Hayek, Friedrich. 1973. Law, Legislation and Liberty, Vol. 1 Rules and Order.

Chicago:
University of Chicago Press. (pp. 35-54).

CARE ESTE PROBLEMA FUNDAMENTALA PE CARE SI-O PUNE HAYEK?

(, 45)
Cum se explica ordinea sociala?
Raspuns: In primul rand prin faptul ca indivizii se ajusteaza unii la altii. Abia in al doilea rand
prin comenzi deliberate ale autoritatii.
CE ESTE ORDINEA?
(, 36)
Avem de-a face cu o ordine cand elementele sunt aranjate astfel incat sa ne putem forma
asteptari.
By order we shall thoughout describe a state of affairs in which a multiplicity of elements of
various kinds are so related to each other that we may learn from our acquaintance with some
spatial or temporal part of the whole to form correct expectations concerning the rest, or at least
expectations which have a good chance of proving correct.
CUM DE EXISTA ORDINE?
Sunt doua raspunsuri posibile:
A: cineva a aranjat elementele in mod ordonat.
B: elementele s-au asezat singure.
In primul caz avem de-a face cu o ordine deliberata.
In al doilea cu o ordine neproiectata (spontana).
CARE ESTE DIFERENTA
NEPROIECTATA?

DINTRE

ORDINEA

PROIECTATA

SI

ORDINEA

Ordinea proiectata este exogena, cea neproiectata este endogena.

Prima are loc datorita unor forte de tipul comanda si supunere, a doua are loc datorita unor forte
de adaptare la mediu.

In primul tip de ordine regularitatile sunt explicate pe baza unui scop initial. In al doilea tip de
ordine nu. In al doilea ori nu este vorba deloc de scopuri, ori, cel mult, daca elementele care
formeaza o ordine sunt oameni, atunci scopurile sunt diverse, uneori divergente.

Prima ordine se mentine pentru ca asa vrea creatorul. A doua se mentine pentru ca date fiind
pozitiile celorlalti, fiecare element se comporta in asa fel incat sa isi mareasca lui/ei sansele de
supravietuire.
In prima este vorba de un aranjament deliberat al fiecarui element. In al doilea fiecare element se
adapteaza in functie de celelalte.
In prima, pentru a aranja lucrurile intr-un mod deliberat regulile de aranjare trebuie sa fie
intelese, formulate, comunicate. In al doilea tip de ordine regulile urmate pot sa nu fie intelese de
nimeni, pot fi greu articulabile. Oamenii urmeaza reguli fara sa stie sa le articuleze.
Prima presupune o minte mai complexa decat ordinea insasi, o minte capabila sa contina ordinea
ca pe un plan in ea. A doua ordine poate ajunge la o complexitate mai mare decat orice minte
care face parte din ordine.
Intr-o ordine proiectata exista un prim motor care misca celelalte elemente in mod deliberat. Intro ordine neproiectata fiecare element este un motoras cu un principiu propriu de ordonare.
EXEMPLE DE ORDINE PROIECTATA SI ORDINE NEPROIECTATA
PROIECTATA: O multime de oameni sunt asezati la o sarbatoare comunista in forma unor
litere, astfel incat sa se vada din elicopter mesajul Ceausescu-Pace. Scopul regizorului sta la
baza ordinii.
NEPROIECTATA: La Carrefour fiecare cumparator doreste sa ajunga el/ ea mai repede la casa,
fara sa il/o intereseze ce fac ceilalti. Rezultatul neintentionat este ca din elicopter cozile s-ar
vedea ca linii paralele aproximativ egale formate din oameni.
NEPROIECTATA: Copiii vorbesc corect, fac acordul subiectului cu predicatul fara sa stie ca il
fac.
NEPROIECTATA: Oamenii cauta un venit mai mare la acelasi efort, cauta un efort mai mic la
acelasi venit, in vederea unui venit mai mare isi pot intensifica eforturile; dar nu stiu sa articuleze
ca fac aceste lucruri.
PROIECTATA: Un ceasornic.

NEPROIECTATA: Organismul biologic. Putem prevedea aranjarea celulelor intr-un mod util
pentru noi (se inchide o rana) dar nu aseaza nimeni celulele ca pe piesele de sah. (Cum are loc
efectiv ordonarea? A se vedea extrasul din Richard Dawkins de la [further reading]).
NEPROIECTATA: Oile in turma stau strans pentru ca fiecare oaie vrea sa fie protejata de
agresiuni din afara.
NEPROIECTATA: Oamenii raspund cu aceeasi moneda pentru ca altfel ceilalti profita de ei.
Curand se formeaza un tipar de actiune ordonat: raspunsul cu aceeasi moneda. Oamenii se abtin
sa se imbrace complet diferit de ceilalti pentur ca ceilalti i-ar marginaliza. Astfel se formeaza
increngaturi de reguli. Dureaza cateva sute de mii de ani, dar rezultatul este mai complex decat lar putea cuprinde o singura minte. Astfel se formeaza morala.

NEPROIECTATA: Oamenii incearca sa comunice ganduri. O modalitate de comunicare de

succes este preluata si de altii. Astfel se formeaza limbajul.
NEPROIECTATA: Oamenii incearca sa faca schimburi. Schimburile reciproc avantajoase care
nu ii deranjeaza foarte tare pe altii cresc si se adauga unul la altul si unul peste altul. Astfel se
formeaza piata.
EXEMPLU DE ORDINE NEPROIECTATA ASEZATA PE O ORDINE PROIECTATA
Fluxurile de informatie si traficul pe internet reprezinta o ordine neproiectata. Ordine pentru ca
putem prevedea de pilda ca pe situl Stanford Encyclopedia vor fi mai multe clickuri din partea
unor studenti la filosofie decat din partea unor studenti la geografie. Neproiectata pentru ca nu a
proiectat-o nimeni. Dar aceasta ordine sta asezata pe o infrastructura proiectata de arhitectii
internetului. Nucleul acestei infrastructuri a fost proiectat. Faptul ca internetul a crescut insa in
asemenea proportii are explicatii de tip ordine spontana. Agentie economici au gasit profitabil sa
devina provideri de internet.
EXEMPLU DE ORDINE PROIECTATA ASEZATA PE O ORDINE NEPROIECTATA
O firma manifesta inauntrul ei o ordine proiectata de un antreprenor si manager executiv. Ea
opereaza sau pluteste pe o ordine neproiectata, piata. Inauntrul ordinii proiectate exista insa zone
de ordonare neproiectata. Angajatii coopereaza intre ei in moduri productive pentru firma dar
neproiectate si de multe ori necunoscute de manager. (Managerii spun de multe ori: vreau
rezultate, nu ma intereseaza ce probleme intampinati.)
EXEMPLU DE ORDONARE PRIN APEL A FORTELE SPONTANE
Scopul meu este calitatea serviciilor in judetul Dambovita. Garantez libertatea agentilor de a
intreprinde, si libertatea cumparatorilor de a cumpara de la cine vor in judetul Dambovita.

Agentii isi vor urma propriile scopuri si rezultatul final va fi ordonat pentru ca furnizorii nedoriti
vor ramane fara cumparatori.
Hayek (, 41) spune: BY relying on the spontaneously ordering forces, we can extend the scope
or range of the order we may induce to form.
CARE ESTE ARGUMENTUL LUI HAYEK IMPOTRIVA INTERVENTIONISMULUI?
(,50)
O piata asupra careia statul intervine nu va utiliza la fel de multa cunoastere precum o piata
libera.
Interventia priveaza procesul spontan de ordonare de cunoasterea pe care agentii liberi ar
exercita-o in scopuri proprii.

Imaginati-va un manager cu enorm de multi angajati. Directionarea in detaliu a angajatilor ar

bloca utilizarea cunoasterilor dispersate in mintile angajatilor.
CAND AR TREBUI ANGAJATE FORTE SPONTANE DE ORDONARE SI CAND AR
TREBUI UN ARANJAMENT DELIBERAT?
Principiul este urmatorul: trebuie maximizata cantitatea totala de cunoastere utilizata.
Oamenii tind sa creada ca lucrurile ar trebui aranjate deliberat pentru ca isi compara propria
minte cu a unui specialist. Atunci, cred ei, specialistul ar trebui sa planifice rezolvarea problemei.
Hayek le raspunde astfel: desi specialistul are o minte mai buna decat a nespecialistului, o are
mai slaba decat a intregului set de minti care lucreaza in paralel, fiecare la o bucatica a
problemei.
CARE ESTE ASEMANAREA DINTRE SOCIETATE SI ORGANISM?
(,52)
Nici societatea nici organismele biologice nu au fost construite in mod deliberat in vederea unui
scop. Ambele sunt ordini crescute natural din asamblari si reasamblari succesive ale elementelor
fiecare element prinzandu-se in felul sau de celelalte.
CARE ESTE DEOSEBIREA DINTRE SOCIETATE SI ORGANISM?
(, 52)
Un organism are un numar fix de elemente si acestea ocupa functii clare. O societate poate creste
oricat, iar elementele, daca sunt lasate, isi pot schimba pozitia dupa cum doresc.