttp=>>HHH.gov.ro>capitolul-##-mediul-de-afaceri-imm-urile-concurenta
#$
competitivit12ii firmelor 6i a promov1rii m1surilor de 3mbun1t12ire a cadrului legislativ 6i
organi-atoric.
Q )e-voltarea, 3n cadrul sistemului de 3nv121m5nt 6i 3n sisteme de preg1tire speciali-ate, a
culturiiantreprenoriale, 3nt1rirea performan2elor manageriale 6i 3ncura&area spiritului inovator? 3n acest
conte(t sunt necesare eforturi pentru con6tienti-area 3n mediul de afaceri rom5nesc a importan2ei
drepturilor de proprietate intelectual1, managementului calit12ii, managementului activelor intangibile,
3n particular albrevetelor de inven2ie 6i al m1rcilor - stimularea utili-1rii acestora.
Q %plicarea noului cadru de politici 3n domeniul IMM al Comisiei ,uropene - Small usiness
!ct"
Q Gacilitarea accesului 3ntreprinderilor la fondurile structurale europene 6i la mecanismele de
finan2are puse la punct prin intermediul ,EIM'%0R, C,C, Gondului Rom5n de Darantare pentru
IMM, a Gondului de Darantare pentru %gricultur1, a Gondului Rom5n de Contragarantare pentru IMM
3nfiin2at 3n !!".
Q %sigurarea unui nivel ridicat de protec2ie a consumatorilor prin aplicarea efectiv1 a legisla2iei?
protec2ia consumatorilor 3mpotriva practicilor comerciale incorecte, precum 6i a riscurilor care pot s1
le afecte-e via2a, s1n1tatea, securitatea 6i interesele economice? de-voltarea cooper1rii cu organismele
9niunii ,uropene, cu statele membre, precum 6i cu societatea civil1? stimularea capacit12ii de
autoprotec2ieindividual1 6i asociativ1 a consumatorilor 3n completarea protec2iei directe oferite de
institu2iile statului.
A. ntrerinderi!e Mici "i Mi#!$cii %IMM&
'(
Q Crearea cadrului institu2ional, legislativ 6i financiar favorabil sus2inerii IMM-urilor 6i a
ini2iativei private.
Q Contracararea efectelor cri-ei economice globale prin implementarea, 3n regim de urgen21, a
unor m1suri de natur1 economic1 6i de reglementare fiscal1, 3n vederea sus2inerii 6i stimul1rii IMM-
urilor.
Q Racordarea politicilor 3n domeniul IMM-urilor la obiectivele :isabona.
Q )e-voltarea capacit12ii te8nologice a IMM-urilor.
Q Implementarea politicii 3n domeniul coopera2iei.
Q <pri&inirea 3ntreprin-1torilor agricoli 6i a gospod1riilor familiale.
Q <timularea activit12ii de produc2ie 6i valorificare din resurse locale.
Q <pri&inirea activit12ilor inovative.
Q )e-voltarea ba-ei antreprenoriale durabile.
;
8ttp=>>HHH.gov.ro>capitolul-##-mediul-de-afaceri-imm-urile
#8
). C$*er e+teri$r
Q Implementarea, sus2inerea 6i monitori-area implement1rii <trategiei 0a2ionale de ,(port,
inclusivde-voltarea de strategii regionale de competitivitate la e(port 3n parteneriat public-privat.
Q )erularea programului S,(portul rom5nesc4 3n teritoriu, pentru e(tinderea ba-ei de
e(portatori la nivellocal.
Q Corelarea activit12ilor promo2ionale 6i de acces pe pie2e non-9, la nivel na2ional cu cele
la nivelul 9,,prin participarea activ1 la Comitetul Consultativ de %cces pe *ie2e al Comisiei
,uropene.
