Curs 9

MACROECONOMIA
Unitile economice pe care le studiaz MICROECONOMIA a cror locaie este n
spaiul delimitat de frontierele unei ri, considerate n interaciunile dintre ele, formeaz
economia naional (a rii respective) i constituie obiectul de studiu al tiinei denumite
MACROECONOMIE.
Macroeconomie este acea parte a economiei care consta in procesele si fenomenele care
rezulta din corelarea activitatilor economice la nivelul economiei nationale.
Macroeconomia opereaz ndeosebi cu grupuri mari de ageni economici cunoscute sub
denumirea de sectoare instituionale, urmrete ndeaproape fluxurile economice adic relaiile
care se dezvolt ntre acestea i sintetizeaz rezultatele economiei naionale n indicatori agregai
prin analiza crora se apreciaz starea economiei i se pot concepe politicile economice necesare
pentru un parcurs bun.
Macroeconomia ca tiin are urmtoarele finaliti:
identificarea i comensurarea variabilelor care permit explicitarea comportamentului
sectoarelor instituionale i a economiei n ansamblul su
cunoasterea modului in care variabilele macroeconomice interacioneaz pentru a sesiza
raporturile mai mult sau mai puin stabile dintre ele i a concepe condiiile necesare
ec!ilibrului economiei naionale
identificarea i observarea permanent a principalelor dezec!ilibre macroeconomice,
cunoaterea cauzelor care le"au generat i conceperea msurile ce s"ar impune pentru
meninerea acestora n limite sustenabile sau pentru nlturarea lor
conceperea politicilor economice necesare pentru evoluia normal a economiei i
atingerea unor obiective (inte) stabilite de societate.
#. VARIABILELE MACROECONOMICE. CEREREA I O!ER"A A#RE#A"E.
CON$M$L I ECONOMIA
#ntruc$t obiectul de studiu al Macroeconomiei l formeaz% economia naional%, pentru
delimitarea problematicii preocup%rrilor noaste, se impune s% facem cateva preciz%ri
metodologice&
" mulimea unit%ilor economice care acioneaz% n economia unei %ri este grupat% pe
sectoare instituionale. ectoarele instituionale sunt& societ%i comerciale nefinanciare
(industriale, agricole, de transporturi, alte genuri de producii i servicii) societ%i comerciale
financiare (b%nci, societ%i de asigurari, case de economii, fonduri de investiii, fonduri de pensii
etc.) administraii (publice si private) gospod%rii (mena'e) exteriorul (restul lumii)
" relaiile economice extrem de numeroase i diferite care exist% ntre unit%ile economice
dintr"o ar% n goana lor dup% realizarea scopurilor se grupeaza pe fluxuri economice&
baneti(monetare) de tipul venituri (ncasri) cheltuieli (pli) si reale (bunuri i servicii).
(m$ndou% se exprima valoric n unit%i monetare. !lu%urile reflect% tranzaciile dintre agenii
economici, micarea banilor i bunurilor
" participarea unit%ilor economice i sectoarelor instituionale la activitatea economic%
este relevat% prin intermediul fluxurilor i pe aceast% baz% se calculeaz% indicatorii, agregatele
)
sau variabilele macroeconomice pe sectoare i la nivel de ar%. Metodologia de calcul este
standardizat%.
&. Varia'ilele sau a(re(atele macroeconomice
A. )ro*usul intern 'rut +)IB, * producia de bunuri i servicii pe o perioada dat% (de
regul% un an). +ste format din&
)ro*ucia marfar- (care se vinde i se cumpar%) pe orice fel de pia% inclusiv pe cea a
bunurilor clandestine i ilicite
)ro*ucia nemarfar- (care nu face obiectul v$nz%rii"cump%r%rii) precum serviciile
administraiilor publice i private i gospod%riilor (autoconsumul).
,#- poate fi exprimat n preuri curente sau constante.
.e poate determina prin mai multe meto*e:
Meto*a .ro*uciei " determina ,#- ca suma a valorii ad%ugate brute (/(-) a bunurilor
finale (a c%ror producie s"a nc!eiat) realizate pe o perioada dat%, de regul%, pe un an.
