1.

D e f i n i t i a s i e l e m e n t e l e t r at a t u l u i

1 . 1 . D e f i n i t i a s i s e d i u l l e g a l a l m at e r i e i
Tratatul reprezinta actul juridic care exprima acordul de vointa ntre doua sau mai multe state, sau alte subiecte de drept international n scopul de a creea, modifica sau stinge drepturi si obligatii n raporturile dintre ele . Ansamblul respectarea, normelor care reglementeaza ncheierea, aplicarea, interpretarea,

modificarea, cazurile de nulitate si de ncetare a tratatelor constituie dreptul tratatelor. Regimul juridic al tratatelor este reglementat n doua documente internationale de referinta dreptul tratatelor ncheiate de !onventia privind dreptul catre state si organizatii

tratatelor ncheiate de catre state "#iena, $%&%' si !onventia privind internationale "#iena, $%(&'. !onform primei !onventii, tratatul reprezinta un acord international ncheiat ntre state n forma scrisa si guvernat de dreptul international, fie ca este consemnat ntr)un singur instrument sau n doua, ori mai multe instrumente conexe si oricare ar fi denumirea sa particulara "art.*.a'.

1 . 2 . E l e m e n t e l e t r a t at u l u i s i d e n um i r e a
+lementele esentiale ale tratatului sunt, a. subiectele sau partile tratatului, respectiv statele sau alte subiecte de drept internationalb. vointa partilor, liber exprimatac. obiectul tratatului. Tratatul este guvernat de normele dreptului international. .tatele pot sa ncheie ntre ele acte guvernate de dreptul lor intern,

Referat.clopotel.ro

nsa asemenea acte nu intra n categoria tratatelor "de exemplu, contractele'. /enumirea generala care se refera la orice tip de acord ncheiat ntre state este cea de tratat. Acordurile pot sa fie ncheiate si sub alte denumiri, fara ca acest lucru sa influenteze natura juridica a actului, conventie, acord, pact, protocol, act final, statut etc.

2.

C l a s i f i c a r e a t r a t at e l o r i n t e r n at i o n a l e

!lasificarea tratatelor internationale se poate face dupa mai multe criterii, a. dupa numarul partilor contractante, tratate bilaterale si multilateraleb. dupa obiectul lor de reglementare, tratate politice, acorduri economice, culturale, sau juridice etc.c. dupa durata valabilitatii lor, tratate cu termen si tratate pe durata nedeterminata "de exemplu, tratatele de pace'd. dupa posibilitatea de aderare la tratat, tratate deschise si tratate nchisee. dupa calitatea partilor contractante, tratate ncheiate numai de state, tratate ncheiate ntre alte subiecte de drept internationalf. dupa continutul material, tratate si tratate contract "care urmaresc realizarea unei operatii juridice, cum sunt tratatele de comert' lege "cele prin care se stabilesc reguli de drept, cum este !arta 0.1.2.'.

3.

ncheierea tratatelor

3 . 1 . E t a p e l e n c h e i e r i i u nu i t r a t at
3e cale cutumiara s)a conturat un ansamblu de reguli

procedurale, care aplicabile etapelor procesului de ncheiere a unui

Referat.clopotel.ro

tratat international. !odificate prin !onventia de la #iena din $%&% privind dreptul tratatelor, acestea au o valoare supletiva, !onventia propun4nd mai multe reguli alternative ntre care statele pot sa opteze. 5ulte din dispozitiile conventionale referitoare la o etapa sau alta a procesului de ncheiere a tratatelor cuprind mentiunea n afara cazurilor n care partile nu convin altfel. 3rin urmare, procedura de ncheiere a tratatelor este guvernata de regula autonomiei depline de vointa a partilor. 6n general, la ncheierea unui tratat international se parcurg trei etape, a. negocierea textuluib. semnarea tratatuluic. exprimarea tratat. Aceste etape sunt urmate de intrarea n vigoare a tratatutului. consimtam4ntului partilor de a se obliga prin

3.2. Negocierea
+ste atributii prima etapa, n n cursul careia se elaboreaza textul unui

tratatului. 1egocierile se desfasoara ntre reprezentantii statelor cu speciale acest domeniu. 6mputernicirea reprezentatnt al statului trebuie sa rezulte din documente care emana de la autoritatile competente ale fiecarui stat, n conformitate cu dispozitiile documente constitutionale poarta sau de ale altor legi interne. Aceste n denumirea depline puteri, definite

!onventia privind dreptul tratatelor, astfel, documentul eman4nd de la autoritatea competenta a unui stat si desemn4nd una sau mai multe persoane mputernicite sa reprezinte statul pentru negocierea, adoptarea sau autentificarea textului unui tratat, pentru a exprima consimtam4ntul statului de a fi legat printr)un tratat sau pentru a ndeplini oricare alt act cu privire la tratat "art.$, c'. 3ersoana mputernicita cu deplinele puteri se numeste plenipotentiar. 6n ceea ce priveste mputernicirea care rezulta din deplinele puteri, !onventia manifesta o anumita suplete, permit4nd confirmarea

