TEMA I - SISTEMUL DE INVATAMANT

S.I - ppalul subsistem al sist. de educatie (se refera la organizarea institutionala a I)

- reuneste institutiile specializate implicate in procesul de educatie, cercetare si cultura (responsabile
de realizarea in mod organizat, planificat si metodic a dezideratelor educatie)
- in sens LARG: - ansamblul institutiilor care participa la realizarea ar!itecturii scolare "la derularea
generala a studiilor pe cicluri, orientari, filiere)
#$ din ac. perspecti%a S.I are un caracter desc!is si include:
institutii scolare & uni%ersitare cu caracter formal
institutii specializate in instruire nonformala ' centre de pregatire profesionala
' cluburi
' tabere scolare
' programe radio ( )* scolare & uni%ersitare
' diferiti agenti sociali cu care scoala stabileste relatii de tip ($ contractual ( scoli militare
- scoli profesionale
- biserica
-$consensuale ( familia
- comunitatea locala
- in sens R+S)RA,S ( cuprinde institutiile scolare (sc. primara, gimnaziul, liceul, in%. profesional si
superior) organizate pe trepte, cicluri si ani de studii.
#$ din ac. perspecti%a e definit ca sistem scolar specializat in realizarea functiilor
pedagogice ale sistemului de educatie la ni%elul procesului de instruire , in cadrul concret al acti%itatilor
didactice si educati%e.
S)R-.)-RA SIS)+/-L-I 0+ I,*A)A/A,)
- e structurat pe urmatoarele ni%eluri:
a! ni%elul in%atamantului primar ( treapta in%atamantului prescolar
- treapta in%atamantului primar (cls I-I*)
b) ni%elul in%atamantului secundar: - treapta in%. sec. inferior & gimnazial (cls *-I1)
- treapta in%. sec. superior (liceal (cls 1-1II)
- profesional ( scoli profesionale de 2-3 ani (profesii simple)
- scoli profesionale de 3-4 ani ( profesii comple5e)
c) ni%elul in%atamantului superior ( treapta in%. sup. de scurta durata (3-4 ani)
- treapta in%. sup. de lunga durata (6-7 ani)
- treapta in%. sup. post-uni%ersitar (studii aprofundate : master, doct)
S8+.I9I.-L di%erselor ni%eluri de organizare:
ni%. in%. primar -$ a5at pe dobandirea culturii generale de factura instrumentala (dobandirea
deprinderilor de scriere, citire, de calcul, initierea in limba:e specifice)
ni%. in%. secundar inferior -$ dobandirea culturii generale de "aza (cunostinte fundamentale din
ppalele domenii ale cunoasterii)
ni%. in%. secundar superior#liceal -$ orientarea culturii generale spre anumite domenii de
cunoastere( stiinta, socio-uman, te!nologie, economie) , cu desc!idere spre cultura optionala de specialitate
ni%. in$ profesional -$ orientarea inspre dobandirea culturii de specialitate necesare practicarii unei
anumite profesii)
ni%. in%. superior#uniersitar -$ a5at pe aprofundarea teoretico-practica specializata a unui anumit
domeniu de cunoastere
ni%. in%$ postuniersitar -$ asigura continuarea#adancirea specializarii dobandite in cadrul
in%atamantului uni%ersitar
L+GISLA)I+
- in%. primar ; in%. gimnazial # INVATAMANT %ENE&AL '(LI%AT'&IU
- durata studiilor in in%. obligatoriu difera de la o tara la alta: de regula )-*) ani (continutul instruirii nu e
acelasi si e5ista mai multe cai)
2
- '(IE+TIV dominant al in%. obligatoriu ( do"andirea unui cuantum de instruire necesar integrarii
in iata sociala
R+)+A-A S.<LARA
- ca parte a sist. de educatie, S$I$ cuprinde reteaua organizatiilor scolare
- &ETEAUA S+'LA&A - ppalul factor ce tine de organizarea S$I care are o influenta !otaratoare
asupra formarii si distri"uirii cererii de studii pe institutii de inatamant
- se constituie in , planuri-
*$ reteaua in profil teritorial-$ determina cererea de studii prin gradul de accesi"ilitate teritoriala a
inst$ de in$
- pt. multe inst. de in%. plasarea in teritoriu e esentiala pt nr.& calitatea ele%ilor pe care-i poate
atrage=
- este importanta distribuirea in teritoriu #$ reducerea costurilor de scolarizare
( apropierea de domiciliu e factor determinant al optiunii pt. o anumita inst. de in%atamant).
3. reteaua pe trepte .nieluri! de inatamant : in mod normal reteaua unit. de in%. care scolarizeaza pe
diferite ni%eluri trebuie sa fie coerenta , reciproc compati"ila:
' nr ele%ilor scolarizati pe o anumita treapta
sa corespunda capacitatii retelei scolare care scolarizeaza pe treapta imediat superioara
' in sens in%ers, capacitatea de cuprindere a
unitatilor scolare de pe o anumita treapta ar trebui sa corespunda nr. de ele%i scolarizati pe treptele inferioare de
in%atamant.