/(- 0 valoarea adaugat% (nou creat%) 1 valoarea consumului de capital fix (amortizarea)
)IB / VAB
)#B/)IB0Ci
)IB / )#B1Ci
2onsumul de capital circulant pentru producia noilor bunuri de orice fel nu se include in
,#- i se numete consum interme*iar.
)IB nominal, este ,#- exprimat n preuri curente sau n preurile pieei care includ
impozite i taxe indirecte precum 3/( sau accizele i impozitele directe&
)IB nominal / )IB.. / VAB 0 I) 0 "V
unde& ,p 0 preurile pieei #, 0 impozit pe produse (directe) 3/ 0 taxe pe venit
)IB real / )IB .returi constante / )IB nominal 2 influena inflaiei
)IB nominal 3 )IB real / *eflatorul )IB4 reflecta ni5elul inflaiei
Meto*a c6eltuielilor sau utili7-rii 5enitului
,otrivit acestei metode, ,#- se determin% prin nsumarea c!eltuielilor pe care le fac toate
unit%ile economice din toate sectoarele instituionale pentru a"i asigura bunurile finale necesare
satisfacerii nevoilor lor.
)IB / C!0!BC!0V0E1I E1I /e%.ort net
Meto*a 5eniturilor
#n aceast% variant% de calcul, ,#- se determin% prin nsumarea veniturilor realizate de toi
participanii la activitatea economic% (producie) unde au avut calitatea de factor de producie.
)IB / R0 EBE0AI)1A)
4 * remunerarea salariatilor +-+"excedentul brut de exploatare (#,"alte impozite de productie
(.," alte subventii de productie
B. )ro*usul intern net +)IN, * se calculeaz% sc%z$nd consumul de capital fix
(amortizarea) din ,#-.
)IN / )IB 2 CC!
5
unde 226 0 consum de capital fix
C. )ro*usul naional 'rut +)NB,
.e calculeaz% prin adiionarea la ,#- a /(- realizate de agenii economici naionali n
alte t%ri i sc%derea /(- realizate de unit%ile economice straine n 4omania. ,7- exprim%
aportul unit%ilor economice naionale (rom$neti) in orice ara ar aciona ele.
)NB/ )IB0VABn1VABs
8. Venitul naional +VN, este suma veniturilor obinute de unit%ile economice sau de
factorii de producie naionali prin activit%ile pe care le realizeaza dup% ac!itarea impozitelor i
taxelor indirecte.
E. Venitul .ersonal " sumele ce revin mena'elor sau gospod%riilor din ar% ca urmare a
implicr%rii lor n activitatea economic% i pentru care acestea pl%tesc impozite i8sau taxe. 2eea
ce r%m$ne din venitul personal dup% plata impozitului8taxelor plus transferurile care au loc n
favoarea mena'elor constituie 5enitul *is.oni'il. V8 / VN15enituri ne*istri'uite0transferuri
1 ta%e
/9021. /9021#
,e baza acestor agregate putem identifica cererea i oferta agregate (la nivelul economiei
unei %ri).
9. Cererea i oferta a(re(ata
.unt considerate cele mai importante variabile din economia unei %ri pentru c% cererea
reflecta nevoile existente, iar oferta " ceea ce se asigura pentru satisfacerea nevoilor respective
indiferent unde au fost produse bunurile.
Cererea a(re(at- / consum final +C!, 0 formarea 'rut- a
ca.italului fi% +!BC!, 0 e%.ort
Oferta a(re(at- / .ro*usul intern 'rut +)IB, 0 im.ort
,entru a se asigura funcionarea normal% a economiei, se urm%rete permanent un
ec6ili'ru al celor dou% m%rimi.
:a baza form%rii acestora se afl% venitul naional, adic% venitul net al unit%ilor din ar%
ceea ce nseamn%& salarii, rente, dob$nzi nete i profit. ,entru ca asemenea venituri pot proveni i
din alte t%ri, iar o parte din cele realizate n interiorul %rii pot s% revin% unit%ilor economice din
alte ari se calculeaz% numai soldul acestor transferuri (cu exteriorul) care se ia n consideraie.
/79 0 /7 ; .32+ unde&
/79 * venitul naional disponibil
/7 * venitul naional
.32+ * soldul transferurilor curente cu exteriorul
/enitul disponibil adic% /9 este parte a /79 i are un rol deosebit n economia unei %ri
pe care"l vom analiza ntruc$t afecteaz% n mod direct populaia.