Referat.clopotel.ro

ulterioara a mputernicirii unei persoane care a participat la un act legat de ncheierea unui tratat fara a prezenta deplinele puteri. 3e l4nga persoanele special mputernicite prin deplinele puteri exista si o categorie de persoane, care, n baza functiei pe care o ndeplinesc n stat nu au nevoie sa prezinte deplinele puteri n vederea negocierii si ncheierii tratatului. Aceste persoane sunt, a. seful statului, seful guvernului si ministrul de externeb. sefii misiunilor diplomatice, dar numai pentru adoptarea tratatelor bilaterale, ntre statul acreditant "care l trimite' si statul acreditar "statul gazda'c. reprezentantii unui tratat. statelor participanti la o conferinta sau la lucrarile unei organizatii internationale, n vederea elaborarii

3 . 3 . S em n a r e a
2rmatoarea etapa n ncheierea unui tratat international este semnarea acestuia, act care poate sa aiba o dubla semnificatie, fie de autentificare "provizorie sau definitiva' a textului tratatului, fie de exprimare a consimtam4ntului statului de se obliga prin tratat. "a doua varianta va fi examinata la pct.7.8"d''. 6n primul caz, semnarea echivaleaza cu atestarea solemna, de catre statele care au participat la negocieri a faptului ca negocierile s)au ncheiat iar textul semnat are o forma defintiva, fara sa mai poata fi modificat unilateral de catre vreunul dintre statele participante. 3entru a creea efecte juridice, semnarea va fi urmata de ratificarea tratatului. +tapa negocierii unui tratat nu este urmata n toate cazurile, imediat, de semnarea definitiva a textului. +xista situatii n care, dupa ncheierea negocierilor, se procedeaza doar la semnarea ad) referendum sau la parafarea textului. .emnarea cu mentiunea ad)

Referat.clopotel.ro

referendum numelui negociat, conditie urmatoare.

semnifica

autentificarea mputernicit

tratatului, al fiecarui

dar stat

numai pe

cu

carcater provizoriu. 3arafarea, care consta n nscrierea initialelor negociatorului textul are de asemenea, obligatorie pentru efect provizoriu. Ambele proceduri declansarea procedurilor etapei

prezentate trebuie sa fie urmate de semnarea definitiva a tratatului,

3 . 4 . E x p r i m a r e a c o n s i m t am n t u l u i
A treia etapa consta n exprimarea consimtam4ntului statului de a deveni parte la tratat, accept4nd obligatiile care decurg din dispozitiile acestuia. 9egislatia interna a statelor prevede mijloacele juridice prin care statul si exprima vointa de fi legat prin tratat. a' 0 modalitate de exprimare a consimtam4ntului statului de a fi legat prin tratat este ratificarea. /e regula, prin simpla participare la negocierea si semnarea unui tratat, statele nu se considera obligate, din punct de vedere juridic, de dispozitiile acestuia. Angajarea defintiva presupune interventia unui act intern, prin intermediul caruia organele special abilitate ale statului obicei parlamentele nationale tratatului. 2neori, ratificarea tratatului impune elaborarea unei legislatii interne pentru aplicarea dispozitiilor acestuia. Ratificarea tratatelor de catre parlament este n prezent, mijlocul principal prin care organul legislativ controleaza exercitarea de catre executiv a dreptului de a negocia tratatele internationale. Termenul de ratificare depinde n mare masura de natura tratatului si este prevazut n clauzele finale ale acestuia. Ratificarea nu poate fi partiala sau conditionata, ci numai acordata sau refuzata, iar daca un stat ncearca sa modifice un tratat n timpul ratificarii, acest act echivaleaza cu un refuz al ratificarii, nsotit de o noua de analizeaza dispozitiile tratatatului si

decid asupra angajarii statului. Acest act constituie ratificarea

Referat.clopotel.ro

oferta care poate sa fie, sau nu acceptata. 9a tratatele multilaterale statele pot sa formuleze, o data cu ratificarea si n anumite limite, rezerve. b' 0 alta modalitate de exprimare a consimtam4ntului statelor este aprobarea sau acceptarea. Aceasta modalitate a aparut ca o alternativa cresterea mai simpla la ratificarea 3e tratatelor, cale determinata se realizeaza de o numarului acestora. aceasta

examinare rapida a dispozitiilor unor tratate si se evita procedura mai lunga si complicata a ratificarii de catre parlamentele nationale. 3rocedura aprobarii sau a acceptarii este de competenta guvernelor. 6n conformitate cu legile interne ale fiecarui stat sunt supuse aprobarii sau acceptarii de catre guvern, tratatele care nu implica un angajament politic major sau care nu se refera la domenii esentiale ale suveranitatii statelor. c' Aderarea la tratate este o modalitate de exprimare a consimtam4ntului statelor, aplicabila numai tratatelor multilaterale, care poate sa intervina n cazul n care un stat nu a participat la negocierea si semnarea tratatului, dar decide ulterior sa devina parte la acesta. 2n stat poate sa adere la un tratat doar daca aceasta modalitate este prevazuta n mod expres n textul acestuia. d' !onsimtam4ntul poate fi exprimat prin semnare. /e regula, semnarea tratatului are ca efect autentificarea textului stabilit prin negocieri "vezi pct 7.7'. 6n anumite cazuri, semnarea echivaleaza cu exprimarea consimtam4ntului statului de a fi parte la tratat. .emnarea are acest efect daca sunt ntrunite, cumulativ, urmatoarele conditii, prevazute n !onventia privind dreptul tratatelor "art.$*', tratatul sa prevada n mod expres aceasta posibilitate sau, sa se stabileasca ntr)un alt mod vointa statelor participante la negocieri de a acorda actului semnarii valoare de consimtam4nt-