Q Cre6terea contribu2iei Consiliului de ,(port la coordonarea re2elelor de spri&in pentru
e(portatori, lanivel central 6i regional, utili-5ndu-se 3n acest scop resursele oferite prin programul de
cooperare cu ICC - Deneva #International $rade %enter&"
Q Re-ervarea drepturilor care decurg pentru Rom5nia din Cratatul de %derare @3n special
pentru domeniul agriculturiiA, care poate fi spri&init1 6i prin contribu2ia institu2iei la formularea 6i
definitivarea mandatului de negociere al Comisiei ,uropene 3n cadrul actualei Runde de negociere a
Organi-a2iei Mondiale a Comer2ului.
Q 9rm1rirea desc8iderii de noi pie2e pentru e(porturile rom5ne6ti, at5t prin negocierile
comerciale multilaterale, c5t 6i prin cele privind noi %corduri de Comer2 :iber ale 9,.
Q Instruirea repre-entan2ilor institu2iei din re2eaua e(tern1 pentru semnalarea cu prec1dere
a situa2iilor 3n care e(porturile rom5ne6ti de bunuri 6i servicii sunt discriminate.
C. Mediu! de a,aceri
'-
Q 9tili-are mai bun1 a pie2ei de capital de c1tre autorit12i prin=
. *lasarea prin intermediul 'ursei de +alori 'ucure6ti @'+'A a unor emisiuni de
obliga2iuni de stat?
. +5n-area prin mecanismele '+', prin ofert1 public1, a unor pac8ete de ac2iuni la
companii de2inute de stat din domeniul energetic?
. Oferte suplimentare de ac2iuni ale unor societ12i de&a listate la '+' la care statul de2ine
3nc1 ac2iuni.
Q Ini2ierea proiectelor de acte normative av5nd ca scop consolidarea mediului de afaceri 6i
de-voltarea activit12ilor din domeniul profesiilor liberale.
Q Intensificarea dialogului 6i cre6terea transparen2ei reglement1rilor, prin formali-area
consult1rilorpublice-private 3n sfera managementului reglement1rilor din domeniul mediului de afaceri
6i profesiilorliberale.
5
8ttp=>>HHH.gov.ro>capitolul-##-mediul-de-afaceri-imm-urile
#"
Q Reducerea 6i simplificarea procedurilor administrative cu impact asupra mediului de
afaceri 6i profesiilor liberale, inclusiv prin 3nfiin2area 6i opera2ionali-area unor birouri @g8i6eeA unice,
pentru re-olvarea tuturor problemelor administrative.
Q Implementarea cadrului legal de reglementare a activit12ilor din domeniul profesiilor
liberale, 3n concordan21 cu prevederile europene privind recunoa6terea calific1rii profesionale 6i
serviciile pe pia2a intern1.
Q Colaborarea cu direc2iile de specialitate din cadrul institu2iilor publice centrale pe teme
referitoare laimpactul integr1rii europene asupra mediului de afaceri 6i profesiilor liberale.
D. Pr$tecia c$n.u*at$ru!ui
'/
Q Continuarea procesului de preluare a ac'uis-ului comunitar.
Q )e-voltarea cooper1rii cu mediul de afaceri, ca instrument pentru promovarea 6i
protec2ia intereselorconsumatorilor.
Q )e-voltarea capacit12ii administrative a %0*C.
Q )esf16urarea de ac2iuni de control pentru asigurarea cerin2elor de securitate 6i>sau de
conformitate a produselor 6i serviciilor, precum 6i 3n scopul protec2iei drepturilor 6i intereselor
economice aleconsumatorilor privind furni-area de produse 6i servicii, inclusiv servicii financiare 6i de
interes public.
Q Re-olvarea reclama2iilor consumatorilor, cooperarea cu alte institu2ii ale administra2iei
publice centrale 6i locale 6i, dup1 ca-, cu statele membre sau candidate ale 9niunii ,uropene 3n
reali-area de ac2iuni decontrol, efectuarea sc8imbului rapid de informa2ii privind produsele
periculoase, at5t cu oficiile teritoriale ale %0*C, c5t 6i cu alte institu2ii ale administra2iei publice
centrale 6i locale, cu institu2ii similare din statele membre ale 9niunii ,uropene, prin <istemul
european R%*,E de sc8imb rapid de informa2ii privind produsele periculoase.