:a o modificare a /9 n sus sau n 'os, consumul (2) se modific% n acelai sens dar mai
puin.
2 0 < = /9 * funcia consumului, unde& 2 * consumul, < * rata media a consumului /9
* venitul disponibil
c> 0 28/9, unde& c> 0 rata marginal% a consumului sau nclinaia marginal% a
consumului
?
2 0 creterea consumului
/9 0 creterea /9
#n mod similar se poate calcula rata marginal% a economiilor&
e> 0 +8/9
Multiplicatorul venitului disponibil @/9 arat% cu ce coeficient crete venitul disponibil
c$nd rata marginal% a economiilor ()" c>) atinge un anumit nivel& @/9 0 )8)" c>
!actori *e influen- ai consumului& m%rimea i evoluia salariului i celorlalte venituri
ale populaiei modificarea atept%rilor populaiei n viitor i a politicilor fiscale, evoluia
preurilor la bunurile de consum, politica creditului de consum factori subiectivi& nevoia sau
dorina de a face rezerve * economii pentru viitor, dorina de a primi dob$nzi la economiile
f%cute i depuse la b%nci, dorina de a l%sa moteniri, de a tr%i mai bine, zg$rcenia.
,entru cealalt% parte a /9 care nu se consuma, ci se economisete, iar economiile devin
n cele din urm% investiii formeaz% investiiile n economie.
In5estiia " orice c!eltuial% pentru bunuri de capital care sporesc avuia. 2ump%rarea de bunuri
de consum de folosin% ndelungat% aciuni, obligaiuni, p%m$nt etc., nu este o investiie n
economie pentru c% nu m%rete capitalul te!nic.
In5estiiile sunt: 1 *e :nlocuire
1 *e *e75oltare sau nete
/9 0 2 1 + devine /9 0 21@ unde @ * capital
2reterea investiiilor induce, de regul% creterea /9. (ceasta relaie este relevant% de
multiplicatorul investiiei (@)
@ 0 /98# ceea ce nseamn% c% # determin% creterea /9 de @ ori.
Mai poate fi calculat i altfel& @ 0 )8)" c> sau @ 0 )8e>
2ele dou% formule ne arat% c% valoarea multiplicatorului (@) este cu at$t mai mare cu c$t
inclinaia spre consum este mai mare i inclinaia spre economisire este mai mic%.
#
,rincipiul acceleratorului& a0"""""""""" #0 a 9/, unde AB a B )
C/
II. CRE;"EREA ECONOMIC< ;I 8E=VOL"AREA 8$RABIL<
+conomia naional% are permanent tendina spre o evoluie ascendent%, de cretere cu
toate c% n fapt o asemenea dinamic% nu are loc ntruc$t intervin fenomene i procese opuse,
adesea n stare s% induc% perioade mai lungi sau mai scurte de stagnare i8sau c!iar de regres. Di
totui, pe termen lung i foarte lung economia naional% realizeaz% creterea economic% n mod
predominant. 2auza care impune o asemenea evoluie are caracter complex i deriv% din tendina
general% i permanent% a creterii nevoilor ce trebuie satisf%cute. ,rivit% mai de aproape ns%
creterea nevoilor cap%t% forme concrete extrem de diferite i uneori c!iar opuse. 3oi oamenii ii
doresc mai buna satisfacere a nevoilor dar acest fenomen se manifest% n forme i dimensiuni
diferite de la persoana la persoana i de la un grup sau un popor la altul.
2onsiderate n ansamblul lor nevoile se interfereaz%, satisfacerea unora este condiionarea
adesea de satisfacerea altora, iar uneori satisfacerea unora are loc cu condiia nesatisfacerii sau
am$n%rii pentru mai t$rziu a satisfacerii altora. 3endina general% r%m$ne totui satisfacerea ntr"
o masur% tot mai mare a nevoilor societ%ii i aceasta este susinut% de mersul economiei.
E
&. Creterea economic-
(ceasta este un proces care exista din cele mai vec!i timpuri i a c%rei realizare a fost
permanent n atenia oamenilor. 7u l"a ocolit nici tiina economic% dar s"a FautonomizatG sub
aceast% denumire i cu o problematic% distinct%,de cov$ritoare importan% dup% )H5I.