Referat.clopotel.ro

intentia statului de a conferi actului de semnare acest efect sa rezulte din deplinele puteri ale reprezentantului sau sa fie exprimata n timpul negocierii.

1umeroase tratate internationale la care statele devin parti prin semnare sunt cunoscute sub denumirea de acorduri n forma simplificata. Aceste acorduri consta, de obicei, n schimburi de note sau de scrisori, procese)verbale parafate, memorandumuri, declaratii comune etc. 0riginea acestor acorduri se regaseste n practica ..2.A, n care sunt cunoscute sub denumirea de executive agreements si reprezinta acorduri semnate doar de presedintele statului, evit4nd astfel aprobarea .enatului si facilit4nd n acest mod participarea statului la tratatele internationale.

4.

! n t r a r e a n " i g o a r e a t r a t at u l u i
6n general, data intrarii n vigoare a unui tratat este prevazuta

expres n textul acestuia. /aca tratatul nu o prevede, momentul intrarii n vigoare este convenit ulterior de catre parti. :ntrarea n vigoare a unui tratat coincide cu momentul de la care acel tratat produce efecte juridice fata de statele parti. 6n cazul tratatelor bilaterale, data intrarii n vigoare o reprezinta momentul schimbarii instrumentelor de ratificare sau al notificarii actului de aprobare sau acceptare. /ocumentele prin care statele si comunica ndeplinirea procedurilor interne de exprimare a consimtam4ntului sunt denumite instrumente de ratificare sau de aderare. 6n ceea ce priveste tratatele multilaterale, instrumentele de ratificare se depun functia pe de l4nga unul sau dintre pe guvernele l4nga o statelor participante la negocierea si semnarea tratatutului si caruia i)a fost ncredintata depozitar, organizatie internationala investita cu aceeasi functie. /ata intrarii n vigoare a tratatelor se stabileste n functie de acumularea unui numar minim, prestabilit prin dispozitiile tratatului, de instrumente de ratificare.

Referat.clopotel.ro

#.

$ r a t a t e l e n c h e i at e d e % o m n i a
3otrivit dispozitiilor constitutionale "art.%$, al.$' si ale 9egii

nr.8

din

$%%$,

ncheierea

tratatelor

internationale

numele

Rom4niei este de competenta 3resedintelui statului. 3resedintele poate sa mputerniceasca n acest scop pe 3rimul ministru, pe ministrul guvernul afacerilor poate sa externe, ia masuri pe n alti membri ai guvernului si sau reprezentanti diplomatici ai Rom4niei. 3e baza acestei mputerniciri vederea initierii negocierii tratatelor internationale n numele statului. Tratatele negociate si semnate n numele Rom4niei se supun, fie ratificarii prin lege, de catre 3arlament, fie aprobarii prin hotar4re guvernamentala, n functie de domeniul n care intervin. Astfel, potrivit art.8 din 9egii nr.8 din $%%$ sunt supuse ratificarii prin lege de catre 3arlament, tratatele care se refera la , colaborarea politica si militara- cele care fac necesara adoptarea unor legi noi sau revizuirea legilor n vigoare- cele care implica un angajament politic sau financiar- cele care se refera la probleme privind regimul politic si teritorial al statului, sau la statutul persoanelor, la drepturile si libertatile cetatenesti- cele referitoare la participarea statului la organizatii internationale - tratatele care prevad expres necesitatea ratificarii de catre 3arlament. 6n conformitate cu art.; din 9egea nr.8 din $%%$, tratatele care nu au ca obiect domenii dintre cele enumerate n art.8 sunt supuse aprobarii prin hotar4re guvernamentala. <uvernul l informeaza pe 3resedintele tarii si 3arlamentul despre orice acord, conventie sau alte ntelegeri internationale pe care le aproba. Acordurile acorduri n si ntelegerile simplificata cunoscute se ncheie sub de denumirea catre de forma ministrul

afacerilor externe, prin schimburi de note sau scrisori. +le se pot ncheia si de catre alte ministere sau organe centrale, cu atributii speciale n acest domeniu, n colaborare cu 5inisterul Afacerilor +xterne "art.& din 9egea nr.8 din $%%$'. Acordurile n forma

Referat.clopotel.ro

simplificata nu impun

prin continutul lor

ratificarea de catre

3arlament sau aprobarea de catre <uvern.

&.

