Norman Foster(1935) este unul dintre marii arhitecti englezi ,renumit pentru

lucrarile sale ce au impulsionat lumea catre o arhitectura ce va avea sa

impresioneze.Indeosebi,acesta devina renumit pentru o adevarata opera de arta,ce
va olosi sticla atat ca material esthetic,dar si structural,!ritish "useum.
"uzeul !ritanic sau
!ritish "useum,
ondat in 1#53, este cel
mai vechi muzeu al
lumii. $ ost in%intat
pentru a oeri
populatiei o idee mai
buna despre ce
inseamna arta, istorie
naturala si stiinta. &upa
relocarea din 199#,
"uzeul !ritanic
primeste astel un
spatiu mult mai larg,
permitand aparitia "arii
'urti ((reat
'ourt),sticla devenind materialul de constructie principal, prin a sa cuploa
impresionanta, care nu pare sa %e sustinuta de niciun pilon vizibil. )ste cea mai
mare piata publica acoperita din )uropa si opera lui *ir Norman Foster. +iata
inundata de lumina a devenit un spatiu avorit al londonezilor si a turistilor, pentru
atmosera deosebita, datorita lumii zenitale,,ocului de lumini si umbre pe care
curtea o primeste.
British Museum,Norman
Foster
)chipa *$N$$ este cunoscuta pentru crearea unei e-periente arhitecturale pentru
oamenii din interiorul cladirilor decat pentru cei care le admira din e-terior.+rintre
cele mai cunoscute realizari ale acestora se numara Noul "uzeu de $rta
'ontemporana din Ne. /or0, +avilionul de sticla de la "uzeul de $rta din 1oledo si
'entrul de pregatire 2ole- din 3ausanne 4 )lvetia.
"uzeul din sticl5 6i aluminiu polisat, conceput de
%rma ,aponez5,"uzeul de $rta din 1oledo, este
plasat pe vechiul spa7iu al minelor de c5rbuni.
$rhitectura, de mare puritate 6i simplitate, se
integreaz5 perect 8n aceast5 zon5 lovit5 de
dispari7ia industriei. 'u o arhitectur5 9neutr5,
simpl5, transparent5:, muzeul este deschis c5tre
e-terior. ;idurile 6i acoperi6urile u6or curbate
urmeaz5 liniile naturale ale terenului. +5r7ile
anterioare nu au ost 8nl5turate, ci incluse prin
suprapunere 8n straturi< industrial, natural
cultural. =olul de primire, un imens cub de sticl5,
las5 s5 se z5reasc5 locurile emblematice ale
zonei, cum ar % gr5mezile de steril de la
3oos4en4(ohelle, cele mai mari din )uropa,
iar 8n partea opus5, stadionul !ollaert.
Glass Pavilion Museum of
Art,Sanaa
)vit>nd o abordare rigid5 a restaur5rii,, ma,oritatea proiectelor realizate in
=amburg 8n ultimii ani dezv5luie utiliz5ri 6i model5ri surprinz5toare ale spa7iilor,
precum 6i o aten7ie des5v>r6it5 pentru detalii. ?n mi,locul acestora, element4cheie 8n
ambi7iosul proiect =aencit@ prin care vechea zon5 portuar5 este redat5 ora6ului,
)lbphilharmonie, cu a sa siluet5 de vas ancorat 8n port, creeaz5 un nou reper
cultural, valoros at>t prin propriile4i unc7iuni, c>t 6i prin calitatea de model 8n
recuperarea unei cl5diri cu istorie.
+roiectul biroului =erzog A de "euron, ce a6az5 pe vechiul depozit de orm5
triunghiular5 Baispeicher o impresionant5 structur5 de sticl5, gener>nd astel o
serie de spa7ii publice mai pu7in conven7ionale, ne vorbe6te despre puterea
arhitecturii de a schimba locuri 6i comunit57i, de a 8ncura,a cultura prin interac7iune
uman5. &incolo de imaginea general5 de impact, cl5direa atrage prin multitudinea
de posibile utiliz5ri, Cimit>nd:, la o alt5 scar5, unc7ionarea comple-5 a ora6ului< o
mare sal5 de concerte, o sal5 pentru muzic5 de camer5,restaurante, baruri,
apartamente, un hotel de 5 stele, o parcare de mari dimensiuni 6i, esen7ial pentru
calitatea social5 a proiectului, o pia75 urban5 situat5 la o 8n5l7ime de 3# de metri,
8ntre cele dou5 volume, de unde vizitatorii D localnici 6i turi6ti deopotriv5 D se vor
putea bucura de o panoram5 3EF de grade a ora6ului.
'asa Farns.orth a ost
construita in anul 1951.