#n esen%, creterea economica este .rocesul .rin care acti5it-ile economice luate :n
asam'lul lor la ni5elul unei -ri .ro*uc mai multe 'unuri. +ste pus% n evident% prin evoluia
ascendenta a variabilelor sau agregatelor macroeconomice i n deosebi a ,#-, ,7- i /7 * at$t
la nivelul %rii c$t i pe locuitor.
#n realitate poate exista o cretere a ,#- la nivelul %rii dar o sc%dere a ,#-8locuitor
pentru c% populaia a crescut mai repede dec$t producia. (tunci c$nd rezultatele activit%ilor
economice (,#-) i populaia sporesc n acelai ritm astfel nc$t nivelul rezultatelor pe locuitor
(,#-8locuitor) r%m$ne constant avem de a face cu creterea economic zero.
,olitica economica porneste de la premisa realiz%rii creterii economice n funcie de
potenialul economiei, adic% de exploatarea posibilit%ilor acesteia la nivelul cel mai nalt. #n
acest sens, punctul de pornire este deci creterea economic- .otenial-> iar obiectivul urm%rit
este )IB1ul .otenial * cel mai inalt nivel al produciei care se poate obine pe o perioad% lung%
sau relativ lung% i nu ca o excepie, n condiii de stabilitate a preurilor i oma' natural.
#n realitate ns% economiile %rilor sunt afectate adesea de fluctuaii economice sau
creteri ale preurilor i oma'ului la niveluri ngri'or%toare ceea ce face imposibil% valorificarea
deplin% a potenialului pe care ele il au. 9e aceea politicile trebuie s% reina ca obiectiv creterea
economic% real% concretizat% ntr"un anumit nivel al ,#- real adic% cel posibil n condiiile
concrete existente. 9iferena dintre ,#- potenial i real constituie producia potenial% ce nu
poate fi realizat% i pe seama c%reia, prin m%suri adecvate, s"ar putea asigura o cretere
economic% mai mare.
9. !actorii creterii economice
.unt numeroi, iar aportul fiec%ruia se intersecteaz% direct i sau indirect cu al celorlali.
+xist%&
!actori *ireci cu rol *eterminant asu.ra creterii economice:
" resursele de for% de munc% i calitatea acestora
" resursele naturale (de toate genurile) i calitatea lor
" capitalul te!nic existent sau stocul de capital te!nic (maini, utila'e, instalaii, cl%diri
etc.)
" te!nologiile n exploatare,disponibile i accesibile.
!actori in*ireci care influenea7- sensi'il creterea economic-:
" m%rimea, dinamica i structura cererii agregate
" volumul investiiilor i componentele acestora
" starea sistemului financiar, posibilit%ile i disponibilitatea verigilor sale de a susine
creterea economic%
" venitul, consumul i economiile populaiei
" relaiile economice externe i n special importul i exportul.
6iecare dintre factorii creterii economice are *ou- caracteristici& una cantitati5- relativ
uor de observat i alta calitati5- care este relevat% n principal de productivitate.
I
Jrice contribuie la creterea economic% pe care n"o putem atribui muncii sau capitalului
este considerata ca fiind a.ortul .ro(resului te6nico1stiintific, denumit si factor re7i*ual
intruc$t colecteaz% toate celelalte influene.
2reterea economic% realizat% prin aportul preponderent al componentei
cantitative, a factorilor care au determinat"o este cretere cantitati5-. 9ac% aportul cel mai mare
l are componenta calitativ% a factorilor, creterea economic- este calitati5-. 2$nd aportul celor
dou% componente este aproximativ egal se realizeaz% o cretere economic- interme*iar-.
2reterea economic% are efecte pozitive evidente dar are i un cost *e
o.ortunitate care este format din consumul sacrificat pentru ca resursele respective s% fie
orientate spre creterea produciei.
,rimele modele teoretice de cretere economic% mai elaborate au fost realizate de
(dam .mit!, 3!.Malt!us i 9avid 4icardo. 9up% )H5I modele foarte utile au elaborat
K.M.@eLnes, 4..oloM, ,.(. .amuelson, M.@alecNi, 6.,erroux, /.:eontieff.
7oile modele i teorii ale creterii economice pun baza pe progresul te!nic i al
cunoaterii, reunirea externalit%ilor pozitive ntr"un cumul (lan) de activit%i i pe inovaie.
