 Copyright www.ReferateOnline.

com Cel mai complet site cu referate

REVOLUŢIA INFORMAŢIONALĂ. O ABORDARE
ECONOMICĂ

Voi începe această lucrare care este de fapt un scurt rezumat al

lucrării mele de diplomă cu câteva întrebări pentru dumneavoastră.
Speranţa mea este că întrebările sunt retorice:
• aţi auzit de Microsoft Corporation?
• ştiţi ce este fibra optică?
• cunoaşteţi termenul "modem"?
• aţi lucrat vreodată pe computer?
De ce pun aceste întrebări? Pentru a vă introduce în mediul pe
care doresc să îl prezint în continuare, un mediu care ne
înconjoară şi în care, vrem sau nu vrem, va trebui să învăţăm să
trăim. Este vorba de mediul creat de cea mai nouă şi cea mai
importantă revoluţie din punct de vedere al progresului omenirii:
revoluţia informaţională.
Preşedintele corporaţiei Netscape Communications, James
Barksdale, afirma că industria IT (tehnologiilor informaţionale) a
creat mai multă bunăstare, confort şi profit în ultimii 30 de ani
decât toate celelalte industrii ale lumii de când există conceptul
de business. Ştiinţa, ingineria şi tehnologia informaţională au fost
recunoscute ca importante pentru creşterea economică şi
îmbunătăţirea calităţii vieţii în general. Globalizarea are acum
toate uneltele pentru a se autoregla eficient.
Tehnologia informaţională este prima tehnologie care se hrăneşte
pe ea însăşi – de aceea se dezvoltă atât de repede. Presa de
tipărit nu a produs direct o mai bună presă de tipărit. Telefonul
nu a produs direct un telefon mai bun. Însă fiecare nouă
generaţie de microprocesoare ajută în mod direct la designul şi
dezvoltarea unei noi generaţii de procesoare mai bune.
Telegraful, telefonul, radioul şi televiziunea au servit toate
transmiterii informaţiei însă acum computerul cu ajutorul
Internetului le include pe toate şi chiar mai mult.
Aplicarea noilor tehnologii informaţionale a însemnat că industria
poate produce mai mult cu mai puţine resurse, mai puţină
energie şi mai puţină muncă. Plasticul înlocuieşte metalul, fibra
optică înlocuieşte firele de cupru iar microprocesoarele sunt făcute
din nisip. De fapt tehnologia informatică este compusă aproape
integral din capital intelectual, materia primă reprezentând doar
 1% iar munca necalificată 5%.
Un element ce umbreşte însă avantajele tehnologiei
informaţionale este discrepanţa ce o creează aceasta între ţările
bogate şi cele sărace, ţările care "ştiu" şi ţările care "nu ştiu".
Evident este vorba de nivelul mediu de educaţie existent în
aceste ţări. Se ştie că cincimea superioară a populaţiei posedă,
controlează şi consumă patru cincimi din avuţia şi resursele
planetei şi este singura deţinătoare a tehnologiilor
informaţionale.
În acest sens, în sesiunea anuală din 1997 Clubul de la Roma a
dedicat o parte semnificativă temei "Societatea Globală a
Informaţiei. Cum transformă societatea noile media". Toate
statele lumii, atât cele în curs de dezvoltare cât şi cele activ
susţinătoare ale globalizării sunt de acord asupra unui element
esenţial în societatea modernă: educaţia. Cu alte cuvinte, acum
când ţările sărace încă se mai luptă cu analfabetismul
(aproximativ o şesime din populaţia globului este analfabetă),
ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu un nou gen de
analfabetism introdus indirect de continuul progres al ţărilor
industrializate... analfabetismul informaţional.
Care este subiectul revoluţiei informaţionale? Evident,
informaţia. Informaţia nu necesită prea multe resurse materiale;
ea poate înlocui pământ, muncă şi capital; e uşor transportabilă;
e transparentă; e împărtăşită şi nu schimbată iar pe măsură ce
este acumulată nevoia şi uneori dependenţa de ea creşte
exponenţial.
Un argument în favoarea celor spuse îl constituie evoluţia
computerelor şi a Internetului. Computerele au avut cele mai
rapide câştiguri de performanţă din istorie. Dacă am face o
comparaţie cu dezvoltarea automobilului, dacă aceasta ar fi avut
acelaşi ritm cu cel a computerelor, un automobil acum ar trebui
să coste $2 şi să circule cu 24.000 Km pe oră.

