Universitatea Spiru Haret, Bucureti, Facultatea de Arhitectur, An univ.

2014-2015, Anul II

PROIECTUL NR. 1, ciclul I (Primar) / Semestrul 3
PROIECT DE ARHITECTURA:LOCUINTA UNIFAMILIALA IZOLATA

OBIECTUL PROIECTULUI
Proiectul urmareste familiarizarea studentilor cu conceptele proiectarii programelor
de locuire de mica anvergura, incurajand abordarea multicriteriala a locuintei unifamiliale. In
acest sens, vom ine cont de relatiile ce se stabilesc ntre spaiul construit, elementele sale i
contextul mai larg in care se inscrie demersul nostru, precum contextul socio-cultural,
economic, politic, simbolic si spiritual. Mai mult, locuinta va fi analizata prin raportare la
cadrul construit (relatia cu orasul, zona in care este inserata) si la conditiile geo-climatice
locale. Proiectarea locuintei va folosi limbajul arhitecturii contemporane, tinandu-se cont, in
acelasi timp, de cerintele vietii contemporane si de particularitile sitului. Va fi promovat
respectul pentru cadrul natural, printr-o abordare sustenabila a intregului demers. Vor fi
urmrite eficiena energetic i utilizarea resurselor regenerabile, in conformitate cu
principiile proiectarii bioclimatice si in spiritul dezvoltarii durabile. Astfel, se va incuraja
folosirea de sisteme care utilizeaz energii alternative (panouri solare, sisteme fotovoltaice,
pompe de cldur, utilizarea bio-masei pentru producerea de agent termic sau energie
electric etc.) si stocarea energiei obinute din surse regenerabile.
SCOPUL DIDACTIC
Lansare tema 01.10.2014, ora 14.30, sala 300
Predare documentare faza1 08.10.2014 intre orele 14-15 la atelier
Predare faza a II-a 22.10.2014 intre orele 14-15 la atelier
Predare faza a III-a 05.11.2014 intre orele 14-15 la atelier. Sustinere
la ora 18.00
Nr. credite 3
Nr. minim de corecturi 6
1. Intelegerea conceptului de locuinta, printr-o analiza multicriteriala a locuintei
unifamiliale
2. Sustinerea activitatii de documentare si sistematizare a materialului bibliografic
3. Dezvoltarea spiritului analitic si a gandirii sintetice, precum si a capacitatii de
analiza critica a materialului bibliografic avut la dispozitie.
4. Aplicarea cunotintelor acumulate la proiectele anterioare (din anul 1 de studiu)
si la cursuri
5. Stimularea creativitii studentului, atat pe plan formal/compoziional, cat si
tehnic si functional
6. Insusirea de catre student a unor reguli de compozitie arhitecturala si a unor
principii estetice care sa-l ghideze in demersul sau creator
7. Utilizarea de catre student, in procesul de proiectare, a principiilor dezvoltarii
durabile si arhitecturii bioclimatice
TEMA DE PROIECTARE
In Municipiul Bucuresti, se propune proiectarea unor locuinte unifamiliale izolate pe
un amplasament situat in sectorul 4. Terenul ce urmeaza a fi parcelat este orizontal, avand
suprafata de 3700 mp si un front la strada Drumul Dealul Leului de 24,87 m - conform PUZ
anexat (parcela 272). Locuinta va fi retrasa cu minim 5m de la aliniamentul strazii si minim
3m fata de limitele laterale ale parcelei. Retragerea minim de la fundul de lot este de 5,00 m.
Regimul de inaltime va fi minim P+1E - max P+2E, cu H maxim =12.00 m. Procentul de
ocupare a terenului (POT) va fi max. 35.00%, iar coeficientul de utilizare a terenului (CUT)
max. 1,00. In suprafata construita nu intra balcoanele si terasele
Configuraia locuinei unifamiliale va reflecta stilul de via si statutul social si
profesional al proprietarilor. In plus, fiind o interventie intr-un cartier nou de locuinte, fara
vecinatati de valoare, cu multe parcele inca neconstruite, studentul poate folosi limbajul
arhitecturii contemporane, avand grija insa sa se incadreze in particularitatile sitului.
Spatiile propuse vor fi urmatoarele:
Terase acoperite/descoperite, spatii plantate, loc de joaca pentru copii
Doua locuri de parcare in interiorul lotului (eventual acoperite) sau garaj pentru
una - doua masini si un loc de parcare la sol
Hol cu scara acces etaj
Birou
Camera de zi
Loc de luat masa (acesta poate fi independent, avand posibilitatea de
comunicare cu bucataria si camera de zi, nglobat n camera de zi sau ca extensie a
buctriei).
Bucatarie inchisa sau deschisa
Trei dormitoare (dormitor matrimonial, doua dormitoare copii)
Loc de joaca copii (in zona dormitoarelor)
Doua bai, grup sanitar si spatii de depozitare
Spatiu tehnic (centrala)
Optional:
demisol cu sala fitness /crama/garaj/centrala termica etc.
pergola sau foisor/pavilion de gradina, bazin decorativ sau piscina descoperita
Balcoane, logii
Limea minim de circulaie a coridoarelor va fi de 1,20 m. Din punct de vedere
structural, locuinele vor fi realizate n sistem mixt sau n cadre de beton armat (cu stlpi,
grinzi i planee din beton armat). In elaborarea partiului se va tine cont de regimul vanturilor
si insoririi.
FAZA I. DE STUDIU - DOCUMENTAR
Tema impune ca, indiferent dac o cunosc sau nu din experien personal, studenii
s studieze zona in care se va amplasa viitoarea locuinta. O vor cerceta din punct de vedere
social si cultural, insistand asupra aspectelor legate de locuire. Fiecare student va prezenta pe
format A4 rezultatele cercetarii. Pe langa studiul zonei, studentii vor selecta exemple de
locuinte, realizate in tara sau strainatate, intr-un context similar, si le vor prezenta la atelier,
sub forma de fise. Fisele vor cuprinde o analiza multicriteriala a locuintei unifamiliale studiate
si o critica personala. De asemenea, fiecare fisa trebuie sa cuprinda planurile, faadele,
sectiunile i perspectivele semnificative ale exemplelor alese, fiecare exemplu fiind nsoit de
date privind autorii, anul construciei, ara, contextul arhitectural, social si cultural al vremii
precum i motivatia alegerii exemplului de catre student.
Se vor preda urmtoarele piese:
- Studiul zonei (text, imagini, planuri, harti etc) si 10 fise de locuinte unifamiliale izolate din
tara sau strainatate, toate reunite intr-un dosar cu numele studentului