Q Reali-area de ac2iuni specifice de control privind regimul metalelor pre2ioase, verificarea
3ndeplinirii condi2iilor 3n ba-a c1rora au fost autori-a2i operatorii economici care desf16oar1 activit12i
cu metalepre2ioase.
Q )e-voltarea instrumentelor de informare 6i educare a consumatorilor.
Q %sigurarea de spri&in 6i consultan21 pentru organi-a2iile neguvernamentale de
consumatori.
CA$I!&(U( I9
'1punerea $r*/le+ei
/
8ttp=>>HHH.gov.ro>capitolul-##-mediul-de-afaceri-imm-urile
!
9na dintre principalele greut12i 3nt5mpinate de 3ntreprinderile mici 6i mi&locii din Rom5nia este
accesul dificil la finan2are, mai ales 3n ca-ul societ12ilor nou 3nfiin2ate 6i al micro3ntreprinderilor.
*ersoanele fi-ice 6i &uridice @micii 3ntreprin-1toriA, care nu au istorie de credit sau nu au bunuri
ce pot constitui garan2ii, nu au acces la sistemul financiar bancar. Creditele solicitate sunt de cele mai
multe ori prea mici pentru b1nci, iar costurile administr1rii 6i monitori-1rii le fac neinteresante pentru
acestea. )e aceea, persoanele fi-ice 6i &uridice @micii 3ntreprin-1toriA sunt nevoite s1 caute surse
alternative de credit, de multe ori cu costuri ridicate, 3n ca-ul 3n care nu au acces la fonduri asigurate
de organi-atii donatoare, la organi-atii nonguvernamentale, cooperative de credit sau uniuni de credit.
Microfinan2area este solu2ia prin care se asigur1 furni-area de 3mprumuturi 6i alte servicii
financiare de ba-1 persoanelor fi-ice 6i &uridice @mici 3ntreprin-1toriA cu acces limitat la sistemul
bancar, 3mprumuturi ce permit acestora s1-6i conduc1 6i s1-6i de-volte activit12ile economice, s1
dob5ndeasc1 active 6i bunuri, respectiv s1-6i solu2ione-e problemele de natur1 imediat1 sau s1 se ac8ite
de obliga2iile sociale. Cermenul de microfinan2are, a6a cum este folosit 3n pre-entul proiect de lege,
include microcreditarea de afaceri, a programelor de de-voltare comunitar1, a programelor sociale,
precum 6i 3mprumuturi acordate persoanelor cu venituri reduse pentru ini2ierea de activit12i aduc1toare
de venituri.
Microfinan2area are 3n Rom5nia un portofoliu de credite de apro(imativ 53,/ milioane 9<) 6i
a acordat apro(imativ #3.8!! 3mprumuturi cu o valoare medie de 3."!! 9<) per 3mprumut, astfel
devenind treptat un pilon important 3n de-voltarea micro3ntreprinderilor.
*otrivit statisticilor, num1rul de persoane fi-ice 6i &uridice ce inten2ionea-1 s1 3mprumute 3n
scopul de-volt1rii de afaceri sume de p5n1 la 5.!!! 9<) 3n mod regulat, este de apro(imativ
##3.!!!, cererea cumulat1 de microcredite estim5ndu-se la un portofoliu de circa 5/5 milioane 9<).
9n cadru clar 6i bine structurat plasea-1 microfinan2area pe un curs rapid de de-voltare, 3n
scopul combaterii s1r1ciei, al cre1rii de locuri de munc1, al educ1rii beneficiarilor 3n domeniul
finan21rii 6i al afacerilor, al de-volt1rii ini2iativei 6i spiritului antreprenorial, al e(tinderii programelor
sociale 6i de de-voltare comunitar1, al de-volt1rii sectorului 3ntreprinderilor mici 6i mi&locii 6i al
cre6terii bun1st1rii sociale.