%e'er"ele la tratate

&.1. Notiune
!onform normelor dreptului international, statele)parti la un tratat multilateral pot recurge la mecanismul traditional n dreptul international al tratatelor privind delimitarea apriorica a c4mpului obligatiilor internationale asumate, prin intermediul rezervei. :nstitutia rezervei permite o aderare larga a statelor la un tratat international multilateral. 6n cadrul unui tratat bilateral, formularea unei rezerve echivaleaza cu o revenire asupra textului tratatului initial si deci cu o intiativa implicita de a relua negocierile. 3rin urmare, nu sunt admise rezervele la tratate bilaterale. Rezerva este definita n !onventia privind dreptului tratatelor "$%&%' ca fiind o declaratie unilaterala al unui stat ) independent de textul tratatului si av4nd un caracter facultativ ) emisa cu ocazia semnarii, ratificarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii la un tratat, prin care statul urmareste sa excluda sau sa modifice efectul juridic al unor dispozitii ale tratatului, n ceea ce priveste aplicarea lor fata de acel stat "art.*, d'.

&.2. Conditii de "ala(ilitate

3entru ca o rezerva formulata de un stat sa fie admisibila, aceasta trebuie sa ndeplineasca anumite conditii "art.$% din !onventie', a' rezervele sa fie exprimate n forma scrisa si sa fie notificate celorlalte state parti la tratat, care pot sa formuleze obiectiuni sau sa le accepte n mod expres sau tacit-

Referat.clopotel.ro

b' formularea rezervelor sa nu fie n mod expres interzisa prin textul tratatului sau sa nu se refere la anumite articole din tratat fata de care nu e permisa rezerva "de exemplu, !onventia +uropeana a /repturilor 0mului exclude posibilitatea formularii de rezerve fata de dispozitiile care prevad drepturi absolute ) dreptul la viata, interzicerea sclaviei, interzicerea torturii, legalitatea incriminarii si a pedepsei'c' rezervele sa nu fie incompatibile cu obiectul si scopul tratatului. 5ecanismul rezervelor a nregistrat o evolutie fata de dreptul international clasic n care rezervele nu erau admise daca afectau dispozitiile de fond ale tratatului si, trebuiau, totodata, sa fie acceptate de toate celelalte state)parti. 6n dreptul international modern conditia unanimitatii pentru acceptarea rezervelor nu mai este ceruta. 6n practica statelor, formularea unei rezerve este determinata, de regula, de existenta unei legi interne, n vigoare, care nu este conforma cu dispoziitiile tratatului la care statul doreste sa adere. !onventia +uropeana a /repturilor 0mului "$%;=', prevede, de exemplu, ca emiterea unei rezerve la tratat trebuie sa fie nsotita de o scurta expunere a legii neconforme cu dispozitiile conventionale. 0 alta regula prevazuta de o serie de tratate internationale este ca rezerva sa nu aiba un caracter general, ci sa vizeze o dispozitie precisa a tratatului.

&.3. $ipuri de re'er"e

2n stat poate emite urmatoarele tipuri de rezerve, rezerve ratione temporis "prin care delimiteaza loci "privind aplicarea aplicarea temporala teritoriala a a tratatului', rezerve ratione

tratatului', rezerve privind dispozitii pe care statul le respinge, le contesta sau le defineste ntr)o maniera proprie, conform legilor interne.

Referat.clopotel.ro

&.4. Efectele re'er"elor

>ormularea de rezerve de catre un stat determina raporturi diferentiate ntre statul rezervatar si celelalte state)parti la tratat "art.*$ din !onventie'. 6ntre statele care au acceptat rezervele si statul rezervatar tratatul se aplica n forma modificata prin continutul rezervelor. .tatele care au formulat obiectiuni la rezerve au doua posibilitati, a. fie sa accepte ca dispozitiile tratatului care nu sunt afectate de rezerve sa se aplice ntre ele si statul rezervatarb. fie sa refuze, prin obiectiunile formulate, aplicarea ntre ele si statul rezervatar a ntregului tratat. 6n majoritatea cazurilor, rezervele au un caracter tranzitoriu, statele renunt4nd la acestea pe masura ce si acordeaza legislatia nationala la normele internationale.

) . * p l i c a r e a n s p a t i u s i n t i m p a t r at a t e l o r ) . 1 . * p l i c a r e a t e r i t o r i a l a a t r at a t e l o r
6n principiu, tratatele se aplica ansamblului teritoriului national al statelor "art.*& din !onventia privind dreptul tratatelor'. 6n anumite situatii statele pot sa deroge de la aceasta regula, stabilind anumite parti din teritoriul national unde tratatul nu se aplica. /e exemplu, un stat federal poate sa excluda, prin clauza federala, teritoriul unor parti componente ale federatiei de la aplicarea unui tratat, daca dispozitiile constitutionale permit aceasta. 6n mod similar, puterile coloniale, aveau posibilitatea sa recurga la clauza coloniala n care stabileau daca prevederile unor tratate ale metropolei se aplicau sau nu teritoriilor coloniale.

