HAUS IULIAN

IX-D
TRANSLATIA
Cercul
Fie r un numar real, r > 0 si O un punct din plan. Se numeste cerc de centru O si raza r,
notat C(O,r), multimea punctelor M din plan pentru care OM = r. rin raza se mai
intele!e si un se!ment OM unde M este pe cerc.
ozitia unei drepte "ata de cerc#
Daca distanta de la centrul unui cerc la o dreapta d este mai mica decat raza cercului
atunci dreapta are doua puncte comune cu cercul si se numeste secanta
Daca distanta de la centrul unui cerc la o dreapta d este e!ala cu raza cercului atunci
dreapta are un punct comun cu cercul si se numeste tangenta.
$an!enta este perpendiculara pe raza corespunzatoare. Dintr-un punct e%terior cercului se
pot duce doua tan!ente la cerc. Se!mentele determinate de punctul e%terior si punctele
de tan!enta sunt con!ruente.
Daca distanta de la centrul unui cerc la o dreapta d este mai mare decat raza cercului
atunci dreapta nu are puncte comune cu cercul si se numeste exterioara.
Unui un!&i i se poate circumscrie un cerc 'cercul trece prin (ar"urile triun!&iului).
Centrul cercului circumscris este intersectia mediatoarelor laturilor triun!&iului
Intr-un triun!&i se poate inscrie un cerc ' cercul este tan!ent laturilor triun!&iului).
Centrul cercului inscris este intersectia *isectoarelor un!&iurilor triun!&iului.
Translatia
$ranslatia poate "i su!erata cu a+utorul ideii de miscare sau de deplasare. De e%emplu,
pentru a trasa o dreapta paralela cu o dreapta data "olosind o ri!la si un ec&er se
procedeaza ast"el# se suprapune una din laturile ec&erului pste dreapta data, se pune in
contact ri!la cu cealalta latura a ec&erului si se deplaseaza ast"el incat o latura sa ramana
in contact cu ri!la. Aceasta deplasare a ec&erului se numeste translatie si are propietatea
ca cealalta latura a sa este tot timpul paralela cu dreapta data. '"i! I. ,,)
- -.
A / A0 /0

Fi! I. ,,
re"erat.clopotel.ro 1
1
HAUS IULIAN
IX-D
Fie, acum, o placa ri!ida care se deplaseaza pe un plan ast"el incat "iecare punct al placii
descrie o dreapta. 2 ast"e de deplasare se numeste miscare de translatie.
In "i!ura I. ,3 se considera o placa triun!&iulara care are succesi( pozitiile ABC,
ABC, ABC
- -4 -00
/ /4
/0 0
AA
A A4 A00

Fi! I.,3
-omparand pozitia placii ABC cu pozita placii ABC se o*ser(a ca (ectorii AA,
BB, CC, MM sunt e!ali.
Se (a de"ini translatia ca o trans"ormare !eometrica in care toate punctele unui plan se
deplaseaza cu un acelas (ector.
Fie v un (ector nenul. Se numeste translatia de vector v o "unctie T prin care "iecarui
punct M ii corespunde un punct T(M) = M 5 ast"el incat MM = ( . uctul M se numeste
translatul punctului M '"i! I.,6).
M4 7 $'M) /4 7 $'/)
Fi!. I.,6
A4 7 $'A)
( -47 $'-)
Daca este o multime de puncte din plan ' se!ment, un!&i, dreapta, poli!on, cerc etc.)
se (a nota cu T() multimea o*tinuta prin translarea punctelor multimii .
re"erat.clopotel.ro 8
8
HAUS IULIAN
IX-D
Daca se "i%eaza un punct O al planului ' de e%emplu ori!inea unui reper cartezian)
atunci pentru orice perec&e de puncte M si M = T(M) are loc relatia OM = OM ! v.
2 translatie este determinata daca se da (ectorul v sau daca se cunoaste translatul unui
anumit punct adica o perec&e M si M4 7 T(M) atunci v = MM.
Daca este data o portiune din plan in care este desenat un caroia+ atunci acesta poate "i
utilizat pentru a descrie o translatie9 in "i!ura I. ,: v = AA
Fi! .I.,:
Proprietatile translatiei
entru doua puncte distincte A, B adca se noteaza A = T(A), B = T(B), atunci AB =
AB si T(AB) = AB '"i!. I.3;) 'translatia pastreaza lun!imea, directia si sensul unui
se!ment orientat).
A4 M4
/4
(
Fi!. I.13;
A
M
/
Daca d este o dreapta atunci $'d) este o dreapta paralela cu ea '"i! I.31) ' translatia
pastreaza directia dreptlor)

(
Fi!.I.31
(
d
re"erat.clopotel.ro <
<
HAUS IULIAN
IX-D
Daca F este un poli!on atunci $'F) este un poli!on con!ruent cu F ' "i!. I.38)

Fi!. I.38

(
Daca F este un cerc atunci $'F) este un cerc care are aceeasi raza 'I.3<).
(

(
.

