Sub 1 = Def dioptrului ocular

Dioptrul ocular este reprezentat de cornee , camera ant , cristalin si vitros .

Razele paralele care vin de la infinit , strabatand dioptrul ocular , vor forma imaginea
pe retina , in zona maculara .
Integritatea elem dioptrului ocular duce la o vedere buna , clara :
- corneea - mb biconvexa , avasculara , bog inervata
- camera ant - ocupata de umoarea apoasa ; e delim ant de fata post a corneei si fata
ant a corpului vitros
- cristalin lentila biconvexa , transparenta , sit in spatele irisului si in fata hialoidei
ant a corpului vitros .
- corpul vitros sit in spatele cristalinului , ocupa tot polul post al globului ocular .
chi normal ! emetrop focarul razelor paralele care vin de la inf , strabat dioptrul
ocular si isi form imaginea pe retina , in reg maculara .
chi miop! mai mare ca lungime , axul ant-post.""mm imag se form in fata R
chi hipermetrop ! mai mic ca lung , axul ant-post#""mmimag se form in spatele
R
Sub 2 = MIOPIA
! deze$i intre puterea sist dioptric si lung axului ant-post
- poate fi axiala % dat curburii corneei
- se cls in mica medie mare forte fortissima
&,"'-( )-* *-+& +&-"& ,"&
- se considera ca +'-"&- din popul mondiala sufera de miopie iar la popul asiatica
incidenta e mai mare
.iopia mica/simpla0 apare in 1ur de 2-+& ani cand copilul spune ca nu vede bine la
tabla /vede aproape , dar 3u la dist0 . 4volutia poate stagna in 1ur de "'-(& ani . 5rebuie
desop la timp si corectia trebuie purtata ./se not cu 6-70
.iopia ca boala !miopia degenerativa este de +&"&-"'dp . 8e manifesta prin
scaderea acuitatii vizuale chiar si cu ochelari , campul vizual e redus concentric , simtul
luminos este sub normal . 9pare o distensie sclerala si leziuni degenerative la nivelul
coroidei .
:ea mai frecventa complic ! 8trabismul divergent
:omplic miopiei forte - degenerescenta coroidei
- hemoragii maculare
- complic la niv retinei /dezlipirea retinei0
+
- complic la niv vitrosului
- complic la niv cristalinului
- luxatia cristalinului
- glaucom /cresterea tens intraoculare0
Tratament
- corectie cu ochelari / lentile aeriene0 , notate cu 6-7 lent bivergente/biconcave0
- lentile de contact
- interventia cu laser /+&&&40 -metoda moderna de a scapa de ochelari /dc ,+2 ani si
daca miopia nu e evolutiva-cel putin un an miopia trebuie sa ramana la acelasi nivel0
- medicamentos la miopiile evolutive - pe baza de afine /+; trat , ";pauza0
.irtilene/(%zi0 .irtivit Difrarel <afine , gem , compot , ceai de afine
Sub 3 = Hipermetropia
- axul ant-post#""mm , imag se form in spatele Rnu vad bine nici la aprop nici la
dist
- se cls in mica /max ( dp0 , mi1locie /)-*0 , mare/,*0
- apar dureri oculare , frontale , migrena , clipit des , lacrimare ,randam scazut la
scoala
/pt D frontala parintii apeleaza la R;ist- sinuzita0
Tratament
- corectie cu ochelari /lentile aeriene0 notate cu 6<7lentile convergente convexe
- laser
- medicamentos =it9 /morcov0 , >etacaroten /+cp%zi0
Complic hipermetropiei
:ea mai frecventa complic ! 8trabismul convergent
;a adulti tineriastenopia acomodativa ! oboseala oculara , efortul de citit nu poate
fi sustinut , incetosarea pasagera a vederii , discomfort , dificult de concentrare , lectura
poate fi reluata dupa o pauza de )-'min
;a adulti ,)&aniocluzia de ram venos din vena centrala a retinei
glaucom
Sub 4= Astimatismul
!anomalie de refractie in care imaginea unui obiect se face in axe diferite .