?.8e75oltarea economic-
4ealizarea creterii economice este deosebit de important%, dar pentru existena i
progresul societ%ii este absolut necesar ca roadele sale s% se fac% simite, printr"un trai mai bun.
Procesul complex prin care creterea economic are loc ntr-o strns unitate cu pro!resul
social poart denumirea de *e75oltare economic-. "adar# nu simpla cretere economic ci
dezvoltare economic.
#n ultimile decenii a devenit tot mai clar c% procesul dezvolt%rii economice se confrunt%
cu mari dificult%i, iar creterea economic% nu asigur% progresul exigenelor pentru o existen%
uman% normal%. ,reocup%rile pentru a g%si soluii acestor probleme s"au soldat cu apariia
conceptului de *e75oltare *ura'il- care s"a impus n teorie i ii face tot mai mult loc n politica
i practica guvernelor.
8e75oltarea *ura'il- const n satisfacerea necesitilor !eneraiilor n via# fr a
compromite posibilitatea satisfacerii necesitilor pentru !eneraiile viitoare. (ceasta privete
deopotriva conservarea i ameliorarea parametrilor mediului natural, precum i creterea
demografic%. (re menirea de a reconcilia economia cu natura i progresul uman nu numai n
anumite %ri, ci peste tot.
$ezvoltarea durabil este o rezultant care se caracterizeaz prin cretere economic
susinut# ameliorarea conditiei umane# %ustiie social i democratie. 9in punct de vedere
tiinific preocuparea pentru o asemenea dezvoltare a fost indus% de instalarea crizei umane,
deteriorarea condiiilor de via% pentru foarte muli oameni, diminuarea i8sau epuizarea unor
resurse naturale i alte fenomene i procese generate de modelul dezvolt%rii de p$n% acum.
$ezvoltarea durabil este noul model al dezvoltrii economico-sociale# creia i sunt
proprii componentele& natural# economic# social-uman# naional-statal re!ional i
mondial. 'ensul ma%or al promovrii lui este rezolvarea problemelor omenirii# inclusiv pe
cea a subdezvoltrii.
#n teoria i practica curente, dezvoltarea economic% este relevat% cel mai bine prin
indicele dezvolt%rii umane (#9U) care reflect% trei serii de factori& starea san%t%ii, a educaiei i
venitului mediu pe locuitor.
O
III. !L$C"$A@IILE ECONOMICE
+conomia oric%rei t%ri evolueaz% fluctuant cu creteri i sc%deri mai mult sau mai putin
profunde astfel incat pe termen lung inregistreaza o crestere sensibila insa de marime diferita.
(ceasta evolutie are la baza cauze complexe c!iar daca in anumite situatii rolul cel mai
important (determinant) poate reveni numai uneia sau catorva aflate in interactiune.
#n realitate exista o diversitate de fluctuatii&
se7oniere * determinate de factori naturali si8sau de comportamentul oamenilor care
se modifica c!iar in decursul unui an avand ca efect cresteri * scaderi sau modificari
structurale ale cererii * ofertei agregate
intam.latoare sau acci*entale * determinate de fenomene naturale de anvergura
(cataclisme, seceta etc.) sau sociale si politice (razboi, criza politica profunda etc)
ciclice determinate de mersul economiei ca urmare a sc!imbarilor care survin in
cadrul acesteia dereglandu"i evolutia ascedenta pana cand se realizeaza corelatiile
adecvate noilor stari de fapt dupa care la un interval de timp mai lung sau mai scurt
situatia se repeta.
6luctuatiile ciclice din economie au fost sesizate si studiate inca de la inceputul secolului
al P#P"lea si s"a observat ca nu sunt toate de acelasi fel desi au manifestari similare. 9iferentele
se refera la durata si la impre'urarile concrete in care se produce aceasta dereglare a economiei
cat si adaptarea sa la noua situatie pentru a realiza noi performante. 3oate felurile de cicluri se
desfasoara concomitent si interactioneaza intre ele. .e cunosc& cicluri lun!i denumite si
FseculareG sau @ondrativ dupa numele celui ce le"a facut cunoscute pentru prima data cicluri
decenale sau Kuglar dupa numele celui care a aprofundat cunoasterea sa cicluri scurte sau
@itc!in (minore, mici).