7n acela6i timp, trebuie s1 se pre3nt5mpine situa2ia 3n care cadrul legal creat din ra2iuni sociale
6i pentru a 3ncura&a microfinan2area poate fi utili-at pentru desf16urarea de activit12i ce nu au nimic 3n
comun cu ra2iunile sociale sau de-voltarea liberei ini2iative, a6a cum este ca-ul mai ales al
3mprumutului de consum, care, prin defini2ie, este acordat persoanelor fi-ice 6i nu 3ntreprin-1torilor ce
au acces limitat la credit 3n sistemul bancar.
CA$I!&(U( 9
#
C*ncepte Si ter+in*l*2ie
)intre principalele caracteristici de personalitate 6i abilit12i care au cel mai mare impact asupra
succesului micilor 3ntreprinderi, fac parte
$
=
#. energia, puterea de a ini2ia afacerea, de a 3nfiin2a 3ntreprinderea 6i a o conduce,
. acestea constituie un resort motiva2ional destul de puternic ce permite
3ntreprin-1torului s1-6i 3nving1 teama de riscul pierderii capitalului investit 6i s1 dep16easc1 perioada
e(trem de dificil1, de munc1 intens1 6i epui-ant1, specific1 3nceputului afacerii. %ceast1 energie se
manifest1 3n unele tr1s1turi specifice de personalitate, cum ar fi vigoarea, spiritul de ini2iativ1, ambi2ia
de a reu6ii, sim2ul responsabilit12ii, tenacitatea, spiritul finali-ator?
3. abilit12i mentale, concreti-ate 3n inteligen21 @coeficientul de inteligen21
superior
;. medieiA, capacitate de anali-1 6i sinte-1, g5ndire creativ1, capacitatea de
conceptuali-are?
5. abilit12i de comunicare, ce constau 3n capacitatea de a transmite mesa&e orale
6i scrise clare, sintetice, u6or de 3n2eles, de a dep16ii barierele comunica2ionale ar1tate mai sus 6i de a
stabilii un climat general de 3n2elegere 3ntre cei care transmit informa2ii 6i cei care le primesc?
/. abilit12i referitoare la rela2iile umane, care se concreti-ea-1 3n capacitatea de a
stabilii 6i men2ine rela2ii interpersonale bune, spirit sociabil, stabilitate comportamental1, tact, tratarea
cu considera2ie a interlocutorilor, empatie @capacitatea de a se pune 3n postura interlocutorului pentru
a-i 3n2elege mai bine percep2iile 6i reac2iileA
8
?
$. capacitatea deci-ional1, care prive6te identificarea mai multor solu2ii pentru
re-olvarea fiec1rei probleme, determinarea alternativelor deci-ionale, alegerea celei mai bune
alternative 6i luarea deci-iei corespun-1toare acesteia. Capacitatea deci-ional1 presupune sprit 8ot1r5t,
consecven21, claritate 3n transmiterea deci-iei, fermitate 3n aplicarea acesteia, consecven21 3n controlul
materiali-1rii ei?
8. cuno6tin2e de specialitate, care pot fi grupate 3n patru domenii indispensabile
3ntreprin-1torului= cuno6tin2e te8nice 3n sfera afacerii alese, care semnific1 st1p5nirea te8nologiei de
ob2inere a produsului sau de prestare a serviciului 3n condi2ii calitative 6i de eficien21 corespun-1toare?
cuno6tin2e manageriale, care condi2ionea-1 capacitatea de 3ndeplinire corespun-1toare a func2iilor
conduc1torului prin folosirea 3n cadrul acestora, cu m1iestrie, a modelelor, te8nicilor, instrumentelor
de lucru cele mai indicate?
". cuno6tin2e de marIeting, care se refer1 la capacitatea de identificare a
$
0icolescu O., KManagementul intreprinderilor mici si mi&lociiL ,ditura ,conomica, 'ucuresti, !!#, pag. $8
8
Constantin <asu, Robert 'ernier ,nciclopedia intreprin-1torului, ,ditura ,conomic1, 'ucure6ti, #""", pag. /8

oportunit12ilor pe care le pre-int1 pia2a pentru ini2ierea unor afaceri, de alegere a celor mai convenabili
furni-ori 6i clien2i, de v5n-are a unui volum c5t mai mare de bunuri sau servicii? cuno6tin2e contabil .
financiare, care privesc sursele 6i modalit12ile de ob2inere a capitalului necesar, stabilirea destina2iilor
acestuia, gestiunea afacerii astfel 3nc5t s1 se asigure ec8ilibru financiar 6i ob2inerea profitului.
