XIV. NVAREA N CONTEXT COLAR. STRATEGII I TEHNICI DE NVARE EFICIENT.

Eficacitate generala a instruirii

Procesul de insusire a cunostintelor duce la cristalizarea continua a unor instrumente mintale: notiuni, operatii,
scheme de gandire si deprinderi de lucru, care pot constitui mecanisme de achizitie pentru noile date si informatii.
Din perspectiva psihologiei= nvarea vizeaz modificarea performanei ntr-o situaie specific, fiind obiectivat
la nivel elementar i la nivel complex.
Din perspectiva pedagogic= nvarea reprezint modalitatea caracteristic fiinei umane de achiziie a
cunotinelor, de formare a priceperilor, deprinderilor i competenelor.
= ansamblu de activiti proiectate i desfurate de cadrul didactic cu scopul de a determina schimbri
comportamentale la nivelul personalitii elevului prin valorificarea capacittii acestuia de dobndire a cunotinelor,
deprinderilor i strategiilor cognitive. Principalele etape parcurse de individ atunci cnd nva sunt : achiziie,
interiorizare, modificare, aplicare.
Prima faz, achiziia, presupune contactul cu informaiile, cunotinele noi, urmat de o prelucrare a acestora
pentru a se realiza o bun nelegere.
Urmtoarea faz, aceea de interiorizare, vizeaz integrarea noilor cunotine ntr-un sistem personal, coerent,
care se construiete pe baza experienelor anterioare.
Faza de modificare presupune aciune din perspectiva noilor achiziii, care dobndite i operaionalizate pot fi
aplicate n practic. Astfel, individul devine contient de faptul c a acumulat ceva n plus i de faptul c ceea ce a
acumulat reprezint ceva util.
Etapa final vizeaz concretizarea acestor modificri n abiliti i comportamente. Acest nivel de aplicare a
celor acumulate reprezint o confirmare a realizrii unei nvri eficiente.
Tipologia stilurilor de invatare (cognitive)
- auditiv/vizual (sau mixt)/ kinestezic;
- dependent (de campul perceptiv, dependent in gandire de surse, dogmatic, convergent, adaptativ,
cumulativ)/independent (de campul perceptiv, independent in gandire, divergent, explorator, analitic, comparativ,
critic);
- inclinat spre imagine (cuprindere) generala/imagine focalizata;
- inclinat spre nivelare (a perceptiilor proprii)/accentuare, chiar exagerare, a diferentelor, a contradictiilor;
- de categorizare (conceptualizare) larga/categorizare ingusta;
- interpretare simplificata/multidimensionala;
- ganditor/implicat in real;
- orientat reproductiv (reactiv, conformist, preluator, imitativ, consumator)/orientat productiv (proactiv, creativ);
- holist (tinde sa creeze generalizari si sa stabileasca legaturi intre domenii)/serialist, analitic;
- global (utilizeaza strategii generale de abordare)/analitic (cauta detalii, amanunte);
- teoretic/practic (orientat spre actiune, concepe, proiecteaza, produce, construieste);
- deschis/inchis la nou, la inovatie;
- rigid (dogmatic, nedispus sa faca investigatii atunci cand considera ca a obtinut deja raspunsul corect)/flexibil;
- tolerant/intolerant (pentru experiente neconcludente, nerealiste);
- reflexiv/impulsiv;
- inclinat spre complexitate/simplicitate cognitiva;
- temerar (curajos, isi asuma riscul)/precaut;
- intensiv/extensiv.
Beneficiile identificrii i dezvoltrii stilurilor de nvare, pentru elevi sunt:
dezvoltarea autocunoaterii
relevarea punctelor tari i a punctelor slabe ale nvrii
eliminarea obstacolelor nvrii
mbuntirea stimei de sine
prevenirea nenelegerilor dintre copii-profesori i prini
evidenierea abilitilor de nvare
optimizarea nvrii prin adoptarea unui mod personal
obinerea de note mai bune la coal
dezvoltarea unor relaii pozitive cu cei din jur
scderea problemelor de comportament
Beneficiile identificrii i dezvoltrii stilurilor de nvare, pentru parinti sunt:
nelegerea nevoilor de nvare ale copiilor
identificarea motivelor care generau eecul colar
reconsiderarea barierelor n nvare i abordarea optimist a ntregului potenial al copilului
Beneficiile identificrii i dezvoltrii stilurilor de nvare, pentru profesori sunt:
se constat mai puin stress zi de zi, n situaiile din clas i din afara clasei
se obin rezultate mai bune i exist satisfacie profesional
se mbuntete managementul timpului
se formeaz o imagine clara asupra diversitii din clas
crete spiritul de echip
se dezvolt relaia interpersonal dintre profesor-elev i comunicarea prof. cu elevii i prinii
se clarific nevoile de nvare individuale ale elevilor
are succes nvarea prin cooperare, lucrul pe grupe
se evideniaz n mod real nevoile elevilor etichetai slabi i ale elevilor talentai
se contientizeaz cauzele eecului n nvare
se stabilesc strategii de optimizare a nvrii
1. Forme, factori, strategii de prevenire si interventie in cazuri de:
- insucces scolar, absenteism si abandon scolar;
- conflict, abuz, violenta.