"
- se dat de obicei anomaliilor de curbura corneeana
- poate fi - hipermetropic-cotectie cu lent cilindrice < , in an pozitii
- miopic corectie cu lent cilindrice - , in an pozitii
- mixt
- nu vad bine nici la apr nici la dist , vad anumite litere aplecate , sau confunda
literele sau cand citeste o lit o citeste , una o sare .
- durere oculara , clipit des , apasa pe ochi ca sa fixeze axul ca lumea
Tratament - ochelari
- laser
- medicamente
Sub ! = A"i#ometropia
! diferenta de refractie intre un ochi si celalalt
- poate fi mica /#" dp0 si mare /," dp0
- de obicei este congenitala dat evol inegale a unui viciu de refractie
- corectia trebuie facuta pt ca ochiul cu dp mica devine functional si celalalt devine
nefunctional/ambliop0
Sub $ = Presbiopia
- normal , pana in 1urul varstei de )' de ani un ochi emetrop citeste la "' cm
- in 1ur de )' ani , pac inc sa indeparteze la citit /scade puterea de acomodare a
cristalinului0
- dupa examinare se prescriu ochelari sferici biconvecsi , lentile notate cu <
- in 1urul varstei de )' ani &,'& dp
)? ani <+
'& ani <"
'' ani <",'&
*& ani <(
*' ani <(,'&
?& ani <)
Sub % = Afa&ia si Pseudoafa&ia
9fa$ia ! lipsa cristalinului din ochi
Rar poate fi congenital , sau in urma unui traumatism se poate luxa , dar de regula
este dupa interv chirurg pt cataracta . /put dioptrica a crist !""dp0
p. moderna se scoate crist , lasandu-se pe loc capsula post si se implant crist artif
@seudoafa$ia ! implantarea unui crist artif in locul crist opacifiat
'( A"atomia pleoapei)
(
- pleoapele ! " pliuri musculo-cutanate la nivelul bazei orbitei cu rol important in
protectia globului ocular
- spatiul dintre pleoapa sup si cea inf ! deschidere%fanta palpebrala
- fata ant: piele; fata post: captusita cu con1unctiva
- ant-post: piele, strat muscular/e situat m. orbicular al pleoapei0,strat fibros/tars0,
strat muscular neted, strat mucos ! con1unctiva palpebrala
*( Afectiu"i co"e"itale ale pleoapei:
:olobomul palpebral-lipsa de substanta de forma variabila cu baza in 1os, situata
de regula la nivelul pleoapei sup
-rez-exclusiv chirurgicala
-ridica probleme cand da complicatii pe cornee - datorita lipsei de substanta
corneea vine in contact direct cu mediul ext, filmul lacrimal care se obtine prin
clipire nu umecteaza corneea si !, uscarea, dezepitelizarea corneei
-in dezepitelizare ceneei se adm colir epitelializant:A4R95B;, >RC39: +pic
de 'ori%zi; geluri: :R34R4D4, D493549;, ;9:RI=I8:, ;9:RID4;
4picantus/cuta mongoloida0- pliu cutanat in unghiul intern al ochiului care
coboara de la pleoapa sup la cea inf; pe langa aspectul inestetic poate da tulburari
de camp vizual; rez-exclusiv chirurgical
@toza palpebrala-partiala%totala
-de regula este bilaterala
-aspectul bolnavului este somnoros
-campul vizual e limitat in cadranul sup
-bolnavii merg cu capul flectat pe spate si incruntati
-contractia m. frontal vrea sa suplineasca ineficienta m. ridicator al pleoapei sup
-rez-exclusiv chirurgical
1+(Afectiu"i i"flamatorii ale pleoapei,blefarite-)
-inflamatii ale marginei libere ale pleoapei care de regula se asociaza si cu
inflamarea con1unctivei ! blefaro- con1unctivita
>lefarita eritematoasa-congestia si tumefierea marginii libere palpebrale,
congestia con1unctivei palpebrale, senzatie de prurit, usturime, fenomene care se
exacerbeaza in conditii de praf, frig, umezeala, fum, efort de citit
>lefarita ulcerativa- apar microabcese la baza cililor,iar daca se extrage cilul se
elimina puroiul galben din care se ia cultura microbiana-se izoleaza stafilococul.
