Agrometeorologia

Definitie. Obiective.
Agometeorologia este cunoscuta ca ansamblul de mijloace stiintifice si
tehnice care, pe baza prelucrarii datelor meteorologice si a celor agronomice, ofera
celor ce lucreaza in agricultura elemente utile pentru o buna gestionare a
exploatatiilor agricole, precum si bazele necesare dezvoltarii planificarii mediului
rural.
Termenul cuprinde doua notiuni complementare, si anume agrometeorologia si
agroclimatologia:
-agrometeorologia are drept obiectiv exploatarea datelor in timp real, pentru ca,
plecand de la analize mai mult sau mai putin complexe, sa se obtin 23523n13x a
informatii directe asupra starii mediului vegetatiei, informatii care sa permita
optimizarea deciziilor ! ea constituie deci o sursa de informatii variate, valabile pe
termen scurt, deosebit de utile in activitatea de gestionare a unei exploatatii agricole !
-agroclimatologia care, spre deosebire de agrometeorologie, se bazeaza pe analiza
fisierelor cu date climatice existente ! aceasta permite o mai buna apreciere a
potentialelor de productie ale unui mediu in raport cu o cultura sau un sistem de
cultura dat.
"ste cunoscut faptul ca productia agricola este direct legata de succesiunea de stari
ale atmosferei. #actorii climatici intervin fie direct asupra cresterii si dezvoltarii
vegetatiei animalelor, fie indirect, prin actiunea lor asupra starii solului. $ractic, in
fiecare etapa a gestionarii unei exploatatii agricole, fie ca este corba de planificare pe
termen lung, decizii pe termen mediu sau scurt, informatiile meteorologice si
climatologice sunt absolut necesare pentru ca ele constituie un mijloc de ameliorare a
productivitatii agricole.
Agrometeorologia urmareste doua obiective principale %
1. precizarea efectelor factorilor climatici asupra materialului biologic, solului si
tehnologiei de cultura aplicate!
2. furnizarea informatiilor care sa permita celor implicati in activitatea agricola
adoptarea si ajustarea deciziilor pe termen scurt&1'5zile(, mediu &15'2luni( si
lung&unul sau mai multi ani(pe baza % prognozelor agrometeorologice, zonarii
agroclimatice si a studiilor de risc climatic.
"xista in momentul actual o multime de aplicatii operationale care se incadreaza in
aceste obiective principale si ele cunosc o largire continua. )ata cateva dintre
acestea %
'cunoscand, de exemplu, cerintele unei anumite culturi fata de factorii climatici, este
posibil sa se identifice regiunile unde aceasta cultura este rentabila si sa se elimine
acele zone unde probabilitatea de ani nefavorabili este mare !
'daca, in plus, se introduce factorul de sol, se pot realiza analize pedoclimatice care
permit stabilirea potentialului agropedoclimatic al unei regiuni !
'alegerea, pe cat posibil, a acelor varietati sau hibrizi adaptati unor anumite
caracteristici climatice !
'punerea la punct a unor metode destinate reducerii pierderilor datorate accidentelor
climatice !
1
'utilizarea prognozelor meteorologice si a celor agrometeorologice in scopul luarii de
masuri de aparare impotriva fenomenelor atmosferice severe& seceta, temperaturi
extreme, vanturi puternice( !
'stabilirea locului si momentului aparitiei unor boli si daunatori, aparitie favorizata
de anumite conditii climatice ce pot fi prevazute de asemenea pe baza prognozelor
meteorologice!
'elaborarea de modele pentru cresterea si dezvoltarea culturilor agricole, pentru care
factorii climatici constituie parametrii de intrare.
Agrometeorologia, atat in abordarea problemelor teoretice, de cercetare, cat si a celor
operationale, trebuie sa tina seama ca planta, in mediul sau natural, nu este izolata ci
este o veriga a unui sistem complex, sistemul sol'planta'atmosfera. *istemul poate fi
considerat alcatuit din trei subsisteme % sol, planta si respectiv, atmosfera. )n fiecare
subsistem se desfasoara procese fizice, chimice si biologice. $rocese fizice pot fi
descrise in general cu ajutorul termodinamicii clasice sau al termodinamicii
proceselor ireversibile ! procesele chimice pot fi descrise cu ajutorul teoriei cinetice a
reactiilor chimice ! procesele biologice insa, datorita diversitatii si complexitatii lor,
nu pot fi abordate cu ajutorul unei teorii unitare.
)n sistemul sol'planta'atmosfera se produc permanente teansferuri de energie si
masa, transferuri ce au loc la nivelul celor trei interfete ale sale % interfata sol'
planta&reprezentata de sistemul radicular(, interfata planta'atmosfera&reprezentata de
sistemul foliar sau, mai exact, de stomate( si interfata sol'atmosfera.