%'A&(9A%'A $%&B('M'I # S&(UBII
ID'N!IFICA!'
Ca urmare a problemelor cu care se confrunt1 IMM-urile, s-au e(pus m1suri urgente pentru
accelerarea 3nfiin21rii 6i de-volt1rii acestora 6i anume
"
=
#. %ccesul la spa2ii 6i ec8ipamente neutili-ate de societ12ile cu capital de stat 6i regiile
autonome 3n condi2iile unor c8irii ale c1ror limite minime 6i ma(ime se stabilesc la nivel na2ional pe
ba-1 de motivare economic1 a p1r2ilor implicate.
. M1suri financiar contabile
3!
aA 3mbun1t12irea 6i simplificarea legisla2iei privind profitul impo-abil?
bA revederea normelor fiscale referitoare la consolidarea bilan2urilor contabile ale unit12ilor
economice care de2in participa2ii la capitalul unor agen2i economici ter2i?
cA cre6terea plafonului stabilit pentru pl12ile 3n numerar?
dA scutirea de ta(e vamale la importul de materii prime deficitare?
eA ridicarea plafonului de publicitate la #5-!B din profit.
3. M1suri in domeniul bancar
aA 3nfiin2area unei b1nci speciali-ate a IMM-urilor sau speciali-area, la una din b1ncile
e(istente, a unei sec2iuni pentru IMM-uri care s1 aib1 autonomie financiar1 6i opera2ional1?
bA simplificarea sistemului de garan2ii pentru credite, prin reducerea garan2iilor imobiliare,
cre6terea ponderii sistemului de garantare pe ba-1 de cas8-floH 6i cu produse ac8i-i2ionate din credite
f1r1 condi2ii suplimentare privind vec8imea 3n func2ionare a agentului economic?
cA sporirea posibilit12ilor de acordare de c1tre stat a garan2iilor necesare IMM-urilor, la
solicitarea de credite, prin cre6terea substan2ial1 a sumelor puse la dispo-i2ia Gondului Rom5n de
Darantare a Creditelor?
dA crearea de c1tre b1ncile de stat a unui fond de risc, din comisioane pentru IMM-uri?
eA 3mbun1t12irea mecanismului de acordare a creditelor pentru produc2ie @accesibilitate sporit1,
dob5nd1 bonificat1, posibilitatea garant1rii cu produc2ia reali-at1 6i a ramburs1rii cu sumele ob2inute
din v5n-area acesteiaA?
"
Raluca Glorescu, 7n vederea integr1rii, IMM-urile rom5ne6ti trebuie s1 fac1 un efort comun, 7n = Revista afaceri IMM
3!
Constantin <asu, Robert 'ernier ,nciclopedia intreprin-1torului, ,ditura ,conomic1, 'ucure6ti, #""", pag. $!
3
fA prevederea 3n bugetul de stat, a unei po-i2ii din care s1 se acopere diferen2ele de dob5nd1,
3ntre dob5nda pie2ei 6i cea redus1 pentru sus2inerea anumitor sectoare?
gA diferen2ierea dob5n-ilor percepute la creditele acordate 3n func2ie de activit12ile pentru care
sunt solicitate.
*rin apari2ia :egii nr. #33>#""" republicat1, o bun1 parte din aceste bariere au fost re-olvate
prin crearea unui cadru favorabil 3nfiin21rii 6i de-volt1rii IMM-urilor.
*rin :egea nr. #33>#""" au fost create o serie de facilit12i care au vi-at 3n special=
#A *rocedurile administrative.
A %ccesul la servicii publice 6i la active apar2in5nd societ12ilor comerciale 6i companiilor
na2ionale la care statul este ac2ionar ma&oritar 6i>sau regii autonome.
3A %ccesul prioritar la ac8i-i2iile publice de bunuri materiale, lucr1ri 6i servicii.