FAZA a II-a CONCEPTUL
Studentul va construi o machet a terenului, pe care se va lucra soluia. Prima
propunere de soluie va avea la origine unul dintre exemplele selectate in fisele documentare
sau o combinaie a acestora, la care se va raporta n mod explicit. Studentul se va prezenta la
corecturi cu propuneri executate de mn sau printate, i cu o macheta simpla a locuintei
propuse. Se va veni la fiecare corectur cu toate soluiile anterioare i cu toate piesele, de
asemenea cu foi de studiu liber.
Se vor preda:
- macheta teren si macheta de studiu
- plan de situaie sc. 1/500
- planuri, fatade i seciuni sc. 1/100
- diagrama concept
FAZA a III-a REDACTAREA PROIECTULUI
Proiectul final se va redacta in tus pe hartie alba, format A2. si va cuprinde:
- plan de situatie scara 1/500
- toate planurile la scara 1/50 (planul parterului va conine obligatoriu i amenajarea curii).
Planurile vor avea cote de gabarit si vor fi mobilate
- dou seciuni la scara 1/50
- minimum o perspectiv dinspre strada
- doua faade (fatada principala si o fatada laterala)
- plansa concept
In plus, se va preda si o macheta scara 1/100 sau 1/50.
CONDITII DE PREDARE
Proiectul poate fi redactat de mn si/sau la calculator. Insuficienta stpnire a
programului nu va constitui o scuz pentru greelile tehnice de proiectare i nici pentru
calitatea estetic a prezentrii.
La predarea final se va preda i un CD cuprinznd ntregul proiect n format digital
(format jpeg sau pdf). Se vor preda, de asemenea, toate corecturile acumulate (datate i
purtnd semntura unui cadru didactic). Documentaia va trebui ataata predrii finale pentru
a putea justifica felul n care exemplele studiate au avut impact in abordarea temei.
Planele vor avea formate de aceleai dimensiuni. Fiecare student va stabili, de acord
cu asistentul cruia i-a fost repartizat, modalitatea de identificare i personalizare grafic
unitar a planelor desenate, n aa fel nct la finele semestrului acestea s poat fi integrate
n portofoliul personal.
Proiectul se consider predat numai n condiiile n care s-au respectat: numrul
minim obligatoriu de 6 corecturi, n care se includ i susinerile intermediare la panou. n
conformitate cu Regulamentul Universitii Spiru Haret, este necesar prezena de minimum
80% din edinele de atelier. Participarea la prezentarea temei, la prelegerile pe teme
recomandate de colectivul de cadre didactice, precum i la susinerile la panou sunt
obligatorii.
Susinerea proiectelor de ctre studeni n ziua predrii finale, dar i n zilele de
predare intermediare este obligatorie, constituind condiie de predare, neparticiparea
studentului la susinere echivalnd cu abandonul lucrii. Predarea proiectului se face conform
calendarului. Nu se admit derogri de la termenele limit din calendar, n afara excepiilor
permise de regulament.
NOTAREA
Criteriile de apreciere i notare a lucrrilor sunt urmtoarele :
ETAPA I.
- Calitatea bibliografiei, seriozitatea studiului i calitatea scrisului
- Relevana exemplelor, calitatea judecilor de valoare din text, calitatea
traducerii, calitatea surselor documentare
- Capacitatea de a prezenta ntr-o manier coerent materialului documentar
ETAPA a II-a.
- Raportarea permanent, n timpul proiectrii, la sursele documentare cercetate
- nelegerea demersului conceptual
- Gradul de asimilare i transpunere a unor informaii situate n zone de grani (ex.
arhitectura / stiinte socio-umane)
- Adecvarea ntre concept / organizare functionala / materiale si tehnici de constructie /
gabarite spaiale / volumetrie
- Adecvarea soluiei conceptuale la particularitatile sitului i la principiile arhitecturii
bioclimatice
ETAPA a III-a.
- Corectitudinea tehnic a proiectului
- Calitatea estetic a soluiei
- Calitatea rezolvarii funcionale si volumetrice
- Prezentarea grafic
- Calitatea susinerii finale
- Acurateea i claritatea execuiei machetei
OBSERVAIE IMPORTANT : Nota pe proiect va reflecta ntreaga activitate la atelier a
studentului.
CONDIII DE PREDARE
Numrul minim de corecturi obligatorii: 6
Participarea la lansarea temei i predarea personal a proiectului nu sunt considerate
prezene. Conform regulamentului n vigoare, PROIECTELE CARE NU RESPECT
TOATE DATELE DIN TEM SAU AU PIESE DESENATE SAU MACHETA LIPSA
VOR FI NOTATE CU 1. Predarea proiectului se va face obligatoriu i n format
electronic (format pdf), transmis anterior termenului de predare, pe adresa de e-mail
postat pe situl USH, a fiecrui ndrumtor de atelier. Proiectul predat n format
electronic trebuie s fie identic cu cel predat n form grafic.