- orice diferenta duce la ( incapacitatea sist. de in%. de a asigura continuarea scolarizarii pt un nr. de
absol%enti pe care el insusi i-a produs
- neutilizarea totala & partiala a capacitatii de scolarizare
- cele 3 retele se intersecteaza intre ele sau cu factori demografici#economici #$ multe scoli generale,
putine primare sau in%ers, multe uni%ersitati, putine licee sau in%ers
> studierea retelei scolare e o conditie necesara pt prognoza corecta a cererii de studii potentiale pt toate
inst. de in%. care scolarizeaza absol%enti ai unor trepte de in%. anterioare
4. reteaua scolara pe profile si specializari -$ determina cererea de studii in specializari
- se constituie la ni%elul in%. postobligatoriu si mai putin in in%. gimnazial
- reteaua sc. profesionale&de ucenici ( organizata de /+.) prin consultarea institutiilor interesate de
pregatirea fortei de munca si cuprinde diferite domenii( formare in peste 4?? de meserii)
S$I include astfel ansam"lul instit$ specializate (reteaua organizatiilor scolare) in proiectarea si
realizarea (prin intermediul unor continuturi si metodologii adec%ate) a functiilor definitorii ale
educatiei
- +LASI/I+A&EA inst. in raport cu tipul de educatie practicat:
2. inst$ specializate in educatia formala (gradinite, sc. generale, sc. profesionale, licee, colegii
uni%ersitare, facultati si unitati de instruire permanenta, de reciclare&perfectionare)
3. inst$ specializate in educatia non-formala (cercuri stiintifice, cluburi ale ele%ilor&studentilor, tabere,
centre de formare profesionala)
4. organisme institutionale ale comunitatii educatie locale (familia si comunitatea parintilor, agenti
economici, culturali)
R+LA)IA S.<ALA ( .</-,I)A)+
- intre scoala si familie e necesare unitatea de actiune si concordanta intre mi:loacele specifice de
influentare folosite ( pt ca urmaresc acelasi scop-formarea copiilor)
S.<ALA ( interesata sa colaboreze cu familia (aliat) a.i actiunea educati%a #$profunda&de durata si in
%ederea informarii reciproce cu pri%ire la dez%oltarea & comportamentul copilului
8R<9+S<R-L (in con%orbire)
mult tact
atitudinea unui prieten, nu sef care da ordine
apropiat
argumente potri%ite& temeinice pt a con%inge parintele de utilitatea& temeinicia lor
3
se intereseaza de modul cum e respectat regimul de zi al copilului, cum e a:utat, conditiile de
pregatire teme, cum se comporta cu altii&altii cu el, influente poziti%e&negati%e e5ercitate asupra lui, timpul
liber, prieteni, odi!na, !rana, sanatate, interese, etc
%a informa parintii ( aspecte poziti%e&negati%e (intai cele poziti%e, succese sau sc!imbari laudabile
apoi obiectele problema, greseli de comportament, analizand cauzele)
- posibilitati de dez%oltare ale copilului , aptitudini&interese in munca
scolara&e5trascolara si e%entual despre scoli&profesiuni indicate &contraindicate
- se %or discuta apoi masuri necesare(scoala&parinti) pt a se dez%olta&corecta
8ARI,)II: - sa tina legatura cu scoala (rezultate&comportament) (carnet, relatarile copilului, de la cadrele
didactice)
#$ e%olutia societatii #$ noi necesitati #$ forme de organizare (institutionalizata) a educatiei parintilor si a
colaborarii scoala-familie
-asoc. ale parintilor (ale profesorilor)
- scoli ale parintilor & scoli ale mamelor
- .A scolara (;parinti)
- comitete de parinti pe clase & scoli
- re%iste & programe radio-)* (alte tari)
<@S)A.<L+ in relatia scoala-familie
> obst. de ordin comportamental
2 obst. de ordin material
#$ idei di%ergente ( responsabilitatea statului&familiei in educatie
- libertatea de alegere a scolii de catre parinti
- impactul mediului familial asupra rezultatelor
- randamentul pedagogic & datoria parentala
- participarea parintilor la gestionarea&procesul decizional din inst. scolara
-reprosuri parinti: apatie, lipsa de responsabilitate, timiditate, preocupari e5cesi%e pt. randament scolar,
contacte limitate cu scoala, conser%atorism
- reprosuri profesori: aceleasi ; dificultati in a stabili relatii cu adultii, lipsa pregatirii pri%ind relatia scoala-
familie
/AS-RI:
- informarea&formarea parintilor care trebuie sa cunoasca
( obligatii legale pri%ind educatia copilului
- drepturile a%ute pt. educatia copilului
- import. atitudinii lui pt reusita scolara
- metode de colaborare cu scoala
-participare democratica la gestiunea scolii (instituirea prin lege a .A scolara in care parintii sunt
reprezentati corespunzator si au nu numai rol informati%&consultati% dar si rol decizional si de control)
- infiintarea de asociatii de parinti
( ca grup de sustinere a scolii&de cooperare cu scoala&de aparare
- obiecti%e:
' sensibilizarea parintilor ( drepturi&indatoriri, influenta comportamentului lor asupra copilului
' informarea lor: publicatii, radio-)*
' formarea parintilor prin cursuri
' reprezentarea parintilor
-in tarile .om. +uropene ( noua etapa ( accent pe un anga:ament mutual clar stabilit intre parinti & profesori,
pe un contract parentalA pri%ind copilul indi%idual= contractul scoala-familie nu mai e drept optional ci sistem
de obligatii reciproce in cooperarea parinti-profesori
4