;A <ervicii de informare, asistenta, consultanta, cercetare 6i inovare te8nologic1 acordate IMM-
lor.
5A *reg1tirea profesional1 managerial1.
/A *rograme eficiente de de-voltare.
$A Gacilit12i economico-financiare, fiscale 6i bancare acordate.
%ceste 3ntreprinderi pot fi 3nfiin2ate 3n orice domeniu de activitate, 3n general servicii,
construc2ii generale, comer2 cu am1nuntul sau ridicata. 7n servicii ele ofer1 servicii speciali-ate cu un
pronun2at caracter te8nic @e(emplu= saloane de coafur1 6i cosmetic1, atelier de repara2ii a
3nc1l21mintelor, sp1l1torii etc.A. %ceste servicii pot fi oferite at5t consumatorilor individuali c5t 6i
3ntreprinderilor
3#
.
7n comer2ul cu am1nuntul IMM-urile ofer1 m1rfuri spre v5n-are direct consumatorilor 6i ele se
pot clasifica 3n= lan2uri de maga-ine sau unit12i independente.
3
7n comer2ul cu ridicata sunt de regul1 intermediari 3ntre produc2ie 6i comer2ul cu am1nuntul. )e
regul1 3n construc2ii 6i industria prelucr1toare e(ist1 pu2ine IMM-uri datorit1 costurilor ridicate 6i
datorit1 ciclurilor de produc2ie relativ lungi.
7ncep5nd din #""!, Duvernul rom5n, beneficiind de %sisten21 din partea 9, 6i a altor donori 6i
institu2ii financiare, a pus 3n practic1 a serie de m1suri menite s1 accelere-e cre6terea sectorului IMM.
%ceste m1suri au condus la re-ultate semnificative. 7n anul !! aportul sectorului IMM la *I' a
crescut la /!B, ponderea IMM 3n totalul for2ei de munc1 anga&ate a a&uns la 5!,5B, iar valoarea
e(porturilor la ;,;B din total.
3#
Raluca Glorescu, 7n vederea integr1rii, IMM-urile rom5ne6ti trebuie s1 fac1 un efort comun, 7n = Revista afaceri IMM
3
n vederea integrrii, IMM-urile romneti trebuie s fac un efort comun ( Raluca Glorescu, 7n = Revista afaceri IMM,
;
Cotu6i, de-voltarea sectorului IMM repre-int1 3nc1 o provocare pentru Rom5nia. Recent
%0IMMC a elaborat o strategie care vi-ea-1 consolidarea sectorului 6i preg1tirea IMM pentru
competi2ia pe pia2a unic1
33
.
,(ista o nevoie acut1 de instruire 3n domeniul antreprenorial, de mecanisme care s1 poat1
evalua mai eficient implementarea programelor 6i proiectelor pentru IMM, iar dimensiunile regionale
ale strategiei IMM trebuie de-voltate 3n continuare. Resursele limitate 6i instabilitatea legislativ1
continu1 s1 provoace dificult12i IMM-urilor 3n elaborarea planurilor de afaceri. %cest lucru constituie o
piedic1 3n calea capacit12ii IMM-urilor de a se de-volta pe o pia21 restr5ns1, de e(emplu= activit12ile
industriale>afacerile cu valoare ad1ugat1 mare. )e-voltarea IMM-urilor este 3nc1 concentrat1 3n
sectorul comer2ului cu am1nuntul 6i serviciilor 6i doar 3n mic1 m1sur1 3n sectorul productiv.
7mbucur1tor este faptul c1 spiritul antreprenorial se manifest1 3n r5ndul tinerilor care v1d 3n
dificult12ile unei economii de pia21, oportunit12i de succes.
ANA(IAA
%'AU(!A!'(&%
C8iar 6i 3n fa2a acestor provoc1ri, sectorul IMM din Rom5nia a demonstrat de&a e(isten2a unor
progrese 6i avanta&e, cum ar fi =
activit12ile productive din sectorul IMM au 3nregistrat u6oare cre6teri.
