Sunteți pe pagina 1din 5

Curs 9 26 aprilie 2012

Componena
- parlamentarii au mandat de 5 ani
- exist o incompatibilitate ntre calitatea de parlamentar european i cea de
parlamentar naional.
- de asemenea, exist incompatibilitate ntre calitatea de parlamentar
european i cea de om de afaceri. Dupa alegerea sa, alegere notificata
Parlamentului, are obligatia sa declare in scris inainte de a participa la lucrarile
parlamentare ca nu detine nicio functie incompatibila cu statutul de parlamentar
european.
In cazul in care ulterior se constata ca un mmbru al Parlamentului uropean
exercita o functie incompatibila cu acest statut in temeiul informatiilor oferite de
catre presedintele P plenul parlamentului declara locul respecti! !acant.
Parlamentarii pot fi demisi in cazul in care sunt condamnati la inc"isoare pentru
sa!arsirea unei infractiuni. Demiterea se realizeaza cu aplicarea reglementarilor de
la ni!el national.
- fiecrui stat i se repartizeaz un anumit numr de locuri #$om%nia && de
locuri'
- ponderea se face cu luarea n considerare a unor criterii(
)' prin tratate se stabilete numrul maxim de parlamentari europeni
- *ratatul de la +isa
,' se mai stabilete o cifr maxim de parlamentari pe care poate s o dein
un stat #-- parlamentari europeni . /ermania'
&' se stabilete, de asemenea, un numr minim de parlamentari pentru fiecare
stat #!a fi de minimum 0 parlamentari, acum este de 5'
- $om%nia se afl pe locul 1 la numrul parlamentarilor europeni, dup 2rana,
/ermania, 3area 4ritanie, Italia, 5pania i Polonia
Privilegiile si imunatatile parlamentarilor
- 6ctul din )-10 . la art. 0 alin , precizeaza ca membrii P se bucura de
pri!ilegiile aplicabile in temeiul protocolului din 7 aprilie )-05 pri!ind
pri!ilegiile si imunatatile comunitatilor europene.
- 6stfel de pre!ederi pri!itoare la pri!ilegiile si imunatatile parlamentarilor
europeni intalnim si in regulamentul de procedura al P din iulie ,88-.
- 3embrilor P care se deplaseaza la sau se inapoiaza de la locul reuniunilor
parlamentare nu li se poate impune nicio restrictie de ordin administrati! ori
de alta natura cu pri!ire la libera circulatie. 9ibera circulatie este pusa in
!aloare in temeiul unei legitimatii eliberata de catre presedintele P dupa ce
a primit notificarea referitoare la alegerile parlamentarilor.
Procedurile !amale si de control al sc"imburilor !alutare . gu!ernele statelor de
cetatenie le acorda parlamentarilor europeni aceleasi inlesniri pe care le acorda
inaltilor oficiali care se deplaseaza in strainatate in misiune oficiala temporara.
6celasi lucru se intampla si cu pri!ire la parlamentarii europeni care au cetatenia
altor state membre pe teritoriile pe care le gu!erneaza.
Implicarea parlamentarilor europeni in probleme procesuale . art. - al
protocolului din 7 aprilie )-05 pre!ede ca membrii P nu pot fi subiecti ai niciunei
1
forme de anc"eta, detentie sau ai unei proceduri legale de alta natura pentru
opiniile or !oturile exprimate in exercitarea functiilor lor.
9ipsirea de libertate a parlamentarilor europeni ori ingradirea unei astfel de
libertati de circulatie pe teritoriile statelor membre . presedintele P poate lua de
urgenta dupa consultarea presedintelui si a raportorului comisiei competente o
initiati!a care sa !izeze confirmarea pri!ilegiilor si a imunitatilor parlamentarului in
cauza.
Potri!it deciziei P ,885:07; parlamentarii europeni sunt liberi si independenti.
< astfel de pre!edere explica imunitatea de care se bucura parlamentarii europeni
pe timpul deplasarii la si de la locul reuniunii lor, o particularitate insa o reprezinta
faptul ca imunitatea nu poate fi in!ocata in cazul in care un membru al P este
surprins in flagrant delict, caz in care P isi exercita dreptul de a ridica imunitatea
unui membru al sau.
6rt. - din statutul parlamentarilor europeni adoptat prn decizia ,885:07;
precizeaza ca parlamentarii europeni beneficiaza de o indemnizatie. Indemnizatiile
parlamentarilor europeni erau similare celor acordate parlamentarilor nationali
pana in ,885. 6cest fapt a dat nastere unui caracter pronuntat eterogen al
ni!elurilor de salarizare in cadrul P.
Potri!it art. )8 !aloarea indemnizatiei este de &7,7= din salariul de baza al
unui >udecator de la ?urtea de @ustitie a ?omunitatilor uropene:A.