) . 2 . * p l i c a r e a n t i m p a t r a t at e l o r

Referat.clopotel.ro

!onventia

de

la

#iena

"$%&%' prevede

regula

generala

neretroactivitatii tratatelor. "art.*(' . /ispozitiile unui tratat obliga un stat)parte doar n ceea ce priveste actele sau faptele petrecute dupa momentul intrarii n vigoare a tratatului. .tatele pot sa deroge de la regula neretroactivitatii, cu conditia ca aceasta posibilitate sa fie prevazuta n textul tratatului. Tratatele se aplica din momentul intrarii lor n vigoare, care este stabilit n dispozitiile tratatului. 9a tratatele multilaterale, intrarea n vigoare are loc, de obicei, dupa depunerea unui numar de instrumente de ratificare din partea statelor )parti. /urata de aplicare a unui tratat poate fi prevazuta n textul tratatului sau poate sa fie nedeterminata. Aplicarea tratatului poate sa fie suspendata sau poate sa nceteze ca urmare a intervenirii anumitor cauze, analizate la pct.$=.

+ . E f e c t e l e t r a t at e l o r f a t a d e p a rt i s i f a t a d e t e rt i + . 1 . E f e c t e l e t r a t at e l o r f a t a d e p a rt i
!onform principiului fundamental din dreptul international ) pacta sunt servanda ) un tratat creeaza obligatii juridice numai pentru partile sale, care trebuie sa ndeplineasca cu buna)credinta si ntocmai angajamentele pe care si le)au asumat. 3rin urmare, tratatele nu pot avea efecte directe fata de terti, ntruc4t doar acordul statului, liber exprimat, poate constitui baza legala a unei obligatii sau a unui drept international. !onventia privind dreptul tratatelor "$%&%' stipuleaza ca un tratat nu creeaza nici drepturi, nici obligatii pentru un stat tert, fara consimtam4ntul sau.

+ . 2 . E f e c t e l e t r a t at e l o r f a t a d e t e rt i

Referat.clopotel.ro

!onform dispozitiilor !onventiei, statele pot dob4ndi drepturi n baza unor tratate la care nu sunt parti n urmatoarele conditii "art.7&', a. daca partile unui tratat nteleg sa confere un drept unui stat tert sau unui grup de state, sau tuturor statelorb. daca statul tert consimte, fie n mod expres, fie tacit. !arta 012, de exemplu, confera prin prevederile sale anumite drepturi statelor nemembre, dreptul de a sesiza !onsiliul de .ecuritate sau Adunarea <enerala n legatura cu un diferend la care sunt parti, cu conditia sa accepte obligatiile de solutionare pasnica a diferendelor, prevazute n !artadreptul de a deveni parti la .tatutul !urtii :nternationale de ?ustitie. 6n anumite conditii pot rezulta obligatii, n sarcina statelor, n baza unor tratate la care nu sunt parti. !onventia de la #iena prevede doua asemenea conditii "art.7;', a. daca partile unui tratat nteleg sa creeze o obligatie n sarcina unui stat tertb. daca statul tert consimte, n mod expres si n scris la aceasta obligatie. 3rin ndeplinirea acestor conditii se realizeaza de fapt un acord distinct ntre statele) parti la tratat si statul tert, acordul dintre 6n "denumite obiective, parti reprezent4nd unicul fundament exista o juridic al de fortei tratate juridice obligatorii a unui tratat. practica tratate internationala obiective' categorie care stabilesc regimuri

aplicabile

ansamblului

comunitatii

internationale.

Asemenea tratate, ntruc4t reglementeaza domenii de interes general, pot sa creeze drepturi si obligatii opozabile tuturor statelor "erga omnes', chiar si n lipsa consimtam4ntului lor. /in aceasta categorie fac parte, a. tratatele multilaterale care stabilesc anumite regimuri teritoriale "cele referitoare la statutul de neutralitate al unei tari, la regimul Antarcticii etc'-

Referat.clopotel.ro

b. tratatele

care

stabilesc

anumite

regimuri

pentru

cai

de

comunicatie internationala "regimul de navigatie pe fluvii sau pe canale internationale 'c. tratatele multilaterale ca prin care nou se de creeaza drept o organizatie internationala, subiect international,

personalitatea juridica a organizatiei fiind opozabila tuturor statelor comunitatii internationale.

, . * p l i c a r e a t r a t at e l o r n o r d i n e a - u r i d i c a i nt e r n a a statelor
Aplicarea tratatelor n ordinea juridica interna a unui stat pune problema raportului dintre dreptul international si dreptul intern al statelor. , . 1 . $ e o r i a m on i s t a !onform teoriei moniste asupra dreptului intern ) din cu primatul dreptului international momentul intrarii n vigoare a

tratatului, acesta se va aplica imediat si direct, fara interventia organelor legislative, chiar daca s)ar afla n contradictie cu o lege interna, situatie n care, actul normativ intern ar nceta sa mai produca efecte. Aceasta teorie a fost criticata, ea minimaliz4nd rolul statului ca subiect de drept international. 6n cazul teoriei moniste cu primatul dreptului intern asupra dreptului international, tratatul dob4ndeste forta juridica n masura n care aceasta ar fi prevazuta de legea interna, iar n caz de conflict ntre norma interna si cea internationala, se da prioritate actului normativ intern.