>lefarita scuamoasa- de regula se asociaza si cu un par gras, seboreic
)
5ratament-de lunga durata pt ca poate duce pana la caderea cililor: >lepharo
8champoo dimineata si seara cu un tampon imbibat in sampon,miscari circulare;
intotdeauna se asociaza si cu viciu de refractie;
-blefaritele eritematoase si ulcerative trebuie tratate pt a nu se suprainfecta
5ratament- colir cu 95>: 8ificetina/si unguent0 :loramfenicol
Dentosept
Denticol unguent
phtagram unguent
5obrex-:loramfenicol-picaturi si unguent
5obradex < Dexametazona-picaturi si unguent
-pt vindecarea ranilor de la baza pleoapelor: unguent
11( Afectiu"i ale la"delor palpebrale) Or.eletul/sala#io"
r1eletul/urciorul extern0- inflamatie/furuncul0 al glandelor Eeiss de la baza
cililor; ag patogen e stafilococul; bolnavul acuza senzatie de corp strain, prurit,
lacrimare, disconfort
-nu se panseaza,nu se coase,nu se stoarce,nu se opereaza pt ca zona unde e situat
or1eletul e strabatuta de vene palpebrale si stoarcerea lui poate duce la o propagare
a stafilococului in circulatia venoasa !, tromboflebita de sinus cavernos
5ratament-coliruri dezinfetante cu 95>
-in fazele initiale comprese reci pt a grabi resorbtia
-in fazele cu 5,R,:,D comprese calde pt a favoriza abcedarea
8alazion-granulom inflamator la nivelul cartila1ului tarsal,al gl .eibomius
-in fazele incipiente coliruri cu 95>,9I38
-rezolvarea definitiva: chirurgicala; pensa speciala cu care se everseaza
pleoapa si se incizeaza
12013 Modificari de po#itie ale pleoapelor) e"tropio"/ectropio"
1"tropio"-deplasarea inauntru a marginii libere a pleoapelor; cilii de la
marginea libera a pleoapei fiin indreptata spre cornee prin miscari de clipire dau
fenomene iriative la nivelul corneei%con1unctivei; rezolvare chirurgicala
1ctropio"ul2deplasarea in afara a marginii libere a pleoapelor; poate fi cicatricial
si cand e bilateral apare de regula la batrani prin atonie musculara; bolnavul acuza
lacrimare permanenta pt ca punctul lacrimar inf e eversat spre ext si lacrimile a1ung
'
pe obraz; rezolvare exclusiv chirurgicala; trebuie tratate complicatiile de la nivelul
con1unctivei, corneea e dezepitalizata; coliruri: 39@F:3, I8:F4.;,
=I8I34, @R:C;I3, 3859.I34
14(Patoloia aparatului lacrimal) Dacrioade"ita
-gl lacrimala este situata intr-o foseta a orbitei in cadranul supero-ext al pleoapei
sup avand o portiune orbitara si una palpebrala
Dacrioade"ita- e destul de frecventa la copii in cadrul bolilor eruptive si se
manifesta prin: 5,R,:,D la nivelul +%( ext a pleoapei sup
-pleoapa are forma de 687 culcat,palparea regiunii respective e dureroasa,durerea
se accentueaza la miscarea globilor oculari
-in fazele de debut ale bolii pe langa tratamentul bolii de baza se instituie
comprese mici cu rivanol +-
&
, coliruri dezinfectante,95> si 9I38 pe cale orala,
fara unguent
-in fazele avansate se poate a1unge la incizie,drena1,inflamatii cr ale glandelor
lacrimale ! dacrioadenita cr- e frecvent bilaterala in bolile sistemice:
uveoparotidita/Feertford0, sindr .iculicz /5>:,sifilis0, sindr Dougerot-81ogren
1!(I"flamatia cailor de elimi"are a lacrimilor) Dacriocistita
:analiculita-infl punctului lacrimal sup si inf
Dacriocistita-infl sacului lacrimal; simptome: tumefierea zonei sacului lacrimal
de marimea unui bob de porumb cu dolor,roseata,lacrimare; la compresia sacului
lacrimal prin punctul lacrimal inf iese puroi
5ratament-in special la n-n se adm picaturi,se face masa1ul zonei sacului lacrimal,
stergerea cu ser fiziologic, nu se folosesc coliruri cu 9I3,doar 95>: 34559:I3,
:I:;G93, 5>R4G; daca nu se rezolva-dezobstructie,repermeabilizare
1$(pa 4%24'
1% (A"atomia si fi#ioloia co".u"cti3ei)
- con1unctiva este mucoasa ce tapeteaza fata post a pleoapelor si fata ant a sclerei pana la nivelul
limbului sclero-cornean
+.portiunea palpebrala tapeteaza fata post a pleoapelor,merge spre post,se reflecta pe sclera si
vine pana la nivelul limbului sclero-cornean
".fornix con1unctival,fund de sac
*
(.portiunea bulbara
Roluri - de protectie in fata microorganismelor prin bariera mecanica
- de aparare prin prezenta cel ;angerhans ce au pe 8 lor 9g de histocompatibilitate
- de retinere si stabilitate a filmului lacrimal
1'(Simptome subiecti3e si obiecti3e i" co".u"cti3ita
+.subiective senzatie de corp strain, intepaturi sub pleoape, disconfort ocular, uneori fotofobie,
acuitatea vizuala nu e alterata dc nu apar complicatii; complicatia cea mai frecventa si mai de
temut este $eratita punctata fiind greu de tratat putandu-se a1unge la transplant de cornee
simptome virale bacteriene cu :hlamHdia alergice
hiperemie generalizata generalizata generalizata generalizata
lacrimare abundenta moderata moderata moderata
secretie
con1unctivala
minima mucoasa,
mucopurulenta,
purulenta
mucoasa,
mucopurulenta
minima
prurit minima minima minima severa
adenopatie
submandibulara
retroauriculara
prezenta inconstanta prezenta absenta
".obiective:
4x secretiei con1unctivale - con1unctivita e vindecata cand ( 4x ies negative
- virale: monocite
- bacteriene: bacterii si @.3
- :hlamHdia: @.3
- alergice: eozinofile
@rofilaxia con1unctivitelor - boala endemoepidemica, trebuie luate masuri de izolare, maini
curate, prosop curat, perna separata
5ratament - nu se panseaza pt evitarea secretiilor mucoase, mucopurulente, purulente in care
stagneaza flora microbiana; pansand creste virulenta florei microbiene; se fac spalaturi frecvente
si se indeparteaza mecanic secretia con1unctivala cu solutii antiseptice /Rivanol +-
&
0,cel mai bine
apa si sapun.8e fac instilatii de coliruri antiseptice astringente si 95> in functie de antibiograma
5ratamentul complicatiilor imediate%tardive de regula se scriu coliruri cu 95> si
decongestionante; in cazurile mai vechi si rebele la tratament se scriu coliruri cu 95> si
antiinflamatoare.
?
-coliruri pt copii: 34559:I3, :I;G93, 5>R4G se instileaza ( feluri de picaturi de '-*
ori%zi
-coliruri cu 95>: D43584@5, D435I:;, 8III:45I39, 5>R4G, :I;G93
< antiinflamatorii: D9R9834, 5>R9D4G
-coliruri decongestionante:39@F:3,I8:F4.;,@R:C;I3,=I8I34, 3859.I34
1*(Co".u"cti3ite bacterie"e date de gonococ,pneumococ,stafilococ,streptococ. :a evolutie
con1unctivita catarala ac apare dupa o incubatie de "-( zile. 8imptomele generale sunt
asemanatoare gripei: prurit, dureri periorbitare, fotofobie, lacrimare, senzatie de corpi straini,
hiperemie superficiala, chemozis con1unctival /edematierea con1unctivei0. 8ecretia e initial
mucoasa, devine mucopurulenta%purulenta, insotita de aglutinarea cililor. @utem intalni
adenopatie preauriculara si submarginala. 4volutia e de 2-+' zile. 8e considera vindecat cand (
4x ies negative
:on1unctivita catarala subacuta determinata de diplobacilul .orax saprofit al mucoasei
nazale, pe cale nazala poate a1unge in sacul lacrimal, canal lacrimal, punct lacrimal, sac
con1unctival. Ienomenele sunt mai atenuate la ele putandu-se adauga eczematizarea /iritarea0
comisurii int%ext palpebrala. 4 responsabila de aparitia unor complicatii: $eratita punctata.
