Alimentatia

Adaptarea digestiva
Trecerea de la alimentatia hemotrofa
intrauterina(asigurata in totalitate de
organismul mater) la cea lactotrofa
extrauterina .
Adaptarea presupune procese complexe de
digestie si metabolizare.
Alptarea exclusiv
OMS, UNICEF
Alptarea exclusiv

Folosirea exclusiv a laptelui matern
Fr adaos de lichide ( ap, ceai, suc)
Fr utilizarea tetinei sau suzetei

Definitie (OMS,UNICEF)
Alptarea preponderent
Pe lng laptele matern se administreaz ap
sau ceai

Ablactarea= intarcarea se incheie la 2 ani
Avantajele alimentaiei naturale
Avantaje pentru copil
Avantaje pentru mam
Avantaje pentru familie
Avantaje pentru societate
Avantaje pentru mediul nconjurtor
Avantaje pentru copil
Cretere i dezvoltare optime
Proteine in cantitate ideala
AA eseniali 50%
Lactoferina: permite absorbia vitaminelor, Fe, fixarea Fe pe hematii
Taurina, glutamina: rol in dezvoltarea SNC
Cazeina de tip beta
Lipide- 50% acizi grai nesaturai
Lactoza si oligozaharidele favorizeaz dezv. florei colice
Coninut mineral 98mOsm/l
Coninut vitaminic in funcie de alimentaia mamei

Avantaje pentru copil
Alte avantaje
Este proaspt i la ndemn
Nu implic pregtiri speciale
Are temperatura ideal
Aseptic
Nu produce alergie sau intoleran
Distribuie energetic optim ( L 55%, G 38%, P 7%)
Transfer eficient de imunitate de la mam la copil
Legtura afectiv cu mama
Morbiditate sczut (boli diareice, patologie resp. etc)
Avantaje pentru mama
Afectiv, psihoemotional
Efect contraceptiv
Sntatea mamei : risc de cancer la sn
premenopauz cu 50%, ovarian cu 30%,
osteoporoza 75%
Avantaje pentru familie
Sugarul se dezvolt armonios
Avantaje economice
Confort sporit
Mai puine vizite la medic
Avantaje cruciale in situaii extreme
Avantaje pentru societate

Copii optim dezvoltai aduli sanatosi

Costuri mari in cazul alimentaiei artificiale:
- laptele praf este scump
- morbiditate crescuta costuri
terapeutice mari
Avantaje pentru mediu
Nu sunt necesare ambalaje



Mediu mai curat
Recomandari de alimentatie
OMS si UNICEF
Initierea alimentatiei la san se face in prima ora dupa nastere
daca starea NN si a mamei permit acest lucru
Alimentatia precoce favorizeaza o relatie mai stransa intre
mama si copil, scade incidenta hipoglicemiei la grupele cu
risc, creste secretia lactata materna
Alaptare exclusiva pana la varsta de 4-6 luni
Se recomanda alimentatia la cerere
Diversificarea alimentatiei se va face tardiv, dupa 4-6 luni
Alimentatia naturala poate fi mentinuta pana la 2 ani
Alaptarea exclusiva
Alimentatia exclusiva cu lapte matern in primele
(4-)6 luni de via, fara adaos de lichide (apa,
ceai, suc), fara utilizarea tetinei sau suzetei.

Nou-nascutul (sugarul) care pe lng lapte matern
primeste apa sau ceai = alaptarea preponderenta.
Alimentatia nounascutului
Nevoile energetice si nutritive
nevoi calorice: 90-120-140 kcal/kg/zi
metabolism bazal: 50-75 kcal/kg/zi
necesar digestie absorbtie: 5-8% din raia caloric
necesar pt. cretere: 25-45% din raia de caloric
necesar proteine: 2-2,5g/kg/zi
necesar glucide: 35-50% din totalul de calorii
necesar de lipide: 30-40% din totalul de calorii
necesar hidric: 140-200ml/kg/zi
Caracteristicile laptelui matern
Aliment ideal:
este cel mai fiziologic aliment
este adaptat la posibilitile digestive si necesittile nutritionale
ale sugarului, asigurnd elementele necesare dezvoltrii
are valoare nutritionala corespunzatoare
are proportie echilibrat in elemente nutritive
asigur protectie antiinfectioasa
asigur protecie antialergic
consolideaz legtura afectiv
este un aliment viu, steril, gratuit, adaptat nevoilor copilului
Adaptarea NN pentru supt
Bula lui Bichat
Buzele- faldurile de supt
Tuberculul de supt
Pliuri transverse palatine
Adaptarea NN la pentru supt
Snul
areola: glandele
Montgomery (elimin o
secreie uleioas cu rol
antibacterian i emolient)
esut glandular: alveole
(cptuite cu celule
secretoare de lapte), ducturi,
sinusuri lactifere
celule musculare
perialveolare: se contract i
evacueaz laptele din alveole
esut de susinere i
grsime: dau form i
mrime snului
gl. tip tubulo-acinos(12-20
lobi)

