Riga Crypto si lapona Enigel

- comentariu literar -
Ion Barbu
Apreciindu-si balada ca un Luceafar-ntors, Ion Barbu deschidea cititorului un cmp la
rg de reflectii si-i dadea posibilitatea patrunderii continutului de idei al cre
atiei sale. Pornind de la aceasta succinta si plina de miez caracterizare, putem
intui tema filozofica a inadaptabilitatii, drama omului de geniu ntr-o lume inca
pabila sa-l nteleaga.
MotivulLucea fa rului eminescian este reluat nsa de Barbu dintr-
o noua perspectiva, dar si cu alte modalitati, crend n constiinta cititorului un l
ant de probleme, ncepnd de la cadrul n care se desfasoare actiunea, pna la valoarea
simbolurilor si semnificatia lor noua.
Pastrnd atmosfera specifica baladelor, scriitorului introduce cu mult talent elem
ente de natura fabulei sau a povestilor populare, fapt care da creatiei sale o n
ota de prospetime. Pe aceste coordonate se nscrie invocatia (de factura realista,
cel invocat fiind un menestrel - cntaret popular) si drama lirica, erotica si fi
lozofica dintre riga Crypto si lapona Enigel. Asa cum s-a remarcat, daca invocat
ia este att de realista, plasnd actiunea la spartul nuntii, n
camara, numele stranii ale eroilor aduc un suflu exotic, de usoara
suprarealitate.
Poetul da impresia unei puternice trairi a faptelor din balada, transpunndu-se n s
ituatia nuntasului care, desi cunoaste povestea menestrelului, zisa cu foc acum
o vara, tine s-o auda nca o data, idee pe care o accepta si menestrelul nsusi.
- Nuntas fruntas!
Ospatul tau limba mi-a fript-o,
Dar, cntecul, tot zice-l-as,
Cu Enigel si riga Crypto.
S-a creat n acest fel o punte care leaga sufleteste pe nuntas, pe menestrel si pe
poet care reuseste prin imperativul insistentei sa-l determine pe menestrel sa
spuna cntecul. Evolutia formelor imperative: zi-mi, zi-l si zi-mi-l, ca si preciz
area facuta stins, ncetinel, asigura parca o nota de intimitate care duce cu gndul l
a o asemanare ntre faptele povestite si viata celui care asculta povestea lui Eni
gel si a regelui ciupearca.
Dialogul sporeste mult farmecul baladei, nota de sensibilitate
si gingasie domina ntreaga actiune. Atmosfera de basm este sugerata si de stilul
populat impus de cel ce prezinta faptele (menestrel), de versul de 8-9 silabe -
apropiat ca structura de cel popular - de rima ncrucisata si de apelul la imperfe
ctul povestirii, al amintirilor unor fapte de mult petrecute.
Undeva, n pat de ru si-n huma unsa mparatea crai Crypto,
inima ascunsa, un sterp si un naravas care nu voia sa
nfloreasca si care era ocart si brfit de cei din jur. n alte conditii,
Pagina 1
Mihail Sadoveanu
n tari de gheata urgisita,
Pe-acelasi timp traia cu el,
Lapona mica, linistita,
Cu piei, pre nume Enigel.
Ducndu-si renii de la iernat la pasunat, Enigel poposeste n poiana regelui Crypto,
care se ndragosteste de ea, o mbie cu dulceata si o roaga sa ramna cu el, fara a s
e gndi ca ei de fapt apartin unor lumi diferite, el facnd parte din regnul vegetal
, iar ea din cel uman. Enigel nu poate accepta ideea ramnerii n umbra de
care mult se teme, dar nici pe regele Crypto nu-l poate lua cu ea. Cu
inima fripta, riga Crypto este constrns sa ramna n lumea sa.
Pe acest fond baladesc si realizeaza Ion Barbu creatia sa, ntr- o lume a simboluri
lor si semnificatiilor inversate. Astfel, trebuie remarcat ca daca ntre Luceafaru
l si fata de mparat s-au nascut sentimente de dragoste n timp, riga Crypto se ndrag
osteste de lapona spontan, parca nemotivat; ca nLuceafarul lui Eminescu cei doi nd
ragostiti sunt priviti izolat, ntr-o lume n care parca sunt numai ei, n timp ce n ba
lada barbiana riga este prezentat n lumea peste care mparateste si prin prisma si
aprecierile rautacioase ale supusilor sai.
Ideea, frecvent prezenta n povestile populare potrivit careia mparatul era trist p
entru ca nu avea urmasi o ntlnim n balada lui Ion Barbu privita din unghiul de vede
re al celor din jur, dar si cu alte semnificatii, acuzatoare:
Si rai ghioci si toporasi
Din gropi ieseau sa-l ocarasca,
Sterp l faceau si naravas
Ca nu voia sa nfloreasca.
n contradictie cu aprecierile facute la adresa lui Crypto, este atitudinea sa fat
a de lapona, de adevarata gingasie. Poetul concentreaza actiunea, prezentnd drumu
l laponei Enigel si scopul ei n trei versuri:
De la iernat, la pasunat,
n noul an, sa-si duca renii
Prin aer ud, tot mai la sud,
pentru a o aduce n prim-plan, n momentul principal si la locul
actiunii.
Dialogul dintre riga Crypto si lapona Enigel, desi are la baza acelasi motiv ca-
nLuceafarul, dezvaluie alte raporturi. n primul rnd se remarca inversarea simbolur
ilor - geniul este de data aceasta reprezentat de femeie(lapona Enigel), iar med
iocritatea, nchistarea n propriul univers este reprezentata de barbat(regele ciupe
arca). Daca lumea n care traieste riga este umezeala si umbra, lumea laponei Enig
el este tara de ghiata, metafora care la Ion Barbu are valoare de simbol al gndirii
, al lumii ideilor. De aici porneste conflictul filozofic al inadaptarii mbracat n
haina erotica.
Daca nLuceafarul ntlnim cele trei chemari ale fetei adresate celui iubit, n balada b
arbiana exponentul geniului vine nechemat, lapona fiind cea rugata sa-l ia cu dns
a, sa-l culeaga nti
Pagina 2
Mihail Sadoveanu
pe el, riga Crypto. Rugamintea este impresionanta si ntarita parca
prin repetarea numelui fetei:
Enigel, Enigel,
Scade noaptea, ies lumine,
Daca pleci sa culegi,
ncepi, rogu-te cu mine.
Aici Crypto e cel care marturiseste laponei dragostea si dorinta lui de a o avea
alaturi, n lumea sa de racoare. El are nevoie de lapona, n timp ce la Eminescu fata
simtea nevoia de a-l avea alaturi pe cel drag. Fata l iubeste pe riga, este impr
esionata de purtarea si cuvintele lui, dar este constienta de imposibilitatea ga
sirii unui factor comun ntre cele doua idealuri si lumi att de diferite. Urmeaza s
i alte diferente prin compararea cuLuceafarul. Daca acolo fata(fire mediocra) nu
poate renunta la lumea ei, aici lapona Enigel(geniul) nu poate renunta la unive
rsul sau. Daca Luceafarul nu a fost stapnit de sentimente de mila si durere fata
de situatia fiintei iubite, n raspunsul dat de lapona razbat din plin astfel de s
entimente:
- Te-as culege, riga blnd
Zorile ncep sa joace
Si esti umed si plapnd
Teama mi-e, te frngi curnd,
Lasa. Asteapta de te coace.
n timp ce Luceafarul cobora din lumea astrilor pe pamnt,
drumul laponei este din tara gheturilor spre soare. Idealul acesta o
cucereste, se confunda cu el.
Eu de umbra mult ma tem,
Ca daca-n iarna sunt facuta,
Si ursul alb mi-e varul drept,
Din umbra deasa, desfacuta,
Ma-nchin la soarele-ntelept.
Ma-nchin la soarele-ntelept,
Ca sufletu-i fntna-n piept
Si roata alba mi-e stapna,
Ce zace-n sufletul-fntna.
Si n aceasta parte gasim o inversiune de raporturi. Cnd Catalin o roaga pe Catalin
a sa-l uite pe Luceafar, ea l uita, amndoi fiind tineri din acelasi lume. La ea de
fapt dragostea pentru Luceafar nu era un ideal, ci o aspiratie, pe cnd la lapona
Enigel este evidenta setea de autodepasire. Astfel rugamintea regelui:
Lasa-l, uita-l Enigel - (pe soare)
n somn fraged si racoare
nu poate fi realizata, acceptata.
Lapona nu ncheie ca Luceafarul cu acea nota de indiferenta
fata de cercul strmt al Catalinei, ci traieste drama regelui ntr-o proiectie de mit
si totodata, de nteleapta explicatie batrneasca. Urmarea visurilor prea marete, ce
depasesc limita lumii careia i apartine duce n final la pieirea regelui:
Dar soarele, aprins inel,
Pagina 3
Mihail Sadoveanu
Se oglindi adnc n el;
De zece ori, fara sfiala,
Se oglindi n pielea-i cheala;
Si sucul dulce nacreste!
Ascunsa-i inima plesneste
Ca-i greu mult soare sa ndure
Ciupearca cruda de padure,
Ca sufletul nu e fntna
Dect la om
Riga Crypto este socotit nebun pentru ca nu a ca nteles aspiratiile sale sunt mul
t prea mari fata de situatia sa. Si-atunci, asemeni Catalinei, el ramne n lumea lu
i, sa rataceasca:
Cu alta fata, mai craiasca:
Cu Laurul-Balaurul
Sa toarne-n lume aurul,
Sa-l toace, gol la drum sa iasa,
Cu maselarita-mireasa
Sa-i tie de mparateasa.
Desfasurndu-se ca ntr-un adevarat scenariu dramatic, ntr- o lume a ntmplarilor simbol
ice n care fondul filozofic mbraca haina lirica, erotica, Riga Crypto si lapona En
igel este o poezie de idei n sensul cel mai nalt al cuvntului, o creatie originala n
care se dezbate drama incompatibilitatii dintre doua lumi, dintre doua regnuri,
drama determinata de naltimea aspiratiilor si de valoarea redusa a posibilitatil
or reale. Din acest punct de vedere sensul si semnificatia baladei pot fi mult l
argite.