Primul Ultimul
Frecvenţă microprocesor 4,77 MHz 1000 MHz
Memorie 128 KB 2 GB = 1.024.000 KB
Hard Disk - 36 GB
Floppy Disk 180 KB 288 MB = 288.000 KB
Suporturi auxiliare de date banda magnetica – 1,2 MB DVD* – 17 GB
Video (culori / rezoluţie) 2/320x240 pixeli 16 mil./1920x1440 pixeli
* DVD = Digital Video Disk
În ultimii 20 ani reţeaua globală şi-a mărit capacitatea de a
transfera informaţii de peste 1.000.000 ori. Un laptop de $2000 e
acum mult mai puternic decât un computer masiv ce costa
$1.000.000 la mijlocul anilor '70. În 1975 existau 50.000
computere în întreaga lume, acum sunt peste 400 milioane. În
1980 cablul transatlantic transmitea simultan 138 conversaţii în
sistem analog, acum fibra optică poate transporta 1,5 milioane
conversaţii în sistem digital, la o calitate mult superioară.
Numărul conturilor de e-mail a crescut doar în 1999 cu 83 de
procente, rată care dacă se păstrează va duce numărul acestora
peste numărul de linii telefonice în doar 3 ani. Un studiu al unei
companii publice de telecomunicaţii din Statele Unite evidenţia
faptul că ce a luat industriei de telefonie 125 de ani să realizeze,
e-mailul a realizat în doar 20 de ani. Costurile reduse de
funcţionare tind să înlocuiască tot mai mult serviciile normale de
mesagerie cu cele ale e-mail-ului. Ziarele, facturile, cecurile, toate
vor fi primite prin e-mail.
Un lucru însă ce ar putea să neliniştească este ignoranţa. Un alt
studiu al unei companii canadiene arată că din cele două Americi,
Europa, Asia şi Australia cel mai mare număr de adulţi ce nu sunt
interesaţi să folosească Internetul sub nici o formă se află în
Europa de Est şi în Balcani. Motivele variază de la lipsă de interes,
lipsă de cunoştinţe în domeniu, lipsă de timp sau chiar
consideră inutil acest lucru!
Cu toate acestea industria de software este un domeniu strategic a cărui
dezvoltare se poate realiza cu investiţii minime care generează
un profit maxim într-un termen foarte scurt. Principala investiţie
despre care se poate vorbi aici este cea in forţa de muncă, iar
România stă destul de bine la acest capitol: 116.000
programatori faţă de 63.000 în Ungaria, 47.000 în Cehia, 24.000
în Bulgaria. Pe lângă acestea România a devenit a doua ţară în
Europa şi a patra din lume care permite transmiterea datelor de pe
Internet prin televiziunea prin cablu.
Potenţialul României este după cum se vede foarte mare dar nu
este exploatat iar 10% din proaspeţii absolvenţi români capabili
de a face o schimbare pleacă în străinătate.
Preşedintele actual al României, dl. Emil Constantinescu, în alocuţiunea sa de
la clubul Commonwealth din Silicon Valley - California din 20 Iulie 1998 spunea:
"Care poate fi, în cazul României, tipul de societate a viitorului? La această
întrebare nu există decât un singur răspuns. Societatea Informaţională,
societatea în care informaţia este materie primă, societate informaţională
pentru care toate resursele, în special cele educaţionale, trebuie mobilizate... În
fiecare an România trimite patru reprezentanţi la Olimpiada Internaţională
de Tehnologie Informaţională. În ultimii cinci ani, toţi patru au obţinut
medalii de aur sau argint. Anul trecut, în Argentina, la Olimpiada de
Matematică , şase tineri români pregătiţi în licee româneşti au obţinut
două medalii de aur, trei de argint şi una de bronz. Peste zece mii de tineri români
sunt acum în Statele Unite la masterate, îndeosebi în domeniile
susmenţionate..."
Economia globală se îndreaptă spre o societate a inovaţiei şi a
cunoaşterii, cu un potenţial enorm de creştere. Pentru aceasta
este însă necesar un număr considerabil de oameni educaţi în
materie de tehnologii ale informaţiei care să se adapteze rapid
ritmului de dezvoltare al societăţii.