). CICL$RILE ECONOMICE
Ciclul scurt. :a fel ca toate celelalte cicluri are doua faze distincte&
E%.ansiunea * productia creste ca urmare a cresterii cererii agregate, agentii economici
sunt optimisti pentru ca economia este pe un drum bun. (ctionand pentru a castiga mai
mult, firmele a'ung, treptat, sa constituie stocuri spre a face fata oricand unei cereri. :a
un moment insa nivelul ridicat al stocurilor determina diminarea in diferite proportii a
productiei intrucat satisfacerea cererii poate avea loc pe seama stocurilor
Contractia " productia scade pentru ca cererea se satisface in mare masura pe seama
stocurilor formate, stocurile se diminueaza treptat si pe masura ce acestea se epuizeaza se
reia cresterea productiei.
9urata acestui ciclu se situeaza intre ?A si EA de luni. #n decursul acestui interval cele
doua fenemone ma'ore cresterea si descresterea productiei si stocurilor induc o multitudine de
influente economice si sociale pozitive si negative (dupa caz) in dinamica societatii.
Ciclul Au(lar. Mai este denumit decenal si al afacerilor. +ste cel mai studiat si cunoscut.
9urata sa variaza intr O si )5 ani. 6azele acestuia sunt& una asce*enta denumita si e%.ansiune,
avant sau faza cresterii economice (productiei) alta *esce*enta cunoscuta si ca recesiune,
contractie sau *escrestere economica.
Q
" e%.ansiunea * con'unctura economica este favoravila, afacerile cresc, productia creste,
creste gradul de ocupare a populatiei active, scade soma'ul, cererea agregata creste, optimismul
este evident. ,entru ca se spera si mai mult, se stimuleaza cresterea cererii agregate prin diferite
masuri in special prin credite de productie si consum, preturile cresc pentru a mari profitul, dar si
pentru a atrage in productie noi factori care au insa calitate si eficienta mai slaba intrucat cei
superiori au devenit insuficienti. #n fata amenintarii cu inflatia, multi agenti din precautie si la fel
anumite autoritati franeaza cresterea cererii agregate, si a investitiilor si ca urmare scade
folosirea capacitatilor de productie create, scad profilul si investitiile. .e a'unge la momentul de
criza economica ciclica * punctul in care curba productiei se inverseaza din spre ascendent spre
descendent, s sei trece la cea de a doua faza a ciclului
" recesiunea * productia scade repede, neincrederea se amplifica, cererea agregata scade,
dificultatile firmelor se amplifica, numarul falimentelor creste, se deterioreaza cursul !artiilor de
valoare, iar cursul valutar tinde sa scada, numarul somerilor creste. ,e acest fond se cauta intens
solutii pentru a produce mai ieftin si in acest scop se fac investitii multe dintre acestea spri'inite
puternic de stat si se contureaza o tendinta de inducere a expansiunii si incepere a unui nou ciclu
economic.
#n conditiile actuale cand relatiile economice dintre firmele din tari diferite si fenomenul
globalizarii economiei s"au generalizat, ciclul de afaceri dintr"o tara are tendinta sa fie tot mai
puternic influentat de ceea ce se intampla in economiile tarilor cu care se afala in relatii mai ales
atunci cand acestea sunt ample. Uneori aceasta interactiune este ata de rapida incat nu lasa
partenerilor timpul necesar pentru a concepe si aplica masurile preventive care s"ar impune si ar
putea diminua efectele ne dorite.
Ciclul lun(. 9esi i se mai spune si secular sau @ondratief, stiinta economica il plaseaza
pe o durata EA * OA ani si il FleagaG *e *urata mo*ului te6nic *e .ro*uctie al societatii a*ica
*e ni5elul calitati5> structura si carcateristicile factorilor *e .ro*uctie consi*erati in
ansam'lul lor. Modul te!nic de productie propriu unei etape isi afirma potentialul prin cresterea
eficientei in decurs de 5A * ?A de ani dupa care intra in declin.
- !a7a ascen*enta corespunde acestei prime perioade in decursul careia cei mai multi ani
se caracterizeaza prin prosperitate si crestere economica apreciabila, cresterea investitiilor,
veniturilor si a ocuparii fortei de munca
R
" !a7a *esce*enta se remarca prin diminuarea cresterii economice,
investitiilor,veniturilor si ocuparii in munca anii de recesiune ai ciclurilor decenale devin mai
numerosi si mai aspri, in timp ce inflatia si soma'ul devin mai persistente. #n aceasta faza se
intensifica preocuparile pentru realizarea noilor te!nici si te!nologii care vor fi proprii unui mod
te!nic de productie ce va marca inceperea unui nou ciclu lung.
Un asemenea ciclu se suprapune cu mai multe cicluri Kuglar si un numar mai mare de
cicluri @itc!en. Ultimul ciclu de acest gen este plasat in intervalul )HER " )HQ?8)HQE cu faza
ascedenta si apoi pana in 5AAI cu faza descedenta.
9. )OLI"ICI CONA$NC"$RALE
Aceste .olitici *enumite si anticilice au scopul de a asigura o mai mare stabilitate a
economiei, de a evita formarea rapida a unor varfuri prea mari de crestere a productiei si unor
prapastii ale caderii acesteia, amandoua la fel de periculoase si greu de controlat si de a evita si
diminua efectele negative ale ciclicitatii economiei.
,entru interventie se recurge la mi'loace precum& c!eltuielile publice, sistemele de
impozite si taxe, cresterea"diminuarea masei monetare, dobanzile, restrictii si facilitati la
aacordarea si rambursarea creditelor etc. /erigile prinicipale in asemenea actiuni sunt statul prin
organismele sale si bancile nationale. Masurile care se iau sunt> in .rinci.iu> *e *oua feluri 1
stimulati5e sau restricti5e cores.un7atoare celor *oua fa7e ale ciclurilor economice 1
recesiune si e%.ansiune.
)olitica c6eluielilor .u'lice " vizeaza cresterea bugetelor administratiilor centrale si
locale care prin c!eltuielile facute impulsioneaza cererea agregata in perioadele de recesiune,
sumele Fdifuzandu"seG in economie prin ac!izitii si investitii de sta, cresterea si inmultirea
indemnizatiilor de soma', formarea fortei de munca, alocatii familiale etc.
)olitca monetara si *e cre*it * #n perioada de expansiune cand apar si se amplifica
riscurile de inflatie si neconcordanta a ofertei cu cererea aceasta politica are caracter restrictiv si
consta in cresterea dobanzilor, conditii mai dificile de obtinere a creditelor, controlul mai sever al
masei monetare pentru a nu depasi anumite limite superioare. 3oate acestea in!iba cresterea
cererii agregate si pot inlatura sau diminua cel putin partial riscurile vizate. #n perioada de
recesiune aceasta politica devine stimulativa si masurile respective se iau in sens invers& scad
dobanzile, se mareste masa monetara, se diminueaza restrictiile la credite etc., astfel incat
unitatile economice si populatia au acces la resurse banesti sporite prin care se sustine cresterea
cererii agregate.
)olitica fiscala actioneaza prin sistemul de impozite care in timp de recesiune se
restrange lasand firmelor si populatiei resurse mai mari pe care acestea le c!eltuiesc sustinand
cresterea cererii, iar in decursul expansiunii se extind pentru a tempera cresterea si a alimenta
bugetele cu sume menite sa acopere deficitele formate in perioada de recesiune.
,aralel cu politicile de acest gen care au in centrul preocuparilor cererea exista si s"au
intensificat in ultimii ani politicile bazate pe oferta care vizeaza incitarea producatorilor prin
stimulente si conditii care au ca efect cresterea ofertei agregate. 9intre acestea mentionam&
4eforme si masuri menite sa extinda si sa intensifice concurenta intre ofertanti
(producatori) si liberalizarea preturilor ceea ce ar permite fiecaruia sa"si adapteze marimea si
dinamica preturilor la situatia pe care o au astfel incat sa se mentina mereu pe piata si sa poata
mari si diversifica oferta
H
(daptarea masurilor de asigurare permanenta a bunei functionari a pietelor ceea
ce presupune& amelioararea reglementarilor ce pot restrictiona libera initiativa si asigurarea
respectarii nestirbite a drepturilor de proprietate
2rearea si intretinerea permanenta a unui mediu economic favorabil
perspectivelor de profit pentru producatori care vor fi astfel incura'ati sa produca mai mult si sa"
si asume riscurile corespunzatoare.
)A