3ocuinta este una dintre cele
trei case rezidentiale, care a ost proiectata de arhitectul pe nume "ies van der
2ohe si se intalneste pe taramul *tatelor Gnite ale $mericii. $ceasta casa constituie
Elbphilharmonie,Herzog&e
Meuron
Farns!orth House,Mies van er
"ohe
o reprezentare a modernitatii, care
starneste si in zilele noastre unele
controverse, insa in primul rand ne invata o
importanta lectie de e-perienta legata de
spatialitate.
&esign4ul este unul peisagist si a ost
realizat de arhitectul 3anning 2oper, in care
rolul sau a ost acela de a conduce atentia
inspre punctul central, si anume casa, care
este construita aparent in totalitate din
sticla.
'onstructia nu are undatie, e-ceptand
doar nucleul de orma cilindrica, si se
intalneste cu solul doar prin intermediul
structurii elegante a peretilor.
Interiorul acestei structuri, gazduieste de
asemenea, o atmosera din e-terior, cu peretii din sticla, care creeaza o senzatie de
continuitate si impletire armonioasa a celor doua cadre 4natura si spatiul locuibil.
Hocul de lumini care ia nastere
intre panourile de sticla, natura
transpusa in interior prin
intermediul transparentei
acestora, precum si lipsa
undatiei, creaza o atmosera
aproape ireala. In antiteza si in
spri,inul contrastului gasim
toate ormele austere ale
intregului mobilier, nuantele de
culori vii si abstractul
elementelor, care decoreaza
spatiul locuibil.
(lass =ouse, casa din sticla proiectata de celebrul arhitect +hilip Hohnson, este
considerata una dintre primele lucrari geniale ale arhitecturii moderne, prin
proportiile perecte si simplicitatea sa.
'onstruita in anul 19I9, 'asa din
sticla are un plan deschis delimitat
de panouri din sticla si pe inaltimea
intregului nivel, ancorate in
structura metalica, neagra.
+anourile clare din sticla creeaza o
serie de reJe-ii dinamice, ale
vegetatiei din ,ur si ale miscarilor
din interiorul si e-teriorul casei,
dand nastere unor imagini
structurate pe dierite nivele de
prounzime la orice pas.
Interiorul 'asei din sticla este
complet e-pus e-teriorului cu
e-ceptia cilindrului interior
construit din caramida, ce
gazduieste accesul in baie si un
semineu
diametral opus.3umina
naturala ampla si
ventilatia naturala a aerului
au ost astel asigurate.
&esi casa este principala
atractie a sitului, arhitectul
Hohnson a olosit terenul amplu
pentru a4si lasa libera
imaginatia, construind alte 13
structuri printre care o casa
pentru oaspeti, o galerie de arta
si un pavilion de sculptura. 'asa
Glass House,Philip
#ohnson
oaspetilor, legata de 'asa din sticla printr4o poteca din piatra, este o structura
introvertita din caramida, contrastanta transparentei si luminozitatii e-primate in
proiectul (lass =ouse.
&eclarata ca %ind un C2eper national istoric: in anul 199#, 'asa din sticla este
considerata o bi,uterie a arhitecturii moderne.
$laturi de noul sediu al televiziunii, opera a arhitectului 2em Boolhaas, si de Noul
1eatru National supranumit 9Kul:, opera arhitectului +aul $ndreu, *tadionul Klimpic
National reprezinta o constructie simbolica a noului !ei,ing.
'unoscut si sub denumirea de 9'uib de pasare:, *tadionul Klimpic National din
!ei,ing este situat pe o usoara ridicatura de pamant din centrul comple-ului olimpic.
'onstructia este opera arhitectilor HacLues =erzog si +ierre de "euron, castigatori ai
+remiului +ritz0er din MFF1.
9Inatisarea stadionului este structura pura, iar atada si structura sunt identice:,
spunea arhitectul =erzog reeritor la opera sa din !ei,ing. Folosind metalul ca
element de%nitoriu,elementele structurale se spri,ina unul pe celalalt in mod
reciproc si converg catre o ormatiune asemanatoare unui grila,, in care sunt
integrate atada, scarile si acoperisul D aproape ca un cuib de pasare cu nuielele
sale intretesute.
Kpera lui =erzog si de "euron este o a%rmatie a ingineriei contemporane si un
miracol estetic. 'ladirea se bazeaza pe deviza arhitecturii organice ormulate cu un
secol in urma de catre Fran0 3lo@d Nright, prin care 9orma si unctiunea unei cladiri
reprezinta unul si acelasi lucru:.
Bei$ing %l&mpi' Staium,Herzog&e
Meuron
Nascut in (ermania, in urma cu 1ME de
ani, "ies van der 2ohe a emigrat in
*tatele Gnite, unde a condus
departamentul de arhitectura de la $rmour Institute o 1echnolog@.'ladirile
proiectate de 2ohe se remarca printr4un stil unic, modern. "aterialele utilizate sunt
otelul industrial si sticla.In aara de 'ro.n =all, cladirea ce se regaseste in logo4ul
(oogle, printre cladirile cunocute al caror design a ost semnat de "ies van der
2ohe se numara Farns.orth =ouse din +lano, Illinois, *eagram !uilding din Ne.