Inovaţia şi cunoaşterea devin factori decisivi în determinarea
capacităţii Europei de a fi competitivă şi de a combate şomajul.
Investiţia în resurse umane este vitală pentru succesul economic
şi stabilitatea socială. Abordarea acestor schimbări într-un mod
raţional este crucială la acest început de mileniu.
Uniunea Europeană a început ofensiva în direcţia "societăţii
informaţionale" în urma "Raportului Bangemann" care statua: "Ţările care vor
intra primele în societatea informaţională vor obţine cele mai mari avantaje. Ele
vor stabili agenda pentru cei ce vor urma. Pe de altă parte, ţările care vor
temporiza sau vor adapta soluţii parţiale vor cunoaşte - în mai puţin de un
deceniu - un declin dezastruos în privinţa investiţiilor şi a numărului
locurilor de muncă".
În 2002 Europa va duce lipsă de 1,6 milioane de specialişti în
tehnologia comunicaţiei şi a informaţiei şi este în urma SUA în ceea
ce priveşte educaţia electronică. Statele Unite şi-au propus ca din
2004 să existe în fiecare sală de clasă o legătură la Internet. Este
chiar una din temele campaniei prezidenţiale.
Europa trebuie să grăbească intrarea şcolilor sale în era digitală.
În acest scop este foarte importantă echiparea şcolilor cu
computere multimedia, pregătirea profesorilor în tehnologiile
digitale, dezvoltarea serviciilor Europene de software educaţional.
Majoritatea resurselor umane necesare în realizarea acestui
deziderat vor fi naţionale însă vor fi susţinute de specialiştii Uniunii
Europene prin programe corespunzătoare.

Ţintele sunt:
• până la sfârşitul lui 2001: toate şcolile vor avea
acces la Internet şi resurse multimedia,
 incluzând resurse educaţionale şi de informaţii
accesabile prin Internet – toate accesibile atât
elevilor cât şi profesorilor; toţi copiii vor avea
acces la resurse multimedia şi Internet în locuri
publice
• până la sfârşitul lui 2002: toţi profesorii vor şti
să utilizeze Internet-ul şi resursele multimedia;
toţi elevii vor avea acces rapid la Internet şi la
resursele acestuia în sălile de clasă
• până la sfârşitul lui 2003: toţi elevii vor fi
capabili să utilizeze resursele multimedia şi Internet când
termină şcoala
Pe 8 Decembrie 1999 Uniunea Europeană a lansat un proiect
intitulat "eEurope An Information Society for All". Acest proiect are 10 arii
prioritare printre care:
• Tineretul european în era digitală: introducerea uneltelor
multimedia şi Internet în şcoli şi adaptarea sistemului educaţional
erei digitale
• Acces mai ieftin la Internet: creşterea concurenţei pentru a reduce
preţurile şi a îmbunătăţi variantele de alegere ale consumatorilor
• Accelerarea comerţului electronic: grăbirea implementării
cadrului legal corespunzător şi extinderea folosirii acestui gen de
comerţ
• Acces Internet rapid pentru cercetători şi studenţi: asigurarea
legăturilor Internet de mare viteză pentru a facilita cercetarea şi
învăţarea cooperativă
• Card-uri electronice: facilitarea introducerii în masă a cărţilor de credit
• Guverne online: asigurarea accesului populaţiei la informaţii
referitoare la guvern şi la procedurile în curs
Programul european Minerva este responsabil de promovarea noilor tehnologii
ale informaţiei şi de iniţiativa e-Learning . Alte iniţiative europene
orientate în această direcţie includ: Netd@ys Europe, European
Schoolnet (EUNET), Hello Europe - A youth guide to Europe and the
European Union, Transcultural Education and Training for Language
Learning (Tel*Lingua), Socrates, Leonardo da Vinci, Youth for Europe,
TEMPUS, CEDEFOP, Eurodesk Online, EURIDYCE.