,.2. $eoria dualista

Teoria dualista, care sustine distinctia neta ntre cele doua sisteme de drept ) intern si international ) afirma ca este necesara

Referat.clopotel.ro

emiterea unui act normativ prin care se face transferul tratatului din ordinea internationala n ordinea interna, acesta dob4ndind caracterul actului n care a fost transpus "lege interna'. 6n prezent tendinta este de a da prioritate normelor internationale fata de normele nu interne, nsa cele doua fiind teorii subzista. de 3rin urmare, de aplicarea dispozitiilor unui tratat n ordinea interna a statelor)parti se realizeaza uniform, determinata modalitatea receptare de catre fiecare stat a normelor dreptului international.

, . 3 . $ e o r i a m on i s t a s i du a l i s t a n p r a c t i c a s t a t e l o r
6n unele state, cum sunt Regatul 2nit al 5arii @ritanii, :rlanda sau tarile scandinave, pentru ca normele dreptului international sa aiba efect n ordinea juridica interna se procedeaza la n transformarea normelor internationale cuprinse n tratate

norme interne, printr)un act normativ intern. Tratatele internationale pot deveni parte a dreptului intern numai dupa ce o lege speciala de aplicare este adoptata de legiuitor "sistem dualist'. 5ajoritatea statelor europene au prevazut n !onstitutiile lor, recunoasterea normelor internationale ca fiind parte a sistemului lor intern. 2n asemenea sistem de receptare se regaseste n Austria, n :talia, >ranta si <ermania. !onstitutia 0landei prevede n plus, ca tratatele internationale la care statul este parte prevaleaza asupra legilor interne care contin dispozitii contrare "sistem monist cu primatul dreptului international'. !adrul constitutional rom4n privind raportul dintre dreptul international si dreptul intern este oferit de articolele $$ si *=. !onform prevederilor art.$$, tratatele ratificate de catre 3arlamentul Rom4niei devin parte a dreptului intern.Textul art.$$ nu face nici o mentiune n legatura cu prioritatea normelor internationale fata de cele interne, preciz4nd doar, ca statul rom4n se obliga sa ndeplineasca ntocmai si cu buna credinta obligatiile ce)i revin

din tratatele la care este parte. 6n !onventia asupra dreptului

Referat.clopotel.ro

tratatelor "l%&%' se stipuleaza faptul ca un stat nu poate invoca prevederile dreptului sau intern pentru a justifica esecul sau n executarea unui tratat, elimin4nd astfel posibilitatea ca statele sa se prevaleze de legislatia lor interna pentru a nu respecta obligatiile internationale. Art.*= tratatelor competente n de din !onstitutia Rom4niei se refera la incidenta legislatiei ce domeniul a drepturilor omului asupra

nationale. 6n articolului mentionat se afirma obligatia autoritatilor interpreta dispozitiile constitutionale reglementeaza drepturile si libertatile cetatenilor n concordanta cu documentele internationale adoptate n acest domeniu, /eclaratia 2niversala a /repturilor 0mului, 3actele 0.1.2. si celelalte tratate n domeniul drepturilor omului la care Rom4nia este parte. .ingurul domeniu n care se prevede, n mod expres, prioritatea reglementarilor internationale fata de cele interne este cel al drepturilor omului. Art.*= stabileste preeminenta tratatelor referitoare la drepturile omului, la care tara noastra este parte, fata de legile interne care contin dispozitii contrare. 6n practica !urtii !onstitutionale conditionata de s)a sustinut, n mod repetat, ca respectarea fiind direct !onventiei +uropene a /repturilor 0mului n Rom4nia nu este revizuirea legislatiei nationale, aplicabila, "n.n.self)executing' conf.art.$$ din !onstitutie, privind receptarea imediata a tratatelor ratificate, prin care a fost nlaturata solutia necesitatii emiterii unei legi de modificare a legislatiei interne n vederea acordarii acesteia cu obligatiile internationale asumate.

1 . . S u s p e n d a r e a s i n c e t a r e a s i t r a t at e l o r
!onventia privind dreptul tratatelor prevede cazurile si

conditiile n care un tratat poate sa fie suspendat sau n care nceteaza aplicarea lui. .uspendarea are caracter temporar si poate sa se refere numai la anumite clauze ale tratatului, n timp ce

Referat.clopotel.ro

ncetarea aplicarii unui tratat este definitiva si vizeaza ntregul tratat. Ambele modalitati pot sa implice, fie toate partile la tratat sau numai una "unele' dintre ele. .uspendarea sau ncetarea tratatului poate sa fie consecinta vointei acestora. partilor sau poate sa intervina independent de vointa

1 . . 1 . S u s p e n d a r e a s a u n c e t a r e a a p l i c a r i i u n u i t r at a t c a urmare a "ointei partilor

6ncetarea unui tratat poate sa intervina ca efect al urmatoarelor cauze, a. daca a fost ncheiat pe durata determinatab. ca urmare a manifestarii unilaterale de vointa a uneia din parti, prin denuntare sau retragere, daca aceste modalitati sunt expres prevazute n textul tratatului sau sunt acceptate de catre toate celelalte state)partic. n mod tacit, ca urmare a ncheierii ntre acelasi parti a unui nou tratat av4nd acelasi obiect si care este incompatibil cu tratatul anterior. 6ncetarea sau suspendarea tratatului poate sa intervina ca efect al urmatoarelor cauze, a. ca urmare a ncalcarii substantiale a tratatului de catre una din partib. ca urmare a imposibilitatii de a ndeplini obligatiile asumate de catre un stat datorita intervenirii unor conditii exceptionale.