Indemnizatiile respecti!e acopera c"eltuielile generale, c"eltuielile cu calatoriile
efectuate in cadrul A pentru a participa la reuniunile parlamentului si c"eltuielile
cu se>urul in cazul reuniunilor oficiale ale organismelor parlamentare la care un
deputat european participa in cadrul comunitatilor europene:A.
9a ni!elul P isi desfasoara acti!itatea peste )588 de asistenti parlamentari.
6cestia lucreaza in temeiul unui contract pe o perioada determinata.
5anctiunile care pot fi aplicate parlamentarilor europeni . in cazul in care un
deputat tulbura buna desfasurare a unei sedinte poate fi sanctionat prin retragerea
dreptului la cu!ant si cand se apreciaza ca este necesar se poate a>unge pana la
inlaturarea sa din sala pentru tot restul sedintei. Daca situatia creata poate
compromite buna desfasurare a dezbaterilor presedintele P poate dispune
suspendarea sedintei.
5tatutul pre!ede ca sanctiunea ce se aplica unui parlamentar european poate
consta in mustrare, pierderea dreptului la indemnizatia de sedere pentru o
perioada care se incadreaza intre , si )8 zile. 5ituatia unui parlamentar european
poate fi pusa in discutia conferintei presedintilor care poate dipune cand este cazul
ca sanctiune suspendarea sau retragerea mandatului. Daca parlamentarii europeni
nu participa la >umatate dintre sedinte, anumite indemnizatii le sunt reduse.
Organizare si functionarea - fac obiectul reglementarii prin *ratatele A si prin
regulamentul adoptat cu ma>oritate de !oturi c"iar de catre P.
). Biroul Parlamentului European format dintr-un preedinte care duce la
ndeplinire un mandat de , ani i >umtate, cu posibilitatea prelungirii, );
!icepreedini i 5 Buestori #au numai un drept de !ot consultati!'
,. Conferina pree!inilor #fostul birou lrgit n cadrul crora nt%lnim
preedinii !ocilor grupurilor parlamentare, fiind inclus de asemenea, grupul
2
independenilor. Presedintele parlamentului atat in calitate de presedinte al
biroului, cat si al conferintei, este cel care se ocupa de totalitatea acti!itatilor
P si a organelor sale, prezideaza sesiunile plenare, reprezinta institutia in
raporturile cu tertii si exercita prerogati!e in cadrul procedurii bugetare.
&. "rupurile politice parlamentare, care se constituie n funcie de afinitile
politice pe care le au parlamentarii europeni, indiferent de statele din care pro!in
#pentru constituirea unui grup politic parlamentar este necesar un numr minim de
parlamentari europeni #numr minim care e!olueaz in!ers proporional cu
numrul statelor reprezentate, ceea ce nseamn c cu c%t numrul statelor
reprezentate crete, cu at%t numrul minim de parlamentari scade, i in!ers'
- exemplu( /rupul partidului popular european
;. Comisiile, care pot fi(
a' permanente, n prezent exist%nd ,8 de astfel de comisii permanente, care
au rolul de a pregti lucrrile Parlamentului uropean, de a elabora rapoartele
pri!ind acti!itatea desfurat de la acest ni!el i de a realiza legtura dintre
Parlamentul uropean i ?omisie n perioada dintre sesiuni
b' comisiile temporare nfiinate pentru o perioad de maximum ), luni, care
perioad, de regul, se prelungete
- regulamentul Parlamentului uropean a pre!zut ncep%nd cu anul )-7)
posibilitatea nfiinrii unor delegaii interparlamentare, delegaii care n timp au
dob%ndit un rol important n cadrul relaiilor externe stabilite de ctre Parlamentul
uropean i n cadrul colaborrii interparlamentare
- mai pot fi nfiinate i o serie de comisii mixte parlamentare, n cadrul crora
pot participa parlamentari din statele asociate i din statele care au nceput
negocierile n !ederea aderrii.
Delegatiile interparlamentare detin un loc important in cadrul relatiilor externe ale
P, respecti! in cadrul cooperarii interparlamentare.
5. Om#u!sman-ul European, care este 6!ocatul poporului la ni!elul Aniunii
uropene, are un mandat de 5 ani, prezint rapoarte care se desfoar anual n
faa Parlamentului, are rolul de a primi pl%ngerile formulate de ctre cetenii
europeni, n legtur cu administrarea defectuoas a afacerilor Aniunii uropene
de ctre instituiile Aniunii uropene, excepie fc%nd instituiile >urisdicionale
- nu are rolul de a soluiona litigii, ci doar rolul de a sesiza instituiile n cauz
cu pri!ire la pl%ngerile cetenilor
$uncionarea Parlamentului European
- se reunete ntr-o sesiune anual de plin drept n a doua zi de mari a lunii
martie
- se poate reuni uneori i n reuniuni suplimentare mai scurte
- cu titlu de excepie, Parlamentul uropean poate fi con!ocat la cererea
ma>oritii membrilor si, ori la solicitarea ?onsiliului sau a ?omisiei, respecti!, i o
treime din numrul parlamentarilor poate con!oca
- dezbaterile Parlamentului uropean sunt publice
- n acti!itatea pe care o desfoar, acesta este asistat de ctre un secretar
3
general care se gsete la conducerea unui secretariat general
- lucr%rile Parlamentului European se desfoar astfel(
)' secretariatul i desfoar acti!itatea la 9uxemburg
,' comisiile parlamentare se reunesc la 4ruxelles
&' sesiunile parlamentare, cele de plin drept, care se desfoar anual, i in
lucrrile la 5trasbourg, iar cele suplimentare la 4ruxelles
&olul Parlamentului European
- exercit puterea legislati! i bugetar mpreun cu ?onsiliul
- Parlamentul uropean exercit n mod tradiional un rol consultati! n
elaborarea actelor >uridice ale Aniunii uropene
- Parlamentul uropean nu a ndeplinit atribuii legislati!e, ci a participat
numai la consultanC n timp ns, Parlamentul uropean a dob%ndit rol de
cooperare la decizie, pe urm rol de codecizie i bineneles, rol bugetar
- p%n la 6ctul Anic uropean din )-70, Parlamentul uropean a ndeplinit rol
consulati!C prin 6ctul Anic uropean, Parlamentul uropean dob%ndete rolul de a
coopera n materie decizional, prin tratatul de la 3aastric"t din )--,, Parlamentul
uropean dob%ndete rol codecizional, iar prin tratatul de la 9isabona dob%ndete
rol legislati!
- Parlamentul ndeplinete i un rol politic n raporturile cu executi!ul
european, adic n raporturile cu ?omisia uropean
- Parlamentul uropean se implic n raporturile cu executi!ul at%t n numirea
preedintelui c%t i n !alidarea comisiilor, i poate, prin moiune de cenzur s
demit ?omisia uropean
- dac prin tratatul de la +isa Parlamentul uropean aproba preedintele
?omisiei, prin tratatul de la 9isabona, Parlamentul alege preedintele ?omisiei
- Parlamentul uropean deine i rol !e iniiativ% legislativ%, dar n situaii
determinate i mult mai restr%nse dec%t cele n care nt%lnim ?omisia uropean,
n acest sens, Parlamentul uropean poate solicita ?omisiei s elaboreze propuneri
n anumite materii de interes
- *ratatul de la 3aastric"t din )--, i confer Parlamentului uropean dreptul
de a examina petiiile sosite de la cetenii europeniC astfel a fost nfiinat i
instituia <mbudsman-ului uropean care poate participa la soluionarea
pl%ngerilor cetenilor europeni
Consiliul European vis a vis !e Consiliu
- nu se confund cu ?onsiliul, ambele fiind diferite de ?onsiliul uropei
- criteriile care deosebesc ?onsiliul uropean de ?onsiliuC acestea sunt &(
). criteriul apariiei
,. criteriul componenei
&. criteriul atribuiilor ndeplinite
1' criteriul apariiei
4
- ?onsiliul uropean a aprut pe cale necon!enional, adic a aprut prin
nt%lnirile la !%rf ale efilor de stat i:sau de /u!ern
- la origini, a fost o entitate sui generis, ulterior a fost consacrat con!enional
existena sa instituional #prin *ratatul de la 9isabona'
- ?onsiliul a aprut pe cale con!enional, potri!it *ratatului de la Paris a
aprut instituia denumit ?onsiliul special de minitri, potri!it *ratatelor de la
$oma, a aprut instituia denumit ?onsiliu, prin fuziune a rezultat ?onsiliul de
minitri, pentru ca, din )--,, prin tratatul de la 3aastric"t s de!in ?onsiliul
Aniunii uropene, iar prin tratatul de la 9isabona, ?onsiliu
2' criteriul componenei
- ?onsiliul uropean este format din efii de stat i:sau de /u!ern, se adaug
preedintele ?onsiliului uropean, pentru un mandat de doi ani i >umtate, cu
posibilitatea nnoirii cel mult nc o dat
- preedintele ?omisiei europene
- la reuniunile ?onsiliului uropean particip i Dnaltul $eprezentat al Aniunii
pentru afaceri externe i politica de securitate
- n funcie de ordinea de zi, alturi de stat i:sau de gu!ern, particip i
minitrii afacerilor externe, alturi de preedintele ?omisiei poate participa i un
membru al ?omisiei
- ?onsiliul are n componena sa minitri #?onsiliul general al afacerilor' i
apar i consiliile specializate sau consiliile sectoriale, n funcie de ordinea de zi
(' criteriul atri#uiilor )n!eplinite
- ?onsiliul european ndeplinete atribuii de natur politic
- ?onsiliul ndeplinete atribuii de natur legislati!, pe care, potri!it art. )0
alin. #)' din *A, le exercit mpreun cu Parlamentul uropean
5