Aceste programe europene se bazează de asemenea şi pe libera
circulaţie transfrontieră a informaţiei. Principiile de bază ale circulaţiei
transfrontieră a informaţiei rezidă în: a) aplicarea consecventă a strădaniilor
de a asigura libertatea informaţiei, de a încuraja accesul la date şi a
împiedica crearea de bariere nejustificate în calea acestui acces; b) luarea
 măsurilor necesare pentru promovarea schimbului lesnicios de informaţii, într-o
viziune comună de abordare şi tratare a problemelor de circulaţie
transfrontieră; c) constituirea instrumentelor juridice care să dea posibilitatea,
să asigure şi să apere realizările menţionate anterior, printr-un regim normativ,
clar, echilibrat, realist si eficace.
Care ar fi aplicaţiile tehnologiei informaţionale? Voi prezenta doar pe cea
care are cele mai impresionante perspective: comerţul electronic. Alte
aplicaţii prezentate mai amănunţit din domenii ca industrie, comerţ,
sistem financiar-bancar, transporturi, agricultură, apărare şi securitate
naţională, turism, sănătate, protecţia mediului, educaţie,
cercetare şi cultură veţi putea găsi în lucrarea mea de diplomă ce
va fi disponibilă la biblioteca facultăţii din septembrie, după
susţinerea examenelor de licenţă.
Ce este comerţul electronic? Există două tipuri de comerţ electronic:
business-to-business şi business-to-consumer. Comerţul
electronic business-to-business se referă la cel efectuat între
două firme utilizând reţeaua globală de transmitere a
informaţiilor. În Europa acesta a fost în 1999 de 17 miliarde euro iar in USA
se prevede ca în 2003 acesta să atingă fabuloasa cifră de 7000
(şapte mii) miliarde dolari. Comerţul electronic business-to-consumer este
cel mai des folosit însă încă nu a depăşit în volum pe cel
business-to-business. El constă în magazine sau cataloage virtuale din
care cumpărătorul aflat chiar şi în celălalt capăt al lumii poate alege
anumite produse care apoi îi sunt trimise prin poştă acasă. Plata se
face prin cărţi de credit.
Cât de sigur este comerţul electronic? Una din cele mai mari
bariere în calea dezvoltării comerţului electronic este îngrijorarea
pentru securitatea transmiterii datelor prin Internet. Şi aceasta nu
este nefondată. Centrul Naţional de Fraudă pe Calculator din SUA comunica
acum patru ani următoarele procente din totalul de fraudă electronică:
- furt de bani 45%
- furt de date sau programe 16%
- distrugerea bazelor de date 15%
- alterări de date 12%
- furt de idei şi patente 10%
- alte fraude electronice 2%
iar valoarea medie a unei fraude se ridica la $56.166. Totalul fraudelor electronice din
1995 în SUA a fost cifrat la 5 miliarde de dolari. Şi acestea au fost doar cele declarate. E
important de notat faptul ca nu toate fraudele electronice sunt declarate de păgubit
deoarece ar putea afecta negativ imaginea acestuia din punctul de vedere al securităţii
datelor.
 Referitor la capitolele "distrugerea bazelor de date" şi "alterări de date",
ultimul astfel de dezastru s-a produs chiar acum câteva zile şi anume un virus
pe numele "I love you" ale cărui pagube imediate au fost evaluate la
aproximativ 5 miliarde de dolari. Partea interesantă este că nimeni nu
a câştigat de pe urma acestei pagube însă ea a atras atenţia asupra
vulnerabilităţii sistemelor conectate la Internet şi a amplificat responsabilitatea
dezvoltatorilor de soluţii de securitate electronică.
Totuşi avantajele comerţului electronic sunt incontestabile: reducerea
sau chiar eliminarea barierelor geografice, economisirea timpului, oferta imensă
accesibilă rapid şi fără efort de deplasare fizică.
Ce ne rezervă viitorul? Unii spun că putem doar specula. Atunci să
speculăm!
• va trebui să învăţăm să folosim tehnologia
informaţională?
• va trebui să ne perfecţionăm pe toată durata
vieţii, altfel vom fi depăşiţi de cei ce vin din
urmă?
• vom gândi mai mult decât vom face?
• vom lucra de acasă în loc să mergem la serviciu?
Continuaţi dumneavoastră lista speculaţiilor...
AndréMalraux spunea despre secolul XXI că va fi un secol
spiritual sa nu va fi deloc. Parafrazându-l am putea spune că
secolul XXI va fi un secol informaţional sau nu va fi deloc.
Copyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate