Universitatea de tiin e Agricole i Medicin Veterinar Cluj-Napoca

Facultatea de tiin a i Tehnologia Alimentului

PROIECT DE AN LA
TEHNOLOGIA MORRITULUI
I PANIFICAIEI
STUDENT: Popa Dorin Marian
SPECIALIZARE: TPPA / AN III -ID
1
CUP!N"
1# Tema proiectului$
%# Caracteristicile materiei prime$
%$1$ Caracteristici generale$Clasi&icare$
%$%$ Compo'itia chimica a graului$
%$($ Conditii de calitate$
%$)$ Principalele metode de investigare a proprietatilor graului$
(# Caracteristicile produselor &inite$
($1$Compo'itia chimica a &ainii$
($%$Proprietatile &i'ico-mecanice ale &ainii$
($($Proprietatile tehologice ale &ainii$
)# "peci&icitatea &a*ricatiei$
a# &elul macinisului
*# regimul de macinis adoptat
+# ,lemente de inginerie tehnologica $
+$1$ -imensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de pregatire a
graului pentru macinis$
+$1$1$Calculul capacitatii de productie a sectiei de pregatire a graului
pentru macinis$
+$1$%$"ta*ilirea schemei tehnologice pentru pregatirea graului pentru
macinis$
+$1$( Calculul si alegerea utilajelor din sectia de pregatire a graului
pentru macinis$
%
+$%$ -escrierea &lu.ului tehnologic sta*ilit din sectia de pregatire a
graului$
+$($ -imensionarea tehnologica a utilajelor din sectia de macinis$
+$($1$ Alegerea valturilor si reparti'area lngimii de tavalug pe pasaje$
+$($%$ Alegerea sitelor plane si reparti'area sitei de cernere pe pasaje$
+$($($ Alegerea si calculul necesarului de masini de gri/$
+$($)$ Alegerea si calculul necesarului de &inisoare de tarate$
+$)$ -escrierea &lu.ului tehnologic in sectia de macinis$
0$1$ "chema tehnica a sectiei de pregatire a graului $
0$%$ "chema tehnica a sectiei de macinis$
1i*liogra&ie$
(
1.TEMA PROIECTULUI
"a se proiecte'e si sa se sta*ileasca diagrama tehnologica pentru o moara de
grau cu capacitatea de 2+t3%) h pentru &aina tip 1(+45 e.tractie totala 6%75
masa hectolitrica 22$
2.CARACTERISTICILE MATERIEI PRIME
%$1$ GRUL
8r9ul este una din cele mai importante plante alimentare5 cultivat :n
peste )+ de ;ri5 hrnind (+ - )4 7 din popula;ia glo*ului$
Utili'area principal este la &a*ricarea p9inii /i a variatelor produse care se
&a*ric din &in$
<n numeroase ;ri gr9ul se utili'ea' /i :n hrana animalelor5 pre'ent9nd &a;
de porum* urmtoarele avantaje=
- este mai *ogat :n su*stan;e proteice cu valoare nutritiv
superioar celei din porum* datorit echili*rului dintre
aminoaci'i /i a*sen;ei 'einei>
- con;inut mai ridicat :n vitamine>
- produc;iile de gr9ul sunt compara*ile cu cele din porum*>
- costul gr9ului este mai sc'ut comparativ cu al porum*ului5
&iind o cultur complet mecani'a*il>
- :n condi;ii de irigare5 dup gr9u se poate o*;ine a doua
cultur>
- datorit re'isten;ei la &actorii de mediu mai pu;in &avora*ili5
arealul de cultur al gr9ului este mai mare dec9t al
porum*ului>
- recolt9ndu-se devreme este o *un premergtoare pentru
- celelalte culturi5 permi;9nd e&ectuarea la timp a lucrrilor
solului /i aplicrii :ngr/mintelor organice /i a
amendamentelor acolo unde sunt necesare5 acumulrii apei /i
a nitra;ilor>
)
- sistemul radicular &asciculat asigur o *un protec;ie contra
ero'iunii solului$
Tr9;ele de gr9u sunt un &uraj deose*it de valoros pentru tineret /i vacile cu
lapte5 datorit *og;iei lor :n protein *rut ?1) - 1+ 7# /i hidra;i de car*on
?)4 - )+ 7#$
Paiele de gr9u se utili'ea' :n &urajarea animalelor5 la &a*ricarea celulo'ei /i
ca a/ternut pentru animale5 o*;in9ndu-se gunoiul de grajd$
Miri/tea rmas dup recoltat :m*og;e/te solul :n materie organic$
Clai!i"ar#a $#n%l%i TRITICUM ?dup @$ MAC A,B#
S#"&ia 'iploi'(
)2n * 11+
S#"&ia ,#,raploi'(
)2n * 2-+
S#"&ia
.#/aploi'(
)2n * 02+
T$ monococcum
C$ ssp$=
*oeoticum
?1ois$# MA ssp$
monococcum
T$ timopheevi DhuE$
ssp$
araraticum ?@aEu*'$#
ME ssp$ timopheevi
T$ turgidum ?C$#
Thell$ ssp$
dicoccoides ?Aorn$#
Thell
ssp$ dicoccum
?"chranE$# Thell$
ssp$ paleocolchicum
?Men$# ME
ssp$ turgidum
conv$ durum ?-es&$#
ME
conv$ turanicum
?@aEu*'$# MA
conv$ polonicum ?C$#
MA
ssp$ carthlicum
?NevsEi# MA
T$ 'huEvsEFi
Men$ et$ ,r$
T$ aestivum ?C$#
Thell$
ssp$ spelta ?C$#
Thell$
ssp$ vavilovi
?Tum$# "ears
ssp$ macha
?-eE$ et$ Men#
MA
ssp$ vulgare
?Vill$# ME
ssp$ compactum
?Gost$# MA
ssp$
spaerococcum
?perc$# MA
+
Cele mai importante :n lume sunt gr9ul comun /i gr9ul durum$
8r9ul comun - T. aestivum C$ ssp. vulgare ocup H4 7 din supra&a;a
mondial cultivat cu gr9u5 cunoscut su* denumirea de gr9u pentru
p9ine$Are &orme de toamn /i &orme de primvar$"picele sunt cu densitate
di&erit5 de &orm &usi&orm5 eliptic5cilindric sau mciucat5 aristate sau
nearistate$
8lumele acoper %3( din lungimea paleelor &lorilor de la *a'a
spicule;ului /i au &orme5 mrimi5 culori5 pero'itate /i dinte carenal
di&erit$1oa*ele sunt alungit-ovale5 de culoare al* sau ro/ie$
Cuprinde numeroase variet;i5 di&eren;iate mor&ologic dup particularit;iile
spicului matur=
- pre'en;a sau a*sen;a aristelor>
- culoarea glumelor>
- pu*escen;a glumelor>
- culoarea *oa*elor$
"oiurile 'onate :n pre'ent apar;in urmtoarelor variet;i ?AIN!"CG,#=
- erythrospermum ?spic al*5 aristat5 glume ga*re5 *o* ro/u#
- lutescens ?spic al*5 nearistat5 glume ga*re5 *o* ro/u#
- &errugineum ?spic ro/u5 aristat5 glume ga*re5 *o* ro/u#
- milturum ?spic ro/u5 nearistat5 glume ga*re5 *o* ro/u#
8r9ul durum ?arnut# - T. durum -es&$ se situea' al doilea ca
importan;$"e :nt9lne/te o*i/nuit ca &orm de primvar /i numai :n regiuni
cu clim mai cald5 cum sunt sudul Jlteniei5 1anat5 Cauca'5 pr;ile din
A&rica ?PJP,"CU5 1H)+#5 se :nt9lnesc /i &orme de toamn$
Ultimul internod al tulpinii este plin cu mduv$ "picul o*i/nuit aristat5 cu
ariste lungi5 paralele cu rahisul5 di&erit colorate$ Forma spicului este
prismatic5 dens5 glumele sunt egale cu paleele5 carena este *ine pronun;at
p9n la *a'5 dintele glumei este scurt$ 1oa*ele sunt alungite5 sticloase5 cu
smoc de peri/ori pu;in pronun;at$
-intre variet;i cele mai rsp9ndite sunt=
- hordeiforme - spic ro/u5 ariste ro/ii5 glume ga*re5 *oa*e al*e=
- apulicum - spic ro/u5 ariste negre5 glume proase5 *oa*e al*e>
- melanopus - spic al*5 ariste negre5 glume proase5 *oa*e al*e>
- coerulescens - spic negru5 ariste negre5 glume proase5 *oa*e
0
al*e$
2.2.Co1po2i&ia ".i1i"(
Pr;ile componente ale *o*ului de gr9u su* aspect mor&ologic sunt=
em*rionul %56 75 endospermul 6%5) 75 stratul cu aleuron 65( 7 /i
tegumentul 051 7 ?1JK,5 1H24#$
Compo'i;ia chimic a cariopsei este pre'entat :n ta*elul 1$%$1$
S%3,an&# #/,ra",i4# n#a2o,a,# de;in :ntre 01 - 2+56 7 din care
peste H4 7 repre'int amidonul5 % - (5+ 7 'ahr /i %5( 7 de.trin$
Amidonul se gse/te numai :n endosperm5 unde ocup 625+ 7$
S%3,an&#l# pro,#i"# sunt cele mai importante su* aspect nutritiv5
de cantitatea /i calitatea lor depin'9nd calitatea &inii$
Amplitudinea con;inutului acestor su*stan;e este :ntre 6 - %) 75 :n
&unc;ie de specie5 soi /i condi;iile de vegeta;ie$
Cel mai ridicat con;inut :l are Triticum durum5 iar cel mai sc'ut
Triticum turgidum$
8r9ul comun Triticum aestivum vulgare de;ine o po'i;ie
intermediar$
Co1po2i&ia ".i1i"( a 3oa3#lor '# $r5%
Zon# '#
"%l,%r( 6n
l%1# 7i
%ra '#
'o"%1#n,a
r#
8 'in $r#%,a,#a 3o3%l%i
e.tracti
ve
nea'ota
te
su*stan
;e
proteic
e
grsi
mi
celulo
'
su*stan
;e
mineral
e
ap
om9nia
?!onescu5
1H+0#
0252 1(5+ %54 %5% 150
1(54
U""
?1ugai5
1H0(#
0(-06 1%-%) %54 %54 156
1(50
2
!talia
?Anderlini5
1H+H#
0H-
2+5+
H-16 15+-% %-( 15+-%
6-1H
U"A
?Peterson5
0%-21 6-1+ 15+-% %-%5+ 15+-%
H-16
"oiurile cultivate :n ;ara noastr au :n medie :ntre 1( - 1+5+ 7
su*stan;e proteice$ Condi;iile climatice in&luen;ea' con;inutul :n su*stan;e
proteice$ Ast&el5 :n climatele secetoase se acumulea' mai mult protein
comparativ cu gr9nele din climatul oceanic$
<n cultur irigat5 la acela/i soi5 se :nregistrea' o diminuare a con;inutului
de su*stan;e proteice$
Pe solurile *ogate :n a'ot ?cerno'iomuri# c9t /i prin &olosirea :ngr/mintelor
cu a'ot &avori'm cre/terea con;inutului de su*stan;e proteice :n *o*$
<n raport cu condi;iile pedoclimatice din ;ara noastr5 la acela/i soi5 cultivat
:n localit;i di&erite5 s-a :nregistrat o amplitudine a con;inutului de su*stan;e
proteice :ntre H56+ 7 /i 1H51% 7 ?1JC-,A /i cola*$5 1H0(#
<n *o* cea mai mare cantitate de su*stan;e proteice este :n 'onele peri&erice5
cu precdere :n stratul aleuronic5 :n em*rion /i :n scutelum$
<n &ina al* ?)4 7 e.trac;ie# con;inutul de su*stan;e proteice este :n medie
de 1456 75 :n &ina integral de 1156 75 :n tr9;e de 1)5H 7$
Calitatea &inii depinde at9t de cantitatea de su*stan;e proteice dar /i
de calitatea acestor su*stan;e$ Valoarea *iologic a proteinei de gr9u este
dat de cei 14 aminoaci'i esen;iali pe care organismul uman nu-i poate
sinteti'a$
,le sunt &ormate din gliadin )4 - +4 75 glutenin 0 - %4 7 /i
al*umin ( - + 7$
8liadina /i glutenina &ormea' glutenul5 de valoarea cruia depinde valoarea
de pani&ica;ie a &inii$ -e calitatea glutenului depind=
- capacitatea &inii pentru a*sor*;ia apei=
- constitu;ia /i comportarea aluatului :n timpul &rm9ntrii>
- capacitatea aluatului de a re;ine CJ
%
re'ultat :n procesul dospirii
?capacitatea de cre/tere#$
Pentru pani&ica;ie se cere ca &ina s &ie cu capacitate mare de a*sor*;ie
pentru ap5 vite' mare de &rm9ntare5 capa*il s dea un aluat elastic5
nelipicios /i cu mare putere de re;inere a CJ
%
$
-up raportul dintre gliadin /i glutenin gr9nele se clasi&ic :n=
- sla*e 64=%4>
- *une 2+=%+>
6
- tari 00=() ?V,C!CAN5 1H2%#$
Fina de T. durum de/i are un con;inut mai mare de gluten este in&erioar :n
pani&ica;ie &inii de T. a. vulgare datorit sla*ei calit;i a glutenului$
<n schim* &ina de T. durum este mult apreciat :n &a*ricarea pastelor
&inoase$
Atacul de plo/ni;e ?Eurygaster sittelia# poate in&luen;a negativ
calitatea gr9ului5 glutenul devine &luid ?V,T!5 1H2H#$
S%3,an&#l# $ra# varia' :ntre 15+ - % 7$ Cea mai mare cantitate
se gse/te :n em*rion$
C#l%lo2a varia' :ntre 15H - %5+ 7 cea mai mare cantitate &iind :n
pr;ile peri&erice$
S%3,an&#l# 1in#ral# ?15+ - %5( 7# sunt de asemenea :n pr;ile
peri&erice /i sunt &ormate din &os&or5 potasiu5 magne'iu5 compu/i de clor5
sodiu /i &oarte pu;in calciu$
9i,a1in#l# :n cantitate mai mare sunt 1
1
5 1
%
5 , /i PP la care se mai
adaug vitaminele A /i G$
Ca &el ca su*stan;ele minerale /i celulo'a sunt amplasate tot la
peri&eria *o*ului$1oa*ele sunt srace :n vitamina A /i nu con;in vitaminele C
/i -$Pe pia;a mondial gr9nele se :mpart :n trei grupe5 dup :nsu/irile de
pani&ica;ie=
- Gr%pa A - soiuri cu gluten tare o*;inute :n stepa /i silvostepa
climatului temperat$
"unt &olosite pentru :no*ilarea celor din grupa C>
- Gr%pa : - soiuri de calitate mijlocie5 se o*;in :n climatul
temperat mai umed - gr9ul din Argentina5 usia5 om9nia5 Ungaria5
!ugoslavia5 !ndia>
- Gr%pa C - gr9ne in&erioare - :n climatele umede5 maritim /i
su*tropical5 Australia5 Dona Paci&icului ?U"A#5 8ermania5 Fran;a$
<n ;ara noastr5 :n C9mpia de "ud /i de nord - vest se poate produce
gr9ul din grupa A5 iar pe restul teritoriului din grupa 1 ?V,C!CAN5 1H2%#$
Pai#l# sunt srace :n protein5 +50 7 la gr9ul de toamn /i 05H 7 la
cel de primvar$ Pleava poate ajunge la un con;inut :ntre 6 /i 1% 7$
Paiele mai con;in=
- e.tractive nea'otate (05) - (H52 7>
- celulo' %05% - (H5% 7>
- cenu/ 051 - 1)5) 7$
H
2.;.Con'i,ii '# "ali,a,#
- puritate *iologica= HH547 HH5+7 HH567
- puritate &i'ica= H6-HH7
- capacitatea de germinatie H47 ? 6+ 7 #
- necesarul de samanta- 104-%%4 Eg3ha ? )44-044 *oa*e
germina*ile3mp#
- masa hectolitrica ?MG# ?Eg3hl# 2+ - 6(
- masa a 1444 *oa*e ?MM1# ? gr$# (4 - )+
- mii *oa*e la Eg %% L (( Cantitatea de samanta ? Cs #se poate sta*ili
prin aplicarea &ormulei= Cs M - . MM1 . 144 3 P . 8 ? Eg3ha#5
- densitatea ?nr$ *oa*e germina*ile#
MM1 ? masa 1444 *oa*e#
P ? puritatea#
8 ? germinatia#
Con'i,ii 1ini1# '# "ali,a,# p#n,r% $ra%l '# pani!i"a,i#:
- umiditate5 ma.$ 1+5+7
- masa hecolitrica5 min 24 Eg3hl
- impuritati5 ma.$1+75 din care =
- *oa*e sparte5 ma.$27
- *oa*e sistave5 ma. 67
- *oa*e avariate5 ma.$ 17
- *oa*e atacate daunatori5 ma.$ %7
- *oa*e incoltite5 ma. 17
- alte cereale5 ma.$ (7
14
- corpuri straine5 ma.$ %7
2.0.Prin"ipal#l# 1#,o'# '# in4#,i$#r# a propri#,a,ilor
'# pani!i"a,i# a $ra%l%i i !ainii
-in punct de vedere tehnologic5 pre'inta interes tehnicile de evaluare
a comportamentului &ainurilor in &a'a de aluat$ Ca nivelul acestei &a'e se
e.prima toate proprietatile intrinseci ale &ainii5 comportamentul aluatului
constituind o sinte'a a tuturor interactiunilor care au loc !ntre diversele
componente ale &ainii$
!nitial s-a considerat ca cel mai elocvent parametru calitativ al &ainii
de grau este repre'entat de "an,i,a,#a '# $l%,#n %1#' ?"TA" H4-66#$
Ulterior s-a constatat ca gradul de separare al proteinelor prin spalare cu
solutie de clorura de sodiu % 7 depinde de o serie de &actori ca= timpul de
repaos al aluatului5 capacitatea de hidratare5 temperatura solutiei de spalare5
pG5 pre'enta electrolitilor sau a aditivilor$ Pentru eliminarea variatiilor
determinate de &actorul personal s-a recurs la spalarea mecanica a glutenului
cu di&erite aparate= 1erliner-uter ?1H(0#5 The*F ?1H+2#5 8lutomatic
?1H2+# $Pentru aprecierea calitatii glutenului separat prin spalare mecanica se
utili'ea'a indicatorul $l%,#n-in'#/$ Acesta repre'inta raportul dintre
cantitatea de gluten separata prin centri&ugare pe o sita si cantitatea totala de
gluten umed$ Cu cat glutenul este mai tenace si mai elastic5 cu atat cantitatea
de gluten care trece prin sita !n timpul centri&ugarii este mai mica si gluten-
inde.-ul este mai ridicat$
Pentru utili'area &ainurilor !n pani&icatie5 optimum-ul valorilor gluten-
inde. este cuprins !ntre 0+ - 64$ Valorile gluten-inde. de peste 64 indica un
gluten tenace5 &oarte elastic5 iar su* 0+ indica un gluten care nu este capa*il
sa &orme'e structura mie'ului painii$
Tot ca o apreciere calitativa a glutenului este &olosit si in'i"#l# '#
'#!or1ar# al $l%,#n%l%i5 care se o*tine prin mentinerea unei s&ere de +
grame de gluten umed5 separat !n urma spalarii mecanice sau manuale5 timp
de 1 h5 la temperatura de (4NC si masurarea de&ormarii acesteia ?!n plan
ori'ontal#5 prin calcularea di&erentei dintre diametrul initial si &inal$
-e&ormarea glutenului indica activitatea proteolitica a &ainurilor$
-e&ormarea glutenului este mare daca depaseste 1+ mm$ -aca de&ormarea
glutenului este su* + mm5 activitatea proteolitica este &oarte mica5 glutenul
11
este &oarte elastic si &aina necesita ameliorare cu en'ime proteolitice sau
reducatori$
Cantitatea de gluten umed si indicele de de&ormare sunt in&luentate !n
mare masura de &actori de mediu ?Tianu s$a$5 1HH+> 1HH0#$ Continutul de
gluten umed al &ainii se corelea'a po'itiv cu continutul de proteine5 !nsa
studiile e&ectuate au aratat ca cei mai puternici coe&icienti de corelatie se
o*tin atunci cand se utili'ea'a cantitatea de gluten uscat ?o*tinuta prin
uscarea la 1(4
4
C a glutenului5 separat prin spalare#$
Calitatea glutenului se poate determina si prin masurarea directa a
proprietatilor de &luaj5 elasticitate5 e.tensi*ilitate5 capacitate de um&lare$
Pentru determinarea proprietatilor reologice ale aluaturilor sunt &olosite
di&erite tehnici si aparate *a'ate pe diverse principii=
- comportamentul la mala.are= mala.orul5 &arinogra&ul5
e.trudogra&ul5 mi.ogra&ul5 valorigra&ul5 reogra&ul>
- comportamentul la !ntindere= e.tensogra&ul5 alveogra&ul5
e.tensometrul5 glutogra&ul>
- comportamentul la &ermentare= &ermentogra&ul5
maturogra&ul5 ca*inetul cu microclimat5 'imotachigra&ul5
reo&ermentometrul>
- determinari de vasco'itate si penetratie= amilogra&ul5
vascogra&ul5 reotronul5 consistometrul5 penetrometrul5
vasco'imetrul>
- evaluarea produsului &init o*tinut in urma pro*ei de
coacere
!n continuare sunt pre'entate cele mai &olosite metode de determinare
a calitatii de pani&icatie a graului si &ainii asa cum sunt ele pre'entate !n
standardele !n vigoare$
In'i"#l# '# "a'#r# <a$3#r$ masoara indirect activitatea amila'elor
prin geli&ierea rapida a unei suspensii apoase de srot integral de grau sau de
&aina5 !ntr-o *aie de apa la &ier*ere5 si masurarea liche&ierii produse de -
amila'a gelului de amidon continut !n pro*a$ Acest indicator se e.prima !n
secunde si valorile optime se !ncadrea'a !ntre %%4 si %64 secunde ?!orga s$a$
%44%#$ Valori de peste %64 secunde indica &ainuri cu activitate amilolitica
sca'uta iar cele su* %%4 secunde &ainuri cu activitate amilolitica intensa$
Pro3a '# "oa"#r# ):a=in$ ,#,+ Constituie cea mai sensi*ila metoda
de evaluare a calitatii &ainurilor5 repre'entand !n &ond o simulare a
comportamentului &ainii pe parcursul tuturor &a'elor tehnologice !n care
aceasta urmea'a sa &ie implicata$ Calitatea &ainii sau a anumitor constituenti
naturali ai acesteia asa cum este glutenul este dedusa din indicatorii
sen'oriali si &i'ico L chimici ai painii o*tinute ?volum5 &orma5 culoarea si
1%
aspectul cojii5 culoarea mie'ului5 structura si te.tura mie'ului5 poro'itate5
elasticitatea mie'ului5 gustul5 aroma5 raportul 5!naltime3 diametru etc#$
Metoda permite evaluarea calitatii de pani&icatie a &ainii !nca din &a'a de
aluat pe *a'a unor caracteristici organoleptice ale acestuia5 asa cum este
lipicio'itatea sau pe *a'a comportamentului aluatului la dospire$
!ntrucat s-a considerat ca volumul painii o*tinute la pro*a de coacere
depinde de calitatea proteinei ?FinneF si 1armore5 1H)6# diversele anali'e
statistice reali'ate au condus la propunerea unor indicatori care sa
caracteri'e'e valoarea calitativa a granelor si &ainurilor pe *a'a volumului
painii ?V# si a cantitatii de proteina din &aina ?P5 7#=
- inde.ul volumului painii ?CV!# MO V3 ?P P masa pro*ei de &aina#QP
%44
- volumul pe unitatea de proteina ?VPU# M ?V3P#P%44
Pe *a'a unei anali'e statistice a datelor provenite de la granele
romanesti a&late !n pre'ent !n cultura5 a putut &i investigata corelatia dintre
continutul !n proteina si volumul painii !n ca'ul acestora ?"!r*u5 %444#$ "-a
constatat ca volumul painii nu se corelea'a !ntodeauna cu cantitatea de
proteina din &aina5 pro*a*il datorita proportiei mai mari pe care o au
proteinele neglutenice !n cantitatea totala de proteina$ Ca urmare5 indicatorii
pre'entati mai sus nu pot &i &olositi !n ca'ul &ainurilor provenite din grane
romanesti decat dupa veri&icarea e.istentei corelatiei cantitate de proteina
din &aina L volum paine$
;+ CARACTERISTICILE PRODUSELOR >INITE
;.1.Co1po2i,ia ".i1i"a a !ainii
Componentii chimici ai &ainii sunt aceiasi ca si ai *o*ululi de
grau5proportia lor &iind di&erita$Faina contine=hidrati de car*on5su*stante
proteice5su*stante grase5vitamine si en'ime5su*stante colorante si su*stante
minerale$
<i'ra,ii '# "ar3on ?'aharuri sau glucide# sunt su*stante organice
care contin in molecula car*on 5hidrogen si o.igen$"unt componenti care se
gasesc in cantitatea cea mai mare in &aina ?peste 647#si au rol deose*it in
procesul de &a*ricare a painii$Gidratii de car*on pot &i simpli5cum sunt
1(
gluco'a si &ructo'a sau complecsi cum sunt 'aharo'a si malto'a$Alti hidrati
de car*on mai complecsi sunt =amidonul5de.trinele5celulo'a si hemicelulo'a$
Amidonul se pre'inta ca o pul*ere al*a amor&a5&ara gust si &ara
miros5insolu*il in apa rece$!n apa calda5granulele se um&la5invelisul crapa si
se &ormea'a un clei?gel#$Aceasta proprietate se numeste gelatini'area
amidonului si are un rol important in procesul de coacere$8elatini'area se
produce la 04-0+C$
Maltoza se gaseste in proportie mica in &aina5daca aceasta este
conservata in *une conditii$
Zaharoza se gaseste in &aina in proportie de %-(75procentul minim
tre*uind sa &ie %75pentru ca prima &a'a a &ermentarii aluatului sa se
des&asoare in conditii corespun'atoare$
Glucoza &ace parte din 'aharurile cu molecula simpla si se gaseste in
&aina in cantitate mica ?451-45%+7#$
Celuloza este un hidrat de car*on cu mlecula &oarte comple.a care se
gaseste in cantitate mai mare in &aina neagra5deoarece aceasta contine o
cantitate mai mare de tarate$Pre'enta celulo'ei ?&i*ra vegetala#ajuta
procesele de digestie din organismul uman$
Detrinele sunt hidrati de car*on cu molecula mai mica decat a
amidonului$,le au un rol &avora*il cand se gasesc in cantitati mici 5deoarece
dau culoarea *run-roscata si gustul dulce cojii de paine$
S%3,an,#l# pro,#i"# sunt su*stante organice care contin in molecula=
car*on5hidrogen5 o.igen si a'ot si uneori &os&or si sul&$"u*stantele proteice
din &aina sunt solu*ile si insolu*ile5cele insolu*ile gasindu-se in cantitatea
cea mai mare$Acestea au proprietatea de a a*soar*e o cantitate mare de apa
in timpul &ramantarii aluatului $Cele mai importante su*stante proteice
sunt=gliadina si glutenina ?2+7#5care impreuna &ormea'a glutenul$8lutenul
este o su*stanta elastica5de culoare cenusie o*tinuta prin amestecarea &ainii
de grau cu o anumita cantitate de apa$8lutenul se o*tine su* &orma de &i*re
si pelicule cu proprietati elastice speciale$Prin caracterul &i*relor se e.plica
proprietatea glutenului de a a*sor*i apa$!n aluatul lasat in repaus5&i*rele de
gluten se orientea'a paralel5 iar daca aluatul este supus &ramantarii5ele se
orientea'a in toate directiile $!n ca'ul orientarii paralele a &i*relor de gluten
aluatul are re'istenta sca'uta5insa daca &i*rele de gluen sunt orientate in toate
directiile5ceea ce se produce prin &ramantare5aluatul devine mult mai
re'istent$Fi*rele de gluten orientate in toate directiile &ormea'a o retea
compacta care nu permite iesirea ga'elor re'ultate la &ermentare si datorita
acestui &apt aluatul creste ? se a&anea'a#$
1)
S%3,an,#l# $ra# se gasesc in &aina in proportii di&erite si cantitatea
lor creste cu gradul de e.tractie$Faina al*a contine circa 17 grasimi5iar cea
neagra circa %7$
9i,a1in#l# au rol de regulator in di&erite procese care se produc in
organism$Ast&el &aina al*a are un continut mai mic5iar cea neagra un
continut mai mare de vitamine$Faian de grau contine vitaminele = 1
1
51
%
5PP si
,5 dar nu contine vitaminele A5C si -$
En2i1#l# a% !#r1#n,ii sunt su*stante care au rol de catali'ator in
reactiile ce se produc in organismele vii$,n'imele se impart in doua grupe
mari5amila'a care accelerea'a hidroli'a su*stantelor organice si
desmola'a5care produce o.ido-reducerea$!n &aina se gasesc doua en'ime
amila'e=- amila'a si -amila'a>-amila'a actionea'a asupra amidonului
geli&icandu-l la temperaturi de 04-24C5in timp ce -amila'a solu*ili'ea'a
amidonul la temperatura optima de )H-+)C$
S%3,an,#l# "oloran,# dau &ainii culoarea al*-gal*uie mai mult sau
mai putin pronuntata$"u*stantele colorante &ac parte din grupa su*stantelor
carotenice$
"u*stantele minerale provin in &aina 5in special din invelisul *o*ului
de grau si din stratul aleuronic$Prin determinarea cenusii se pot sta*ili
elementele care intra in compo'itia &ainii si proportia in care acestea se
gasesc $Prin anali'a cenusii s-a sta*ilit ca in &aina se gasesc saruri de
potasiu5magne'iu5calciu5sodiu5&ier si in cantitati &oarte mici =
aluminiu5'inc5cupru5nichel5 co*alt si alte elemente$Continutl de cenusa
depinde de gradul de e.tractie al &ainii si anume= &aina al*a are un continut
de 45)+7 cenusa raportat la su*stanta uscata5&aina semial*a are un continut
de 450H 7 cenusa5iar &aina neagra un continut de 15(+7$
;.2.Propri#,a,il# !i2i"o-1#"ani"# al# !ainii
!n industria de pani&icatie se &olosesc mai multe tipuri de &aina de
grau5care se deose*esc prin gradul de e.tractie? cantitatea de &aina care se
o*tine din 144 Eg de grau cu masa hectolitrica medie de 2+Eg#
Calitatea &ainii utili'ata in procesul de pani&icatie se determina prin
anali'a de la*orator a proprietatilor sale &i'ico-mecanice5organoleptice si
*acteriologice$
1+
-intre proprietatile &i'ico-mecanice si organoleptice ale &ainii
5amintim=
C%loar#a &ainii depinde de natura semintelor de grau5d &elul cum se
separa endospermul de invelis5de marimea particulelor de &aina5de continutul
de su*stante colorante5si in mod deose*it de de gradul de e.tractie ?de
cantitatea de tarate ramasa in &aina#$$Culoarea &ainii de grau tre*uie sa &ie
al*a cu usoara nuanta gal*uie$-upa culoare &aina poate &i
al*a5semial*a5neagra$!n procesul de pani&icatie este necesar sa se e.amine'e
culoarea &ainii5de care depinde culoarea mie'ului painii$
Miro%l &ainii tre*uie sa &ie placut5&ara i' de mucegai5 de ranced sau
alte mirosuri straine 5iar $%,%l acesteia tre*uie sa &ie putin dulceag5nici
amarui5nici acru$
>in#,#a !ainii este determinata de marimea particulelor
componente5care &ace ca &aina sa &ie moale?neteda#5cand are particule &ine si
aspra ?grisata# cand are particule mari$Faina moale nu este indicata pentru
&a*ricarea painii5deoarece aluatul o*tinut se inmoaie repede 5iar painea
ramane necrescuta$Faina grisata se &oloseste mai mult la &a*ricarea unor
produse speciale?co'onaci5paste &ainoase#5deoarece in timpul procesului
tehnologic se produce o um&lare tar'ie a amidonului care contri*uie la
mentinerea &ormei produsului &init$
U1i'i,a,#a este o caracteristica &oarte importanta a &ainii care
in&luentea'a direct randamentul in paine5precum si calitatea produsului
&init$-atorita higroscopicitatii sale5&aina isi modi&ica permanent umiditatea5
valoarea de echili*ru a umiditatii &iind conditionata de umiditatea
initiala5umiditatea relativa a mediului si temperatura de depo'itare$Prin
umiditate se intelege continutul de apa5e.primat in procente &ata de greutatea
totala$-upa umiditate &aina se clasi&ica in &aina uscata?uR 1)7#5&aina cu
umiditate medie ?u M1)-1+7# si &aina umeda ?u S1+7#$Valoarea optima a
&ainii de pani&icatie este cuprinsa intre 1(5+-1)5+7$
A"i'i,a,#a &ainii se e.prima in grade5care repre'ina numarul de
centimetri cu*i de NaJG 451 n &olositi la neutrali'area aci'ilor din 144 g
&aina$Aciditatea &ainii creste cu gradul de e.tractie =&aina al*a are un continut
mai mic de su*stante minerale si 5deci 5 o aciditate mai mica 5in timp ce &aina
neagra are o aciditate mai mare$Normativele in vigoare sta*ilesc aciditatea
ma.ima admisa pentru di&erite e.tractii de &aina 5si anume =&aina de e.tractie
(47 -aciditate ma.ima %5% grade>&aina de e.tractie 2+7 -aciditate ma.ima
de ( grade> &aina de e.tractie 6+7-aciditatea ma.ima ) grade$
10
;.;.Propri#,a,il# ,#.olo$i"# al# !ainii
Cele mai importante proprietati tehnologice?de pani&icatie#ale
&ainurilor tin de =cantitatea si calitatea glutenului umed5de capacitatea de
hidratare?de a a*sor*i apa# a &ainii5de capacitatea aluatului de a &orma si
retine ga'ele si de gelatini'area amidonului$
Cantitatea si calitatea glutenului umed$8lutenul constituie majoritatea
su*stantelor proteice din &aina si are un rol &oarte important in procesul de
pani&icatie5 deoarece de proprietatile lui depind volumul si calitatea
produsului &init$Ca un continut mic de gluten aluatul creste mai putin chiar
daca proprietatile lui elastice sunt superioare$Continutul de gluten umed
varia'a de o*icei intre %%-(%7$Calitatea glutenului se determina prin
e.aminarea culorii5 a mirosului5 a elasticitatii si a constintentei5 a intinderii si
a capacitatii lui de a retine apa$
Capacitatea de hidratare a &ainii sau puterea de a retine apa este o
proprietate importanta care determina randamentul &ainii in aluat$-in &aina
care a*soar*e peste 047 apa se o*tine un aluat care &ermentea'a lent si din
aceasta cau'a isi mentine *ine &orma in timpul &ermentarii &inale si a
coacerii$-in &aina sla*a care a*soar*e su* +) 7 apa aluatul se &ormea'a
repede5dar tot atat de repede se degradea'a in timpul &ermentarii &inale si
produsul &init iese latit$
Capacitatea de a &orma si retine ga'ele ?puterea de &ermentare#este
acea proprietate a &ainii care &ace ca in timpul &ermentarii aluatului sa se
degaje o cantitate de ga'e5 care a&anea'a aluatul $Prin puterea de &ermentare
se intelege cantitatea de dio.id de car*on produsa intr-un aluat supus dospirii
un anumit timp$Puterea de &ermentare depinde de activitatea en'imelor si
amila'a care trans&orma o parte din amidon in malto'a5precum si de
calitatea drojdiei &olosite5care &ermentea'a gluco'a din aluat 5producand
*io.id de car*on si alcool etilic Cunoscand cantitatea totala de ga'e
&ormate5se poate sta*ili mersul &ermentatiei5gradul de a&anare si volumul
painii$
8elatini'area amidonului este proprietatea acestuia de a &orma un gel
la temperatura de 0+-06C5dupa ce a a*sor*it apa$!n timpul coacerii painii5se
12
produce gelatini'area amidonului din aluat care &ace ca mie'ul &ainii sa ai*a
aspect uscat la pipait cu toate ca mai contine o cantitate destul de mare de
apa ?cca )+7#$
0.SPECI>ICITATEA >A:RICATIEI
a+ >#l%l 1a"ini%l%i
9arian,a '# 1("ini7
Pentru trans&ormarea cerealelor :n &in de diverse calit;i5 :n industria
morritului se &olosesc mai multe sisteme de mcini/i clasi&icate ast&el=
Tdup numrul de treceri prin utilajele de 'dro*ire /i mcinare :n=
-mcini/ plat>
-mcini/ repetat>
Tdup gadul de de'voltare al tehnologiei aplicate :n=
-mcini/ simplu>
-mcini/ de'voltat>
Tdup numrul sortimentelor de &in :n=
-mcini/ pe o e.trac;ie>
-mcini/ pe mai multe e.trac;ii$
Tip%l '# #/,ra"&i#
!ndi&erent de &a'a tehnologic din care &ac parte5 la &iecare compartiment de
cernere se separ una sau mai multe &rac;iuni de &in$ Calitatea lor este
in&luen;at de calitatea gr9ului5 de &elul cum a &ost pregtit pentru mcini/5 de
:ntre;inerea utilajelor la parametrii de &unc;ionare normal /i conducerea
procesului tehnologic$
Cantitatea de &in re'ultat din mcinarea a celor 144 de pr;i
conven;ionale :n care se :mparte *o*ul de gr9u de la centru ctre peri&erie
poart numele de #/,ra"&i# sau $ra' '# #/,ra"&i#.
<n practic5 gradul de e.trac;ie se re&er la cantitatea de &in care re'ult din
144 Eg gr9u mcinat$ Ca sta*ilirea gradului de e.trac;ie a &inii de gr9u :n ;ara
noastr se ;ine seama de masa hectolitric a gr:ului ?26 Eg 3hl #$
Cantitatea de &in care se e.trage din gr9ul mcinat se regse/te su* &orma
unuia sau a mai multor sortimente$ Conven;ional5 &iecare din sortimente poart
numele de Utip de &inVV /i este caracteri'at prin con;inutul de cenu/$
16
-ac din mcini/ se o*;in simultan mai multe tipuri de &in se consider c se
practic variante de mcini/ simultane sau concomitente$
Prin e.trac;ie simultane se o*;in=
-&in al* W &in neagr
-&in al* W &in semial* W &in neagr
-&in al* W &in semial*
<n ;ara noastr &ina al* se caracteri'ea' printr-un con;inut :n cenu/ de 45++-
450+75 &ina neagr cu un con;inut :n cenus de 15%-15(+7$
3+ R#$i1%l '# 1("ini7 a'op,a,
Ca moara mea de gr9u &olosesc mcini/ de &orma= repetat-de'voltat-pe mai
multe e.trac;ii$ Mcini/ul repetat const :n o*;inerea &inii ca urmare a mrun;irii
succesive a *oa*elor /i a produselor intermediare re'ultate din acestea5 prin
trecerea lor prin mai multe utilaje de mcinat$
Mcini/ul de'voltat cuprinde par;ial sau :n totalitate procesele de /rotuire5
sortarea gri/urilor /i drunsturilor5 des&acerea gri/urilor5 mcinarea gri/urilor /i a
drunsturilor5 mcinarea re&u'urilor5 separarea germenilor /i o*;inerea sortimentelor
de &in$
-up gradul de comple.itate al procesului de cur;ire a gri/urilor5 mcini/ul
de'voltat se reali'ea' :n variantele=
&r cur;irea gri/urilor5 la care se urmre/te gruparea calitativ>
cu un proces redus de cur;ire a gri/urilor ?proces semi:nalt #5 :n care o parte din
gri/urile o*;inute la /rotuire se cur; cu ajutorul ma/inilor de gri/ /i apoi se
dirijea' la mcinare>
cu un proces de'voltat de cur;ire a gri/urilor ?proces :nalt # la care se urmre/te
reali'area unei cantit;i mari de &in5 gri/uri /i drunsturi la opera;ia de /rotuire5
apoi cur;irea cu ajutorul ma/inilor de gri/ /i mcinarea lor separat pentru
o*;inerea &inurilor de calitate superioar$
Mcini/ul pe mai multe e.trac;ii permite reali'area concomitent a % L (
e.trac;ii5 cu o*;inerea de &in al*5 &in semial* /i &in neagr$
Ca mcini/ul pe dou sau trei calit;i se mai o*;ine circa %7 gri/ de consum5 :n
dauna sortimentului de &in cu cel mai mic con;inut mineral$
1H
?.ELEMENTE DE INGINERIE TE<NOLOGICA
?.1 Di1#nionar#a ,#.nolo$i"a a %,ila@#lor 'in #",ia '# pr#$a,ir# a
$ra%l%i
p#n,r% 1a"ini.
?.1.1.Cal"%l%l "apa"i,a,ii '# pro'%",i# a #",i#i '# pr#$a,ir# a
$ra%l%i p#n,r% 1a"ini.
- capacitatea morii
XM M 2+ t 3%) h
-capacitatea sec;iei de pregtire a gr9ului
X
C
M X
M
W ?14 %4# 7 X
M
Vom lua capacitatea sec;iei de pregtire a gr9ului cu 147 mai mare dec9t
capacitatea morii$
X
C
M2+ W
144
14
T 2+ M 6%5 + t 3 %) h
-capacitatea curttoriei pe or este=
X
C 3 h
M
%)
6%+44
M ()(25+ Eg 3h
?.1.2.S,a3ilir#a ".#1#i ,#.nolo$i"# p#n,r% pr#$a,ir#a $ra%l%i
p#n,r%
1a"ini.

1-*uncar re'erva 14- magnet permanent
%-cantar automat 11- decojitor
(-separator aspirator 1%- perie
)-trioare 1(- separator cascada
+- trior spirala 1)- *uncar re'erva cantar automat
0- decojitor 1+- cantar automat
2- masina de spalat 10- *uncar re'erva "r 1
6- aparat de udat 12- cicloane
H- celule de odihna 16- ventilator
*uncar de re'erva 1-S cantar automat %-S separator aspirator (-S
%4
trioare )-S trior spirala +-S decojitorul 0 -S masina de spalat 2-Saparat de
udat 6-S celule de odihna H-S magnet permanent 14-S decojitorul 11-S perie
1%-S separator cascada 1(-S *uncar de re'erva cantar automat 1)-S cantarul
automat 1+-S *uncar de re'erva "r 1 10-S cicloane 12-S ventilator 16$
?.1.; Cal"%l%l i al#$#r#a %,ila@#lor 'in #",ia '# pr#$a,ir# a
$ra%l%i p#n,r% 1a"ini.
Calculul c!ntarului
C9ntarul automat se calculea' :n &unc;ie de capacitatea cur;toriei pe or /i de
numrul de rsturnri pe care le e&ectuea' cupa c9ntarului$
Aleg un c9ntar cu capacitatea :ntre 14-+4 Eg care &ace % rsturnri pe minut$
04 T %
+ 5 ()(2
M %650) Eg apro.imam la (4 Eg
-eci aleg un c9ntar cu capacitatea cupei de (4 Eg$
"eparatorul aspirator
"e calculea' :n &unc;ie de :ncrcarea speci&ic /i capacitatea orar a
cur;toriei=
Y
sp
M +4++ Eg 3cmTh
Y
sp
M +4 Eg3cm Th
-latimea sitei M
#s
h $c 3
M
+4
+ 5 ()(2
M 0652+ cm
Aleg un separator aspirator tip "A-61% 5 caracteristici tehnice=
-productivitatea5 t3h (5+
-dimensiunile ciururilor5 mm 644.1%44
-supra&a;a ciururilor5 m
%
%5)
-de*itul de aer necesar5 m
(
3min +4-0+
-tura;ia a.ului de comand a cadrului cu ciururi5 rot3min (+4
-dimensiuni de ga*arit5 mm=
-lungime 1)+4
-l;ime H0+
-:nl;ime 1+2+
-puterea instalat5 EZ 452
-masa5 Eg ))4
ONicolaescu M$ /i cola*oratorii5 ,.ploatarea /i :ntre;inerea utilajelor din
industria morritului /i pani&ica;iei5 pag$ +1Q
%1
8r9ul intr :n separator printr-o p9lnie de alimentare de unde ptrunde :n camera
de distri*u;ie5 reparti'9ndu-se pe toat l;imea ma/inii$ 8r9ul prin greutatea proprie
apas pe clapeta regla*il5 scurg9ndu-se pe prima sit din cadrul oscilant5 aceasta
separ corpurile strine mari /i le evacuea' printr-un jghea* colector$
Cernutul primei site cade pe a doua sit 5 care elimin impurita;ile pu;in mai
mari dec9t *o*ul de gr9u$ Cernutul sitei a doua cade pe a treia sit5 al crui cernut :l
repre'int impurit;ile mai mici dec9t *o*ul de gr9u$ e&u'ul este gr9ul5 care trece
peste un magnet$ Ca ie/ire din ma/in gr9ul este st*tut de un curent de aer$
"ilozuri de depozitare
Celule de silo'
Capacitatea de depo'itare M()(25+T%4M 062+4 Eg3%4'ile
Numar de celule M
224 T )6
062+4
M
(0H04
062+4
M 156 -luam % celule de silo'
Calculul trioarelor cilindrice
- :ncrcarea speci&ic a triorului=
Y
sp
M +44044 Eg3m
%
Y
sp
M +44 Eg 3m
%
[M 450 m > C M % m
"upra&ata necesara de triorare

#sp
h $c 3
M +44
+4 5 ()(2
M(0562 m
%
"
trior cilindric
M[T\T C M450 T (51) T % M(520 m
%
Numar de trioare M
"trior
"neces
M
20 5 (
62 5 0
M 156% L alegem % trioare
Aleg o *aterie de triorare tip 1T- +4%5 caracteristici tehnice=
-productivitatea5 Eg 3h 1+44
-diametrul cilindrilor5 mm +44
-lungimea cilindrilor5 mm %44
-dimensiunile alveolelor5 mm
-cilindrul in&erior +
-cilindrul superior 145+
-tura;ia cilindrilor5 rot 3min (0
-dimensiuni de ga*arit5 mm
-lungimea %H+4
-l;imea 1114
-:nl;imea 12%4
%%
-puterea instalat5 EZ 151
-masa5 Eg 644
OCostin !onel5 Cartea morarului5 pag$01Q
8r9ul intr :n interiorul cilindrului cu alveole5 :naintea' datorit mi/crii de
rota;ie /i a presiunii ce o e.ercit produsul nou intrat :n cilindru$ <n timpul rota;iei
cilindrului impurit;ile cu &orm apropiat de cea s&eric se strecoar printre
*oa*ele de gr9u p9n ajung :n alveole$ Acestea le culeg /i le duc :n partea de sus de
unde nemaiav9nd nici un sprijin cad :n covata colectoare$ -e-a lungul acesteia
p9na la gura de evacuare sunt transportate de /necuri din covat$ 8r9ul &r
impurit;i :naintea' de-a lungul cilindrului de trior p9n ajunge la gura de
evacuare5 de unde prse/te utilajul$
Calculul trioarelor spirale
-:ncrcarea speci&ic=
Y
sp
M 1%41+4 Eg3h > Y
sp
M 1+4 Eg3h
-dimensiuni=
h M % m > [M 450 m
-cantitatea de de/euri se determin=
C
deseuri
M +7 > Xc3h M
144
+ 5 ()(2 T +
M121562 Eg deseuri
-numr trioare=
#sp
Cdeseuri
M
1+4
62 5 121
M151) alegem % trioare spirale
Calculul deco%itorului
-:ncrcarea speci&ic=
Y
sp
M 644H44 Eg3m
%
T h
Y
sp
M 644 Eg3m
%
T h
-dimensiunile ma/inii=
[ M 452 m M 244 mm
C M 15) m M 1)44 mm
"
necesara de decojire
M
#sp
h $c 3
M
644
+ 5 ()(2
M )5%H m
%
"
unui decojitor
M ]TTC M (51) T 452 T 15) M (546 m
%
Numarul de decojitoare M
46 5 (
%H 5 )
M 15(H alegem % decojitoare
Aleg decojitorul du*lu -- +145caracteristici tehnologice=
-productivitatea5 t 3h 15+
%(
-tura;ia tam*urului5 rot 3min (6+
-dimensiunile tam*urului5 mm=
-lungime 1444
-diametru +44
-dimensiuni de ga*arit5 mm=
-lungime 10H+
-l;ime 62+
-:nl;ime 12%+
-greutatea net5 Eg 2(4
O($5 pagina 0HQ
-ecojitorul are o capacitate de produc;ie mare datorit suprapunerii a doi
cilindrii$ 8r9ul introdus prin gura de alimentare ajunge :n primul cilindru$ -ou
rotoare prev'ute cu palete e&ectuea' prin centri&ugare &recarea *oa*elor de manta
/i :mpingerea *oa*elor spre gura de evacuare$ Ma/ina este legat legat la o re;ea
de aspira;ie$ Particularitatea acestui tip de ma/in este c alimentarea ei poate &i
&cut simultan pentru am9ndoi tam*urii sau alimentarea se poate &ace numai prin
tam*urul superior5 care e&ectuea' &a'a :nt9i de prelucrare5 iar tam*urul in&erior
e&ectuea' &a'a a doua de prelucrare $
Ciclonul
Ciclonul este &olosit :n special pentru decantarea pra&ului o*;inut din cur;torie$
Ciclonul o*i/nuit are urmtoarele caracteristici tehnice=
-productivitatea5 m
(
3h 0444
-vite'a aerului la intrarea :n ciclon5 m3sec 16-%1
-dimensiuni de ga*arit5 mm=
-lungimea )%(0
-diametrul 111)
-masa5 Eg (+2
Calculul ma&inii de sp'lat
-capacitatea de produc;ie=
C M 0 t3 h
Numar masini de spalat=
C
h $c 3
M
0444
+ 5 ()(2
M 45+2 1 alegem 1 masina
Aleg ma/ina de splat M"-( 5 carcteristici tehnice ale ma/inii=
-lungimea5 mm %H(H
-l;imea5 mm 60+
-:nl;imea5 mm 1644
-greutatea5 Eg 1%44
-tura;ia transportorului melc pentru gr9u5 rot 3min 16+
-tura;ia transportorului pentru pietre5 rot 3min 04
%)
-tura;ia a.ului centri&ugei5 rot 3min 044
-diametrele mantalei5 mm +44. 1+2+
-puterea necesar5 EZ (5()
-capacitatea5 t3h (
O($5 pagina 2)Q
8r9ul introdus :n ma/in ajunge pe un transportor melc5 cu&undat :n ap5 :n tot
timpul deplasrii gr9ul rm9ne :n suspensie :n ap5 &iind supus unei ac;iuni de
&lotare prin &unc;ionarea melcului$ Pietrele /i *uc;ile metalice mai grele dec9t
*o*ul de gr9u nu pot rm9ne :n suspensie :n ap /i :n timpul &lota;iei cad la &und
peste transportorul in&erior care le transport :n sens opus direc;iei de deplasare a
gr9ului$ Ac;ionarea se &ace cu un motor electric montat direct pe ma/in$
Calculul aparatului de umectat
-capacitatea aparatului=
C
ap
M + t 3h
-numr de aparate=
Cap
h $c 3
M
+444
+ 5 ()(2
M 4540 1
Aleg aparatul de umectat tip U8-15caracteristicile tehnice sunt=
-dimensiuni de ga*arit5 mm
-lungime 1%%)
-l;ime +6+
-:nl;ime 112+
-tura;ia motorului5 rot3min 0+4
-greutatea5 Eg %14
Aparatul de ume'ire este &ormat dintr-un transportor cu palete montate :ntr-o
carcas prev'ut cu un racord de alimentare /i evacuare a gr9ului ume'it$
!nstala;ia de alimentare este prev'ut cu o clapet cu contragreutate pus :n
legtur cu o instala;ie de producere a aerului comprimat necesar pentru
pulveri'area &in a apei ca o ploaie &in sau ca o cea;$ <n momentul :n care se &ace
alimentarea gr9ul apas pe clapet5 aceasta pune :n &unc;iune ventilul
electromagnetic /i :ncepe pulveri'erea &in a apei5 ast&el :nc9t5 c9nd gr9ul cade pe
transportorul cu palete trece prin aceast cea; /i se ume'e/te$
Transportorul cu palete produce amestecarea gr9ului cu apa /i transportul lui
spre gura de evacuare$
Calculul aparatelor magnetice
-:ncrcarea speci&ic=
Y
sp
M 1+4164 Eg3h
Y
sp
M 1+4 Eg3h
%+
-numr de magne;i necesari=
#sp
h $c 3
M
1+4
+ 5 ()(2
M %( magneti
lM )4 mm M 454) m
C
magnet
M %(T454) M 45H% m
Calculul celulelor de odihn'
-pentru odihna :nt9i timpul necesar este de %) ore
()(25+T%)M6%+44
-aleg dimensiunile celulei=
C M %m > lM %m> h M 1%m
-volumul unei celule=
V M
( ) l
V M
)6 1% % % = m m m
m
(
-gr9ul pentru care construim moara are masa hectolitic M
h
M 22 Eg 3hl
-gr9ul care :ncape :ntr-o celul=
M M h
M *
M M
(0H04 224 )6
(
(
=
m
+g
m
Eg
Celule de odihna M
(0H04
6%+44
M %5%( ( celule
?.2 D#"ri#r#a !l%/%l%i ,#.nolo$i" ,a3ili, 'in #",ia '# pr#$a,ir# a
$ra%l%i.
8r9ul primit :n sor* este ridicat cu ajutorul unui elevator /i trecut printr-un *uncr
spre c9ntar5 de aici gr9ul intr :ntr-un separator aspirator pentru a elimina o parte
din pra&ul e.istent /i a elimina o parte din impurit;i care se deose*esc de gr9u prin
mrime$ Aceast precur;ire se &ace :n vederea unei depo'itri mai *une$ 8r9ul este
distri*uit cu ajutorul unui transportor melcat :n celulele de depo'it5 din celule gr9ul
intr :n cur;toria morii5 unde este supus opera;iilor de pregtire pentru mcini/$
Jpera;iile care decurg :n sec;ia de pregtire a gr9ului pentru mcini/ au
scopul de a cur;a gr9ul de impurit;i /i de a :m*unt;i calit;ile acestuia :n
vederea mcinrii$
Prima parte a opera;iilor decurge :n cur;toria neagr5 aici se elimin
impurit;ile$ <ntr-o prim &a' se &ace cur;irea gr9ului de impurit;i care se
deose*esc ca mrime ? l;ime /i grosime# /i dup :nsu/irile aerodinamice5 :n acest
scop se &olose/te separatorul aspirator$Corpurile :n caderea lor li*er :n aer se
comport :n mod di&erit$ Unele cad mai repede altele mai :ncet5 :n &unc;ie at9t de
greutatea lor speci&ic c9t /i de &orma corpului respectiv$Vite'a de cdere este cu
%0
at9t mai mare cu c9t greutatea ce revine pe unitatea de supra&a; a corpului este
mai mare$ "e &olose/te un separator aspirator tip "A- 61%$ <n separatorul aspirator
se &ace /i o separare a gr9ului de impurit;ile &eroase deoarece gr9ul cur;at de
impurit;ile u/oare trece mai departe pe supra&a;a unui magnet permanent care le
re;ine$
Pentru impurit;ile care se deose*esc de masa de gr9u dup lungime /i &orm se
&olosesc trioare cilindrice$ <naintea trioarelor cilindrice se montea' un aparat
magnetic pentru a evita de&ectarea trioarelor din cau'a impurit;ilor metalice$ -up
intrarea :n aparat gr9ul este dirijat ctre coloana de magne;i$ Corpurile &eroase sunt
re;inute pe placa metalic care leag cei doi poli ai liniei de magne;i-potcoav5 iar
gr9ul :/i continu deplasarea spre gura de evacuare$ -e aici gr9ul intr :n trioarele
cilindrice care separ *oa*ele care au lungimea &ie mai mare ca a *oa*elor de
gr9u5 cum sunt ov'ul /i unele soiuri de or'5 &ie mai mici dec9t *oa*ele de gr9u5
cum sunt m'richea5 neghina5 etc$ Alimenta;ia trioarelor se &ace pe la unul din
capete /i gr9ul :naintea' datorit mi/carii de rota;ie /i a presiunii ce o e.ercit
produsul nou intrat :n cilindru$ Pentru recuperarea mai *un a sprturilor de *oa*e
de gr9u se &ace o triorare suplimentar5 :ntr-un trior de repri'5 cu alveole mai mici5
:nglo*at :n acela/i schelet cu triorul cilindric de *a'$
Pentru a recupera :nc o parte din *oa*ele de gr9u mici /i sprturi de *oa*e care
ajung :ntre impurit;i /i pentru separarea corpurilor stine5impurit;ile se trec
printr-un trior spiral$ "epararea se reali'ea' datorit &or;ei centri&uge care se
de'volt :n timpul rostogolirii pe plan :nclinat elicoidal$
1oa*ele de gr9u recuperate sunt trecute :mpreun cu masa de gr9u printr-un
decojitor pentu eliminarea pra&ului mineral5 a pra&ului de mlur /i a *r*i;ei prin
&recri intense$ <n acest scop voi &olosi un decojitor du*lu tip ---+14$
8r9ul ie/it din descojitor este dirijat :n cur;toria al*5 unde este supus
condi;ionrii$ Condi;ionarea se &ace pentru a schim*a :nsu/irile structural mecanice
ale *o*ului5 a mri elasticitatea :nveli/ului5 a reduce consisten;a endospermului5 a
se :m*unt;ii :nsu/irile de mcinare ale *o*ului5 pentru a se :m*unt;ii :nsu/irile
de pani&ica;ie prin modi&icarea caracteristicelor glutenului$
Av9nd :n vedere c tre*uie s o*;in &in al* cu e.trac;ie 14 7 /i &in neagr
cu e.trac;ia de 04 75 iar gr9ul are sticlo'itate normal voi avea dou trepte de
umectare$ Prima ume'ire cu o ma/in de splat unde se separ /i pietrele$ -in
ma/ina de splat gr9ul trece :n celulele de odihn$ Jdihna este necesar pentru ca
:nveli/ul5 care ocup o supra&a; mare :n raport cu volumul *o*ului5 datorit
structurii sale celulare a*soar*e apa :n mare msur$ "tratul aleuronic opune :ns o
mai mare re'isten; ptrunderii apei prin el spre endosperm$ ,ste nevoie de un
timp oarecare pentru ca apa s di&u'e'e :n tot *o*ul /i s in&luen;e'e asupra
structurii endospermului$ Timpul de odihn este de %) ore$ -up odihn gr9ul trece
printr-un decojitor pentru a reali'a decojirea umed prin care se elimin par;ial sau
%2
total :nveli/ul pericardic$ ,&ectul de decojire se o*;ine prin &recarea *oa*elor :ntre
ele sau de organele de lucru ale utilajelor$ Cu un ciclon se reali'ea' aspirarea
aparatului pentru a elimina pra&ul al*5 valoros din punct de vedere &urajer$
8r9ul de la decojitor trece :n ma/ina de periat pentru a desprinde complet &9/iile
de :nveli/5 desprinse par;ial :n etapele precedente$ Apoi gr9ul este dirijat la
umectare prin pulveri'are5 pentru a o*;ine o umiditate mai mare a straturilor de
:nveli/$ Umectarea este urmat de o odihn de scurt durat5 (4 minute :n celula de
odihn5 iar de aici gr9ul este dirijat la /rotul !$
?.;.Di1#nionar#a ,#.nolo$i"a a %,ila@#lor 'in #",ia '# 1a"ini.
?.;.1.Al#$#r#a 4al,%rilor i r#par,i2ar#a ln$i1ii '# ,a4al%$ p#
paa@#$
Calculul necesarului de val,uri.
-aleg :ncrcarea speci&ic= Y
s
M+4
cm
+g
-lungimea total=
C
tot de tavalugi
M
#s
$m
M
+4
2+444
M1+44> C
tot de tavalugi
M 1+44 cm
61$+H7 CC
sr
M+ CC
M
M 0
))sr
))m
M 456 CC
M
WCC
sr
M4561W1M156 parti
6 5 1
1+44
M6(( cm CC
sr
M 6((cm > CC
M
M 002cm
Aleg =
V- 6%+ CM 644mm> -M %+4 mm
V- 14%+ C M 1444mm > -M %+4mm
TA1 1
%6
Pasaj Cungimea &ata de
total sroturi
7
Cungime
re'ultata in
ci&re
a*solute cm
Cungime
reala in care
se poate
incadra cm
Cungimea reala
&ata de total
7
Nr de
valturi
*uc
!
!!
!!!
!V
V
10
%(
%(
%4
16
1((
1H%
1H%
100
1+4
104
%44
%44
104
104
16516
%%52%
%%52%
16516
16516
1. 644
1.1444
1.1444
1. 644
1. 644
Total
sroturi
144 6(( 664 144 (.644
%.1444
-1
M1
M%
M(
M)
-%
14
%1
%4
%%
16
H
02
1)4
1((
1)0
1%4
04
64
104
104
104
1+4
64
1456
%150%
%150%
%150%
1(5+1
1456

1
3%.644
1.644
1.644
1.644
1.644

1
3%.644
Total
macinatoare
144 002 2)4 144 +.644
Total
general
1+44 10%4 6.644
%.1444
Ac;ionarea val;urilor V-A 6%+ /i V-A 14%+ are loc :n modul urmtor=o
roat principal ac;ionea' tvlugul &i. /i acesta prin intermediul ro;ii din;ate
conductoare /i al ro;ii din;ate conduse pune :n mi/care tvlugul mo*il$ Cu
ajutorul a dou ro;i de curea este ac;ionat tvlugul de alimentare in&erior5 iar cu
ajutorul a trei ro;i din;ate este ac;ionat tvlugul de alimentare superior$
Piesele /i mecanismele de alimentare sunt ac;ionate prin greutatea produsului
venit la mcinare5 ast&el= produsul acumulat p9n la o anumit :nl;ime :n cilindrul
de sticl ac;ionea' asupra discurilor montate pe o tij care se a&l :n contact cu
dispo'itivul de comand5 iar pe clapeta acestuia cade produsul ce vine din cilindrul
de sticl$ Ajuns :n aceast po'i;ie produsul este antrenat de distri*uitori de unde
ajunge prin cdere la primul tvlug de alimentare /i apoi ajunge la tvlugii
mcintori$-up trecerea prin ace/ti tvlugi produsul este colectat /i evacuat cu
/necul$ Cur;irea supra&e;ei se asigur de cu;ite /i perii$
%H
?.;.2.Al#$#r#a i,#lor plan# i r#par,i2ar#a i,#i '# "#rn#r# p# paa@#.
Calculul necesarului de site plane-
"P )1% X
m
M 2+t3%)h
"M %%m
%
?supra&ata utila#
"
compartiment
)
%%
M+5+ m
%
"upra&ata totala de cernere =
#s
$m
M
+44
2+444
M1+4m
%
Y
s
M +44++4 "
sr
M
6 5 1
1+4
M6(5(m
%
"sr
"m
M456 "
M
W "
sr
M 1W456M156 "
M
M6(5( T456M 0050) m
%
Ta* %= eparti'area supra&etelor de cernere pe pasaje
(4
Pasajul "upra&ata &ata
de total cernere
7
"upra&ata
re'ultata in
ci&re a*solute
?m
%#
"upra&ata
reala in care
se poate
incadra
"upra&ata
reala &ata de
total
7
Nr de site
plane
"r !
!!
!!!
!V
V
?sortire#
"o 1
%
(
"istem
perie?sita
centri&uga#
ecernere
&iltru
1(
1+
1+
1(
H
0
0
0

11
0
1456%
1%5)H
1%5)H
1456%
25+H

+
+
+
H510
+

11
105+
105+
11
+5+
+5+
+5+
+5+
14
+5+
1156H
1256(
1256(
1156H
+5H
+5H
+5H
+5H
14561
+5H

%
3)
^
^

%
3)

1
3)

1
3)
1
3)

1
3)
--

1
3)
Total srot 144 6(5( H%5+ 144
1+
3)
( 5
(
3)
-1
M1
M%
M(
M)
-%
"istem
Perie
ecernere
&iltru
2
%4
%1
12
14
H
14
0
)500
1(5(%
1(5(%
115(%
0500
+5HH
0500
(5HH
+5+
105+
105+
11
+5+
+5+
14
+5+
25%(
%1521
%1521
1)5)2
25%(
25%(
1(5+1
25%(
13)

(
3)

(
3)

%
3)
13)
13)
--
13)
Total
macinatoare
144 0050) 20 144
1%
3)
(
Control
&aina
%% %% 1
Total
general
1215H) 1H45+ 2>
(
3)
?.;.;.Al#$#r#a i "al"%l%l n#"#ar%l%i '# 1aini '# $ri7.
Calculul masinilor de gri&
-:ncrcarea speci&ic=
Y
s
M %44 Eg3cmT%) h
(1
-l;imea sitei=
Ct M
$s
$m
M
%44
2+444
M (2+ cm
-numr ma/ini de gri/=
)44 %
(2+4