1 . . 2 . n c e t a r e a s a u s u s p e n d a r e a t r at a t e l o r i n d e p e n d e nt d e "ointa partilor
:ntervine n situatii care fac imposibila executarea lor,

Referat.clopotel.ro

a. ca urmare a disparitiei totale si permanente obiectului sau a partilor tratatului, ca subiecte de drept international " caducitatea tratatului'b. ca efect al schimbarii fundamentale a mprejurarilor, care au determinat ncheierea tratatului, daca aceasta afecteaza n mod esential baza consimtam4ntului statului exprimat la data ncheierii tratatului "ncetarea tratatului'c. ruperea relatiilor diplomatice si consulare si razboiul "ncetare sau suspendare'd. constatarea nulitatii unui tratat "ncetarea tratatelor'.

1 1 . N u l i t at e a t r a t at e l o r 1 1 . 1 . C a u ' e c a r e d e t e r m i n a d e c l a r a r e a n ul i t a t i i
1ulitatea tratatelor reprezinta una dintre cauzele de ncetare a efectelor unui tratat. 1ulitatea tratatelor intervine, a. n cazul n care tratatul contravine unei norme imperative "de jus cogens' aflata n vigoare n momentul ncheierii sale, sau aparuta ulteriorb. n cazul n care se constata un viciu de consimtam4nt care a afectat acordul de vointa al partilor n momentul ncheierii tratatului.

11.2. ncalcarea normelor imperati"e

/in regula stabilita de !onventia privind dreptul tratatelor, potrivit careia este nul orice tratat care, n momentul ncheierii sale este n conflict cu o norma imperativa a dreptului international general "art.;7', rezulta ca statele nu pot sa ncalce sau sa modifice printr)un tratat o norma internationala de jus cogens.

Referat.clopotel.ro

1ormele

de

jus

cogens existenta

constituie unei

un

nucleu legale

normativ a

care

fundamenteaza

ordini

societatii

internationale, impun4ndu)se cu obligativitate tuturor membrilor acesteia. 2n tratat ncheiat cu ncalcarea unei norme imperative se considera nul din momentul ncheierii sale. 6n cazul aparitiei unei noi norme de jus cogens orice tratat existent care este n conflict cu norma imperativa devine nul pentru viitor "ex nunc' "art.&8'.

11.3. /iciile de consimtam nt

!onform dispozitiilor !onventiei privind dreptul tratatelor, daca un stat nu a fost n masura sa)si exprime liber consimtam4ntul sau de a se obliga n baza unui tratat, acesta poate sa invoce nulitatea tratatului. #iciile de consimtam4nt care determina anularea unui tratat pot sa conste n, a. ncalcarea dispozitiilor dreptului intern al statului privind competenta de a ncheia tratateb. eroarec. dold. coruperea reprezentantului unui state. constr4ngerea unui stat sau a reprezentantului sau. a' 3entru a determina nulitatea tratatului trebuie sa fie vorba de o ncalcare a unor dispozitii interne ale sau statului, aprobarea de regula constitutionale, privind ratificarea tratatelor

" organele competente, procedura de urmat, deplinele puteri'. 3entru a evita invocarea abuziva a acestei cauze de nulitate a tratatului, !onventia o restr4nge la cazurile n care violarea a fost vadita si priveste o regula de importanta fundamentala a dreptului sau intern "art.8&'. b' :nvocarea erorii poate conduce la nulitatea tratatului daca este vorba de o eroare de fapt si nu de drept, care a afectat n mod esential consimtam4ntului statului, iar statul care o invoca nu a contribuit prin comportamentul sau la producerea sa "art.8('. 6n

Referat.clopotel.ro

practica, eroarea a fost invocata n special n probleme de delimitare a frontierelor. c' 2n stat poate invoca nulitatea tratatului daca consimtam4ntul sau a fost obtinut n urma conduitei frauduloase a unui alt stat care a participat la negocieri"art. 8%'. d' 2n stat poate invoca coruperea reprezentantului sau ca viciu de consimtam4nt atunci c4nd actele de corupere au fost evidente si n masura sa exercite reprezentant. "art. ;='. e' !onstr4ngerea exercitata asupra reprezentantului statului, n cazul n care este constatata, lipseste tratatul de orice efect juridic "art.;$'. !onstr4ngerea se refera la acte sau amenintari ndreptate mpotriva reperezentantului statului, ca individ si nu n calitatea sa de organ al statului. !onventia de la #iena a codificat ca un viciu distinct constr4ngerea exercitata asupra unui stat prin amenintarea cu forta sau prin folosirea fortei "art.;*'. 6n dreptul international clasic, razboiul a fost considerat un mijloc licit de rezolvare a diferendelor ntre state. 3actul .ocietatii 1atiunilor a instituit pentru prima data limitari ale dreptului statelor de a recurge la forta, iar 3actul @riand Aellogg din $%*( a scos razboiul n afara legii. !arta 0.1.2. consacra principiul neagresiunii ca principiu fundamental al dreptului international. o influenta considerabila asupra acestui