In colul din dreapta jos, pe fiecare plan, se va desena un cartu cu dimensiunile 18 x 3 cm:

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE ARHITECTURA
Ciclul : I (primar) / semestrul 3
PROIECT NR. 2
GRUPA NUME SI PRENUME SEMNATURA
STUDENT
SCARA TITLU PROIECT FAZA
STUDENT
PROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. PLANSA
ASISTENT


Predarea proiectului este condiionat de ndeplinirea prevederilor Regulamentului Facultii
de Arhitectur a Universittii SPIRU HARET privind obligativitatea unui numr de 50%
corecturi pe faz la atelier, cu parcurgerea i discutarea la atelier a ntregului proiect nainte de
predare.
BIBLIOGRAFIE
BONNIN, Philippe (Ed) 2007. Architecture: Espace pense, space vecu. Paris: Recherches
CAFFE, Mihail, SEBESTYEN, Gheorghe (1988). Locuinta urbana
DERER, Petre (1985) Locuirea urban, Bucuresti: Editura Tehnica
DUNCAN, James S. (1985) The house as a symbol of social structure. In I. Altman and C. M.
Werner (eds), Home environments. Human Behavior and Environment, Volume 8, 133-151,
New York: Plenum press
HAUMONT, Nicole, SEGAUD, Marion (Eds) 1989. Familles, modes de vie et habitat. Paris:
LHarmattan
MILLER, Daniel (Ed). 2001. Home Possesion. Material culture behind closed doors. Oxford,
New York: Berg
PETREA, Sergiu Ctlin, MOLEAVIN Adrian (2012) Proiectarea de arhitectur n timp de
criz. Urbanism. Arhitectur. Construcii. Vol. 3. Nr. 4. 57-74
PEZEU-MASSABUAU, J. (1983). La maison, espace social. Paris: Presses Universitaires de
France
SEGAUD, M. (2007) Anthropologie de lespace. Habiter, fonder, distribuer, transformer.
Paris: Armand Colin
VASSART, Sabine (2006). Habiter. Pense plurielle, 2, 12, 9-19

Director Depar. ARHITECTURA
Intocmit
Conf. Dr. Arh. Constantin RUSU
Lect. Dr. Arh. Andra JACOB

Catedra Bazele Proiectarii

Lect. Drd. Arh. Iulius RADULESCU


Decan
Prof. Dr. Arh. Emil CREANGA