M)506 + masini de gri/

Aleg masina de gri/ du*l 8--(+.105cu caracteristicile tehnice=
-numr r9nduri site suprapuse= %
-numr de site= %.).%
-dimensiuni de ga*arit5 mm=
-lungime (1(4
-l;ime H+4
-:nl;ime 1(2(
-tura;ia5 rot3min )+4
-dimensiunile sitelor5 mm=
-lungimea +H4
-diametrul (+4
-puterea5EZ 456
-consum de aer5 m
(
3min )4-++
-masa5 Eg H+4
Ma/ina de gri/ du*l cu dou r9nduri de site suprapuse prime/te produsul
prelucrat printr-un tu* de alimentare5 con&ec;ionat din sticl$ <n ma/in produsul
este uni&orm distri*uit pe toat l;imea sitelor$ "itele de cernere montate :ntr-un
cadru port-sit pe dou r9nduri suprapuse sunt &i.ate :n cadrul oscilant superior$
amele cu site sunt prev'ute cu perii de cur;ire a sitelor$
?.;.0.Al#$#r#a i "al"%l%l n#"#ar%l%i '# !inioar# '# ,ara,#.
Finisoarele de tr9;e separ particulele de endosperm aderente la :nveli/$ "e
utili'ea' at9t :n procesul de /rotuire ?:ncep9nd cu /rotul !V #pentru prelucrarea
primelor dou re&u'uri c9t /i :n procesul de mcinare propriu-'is ?la ultimele
mcintori # pentru prelucrarea primului re&u'$
Aleg &inisorul de tr9;e du*lu tip FT- (43045 cu caracteristicile tehnice=
-productivitatea5 Eg3h %+4-(44
-dimensiuni de ga*arit5 mm=
-lungimea 1+44
-l;imea 60%
-:nl;imea H4+
-dimensiunile tam*urilor5mm=
(%
-lungimea 044
-diametru (44
-tura;ia motoarelor cu palete5 rot3min 2+4
-puterea instalat5 EZ (
-masa5 Eg (%4
?.0.D#"ri#r#a !l%/%l%i ,#.nolo$i" in #",ia '# 1a"ini.
8r9ul cur;at intr :n /rotul !5 unde su* ac;iunea tvlugilor ri&lui;i se s&r9m :n
gri/uri mari5 mijlocii5 mici5 dunsturi /i o cantitate mic de &in$ Pe primele ) site
se separ particulele mari /i acestea sunt dirijate spre /rotul !!$ 8risurile mari
rm9n ca re&u' pe urmtoarele % site /i sunt trimise la ma/ina de gri/ ! pentru a &i
cur;ate$ 8ri/urile mici /i mijlocii se trimit la primul sortir 5 iar gri/urile mici /i
dunsturile care se separ pe ultimele dou site se trimit la sortirul al !!-lea$ -e la
primul /rot se separ o cantitate de &in al* de pe sitele _! /i _!!$
Ca /rotul !! pe primele ) site rm9n ca re&u' particule mari care se trimit la
/rotul !!! pentru a &i mrun;ite :n continuare$ 8ri/urile mari se trimit la ma/ina de
gri/ 1 pentru a &i separate :n &unc;ie de dimensiuni$ 8ri/urile mici /i mijlocii sunt
trimise la sortirul 15 iar gri/urile mici /i dunsturile sunt trimise la sortirul %$ Tot de
la acest /rot re'ult /i o cantitate de &in al*$
Ca /rotul !!! re&u'ul de pe primele ) site se trimite la /rotul !V $ 8ri/urile mari
se separ pe urmtoarele dou site /i se trimit la ma/ina de gri/%5 iar gri/urile
mijlocii se trimit la sortirul 1$ 8ri/urile mici /i dunsturile se trimit la sortirul %$ -e
la /rotul !!! re'ult tot o cantitate de &in al*$
Primele re&u'uri de la /rotul !V sunt gri/uri mari /i se trimit la /rotul V $
8ri/urile mici intr :n ma/ina de gri/ (5 iar cernutul urmtoarelor dou site se
trimite la sortirul 1$ 8ri/urile mici /i dunsturile se trimit la sortirul %$ -e la /rotul
!V o*;inem &in neagr$

Ca /rotul V re&u'ul de la primele ) site se trimite la /rotul V!5 iar gri/urile mari
se trimit la ma/ina de gri/ )$ 8ri/urile mijlocii /i mici sunt direc;ionate la sortirul 15
iar dunsturile la sortirul %$ -e pe sitele V!! /i V!!! se o*;ine &in neagr$
8ri/urile mari care re'ult la /rotul V! sunt direc;ionate la &inisorul de tr9;e5
iar gri/urile mijloci se trimit la primul mcintor$ 8ri/urile mici /i dunsturile se
trimit la al %-lea mcintor$ -e la acest /rot se o*;ine tot &in neagr$
"ortirurile au rolul de a separa gri/urile mici /i dunsturile re'ultate de la
/rotare $ Primul re&u'5 re;inut de primele ) site se trimite la ma/ina de gri/ 15 iar
re&u'ul ultimelor dou site intr :n ma/ina de gri/ %$ -runstul &iind cernut pe
((
ultimele dou site merge la sortirul %$ Totodat re'ult /i &in neagr de pe cele
sitele V!!!$ e&u'urile de la sortirul % se trimit la ma/ina de gri/ % de la primele
dou site5 iar de la urmtoarele dou site la ma/ina de gri/ ($ -e pe ultimele dou
site re&u'ul se trimte la ma/ina de gri/ )$ -runstul se trimite la primul mcintor$
e'ult /i o cantitate de &in neagr$
Ma/inile de gri/ reali'ea' sortarea gri/urilor /i dunsturilor dup mrime /i
separarea pr;ilor cu :nveli/ ce pot &i pre'ente :n amestecul de granule de
endosperm$ Cernutul de la prima ma/in de gri/ este direc;ionat la primul
mcintor /i la al %-lea5 iar re&u'ul la des&ctorul 1$ Ca ma/ina de gri/ % primul
cernut se trimite la mcintorul ( iar al %-lea cernut la mcintorul )$ e&u'ul se
trimite tot la des&ctorul 1$ Cernutul de la ma/ina de gri/ ( se trimite la
mcintorul + /i 05 iar re&u'ul la des&ctorul %$ Ca ma/ina de gri/ ) cernutul trece
la mcintorul 2 /i 6 5 iar re&u'ul la des&ctorul %$
8ri/urile mari /i mijlocii sunt trimise la des&ctoare pentru a :ndeprta pr;ile
de :nveli/ de pe particule$ e&u'ul primelor site se trimite la des&ctorul %5 iar de
la urmtoarele dou site la ma/ina de re&u' 1$8ri/urile mici se trimit la
mcintorul 15iar re&u'ul la mcintorul %$ e'ult /i &in neagr$ -e la
des&ctorul % gri/urile de pe primele dou site trec la ma/ina de re&u' 1 /i de la
urmtoarele dou la des&ctorul %$ 8ri/urile mici /i dunsturile trec la mcintorul
+ /i re&u'ul la mcintorul 0$ e'ult tot &in neagr$
Mcinarea gri/urilor /i dunsturilor se &ace :n scopul o*;inerii &inii5 se
reali'ea' cu tvlugi nete'i$ Primul re&u' de la mcintorul 1 se trimite la ma/ina
de re&u' 15 iar de pe ultimele dou la mcintorul % /i cernutul se trimite la
mcintorul ($ "e colectea' /i &in al*$ e&u'ul de la primele dou site ale
mcntorului % trec la ma/ina de re&u' 15 iar de pe ultimele dou site la
mcintorul ( /i cernutul la mcintorul )$ -e aici o*;inem tot &in al*$
Ca mcintorul ( primele dou site trec la ma/ina de re&u' 15 iar de la ultimele
dou trec la mcintorul ) /i cernutul la mcintorul +$ e&u'ul de la primele site
ale mcintorului ) se trimit la ma/ina de re&u' 15 iar de pe ultimele dou site se
trimit la mcintorul +$ Cernutul se trimite la mcintorul 0 /i de la acest mcintor
o*;inem &in al*$
-e la mcintorul + o*;inem &in al* 5 iar re&u'ul primelor dou site se trimite
la ma/ina de re&u' % /i de la ultimele la mcintorul 0$ Cernutul se trimite la
mcintorul 2$ e&u'ul de la primele dou site ale mcintorului 0 se trimit la
ma/ina de re&u' 15 iar de la ultimele dou la mcintorul 2 /i cernutul la
mcintorul 6$
e&u'ul de la mcintorul 2 se trimite la mcintorul 6 /i se o*;ine &in
neagr$ Ca mcintorul 6 re&u'ul este direc;ionat la &inisorul de tr9;e5 iar cernutul
este o :nsemnat cantitate de &in neagr 5 care se trimite la control la &el ca /i
&ina al*$
()
Factorii care in&luen;ea' mcinarea sunt=
-:nsu/irile mecanico-structurale ale *o*ului
-:nsu/irile &i'ice ale :nveli/ului
-calitatea /i sortimentul &inurilor o*;inute
:I:LIOGRA>IE
1$ 1anu5 C$ /i cola*$ 1HHH Manualul inginerului :n industria
alimentar5 vol$ !5!!5 ,d$ Tehnic5 1ucure/ti
%$ Costin5 !$ 1H6( Tehnologii de prelucrare a cerealelor :n
industria morritului5 ,d$ Tehnic5 1ucure/ti
($Costin5 !$ 1H66 Cartea morarului5 ,d$ Tehnic5 1ucure/ti
)$ 9peanu5 $5 Mru; N$ 1H0+ Ma/ini /i instala;ii :n industria morritului5
,d$ Tehnic5 1ucure/ti
+$Modoran Constan;a %442 Tehnologia moraritului si pani&icatiei5,d
isoprint5 Cluj Napoca$
Note de curs$
http=33ZZZ$agroin&o$ro3detaliu`re&erat$phpaid`re&eratM1+
http=33ZZZ$unopan$ro3te.te3m1$doc
http=33ZZZ$naturalresearch$ro3&iles3aportgrau%44+varianta(&i
http=33ZZZ$is*$pu*$ro3voicu3cursuri3pani&icatie3Cap-17%4Proprietati7%4ale
7%4materiilor7%4prime$pd&nal$doc
(+