11.4. $ipuri de nulitate

!onventia de la #iena prevede doua tipuri de nulitate aboluta si relativa consimtam4nt relativa a av4nd regimuri juridice distincte. fost de viciat si poate fi acoperita ulterior prin a' 1ulitatea relativa poate fi invocata numai de statul al carui confirmare de catre acelasi stat. "art.8;' .e sanctioneza cu nulitate viciile consimtam4nt rezult4nd din, ncalcarea dispozitiilor dreptului intern al statului privind competenta de a

Referat.clopotel.ro

ncheia tratate, din eroare, dol, sau coruperea reprezentantului statului. b' 1ulitatea absoluta sanctioneaza viciile de consimtam4nt rezult4nd din constr4ngerea exercitata asupra statului sau a reprezentantului sau si tratatele contrare unei norme imperative. 1ulitatea absoluta poate fi invocata de catre orice stat parte la tratat si chiar din oficiu, de catre o instanta internationala. 1ulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare.

12. !nterpretarea tratatelor 12.1. Definitie

3rin operatiunea interpretarea prin care se tratatului urmareste international stabilirea se ntelege si a

sensului

continutului unei reguli de drept dintr)un tratat n cursul aplicarii acestuia. 0biectul interpretarii l reprezinta textul tratatului .copul interpretarii este clarificarea clauzelor ambigue si determinarea intentiei reale a partilor n vederea unei aplicari corecte a tratatului.

12.2. $ipuri de interpretare

+ntitatile competente sa interpreteze un tratat international sunt , pe plan international ) statele parti la tratat, instantele jurisdictionale sau arbitrare si organizatiile internationale, iar pe plan intern externe. a' :nterpretarea realizata de partile unui tratat are o forta superioara fata de alte interpretari, si poarta numele de interpretare autentica. 3artile pot sa includa n textul tratatului clauze interpretative prin care se definesc continutul unor termeni cu scopul de a evita interpretarea si aplicarea diferita a tratatului. /aca n cursul aplicarii tratatului interpretarile devin divergente, partile pot sa ncheie acorduri interpretative separate de textul tratatului, organele executivului, de regula ministerele afacerilor

Referat.clopotel.ro

asigur4nd 0rganizatiile

uniformitatea internationale

aplicarii sunt

dispozitiilor sa

acestuia. interpreteze

competente

dispozitiile statutelor lor si ale tratatelor la care sunt parte. b' :nterpretarea jurisdictionala data de arbitrajul international si de !urtea :nternationala de ?ustitie reprezinta o interpretare neautentica si are forta obligatorie numai pentru partile care au supus un diferend legat de interpretarea unei norme, instantei internationale.

12.3. %eguli de interpretare

!onventia privind dreptul tratatelor a codificat principalele reguli de interpretare a tratatului, stabilind o regula generala de interpretare "art.7$', mijloace complementare de interpretare "art.7*', precum si regulile aplicabile tratatelor autentificate n mai multe limbi "art.77'. Regula generala consta n obligativitatea interpretarii unui tratat cu buna)credinta, potrivit sensului obisnuit ce urmeaza a fi atribuit termenilor tratatului, n contextul lor si n lumina obiectului si a scopului tratatului. a' Regula interpretarii tratatelor cu buna)credinta rezulta din principiul b' presupune cuprinde general al aplicarii termenilor n dispozitivul, cu buna)credinta n a tratatelor lor, care internationale "pacta sunt servanda'. :nterpretarea analiza preambulul, tratatului clauzele contextul tratat, si acestora contextul ntregului finale

anexele,

precum si luarea n considerare a oricaror acorduri, instrumente sau practici n legatura cu tratatul, intervenite ntre parti cu prilejul ncheierii acestuia sau ulterior. c' Termenii tratatului se interpreteaza potrivit sensului lor curent, uzual - un termen va fi nteles ntr)un sens special numai daca se stabileste ca aceasta a fost intentia partilor.

Referat.clopotel.ro

Alaturi de aceste reguli generale, n interpretarea unui tratat se poate recurge ) daca este necesar ) si la mijloace complementare, ndeosebi la lucrarile pregatitoare si la mprejurarile n care a fost ncheiat tratatul. /aca un tratat a fost autentificat n doua sau mai multe limbi, textul are aceeasi valoare n fiecare dintre aceste limbi, n afara de cazul n care partile au convenit sa acorde prioritate unuia dintre texte, n caz de divergenta. 6n situatia n care din comparatia textelor autentice rezulta o deosebire de sens al termenilor se va adopta sensul care corespunde n cea mai mare masura obiectului si scopului tratatului.

Referat.clopotel.ro