/or0, "useum o Fine $rts din =ouston si Neue Nationalgalerie din !erlin.
*eagram este o cl5dire 8nalt5 din ora6ul Ne. /or0 (195O). 'onceput5 de 3ud.ig "ies
Pan &er 2ohe 6i +hilip Hohnson, acest zg>rie4nori str5lucitor din +ar0 $venue este un
e-emplu perect de prism5 rectilinie acoperit5 cu sticl5 6i
bronzQ metalul ,material olosit cu precadere si in
interior,de%neste stilul aparte al cladirii,dandu4I totusi un
aspect usor industrial,insa elegant,ducand stilul interna7ional
la apogeu. ?n ciuda olosirii austere 6i cu simplitate a celor
mai moderne materiale, demonstreaz5 sim7ul e-cep7ional al
propor7iilor 6i preocuparea pentru detalii a lui "ies van der
2ohe.
Seagram Builing,Mies van er
"ohe
K alta constructie remarcabila este *ediul 'entral al 1eleviziunii Nationale a
'hinei ( ''1P), proiectat de arhitectii 2em Boolhaas si Kle *cheeren. *tructura
cladirii a putut % desenata doar cu a,utorul pretios al computerelor de ultima
generatie. *ilueta, vazuta de la distanta, creeaza aparenta unui arc plasat in centrul
orasului. +icioarele pe care se spri,ina nu sunt perpendiculare pe sol, ci departate
unul de celalalt, cu o inclinatie de sase grade ata de orizontala, unul usor aplecat
catre sud si celalalt inclinat in egala masura spre nord. *tructura care le uneste nu
este dreapta, ci are o orma asemanatoare literei C3:. 'ladirea,cu o structura
metalica,reuseste cu desavarsire sa reduca aspectul dur,aratand eleganta si
ra%nament.$rhitectul care a gandit acest complicat imobil, Boolhaas, spune ca este
o piesa delicata, in ciuda dimensiunilor si a materialului utilizat,atat structural cat si
estetic,%ind utilizat la e-terior. )l a gasit e-act
acel truc care a transormat o structura uimitor
de masiva intr4o silueta usor de cuprins cu ochiul.

(()* Bei$ing,%MA
Nascut in sud4vestul Frantei din parinti
proesori, Hean Nouvel era de,a aimos in
lumea arhitecturii in 19O1, cand avea doar
35 de ani. )ra anul in care castiga proiectul pentru Institutul 3umii $rabe din +aris.
Gtilizarea metalului este si de aceasta data impresionanta,lucrata elegant,reuseste
sa devina un adevarat simbol in arhitectura. )ste incredibila atada institutului,
creata din mii de mecanisme din otel in orma de iris, care se deschid si se inchid in
unctie de puterea soarelui.
"odul in care e-teriorul se prelungeste in interiorul cladirii este una dintre
preocuparile ma,ore ale lui Hean Nouvel. 1ansparenta este obsesia lui. +arado-ul este
ceea ce il caracterizeaza. K structura de metal,in combinatie cu sticla .'eea ce vezi
este o cladire ce pare transparenta si care se ascunde in spatele unui ecran ce
reJecta constant strada si cerul.
+nstitut u mone arabe,#ean
Nouvel
&esignul pentru 'entrul National de $rta
si 'ultura (eorge +ompidou a ost ales in urma
unei competitii intre arhitecti, incepute in 19#F
pentru alegerea celui mai bun proiect de
arhitectura care sa satisaca dorinta lui (eorge
+ompidou. $stel,a ost ales proiectul castigator,
semnat de 2ichard 2ogers si 2enzo +iano, a,utati
de cei de la Kve $rup.
'ladirea care urma sa adaposteasca muzeul de arta moderna si
contemporana a avut parte de numeroase critici neavorabile mai ales ca se inscria
in clasa arhitecturii high4tech. $ccesul si toate serviciile adiacente sunt amplasate in
e-terior pentru a olosi la ma-im interiorul pentru e-pozitii si spatiu de lectura. *i sa
nu uitam ca scarile rulante e-terioare oera pana la urma cea mai grozava priveliste
din +aris. 1oate elementele unctionale si structurale ale cladirii sunt vopsite dupa
dierite coduri de culoare< verde 4 tevile instalatiilor sanitare, albastru cele pentru
instalatiile de climatizare, instalatiile electrice sunt galbene iar instalatiile pentru
siguranta sunt rosii.
'onstructia a inceput in aprilie 19#M iar structura de metal a ost plasata in
19#I. In acelasi timp viitoarele compartimente ale constructiei erau hotarate
de%nitiv, la el si institutiile.
(entre Georges
Pompiou,Piano&"ogers