OMOTETIA
Pozitia relativa a doua cercuri
Fie cercurile C"(O", r"), C""(O"", r"") si d = O"O"" ' distanta dintre centrle cercurilor)
Daca d > r"! r"" cercurile nu au puncte comune si se numesc cercuri exterioare.
Daca d = r" ! r"" cercurile au un punct comun si se numesc cercuri tangente exterior.
unctul comun se numeste #unct de tangenta si este coliniar cu centrele cercurilor.
re"erat.clopotel.ro =
=
F
$'F)
Translatia pastreaza directia, sensul, lungiea segentelor, asura ung!iurilor si aria
supra"etelor.
HAUS IULIAN
IX-D
Daca $ r" % r""$ & d & r" ! r"" cercurile au doua puncte comune si se numesc cercuri
secante
#e"initia ootetiei
La reprezentarea prin desen a unei "i!uri date se pune pro*lema e%ecutarii acestui desen
la o anumita scara. Sc&im*and scara se sc&im*a in mod proportional toate dimensiunile
"i!urii respecti(e. Aceasta pro*lema apare, de e%emplu in desenarea unei &arti, in
dimensionarea unei "oto!ra"ii, in realizarea unor planse de di"erite dimensiuni care
reprezinta acelas o*iect.
Trans'ormarea #rin omotetie sau omotetia este o trans"ormare !eometrica a punctelor
unui plan care are propietatea ca mareste'micsoreaza) dimensiunile toturor "i!urilor de
acelas numar de ori.
Fie O un punct al planului si ( un numar real nenul.
Se numeste omotetie de centru O si raport ( o trans"ormare ) care asociaza "iecarui
punct M punctul M" = )(M) ast"el incat OM" 7 (OM '"i!. I.3:)

M0 Fi!. I.3:
M
2
Daca ( = * atunci OM" = OM adica M = M" deci "iecarui punct ii corespunde el insusi. In
"i!urile urmatoare sunt ilustrate trans"ormarile unui triun!&i ABC printr-o omotetie in
care, respecti( ( = +, ( = %+ si ( = %* ' "i!.I.6;) '"i!. I.61 ) ' "i!. I.68).
Fi!. I.6; /0
/
- -0
2

A
A0
A0
/
-
Fi!. I.61
2 A
-0
re"erat.clopotel.ro >
>
HAUS IULIAN
IX-D
/0
A0 /
-0 - Fi!. I.68
/0 A0
In "i!ura I.68 se o*ser(a ca pentru ( = %*, OA = %OA0, adica O este mi+locul
se!mentului AA0 iar ) este simentrie in raport cu O.
Daca este o multime de puncte din plan se (a nota cu )() multimea trans"ormatelor
prin omotetie a punctelor lui .
2 omotetie este determinata daca se cunoaste centrul 2 si trans"ormatul M0 al unui
punct M = O. Atunci OM" daca M0 si M sunt de aceeasi parte a lui O si ( = , OM" ,
OM OM
daca M0 si M sunt de o parte si de alta a lui O.

Proprietatile ootetiei de centru O si raport $
)(O) = O
Daca A si B sunt doua distincte si A" = )(A), B" = )(B) atunci A"B" = (AB si
)(AB) = A"B" 'omotetia pastreaza directia unui se!ment orientat, pastreaza sau
in(erseaza sensul dupa cum ( > 0 sau ( & 0, multiplica lun!imea cu $($) ' "i!.I.6<).
A0 N0 M0 /0 A0 /
M
AA A
A / A
M0
2 /0 Fi!. I.6<
Daca d este o dreapta atunci )(d) este o dreapta paralela cu ea iar daca d trece prin
centrul de omotetie atunci )(d) = d ' "i!.I.6=).
2

d H'd)
re"erat.clopotel.ro ,
,

N
M

HAUS IULIAN
IX-D
Daca ABC este un triun!&i si A" = )(B), C" = )(B), C" = )(C) atunci )(ABC ) =
A"B"C" este un triun!&i asemenea cu ABC.
Aceasta propietate rezulta din "aptul ca cele doua triun!&iuri au laturile proportionale.
Daca &ABC se trans"orma prin omotetie atunci )(&ABC) este un triun!&i con!ruent cu
&ABC.
Daca este un poli!on atunci )() este un poli!on asemenea cu el.
Un cerc de raza r se trans"orma prin omotetie intr-un cerc de raza $($r.

Daca se da un caroia+ acesta poate "i utilizat pentru a ilustra trans"ormarea unei "i!uri
prin omotetie ' "i!.I.6>).
Fi!. I.6>
re"erat.clopotel.ro 3
3
Ootetia pastreaza directiile si ung!iurile. Toate lungiile cresc sau descresc cu
acelas raport.
HAUS IULIAN
IX-D
re"erat.clopotel.ro 6
6