Fiziologia lactatiei
lactogeneza incepe in cursul gestatiei
trim I: proliferarea epiteliului canalelor
formarea structurilor lobulo-alveolare
trim II: diferentierea elementelor alveolare
incepe secretia lactata
trimIII: continua hiperplazia alveolo-lobulara
creste secretia de lapte
control endocrin al lactogenezei: stimularea hipofizeisecr. de
prolactina si oxitocina

Colostrul (primul vaccin)
aliment ideal in perioada adaptarii
la nceput secretat n cantitate mic
devine suficient cantitativ in ziua 3-4
se transform in lapte definitiv in 7 zile
compoziia laptelui matur, definitiv dup 30 zile de
la natere
Colostrul
Laptele din ultimul trimestru de sarcin, prezent in primele zile
(24-30 ore dupa nastere)

Un lichid mai galben, opalescent si mai alcalin (pH: 7 7,7)
decat laptele de mama definitiv-matur; mai bogat in proteine
(globuline) si in minerale (Na, K)
Densitatea de 1035 1045
Valoarea calorica 580 kcal/L (58-67Kcal/100ml)

Bogat in vitamine si anticorpi, avand un continut crescut in
special de IgA-rol in protectie mucoasei intestinale


Efect laxativ, favorizand eliminarea meconiului

Transformarea colostrului in lapte matur
Furia laptelui tumefiere dureroasa a glandelor
mamare, febra, cefalee, indispozitie, leucocitoz,
limfocitoz

-

Laptele de mama (matur)
Un lichid alb, densitate :1030, pH = 7
Contine: proteine, lipide, glucide, minerale, vitamine,
fermenti, hormoni
Asigura protectie antiinfectioasa
Imunoglobuline (IgA, IgG, IgM):
IgA are rol in aglutinarea bacteriilor, virusilor si antigenelor de
origine alimentara
IgM, IgG in cantitate mica, dar cu rol antiinfectios
Valoarea calorica: 700 kcal/L
Compozitia laptelui difera
de la o femeie la alta in raport cu paritatea si vrsta femeii;
variaza intre dou momente ale zilei, ale suptului, ale perioadei de
lactaie;
in functie de alimentatie
Proteinele LM
cazeina 40% + proteinele din lactoser 60%
raport 40 : 60
Cazeina