+escrierea transferurilor necesita cunoasterea proprietatilor interfetelor implicate.
Agrometeorologia utilizeaza ca date de baza datele climatice furnizate de reteaua
meteorological, datele rezultate in urma activitatii de prognoza meteorological, date
referitoare la sol, date topografice, harti ale ocuparii terenurilor, precum si orice alta
categorie de date utile gestionarii pamantului.
Toate aceste date pot fi integrate spatial cu ajutorul *istemelor )nformationale
,eografice. -n asfel de sistem poate fi definit drept instrumentul care, folosind date
de la diverse surse, are capacitatea sa le asambleze, organizeze, gestioneze, analizeze
si sa le combine in scopul de a elabora si prezenta informatii care au localizare
geografica precisa, contribuind in acest fel la gestionarea mediului.
Tehnicile utilizate in agrometeorologie sunt indreptate in doua directii principale%
1. Tehnici ce au drept scop studierea factorilor fizici de mediu, ceea ce presupune
atat mijloacele clasice utilizate in mod obisnuit in climatologie si in monitoringul
factorilor de mediu, cat si cu mijloace moderne cum sunt centralele de achizitie si
prelucrare a datelor&statii automate( sau senzorii de teledetectie !
2. Tehnici de observatii si masuratori asupra organismelor vii(plantele), specifice
nivelului si scopului investigarii ! amintim aplicarea metodelor spectroscopice, a
celorcristalografice, utilizaea izotopilor radioactivi, a radiatiilor .oentgen, realizarea
de fotografii stereoscopice si emisferice, digitizari, masuratorile radiometrice, etc.
Agrometeorologia face apel din ce in ce mai mult la modelare. #unctie de nivelul si
complexitatea studiilor, se utilizeaza modele generale ale circulatiei atmosferei ,
modele meteorologice pentru stratul limita, modele hidrologice si modele pentru
functionarea culturilor.
-n mijloc de actualitate , la care agrometeorologia face appel este teledetectia.
)nformatiile oferite de ea, ca de exemplu, reflectanta in domeniul vizibil al spectrului
electromagnetic, emisivitatea si temperatura de suprafata in domeniul infrarosu
termic, temperatura de stralucire si coeficientul de retrodifuzie in domeniul
hiperfrecventelor, sunt deosebit de utile. +e la aceste informatii se poate trece la
2
marimi care privesc direct cultura % talia plantelor, indicele foliar, continutul in apa,
umiditatea solului, evapotranspiratia. Avantatajul principal oferit de teledetectie este
acela ca datele pot fi culese simultan de pe arii intinse, permitand in acest fel si
transferul de informatie intre diferite scari spatiale.
/egat de aceste preocupari merita mentionat $roiectul 0A.*&0onitoring of
Agriculture 1ith .emote *ensing( initiat de 2omunitatea "uropeana in anul 1344, la
care participa si .omania. $rincipalele activitati in cadrul acestui proiect vizeaza %
' estimarea suprafetelor ocupate de diferite culturi intr'o egiune sau intr'o tara !
' supravegherea starii vegetatiei si obtinerea de indicatori ai productiei !
' estimarea cu anticipatie a productiilor pentru culturile importante !
' crearea unui sistem avansat de informare pentru agricultura !
' efectuarea de studii pe termen lung,etc.
+efinirea locului si rolului agrometeorologiei ca si abordarea problematicii sale
complexe nu sunt posibile decat apeland la o viziune analitica intelegatoare, care
presupune pluridisciplinaritate. Astfel, agrometeorologia apeleaza la meteorologie,
climatologie, fizica&pentru legile care guverneaza fenomenele care se petrec in
sistemul sol'planta'atmosfera ca si pentru partea de instrumentatie(, la statica
&necesara in descrierea fenimenelor experimentale ca si a relatiilor dintre factorii
implicati in functionarea sistemului(, la ecologie, fiziologie si genetica &pentru
studiul organismelor vegetale sau animale(, la pedologie si hidrologie&pentru studiul
solului(. "a apeleaza de asemenea la discipline de granita cum sunt biofizica si
bioclimatologia.
)n concluzie agrometeorologia, privita ca un ansamblu de mijloace stiintifice si
tehnice, se bazeaza pe cunoasterea factorilor fizici de mediu si a efectelor lor asupra
materialului biologic, solului si tehnologiilor de cultura si are drept scop furnizarea
de informatii deosebit de utile pentru gestionarea si dezvoltarea exploatatiilor
agricole si a mediului rural.
3