Retragerea aureliana, dupa 271, a constituit un element major cu consecinte deosebite de ordin politic, demografic, economic, social si administrativ,

insa fara sa insemne incetarea vietii

daco-romane pe acest teritoriu. Activitatea economica se restrange, se produc mari schimbari in plan demografic, se revine incet la economia naturala, viata se ruralizeaza. Dupa parasirea
zonei, castrul incepe sa cada in ruina.Dupa secolul al V-lea, teritoriul Potaissei va fi traversat de popoare migratoare, care vor fi asimilate de populatia daco-romana ramasa. De fapt, atacurile
din partea popoarelor migratoare par sa fie consemnate dupa secolul IV. S-au descoperit, in urma cercetarilor arheologice doua morminte apartinand cultului populatiilor barbare: unul
sarmato-alan si, foarte recent, altul in care a fost inmormantata o printesa germanica (gepida sau ostrogota).Dupa parasirea Daciei de catre romani, provincia nu a mai putut sa se inchege intr-
un stat puternic. Potaissa a intrat, alaturi de alte localitati, pe rand, sub jurisdictia popoarelor navalitoare, care au stapanit Transilvania. De la retragerea romanilor, pana la sfarsitul veacului al
XII-lea, pe teritoriul Daciei s-a format o structura daco-romana. De fapt, inca din secolul al IX-lea au aparut primele formatiuni cu caracter statal numite cnezate si voievodate, conduse de cneji
si voievozi, ajutati de sfatul batranilor. Legenda spune ca aici domnea un voievod numit Turda, el numindu-se voievodul Salinelor. Exista scrieri care ne amintesc de o legenda potrivit careia
numele Turda ar proveni de la un anume Thorda, fiul lui Gyor, capul unei familii recompensata pentru merite deosebite si careia i s-a dat in proprietate o mare bucata de pamant in aceasta
asezare.
Romanizarea reprezinta un proces istoric complex prin care civilizatia romana patrunde in toate compartimentele vietii unei provincii incat duce la inlocuirea limbii populatiei supuse cu limba
latina. Factorii romanizarii au fost administratia, armata, veteranii, colonistii, urbanizarea, religia, dreptul si invatamantul in limba latina. Impactul asupra autohtonilor, al acestor factori, a fost
asimilarea, in mod constient, a civilizatiei romane. In anul 271, imparatul Aurelianus retrage administratia si armata din Dacia. Cea mai mare parte a populatiei romanizate ramane la nord de
Dunare. Avem dovezi ale continuitatii populatiei daco-romane la nord de Dunare. Asezari daco-romane nord-dunarene cunosc o locuire neintrerupta. Vechi centre urbane sunt: Sucidava,
Dierna, Sarmizegetusa, Napoca, Porolissum. Insa o parte a locuitorilor vechilor orase se retrag spre tinuturile rurale din cauza migratorilor si intemeiaza noi asezari. Dupa retragerea aureliana
este refacuta unitatea dacica din stanga Dunarii de Jos. Desfiintarea frontierei romane de pe linia Carpatilor a permis circulatia nestingherita pe ambele versante: dacii liberi patrund in
interiorul arcului carpatic; daco-romanii trec la E. si S. de Carpati. Refacerea unitatii dacice a amplificat procesul de romanizare. Practicarea neintrerupta a unor activitati specifice unei vieti
sedentare, incompatibile cu nomadismul: agricultura, mestesugurile, exploatarea minereurilor si comertul. Mentinerea legaturilor cu Imperiul Roman, dupa 271. In timpul imparatilor
Diocletian, Constantin cel Mare si Iustinian s-a realizat o adevarata ,,stapanire romana la Nord de Dunare. Raspandirea crestinismului in limba latina la N. Dunarii demonstreaza romanizarea
ireversibila a dacilor si continuitatea daco-romanilor. Din limba latina provin si termenii de baza ai religiei crestine: biserica Basilica; Dumnezeu Domine Deus; Duminica Dies / Dominica;
inger angelus. Asadar romanitatea din sudul si nordul Dunarii se consolideaza in sec. IV-VI. Autohtonii se integreaza definitiv si deplin romanitatii orientale
Razboiul din anii 101-102 - Dupa trei ani de pregatiri, Traian paraaseste n martie 101 Roma. Grosul armatei trece Dunarea pe la Viminacium (n Serbia), pe pod dublu de vase. Restul armatei a
trecut fluviul pe la Dierna. Jonctiunea celor doua coloane s-a facut la Tibiscum de unde s-au ndreptat spre Sarmizegetusa. - Decebal i ataca pe romani la Tapae. Se da o mare batalie n urma
careia dacii, desi nfrnti, se retrag n ordine. - Legiunile romane ajung la sistemul de ffortificatii din zona Muntiilor Orastiei. Venirea iernii si luptele purtate pna atunci l conving pe Traian sa
ntrerupa campania. - Decebal mpreuna cu aliatii sai (bastaarnii si roxolanii) ataca garnizoanele romane din sudul Dunarii. Scopul sau era de a-i determina pe romani sa paraseasca Banatul.
Planul lui Decebal nu reuseste pentru ca Traian vine doar cu o parte din legiuni. si i invinge pe daci. O lupta importanta s-a dat la Adamclisi. (sudul Dobrogei). n amintirea acestei victorii,
Traian va ridica aici, n 109, monumentul Tropeaum Traiani.- n primavara anului 102 romanii reiau luptele n Dacia. nainteaza spre Sarmizegetusa. Dupa un greu asediu, este cucerita cetatea
de la Costesti si probabil cetatea de la Caplna. Decebal cere pace, iar Traian accepta.
Razboiul din anii 105-106 - ntre anii 102-105 att Decebal ct si Traian fac pregatiri intense pentru reluarea luptelor. Traian construieste cu ajutorul lui Apollodor din Damasc podul de piatra de
peste Dunare, de la Drobeta. Decebal si reface armata si cetatile, in timp ce creeaza noi aliante, mpotriva romanilor, cu neamurile vecine.- n iunie 105 Traian paraseste din nou Roma. Trece
Dunarea pe podul de la Drobeta. Atacul principal este ndreptat mpotriva Sarmizegetusei. Armata romana a naintat pe mai multe coloane: prin Banat (pe la Tapae), prin Oltenia (pe valea
Oltului si valea Jiului), prin Muntenia. - Sunt distruse cetatile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie. Sarmizegetusa este cucerita n urma unui lung asediu. - Decebal se retrage n Carpatii
Orienttali, dar este urmarit de cavaleria romana. nainte de a fi prins si ia singur viata. - Pna n vara anului 106 sunt nfrnnte si ultimele rezistente ale dacilor. O diploma militara din 11 august
106, descoperita la Porolissum, mentioneaza Dacia ca provincie romana.