%cestea constituie c8iar esen2a cre6terii economice 6i a progresului. 7n momentul anga&1rii 3n
activit12i de produc2ie, 3ntreprin-1torul &oac1 un dublu rol. *rimul se refer1 la descoperirea de surse de
profit nee(ploatate anterior care s1 3mping1 produc2ia dintr-o po-i2ie ineficient1 din punct de vedere
economic @6i te8nicA, 3ntr-o po-i2ie eficient1 din punct de vedere economic @6i te8nicA. %l doilea rol se
refer1 la inova2ii, 2in5nd cont de faptul c1 re-ultatele inova2iei se concreti-ea-1 3ntr-o utili-are mai
eficient1 a resurselor, 3mping5nd astfel frontiera posibilit12ilor de produc2ie @G**A. %ceast1 deplasare
repre-int1 esen2a cre6terii economice, o cre6tere real1 a produc2iei datorate cre6terii reale a
productivit12ii. *e scurt, un antreprenoriat productiv cuprinde acele activit12i de pe urma c1rora
beneficia-1 at5t antreprenorul, c5t 6i societatea per ansamblu, antreprenorul ob2in5nd beneficii pentru
sine 3n timp ce beneficia-1 6i al2ii.
)omeniul de succes 3n de-voltarea IMM-urilor a fost sectorul te8nologiei
informa2iei 6i comunica2iilor @CICA unde au fost create sute de locuri de munc1 prin apari2ia
furni-orilor de servicii Internet 6i a investi2iilor marilor firme de softHare cum sunt= Microsoft, Oracle.
,forturile sus2inute ale Ministerului Comunica2iilor 6i Ce8nologiei Informa2iei, spri&inite de asocia2iile
33
Constantin <asu, Robert 'ernier ,nciclopedia intreprin-1torului, ,ditura ,conomic1, 'ucure6ti, #""", pag. 8/
5
profesionale din domeniul CCI, au condus la crearea unui cadru legislativ propice de-volt1rii
sectorului 3n continuare.
7n pofida faptului c1 impactul general al integr1rii va fi benefic pentru economie
3n ansamblu, acesta va fi probabil distribuit inegal 6i unele categorii @de e(. 3ntreprinderi mari aflate 3n
proprietatea statului, organi-a2ii industriale care lucrea-1 3n pierdereA vor beneficia mai mult dec5t
altele, cum ar fi IMM-urile din sectoarele productive.
Re-ultatele vor fi po-itive numai dac1 procesul integr1rii va fi condus de
asemenea manier1 3nc5t s1 2in1 cont de nevoile diverselor categorii supuse presiunilor. )esc8iderea
pie2elor va provoca noi presiuni asupra 3ntreprinderilor, mai ales 3n sectoarele industriale tradi2ionale,
iar IMM-urile vor fi e(puse, cu prec1dere, la numeroase sc8imb1ri ale mediului de afaceri provocate
de restructurarea economic1 6i preg1tirile pentru aderare. )e aceea, ele vor fi nevoite s1 fac1 eforturi
de adaptare la sc8imb1rile structurale.
Rom5nia are 3nc1 unul dintre cele mai sc1-ute niveluri din regiune 3n ceea ce
prive6te venitul pe cap de locuitor 6i, de aceea, trebuie s1 accelere-e cre6terea economic1 6i s1-6i
sporeasc1 eforturile de stabili-are 3n scopul a6e-1rii economiei pe drumul unei convergen2e durabile.
C&NC(UAII
a. Industria rom5neasc1 operea-1 de&a 3ntr-un mediu desc8is 6i competi2ional.
%cest fapt permite abordarea pie2ei interne ca un prim pas prin care 3ntreprin-1torii pot deveni
mai competitivi 6i mai Sinterna2ionaliL, p5n1 3n momentul integr1rii 3n 9,. ,(ist1 o serie de m1suri
care pot facilita men2inerea competitivit12ii IMM pentru a opera 3n continuare pe pia2a auto8ton1 mai
concuren2ial1 6i din ce 3n ce mai important1, de6i negli&at1 uneori 3n mod nerealist. 7ntreprinderile
rom5ne6ti trebuie s1 reu6easc1 pe pia2a intern1 6i, 3n acela6i timp, s1 se oriente-e c1tre pie2e
interna2ionale.
b. ,ste foarte important s1 se cultive, s1 se consolide-e 6i s1 se men2in1 un mediu de afaceri
favorabil, la care industria va trebui s1 se adapte-e 3n mod constant 6i sus2inut. 7n acest sens, firmele
rom5ne6ti vor trebui s1 implemente-e modific1ri structurale radicale, acest lucru 3nsemn5nd 3ntre altele
reorientarea resurselor de&a puse la dispo-i2ie de 9, sub-forma fondurilor de pre-aderare. )e
asemenea, este necesar s1 se produc1 orientarea resurselor c1tre afaceri mai productive, mai viabile 6i
mai transparente, ca r1spuns la semnalele pie2ei, astfel 3nc5t s1 fie posibil1 atingerea unui nivel de trai
mai bun.
O orientare progresiv1 a resurselor c1tre cerere va sta la ba-a modific1rilor structurale, din
cau-1 c1=
/
i. o economie de pia21 are nevoie ca principala ini2iativ1 6i responsabilitatea pentru modific1rile
structurale s1 vin1 de partea operatorilor economici. )eci, autorit12ile publice pot lua m1suri pentru a
spri&ini 6i a accelera procesul, 3ns1 nu se pot substitui deci-iilor individuale, acestea fiind luate numai
de c1tre operatori.
ii. leg1tura 3ntre risc 6i responsabilitate 3n ceea ce prive6te deci-iile de afaceri trebuie s1 e(iste
3n mod e(clusiv la nivelul firmelor 6i un astfel de scenariu este posibil numai 3ntr-un mediu favorabil
de-volt1rii industriale. %cest obiectiv nu este u6or de atins. Crearea unui mediu de afaceri favorabil
implic1 evitarea reglement1rilor care nu sunt necesare iar, 3n ca-ul unor reglement1ri legate de alte
politici din domeniu, acestea trebuie s1 fie re-onabile 6i la obiect.
iii. este necesar1 men2inerea unei abord1ri desc8ise a pie2elor pentru c1 alocarea optim1 a
resurselor necesit1 men2inerea pie2elor desc8ise, at5t 3n1untrul, c5t 6i 3n afara Rom5niei. G1r1 pie2e
desc8ise, beneficiile competi2iei 6i speciali-1rii nu pot fi ob2inute. Co2i partenerii trebuie s1 participe 3n
mod egal la proces, pe ba-a 3n2elegerii 6i implement1rii comune a reglement1rilor, care garantea-1
func2ionarea corect1 a industriei 6i comer2ului.
BIB(I&G%AFI'
$
#. :egea 3;/>!!; - privind stimularea infiin2arii si de-volt1rii IMM, *ublicat1 in Monitorul
Oficial nr. /8# din " iulie !!;
. Raluca Glorescu, 7n vederea integr1rii, IMM-urile rom5ne6ti trebuie s1 fac1 un efort comun,
7n = Revista afaceri IMM.
3. D. Marc8is, Impactul e(tinderii 9niunii ,uropene asupra strategiiilor 6i politicilor regionale,
,d. )idactic1 6i *edagogic1, 'ucure6ti, !!"
;. Marc8is Dabriela, %nali-a fondurilor europene pre si post aderare 3n Rom5nia, editura=
)idactic1 si *edagogic1, 'ucuresti, !!".
;. Constantin <asu, Robert 'ernier ,nciclopedia intreprin-1torului, ,ditura ,conomic1,
'ucure6ti, #"""
5. C0I*MM coord. 0icolescu O.,Isaic-Maniu %., - Carta %lba a IMM-urilor din Romania
!!;L, ,ditura Olimp, 'ucuresti,!!;
/. 0icolescu O., KManagementul intreprinderilor mici si mi&lociiL ,ditura ,conomica,
'ucuresti, !!#
$. Isaic-Maniu %., K<tatistica pentru Managementul afacerilorL, ,ditura ,conomica, 'ucuresti,
#"""
8