Insucces scolar
Dintre indicatorii care sunt utilizati de obicei pentru aprecierea existentei unei situatii stabilizate de insucces si
abandon scolar, mentionam: abandonarea precoce a scolii; decalaj intre potentialul personal si rezultate; parasirea scolii
fara o calificare; incapacitatea de a atinge obiectivele pedagogice; insuccesul la examenele finale (sau de concurs);
inadaptarea scolara etc.
Dintre masurile de prevenire a aparitiei insuccesului scolar, mentionam:
Sporirea rolului invatamantului prescolar.
Stabilirea unor relatii stranse de parteneriat intre scoala si familie, deoarece pentru multi elevi factorii
insuccesului scolar se situeaza in familie, si nu in cadrul contextului scolar.
Sprijinirea scolii, care trebuie sa asigure resurse materiale si umane corespunzatoare unui invatamant de calitate:
dotare cu laboratoare si echipamente moderne; cadre didactice calificate si motivate in activitatea lor; programe scolare
de calitate, periodic revazute si imbunatatite; un climat scolar tonifiant, stimulator etc.
Proiectarea unor actiuni de orientare scolar-profesionala adecvate, care sa se desfasoare pe tot parcursul
scolaritatii, dar mai ales la sfarsit de cicluri si la trecerea in viata activa
Absenteism tip de conduita evazionista stabila, permanentizata, ce prefigureaza sau reflecta o atitudine lipsita de
respect, interes, motivatie si incredere in educatia scolara.
Forme : - absenteism selectiv care nsemn fuga de la coal la o singur disciplin sau doar la cteva discipline;
- absenteism generalizat care reprezinta fuga de la coal in mod frecvent i generalizat, prefigurand abandonul
colar;
- cutarea singurtii care este o reacie la tensiunea puternic intra- sau inter-personal;
- dorina de a fi cu partenerul (iubita/ul) se regsete mai ales la adolesceni;
- dorina de apartenen la grup prin ,ritualuri de iniiere;
- atitudine defensiv fa de autoritatea unui sistem.
Cauzele care duc la absenteism pot fi multiple:
- cauze care in de personalitatea i starea de sntate a elevului: motivaie colar sczut, lips de interes,
ncredere sczut n educaia colar, oboseal, anxietate, autoeficacitate sczut, imagine de sine deteriorat,
sentimente de inferioritate, abiliti sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere fcut de alii ca reacie la
presiunea exercitat de dorinele adulilor.
- cauze care in de familie, condiiile socio-economice ale familie: srcia, stil parental indiferent, neglijent,
familii dizarmonice, prini foarte ocupai sau plecai n strintate.
- cauze care in de contextul colar specific (inclusiv relaia profesor-elev): presiunea grupului, suprancrcarea
colar, comunicarea defectuas elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectiv, frica de evaluare,
conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate ntre aspiraiile,
trebuinele de nvare i oferta educaional a colii;
Etapele derulrii programului
- Constituirea Comisiei de monitorizare a absenelor la nivel de coal
- Completarea fiei de monitorizare a absenelor nemotivate i a fiei sintetice pentru clas de ctre diriginii
claselor
- Completarea fiei de centralizare a absenelor nemotivate i a fiei sintetice pentru coal
- Aplicarea unor chestionare specifice pentru elevi, prini n clasele unde absenteismul este ridicat
- Solicitarea sprijinului psihologului colar n alegerea programului / activitilor de intervenie - prevenie i
aplicarea la clasele de elevi cu un absenteism ridicat
Alte modaliti de intervenie n cazul absenteismului
1. Monitorizarea, de ctre diriginte, sptmnal, a absenelor elevilor pe fia tip de monitorizare i prezentarea
lunar a situaiei absenelor ctre conducerea colii
2. Aplicarea unui chestionar specific privind absenteismul (dac situaia o impune)
3. Centralizarea rspunsurilor la chestionar i identificarea principalelor cauze care au contribuit la situaia de fapt
4. Schiarea unui plan de intervenie intit pentru rezolvarea situaiei (identificarea de ctre diriginte a unor msuri
amelioratorii)
5. Discutarea, n particular, a incidentului / situatiei cu elevul cutarea mpreun a unor soluii pentru evitarea
repetrii incidentului; eventual, consilierea psihologic individual / a familiei
6. Cooperarea dirigintelui cu prinii; supravegherea discret a prezenei elevului la coal, legtura permanent
cu dirigintele
7. Dac fuga de la coal este determinat de atitudinea unui profesor, dirigintele poate media rezolvarea situaiei
conflictuale profesor-elev
Abandon colar Abandonul reprezint conduita de evaziune definitiv ce const n ncetarea frecventrii colii,
prsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, naintea obtinerii unei calificri sau pregtiri
profesionale complete sau naintea ncheierii ciclului de studii nceput.
1. Cauze de ordin economic.
2. Cauze de ordin sociocultural sau religios.
3. Cauze de ordin psihologic,
4. Cauze de ordin pedagogic
Pentru prevenia i intervenia = analiz atent a factorilor ce pot declana acest fenomen i utilizarea unor
metode i tehnici de consiliere individual care s conduc la rezultate pozitive
AbuzPrin abuz asupra copilului se nelege orice aciune voluntar a unei persoane care se afl ntr-o relaie
de rspundere, ncredere sau de autoritate fa de acesta, prin care este periclitata viata, dezvoltarea fizic, mentala,
spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului.
Clasificarea formelor de abuz, in conformitate cu programa de consiliere educationala este:
- abuzul emoional
- abuzul fizic
- abuzul verbal