sub ac. enzimelor proteolitice
coaguleaz n stomac n flocoane fine

dup coagularea cazeinei, n lactoser rmn proteinele
Proteinele din lactoser
lactoalbumina - rol n sinteza mielinei, n dezvoltarea
creierului
lactotransferina - permite absorbia vitaminelor, Fe, fixarea Fe
pe hematii
imunoglobuline - IgA (protejeaz intestinul de germeni
patogeni Gram negativi i virusuri); IgG, Ig M i Ig E
albumine serice - rol de liani (pt. vit. B12)
lactoperoxidaza, lizozimul,taurina,glutamina .a. (haptocorina)
- proprieti imunoprotective
Hormonii i factorii de cretere
proteine bioactive i peptide din lapte:
insulin-like growth factor I
factorul de cretere epidermal
factorul i de transformare a creterii
au rol n supravegerea digestiei
au efecte biologice asupra tractului
gastrointestinal al nou-nscutului
Enzimele
amilaza - compenseaz deficitul amilazei salivare i
pancreatice la sugarul mic
fosfataz, aldolaz, catalaza
lizozim (rol bacteriostatic)
lipaza, lipoproteinlipaza
srurile biliare - stimuleaz lipaza, ajut la digestia
i abs. lipidelor i vit. liposolubile
inhibitorii de proteaze (antiproteaze) -1-
antitripsina, -1- antichimotripsina limiteaz
digestia unor proteine din lapte
Lipidele LM
98% trigliceride (TG)
mici cantiti de fosfolipide i sfingolipide (0,7%)
colesterol (0,5%)
Ac. grai esterificai la trigliceride - 88%
identificai 160 acizi grai; cei mai importani:
ac. palmitic (22%)
ac. stearic (7%)
ac. oleic (34%)
ac. linoleic (8%)
LM conine cantiti mici de acizi grasi cu lan scurt de atomi
de carbon (C4-C8), dar cant. semnificative de n-3 i n-6
LCPUFA, acid arahidonic (AA) i docosahexanoic (DHA)
nivelele LC-PUFA din plasma n.n., mb. eritrocitelor, esutul
neural i retinean este determinat de aportul lor dietetic
efectele benefice ale ac. arahidonic i docosahexanoic sunt
legate de dezvoltarea vizual i cognitiv
fosfolipidele (sfingomielin, fosfatidilcolina - din care se
sintetizeaz colina cu rol n dezv. memoriei i hipocampului),
fosfatidil-etanolamina, fosfatidil-serina i fosfatidil-inositol
Lipidele LM
Glucidele LM
70 g. glucide - 60 g/L - lactoz (izomerul )
- 10 g/L - oligozaharide
Lactoza - nutrientul aflat n cantitatea cea mai mare n LM -
dizaharid alctuit dintr-o molecul de glucoz i una de
galactoz
- este scindat de ctre lactaz
Glucoza rezultat - substrat energetic
Galactoza - sinteza cerebrozidelor creierului
lactoza nedigerat fermentare (microflora din colon) i
particip la sinteza AG cu lan scurt
Glucidele LM
nlocuirea galactozei cu glucoz n formulele de lapte
industrial => vulnerabilitatea esutului nervos
Oligozaharidele din LM (peste 200) sunt prebiotice pt.
dezvoltarea bifidobacteriilor, constituirea microbiocenozei i
meninerea ecosistemelor bacteriene ale nou-nscutului i
sugarului
Acidul sialic particip la structura gangliozidelor creierului, n
sinapsogenez i n transmiterea neuronal
Mineralele din LM (2 g/L)
macroelemente (Na, K, Ca, Mg, etc.)
ntr-un raport echilibrat => absorbie optim
(ex. raportul Ca/P = 2/1)
Ca: 200 - 250 mg/L
oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn, etc.)
Fe: 1 - 5 mg/L
Zn: 1 - 3 mg/L
Se: 8 - 12 g/L
altele - concetraia exact necunoscut
Vitaminele din LM
cantiti optime
LM asigur nevoile de vitamine A, E i
hidrosolubile n primele 6 luni
excepie vit. D i K
trebuie suplimentate medicamentos
variaii n raport cu alimentaia mamei i
perioada de lactaie
Variaii n compoziia LM n
decursul alptrii (unui supt)
Laptele de nceput
la nceputul suptului - lapte mai bogat n
proteine, lactoz, ap - potolete setea
(subire, albstrui, apos)
mamele sunt ngrijorate, li se pare c
laptele nu este hrnitor!
trebuie asigurate c acesta asigur apa de
care are nevoie sugarul i nu e nevoie de
suplimentare cu ceai
Variaii n compoziia LM n decursul
alptrii (unui supt)
Laptele de sfrit
mai bogat n proteine, lipide potolete
foamea (mai gros, mai albicios)
e important ca sugarii s fie lsai s sug
i s se desprind singuri de la sn
!! dar s nu stea mai mult de 30 min
Frecventa alaptarii
in primele 2-7 zile de via la 1-2 ore
dupa stabilirea lactatiei de 8-12 ori/24 ore
intervalul intre alptri max 4 ore; la 3-4 luni 5
mese/zi, interval 4 ore
durata suptului 10-30 min
Alptarea precoce: avantaje
instalarea mai rapid a secreiei lactate
colostru bogat n anticorpi
suptul precoce diminu hemoragia post-
partum (crete secreia de ocitocin -
contractilitate uterin)
! Chiar dac este puin lapte, este suficient
dac alptatul este frecvent !
Tehnica alimentatiei naturale

se considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 20 de
minute
respectarea intervalelor

exista varianta de a se oferi sugarului sanii alternativ la mese
succesive sau cate 10 min la fiecare sn in timpul aceleeasi
alaptari
se interzice sugarilor alimentati la sn: biberonul, suzeta, tetina
dupa supt , mama va provoca eructatia prin lovirea usoar cu
palma pe spatele copilului aflat in pozitie verticala
Tehnica alimentatiei naturale
Alptarea gemenilor
mama poate sta:

n ezut cu fiecare copil n poziie clasic
cu copiii n poziia subra
ntins, cu un copil deasupra i unul pe o parte
Alptarea gemenilor
Alptarea gemenilor
Regimul femeii care alapteaza
Concediu pre si postnatal pana
O alimentatie echilibrata cantitativ si calitativ
Va evita: conservele, condimentele, cafeaua, tutunul,
medicametele care trec prin lapte la sugar, consumul de
usturoi si conopida care dau gust neplacut laptelui
Igiena corporala si a mamelonului
Va spala mamelonul inainte de supt cu ceai de musetel, iar dupa
supt se va dezinfecta cu alcool 70 % si se acopera cu tifon steril
Se va purta sutien adaptat pentru alaptat
Regimul femeii care alapteaza
Tampoane protectoare
Sutien pentru alaptat
Contraindicatii in alaptarea exclusiva
Contraindicatiile din partea mamei

TBC evolutiva
Boli infectioase grave
Boli cronice grave: cardiopatii
decompensate, anemii grave, diabet
zaharat, hemopatii maligne, insuficienta
hepatica, boli renale grave, etc.
Epilepsie, psihoza de lactatie
Medicatie: citostatice, antitiroidiene,
sruri de aur, substane radioactive (pe
durata administrrii)
O noua sarcina dupa luna a 6-a
Contraindicatiile din partea
sugarului

Intoleranta la lactoza
Galactozemie
Fenilcetonuri

!!! Icterul secundar inhibitorilor
laptelui matern nu reprezinta o
contraindicatie pentru alaptat,
eventual se incalzeste laptele muls
la 40 grade C
Icterul de alptare
mecanism incomplet elucidat

existena unor factori cu rol inhibitor n conjugarea bilirubinei
( 3,20 pregnadiol)
existena unui nivel ridicat de lipoproteinlipaz n LM care
hidrolizeaz complet trigliceridele la glicerol i acizi grai
liberi: absorbiei n circulaia portal care inhib
glucuroniltransferaza (prenclzirea laptelui la 56C)
reabsorbia intestinal crescut a Bi (copiii alptai elimin mai
puin scaun dect cei alimentai cu formul). Flora intestinal
redus, frneaz convertirea Bi conjugate n stercobilinogen,
ceea ce permite deconjugarea i reabsorbia Bi.
Se recomand: alimentaie precoce, alptri frecvente,
supozitoare - diminuarea circulaiei entrohepatice a Bi

Icterul de alptare
se controleaz creterea ponderal, semnele de
infecie (urinar), hepatomegalia
sugarul arat sntos, pare flmnd, crete n greutate,
urinile sunt clare, scaunele normal colorate, ficatul nu
este mrit
cnd Bi crete peste 25 mg%, se ntrerupe alptarea
24-48 ore pn cnd Bi scade cu 2-8 mg %, apoi se
reia alptarea
Obstacole in alaptarea exclusiva
Obstacole din partea
mamei

Agalactia
Hipogalactia
Malformatii ale
mamelonului
Fisurile, eroziunile
Galactoforita si mastita
Obstacole din partea
copilului
Malformatiile gurii
Prematuri, dismaturi
Sugarii lenesi
Rinite acute,
rinofaringite, adenoidite
Obstacole din partea mamei
Mamelon normal Mamelon scurtat Mamelon ombilicat
Malformatii ale mamelonului
Protectoare / adaptoare mamelonare
PROBLEME ALE SNULUI N ALPTARE
fisuri, ragade, angorjare, mastita
cauza este ntotdeauna legat de golirea defectuoas a
snului - tehnica suptului i mulsului incorecte
supt ncorect: cnd copilul apuc numai mamelonul:
dureri, fisuri, ragade, angorjarea snilor, congestia
mamar, canale galactofore obstruate
tehnic de muls incorect traumatism al esutului
mamar cu extravazare de lapte n esutul de susinere
inflamaia i infecia abces mamar, mastit
Obstacole din partea mamei
Mastita
Fisuri mamelonare
PROBLEME ALE SNULUI N ALPTARE
Tratamentul profilactic
- supt precoce, frecvent, eficient, fr restricii
- tehnic de muls corect
- se evit traumatismele, compresiunile, splarea frecvent a
snilor, dezinfectante, unguente
Tratament curativ
- golirea snului tehnic de muls corect, supt corect,
frecvent, diferite poziii de alptare
- comprese calde nainte de supt (pentru a stimula reflexul
ocitocinic - golirea snului)
- comprese reci dup supt - scad edemul
- ragadele se trateaz cu lapte matern i expunere la aer
- mameloane inflamate infecia cu candida albicans - Nistatin
- mastit, abces: antibioterapie. drenaj, alptare/muls
Obstacole din partea copilului
Malformatii ale gurii
Stimularea secretiei lactate
Alimentatia echilibrata a mamei, consum suficient lichide
Folosirea unui stimulent al secretiei lactate
Recomandarea unei medicatii care creste secretia lactata
Secretia lactata este variabila, de aceea cresterea secretiei
lactate se realizeaza in cateva zile daca sugarul suge si scade in
1 2 sapt. daca alaptarea a incetat in totalitate
Alaptarea frecventa: 8 12 ori/24 ore
Mama sa fie relaxata
Mama sa nu slabeasca mai mult de 1 2 kg/luna
Pastrarea laptelui de mama
Laptele muls si colectat se poate pastra astfel:

La temperatura camerei
Colostrul 6 8 ore
Laptele de mama 6 8 ore

La frigider pana la 12 ore

In congelator (-30C) 3 luni
Ghid de pstrare a laptelui colectat
(dup Sears)

Locul de pstrare Temperatura ( C) Timpul
La temperatura camerei 15 C 24 ore
La temperatura camerei 19-22 C 10 ore
La temperatura camerei 25 C 4-6 ore

La frigider 0-4 C 8 ore

ntr-un compartiment de congelare n interiorul frigiderului 2 sptmni

ntr-o unitate congelator din interiorul frigiderului 3-4 luni

ntr-un congelator separat, cu temperatur
constant -19 C 6 luni sau mai mult

Pastrarea laptelui de mama
Incalzirea si consumarea laptelui
muls
Dac laptele a fost la frigider, se plaseaz recipientul sub jet de ap
cald pentru cteva minute pn cnd, ncercat la nivelul pielii
antebraului - se simte aprox. la temperatura camerei.
Dac laptele a fost ngheat, se plaseaz recipientul n ap cald aprox.
cinci minute. Se agit bine pentru a reamesteca grsimea.
Dac se decide refolosirea laptelui coservat ca mai sus, el se va nclzi la
temperatura camerei treptat, nu la cuptorul cu microunde. Chiar dac
temperatura global a laptelui rmne sub temperatura corpului, ar putea
exista "zone fierbini" n cazul n care laptele este supranclzit, iar unele
dintre proprietile sale sunt distruse. nclzirea inegal poate fi
periculoas, de asemenea, n cazul n care sticla este dat copilului.
Atenie! Nu se folosete cuptorul cu microunde. Se pot forma zone
fierbini n lapte care pot provoca arsuri bebeluului.
Ghid de utilizare a laptelui colectat
Tipul de lapte

Se pstreaz sau se
arunc?
De ce?

Lapte rmas ntr-un
flacon dup o mas a
sugarului

Dac nu se consum la
masa urmtoare, se va
arunca.

Bacteriile din gura
sugarului pot intra n
laptele din flacon n
timpul alimentrii, iar
dac rmn o perioad
prea lung de timp, se
vor replica.
Lapte dezgheat

Se poate pstra la
frigider 24 ore dup
dezgheare, apoi se
arunc. Nu se va
recongela!
Laptele care a fost
congelat i-a pierdut din
proprietile de inhibare a
creterii bacteriene.
Lapte care a stat o
sptmn la frigider


Se pune la ngheat sau
se arunc.

Creterea bacterian nu
reprezint o problem,
dar uneori laptele ia
diverse mirosuri din
frigider.
Ratia in alaptarea exclusiva
In primele 10 zile
Formula Finkelstein: L = (n - 1) x 70 - 80
70 ml = greutatea 3000 - 3250g la nastere
80 ml = pentru greutatea peste 3250g la nastere
n = nr. zilelor sugarului

Peste 10 zile
Dupa nevoile lichidiene: 150 - 180 ml/kg/zi fara a depasi 1 litru /
zi
Dupa nevoile calorice:
trim I: 100-110 kcal/kg/zi
trim II: 90-100 kcal/kg/zi
trim III: 80-90 kcal/kg/zi
Semne care confirma ca sugarul nu
primeste suficient lapte
Semne sigure

Crestere in greutate
nesatisfacatoare
Este sub greutatea
de la nastere dupa 2
sapt. de viata
Urina este
concentrata, in
cantitate mica
Sub 6 mictiuni/zi,
urina galbena, urat
mirositoare
Semne posibile

Sugar nesatisfacut la sfarsitul
suptului
Sugar care plange frecvent
Mese foarte frecvente foarte lungi
Sugar care refuza sanul
Sugar cu scaune tari, uscate sau
verzui
Sugar cu scaune rare, in cantitate
mica
La stoarcerea sanului, nu vine nici
o picatura de lapte
Sanii nu si-au marit volumul in
timpul sarcinii
Lactatia nu s-a instalat (dupa
nastere)
Incidentele si accidentele alaptarii
exclusive

Regurgitarile, varsaturile
Colicile abdominale
Constipatia
Diaree postprandiala
Supraalimentatia
Subalimentatia
Refuzul sanului

Alptarea parial
Lapte de mam + suplimentare cu un alt tip de
lapte

Alimentaie prin completare

Alimentaie prin metoda alternativ
Motive medical acceptabile pentru
suplimentare

Nou-nscut cu risc: prematuri, dismaturi,
macrosomi, terapie intensiv (NICU)
Deshidratare - fototerapie
Mame cu psihoz, oc, medicaie care
contraindic alptarea
Mame care refuz alptarea
Alimentaia diversificat
Definiia
Trecerea de la alimentaia exclusiv lactat la un
regim alimentar variat in care alturi de lapte
sugarul primete i alimente nelactate,
semilichide sau solide.
Diversificarea alptrii exclusive
> 6 luni hrana sugarului necesit noi alimente

Regulile diversificrii:
- sugarul perfect sntos
- legea selectivitii i progresivitii alimente indicate,
selectate - n mod progresiv
- nceperea cu cantitati mici pt. a evita anorexia, diareea
- nu se vor introduce dou alimente noi n aceeai zi
- dup ce s-a obinuit cu un aliment nou se introduce altul
- primele alimente s fie lichide sau semilichide
Alimentaia diversificat
un supt de regul este nlocuit ntr-o sptmn
noul aliment se adm. naintea suptului, cu lingurita pt. a
nva s mestece
la aparitia primelor tulburari digestive se suprim
alimentul (se reintroduce cnd totul s-a normalizat)
nu se vor administra finuri cu gluten
fiecare mas de solide se va completa cu sn
nu se va insista excesiv n introducerea unui aliment nou
hidratarea ntre mese - lichide nendulcite
(ceai, ap de la robinet fiart i rcit, ap plat)
Regulile diversificrii
nu se vor face compromisuri pentru a nu se modifica gustul
(lapte / zahr n supa de zarzavat)
nu se va aduga sare n timpul preparrii alimentelor
nu se folosesc conservani
nu se administreaz dulciuri concentrate
alimentele vor fi pasate pn apar primii dini, apoi triturate
nu se vor ignora personalitatea, preferinele copilului
sugarul va fi nrcat progresiv i nu brusc pt. c se poate produce o
stare de oc, ideal la varsta de 2 ani
Regulile diversificrii
Model de alimentatie a sugarului
Luna 15 6 7 8 9 10 11 12 >12
Lapte mam
Formula lapte (dac mama nu are lapte)
Legume (morcov ,cartof, dovlecei, elina, pstrnac,
ptrunjel, ardei gras, roii, frunze salat, spanac,
mrar, ptrunjel)

Carne pasre, vit, viel
Pireu de fructe, suc fructe (mar, portocale, pere, caise,
piersici, pepene galben)

Glbenu ou
Finos cu lapte, Orez pasat, cereale cu Fe
Iaurt
Mmligu cu smntn i brnz vaci
Budinci de legume
Paste finoase, perioare, glute, prjitura de cas cu
mere sau brnz

Ficat
Pete
Fructe: cpuni, zmeur,fragi
Superioritatea alaptarii exclusive
un aliment biologic activ avand enzime, anticorpi, vitamine
steril
perfect adaptat nevoilor nutritive si posibilitatilor digestive ale
sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, glucide si
lipide
valoare biologica ridicata datorita compozitiei
previne infectiile enterale si greselile alimentare
permite un mod de alimentatie facil, necostisitor
asigura o buna toleranta digestiva
favorizeaza dezvoltarea relatiilor afective mama sugar