Citatul supus analizei se incadreaza in conceptia adeptilor din curentul moderatilor.

Pentru a putea insa intelege pozitia acestora tebuie sa facem referire la cei doi poli la care se
raporteaza teoria lor si fara de care nu am putea sa avem o viziune de ansamblu asupra
problematicii pe care acestia o ridica.
Primul curent este cel al pesimistilor. Acestia sunt cei care neaga intru totul noutatea
globalizarii, sustinand ca in trecut a existat la fel de multa globalizare ca si astazi, numai ca nu
a fost la fel de mult constientizata si dezbatuta.
In cazul abordarii lor putem regasi o ampla analiza istorica, care ofera o ampla
imagine asupra tuturor evenimentelor care stau la baza globalizarii. Marea lor greseala o
constituie faptul ca au ignorat situatia actuala, lumea noua.
Paul Hirst, reprezentat al acestei teorii, sustine ca globalul in sine nu poate fi desprins
cadrul unei analize fidele de realitati geografice, de identitati locale, de procese regionale.
Scepticii sunt de parere ca termenul de globalizare nu este sufficient de relevant si ca alte
concept ear reliefa mai fidel realitatea, precum:internationalizare sau regionalizare.
Acestia considera ca acele companii autentice transnationale sunt foarte putine la
numar, pentru ca ele in sine sunt companii nationale care fac comert la nivel international.
Acestia au remarcat faptul ca mobilitateade capital nu atrage dupa sine investitii si forta de
munca dinspre tarile dezvoltate spre cele mai putin dezvoltate ci dimpottriva, investitiile se
concentreaza mai mult in interiorul unor economii puternice, cum ar fi uropa, !aponia,
America de "ord. Ca o consecinta a puterii economicede care dispun ele pot oricand exercvita
presiuni asupra tendintelor economice. S#A a creat $anca Mondiala, %ondul Mondial
International in scopul de a prevenii izolarea nationala din partea unor state, dar avand puterea
economica ea dispune de forta si poate intervenii oricand. Puterea economica atrage dupa sine
si puterea militara. & demostratie in acest sens a fost in cazul conflictului din Iugoslavia, cand
uropa nu a dispus de forta militara suficienta pentru a interveni si a fost necesara interventia
fosrtelor americane pentru a aplana conflictul iscat.
In cadrul economiei globalizate de care vorbesc scepticii, statul isi pierde din
importanta, iar procesele nationale sunt subordonate celor globale. Principalii actori devin
companiile multinationale care importa in filiale propria cultura organizationala si propria
identitate de marca, inlaturand specificul national.
In abordarea 'iperoptimistilor putem sesiza o apropiere spre noutate, spre prefacerile
te'nice care au revolutionat evolutia omenirii. %enomenul de globalizare este unul complet
nou pentru ei.
(rasatura definitorie a teoriei lor o constituie acceptiunea ca piata globala a triumfat
in fata celei regionale. )egulile concurentei au fost impinse dincolo de granite si s*au aplicat
la nivel global inlaturand bariere vamale si prin diminuarea costurilor de transport. Acest
lucru de doreste si in cadrul #niunii uropene, in scopul de a crea o puternica piata
europeana.
Statul national este inlocuit cu o noua entitate creata in baza legaturilor econopmice si
este denumita de ei stat regional.. granitele acestui stat sunt trasate din ratiuni pur economice
si nu din ratiuni politice. Aceste granite se pot usor modifica, se pot restrange sau extinde in
functie de interese economice care guverneaza. +e se pot identifica in interiorul unor state sau
pot fi la nivelul mai multor state, indiferent de religie, etnie sau rasa. ,e fapt optimistii
militeaza pentru o piata globala fara frontiere, iar fluxul in cadrul ei fiind asigurat de
guvernele nationale, reduse la grad de -curele de transmisie..
xistenta acestor abordari diametral opuse a lasat loc aparitie unei ideologii de mi/loc,
cea a moderatilor, denumiti in literatura de specialitate si transformativisti. #n reprezentatnt
de seama al acestui curent, Ant'onn0 1iddens, afirma ca -... adevarul se afla undeva la
mi/loc..
Acestia aproba pe de o parte principiul scepticilor privind varsta globalizarii, pentru ca
toate marile descoperiri si inventii au dat nastere globalizarii si marc'eaza evolutia in timp a
acestui proces complex. ,in tabara advers, moderatii au fost de acord sa acorde atentie si
fenomenelor actuale, care au produs o masiva restructurare a societatilor in ansamblu.
"ourtatea pe care acestia o aduc consta in faptul ca sustin desc'iderea evolutiei uneio
societati care se poate realiza in multiple directii. i sesizeaza ca in urma globalizarii sunt
create noi patternuri la nivel national si international. i in sc'imb nu au constientizat ca
aceste patternuri se extind la nivel modial si conduc la o uniformizare a paterrnului catre unul
universal valabil, creat in detrimentul patternurilor ce poarta amprenta specificului national.
Statul la ei, isi desfasoara activitatea intr*un mediu format din retele transfrontaliere si
din probleme globale cum ar fi terorismul, crima organizata, protectia mediunui, traficul de
droguri, etc. +a moderati apare ideea ca statul este supus in permanenta sc'imbarii pentru a
putea face fata la realitatile actuale. Statul este silit sa se adapteze rapid la prefacerile istorice
care se produc si sa asigure conditii proprice de viata indivizilor sai. Astfel statul este necesar
sa se redefineasca, sa se modernizeze pentru a putea deveni o forta. Integrarea in cadrul marii
retele ii ofera sansa de a fi informat, flexibil si in trend, gata oricand de noi sc'imbari.