:on1unctivita catarala cr - apare dupa un tratament incorect al formelor precedente. :omplicatii
pe langa cele amintite: ectropionarea punctului lacrimal%ptoza palpebrala. 5ratamentul trebuie
strict individualizat.
2+(Co".u"cti3ita o"ococica a "2" e det de 3eisseria Donoreae si poate fi principala cauza de
orbire la copil. :ontaminarea se face in timpul traversarii tractului pelvinogenital sau prin
manevre obstetricale sau len1erie infectata. Debutul e la "-' zile de la nastere si evolueaza in (
faze:
+. Iaza de inflamatie - dureaza "-' zile si consta in: edem palpebral accentuat, chemozis sau
edem al con1unctivei bulbare, in primele zile secretie mucoasa
". Iaza de pioree dureaza "-(8, se caracterizeaza printr-o secretie mucopurulenta galben
verzuie ce duce la inchiderea fantei palpebrale. Daca aceasta secretie verzuie, purulenta, fetida
stagneaza perforarea corneei iar acest ulcer corneean se poate intinde la intreg globul ocular
panoftalmie. Iaza de regresie persista mai multe saptamani copilul ramanand cu induratia
pleoapelor, hiperemie con1unctivala si secretie catarala
5ratament profilactic: solutie de 9g3
(
+-; metoda :rede. 8e face tratament cu @enicilina a
mamei si copilului. :onfirmarea vindecarii ! ( 4x negative
21(Co".u"cti3ita cu Chlam4dia)
2
boala endemica foarte contagioasa cu evolutie bilaterala si extensie spre cornee. 4 considerata
boala mizeriei ramanand o cauza de cecitate in tarile in care conditiile socio-economice sunt
deficitare. ;a noi boala este eradicata. :omplicatii apar in special la populatia din Delta.
4volueaza in ) stadii:
+.5rahom incipient-dureaza cateva luni,con1unctiva e hiperemiata,fara luciu, transparenta, cu
foliculi albiciosi. In vecinatatea limbului exista fine arcade vasculare. Dc se racleaza con1unctiva
se face insamantare bacteriana, se gasesc corpusculi @roJazec$
".5rahom inflorit dureaza de la "; la (ani; acuzele sunt foarte intense, pleoapele sup sunt
grele, coborate, bolnavul are aspect adormit. :on1unctiva tarsala a pleoapei sup are corpusculi
sub aspectul icrelor de stiuca ce prin miscarile de clipit se sparg si duc la aparitia vaselor
corneene superficiale ce evolueaza spre cornee dand panusul fotofobie, lacrimare, acuitatii
vizuale
(.5rahom pericicatriceal - dureaza cativa ani, foliculii sunt mai redusi numeric pe con1unctiva
tarsala dupa spargerea acestor vezicule se observa o linie albicioasa paralela cu marginea limbului
! linia 9rlt
).5rahom cicatriceal foliculii sunt inlocuiti de tesut cicatriceal fenomene de entropion,
corneea ramane vascularizata si opalescenta orbire si complictia cea mai frecventa e aderenta
con1unctivei palpebrale de cea bulbara limitand miscarile globului oc ! simblefaron
5ratament profilactic igiena generala si locala, 95> cu spectru larg, instilatii sol de 9g 3
(
+-, pela1ull foliculilor si cauterizarea lor
22(Co".u"cti3itele 3irale)
de regula agentul patogen e virus herpes simplex, de regula se intalneste la tineri, e unilateral
de tip folicular ac cu adenopatie preauriculara si discreta alterare a starii generale. 4tiologia
herpetica e confirmata de aparitia veziculelor palpebrale% $eratitei herpetice
:on1unctivita herpetica in absenta complicatiilor corneene se vindeca in "-(8. 8e adm coliruri:
5RIF4R@I3, I59;.54R@I3, 9:B:;=IR, E=IR9G, IDC /iod dezoxi uridina0. =irusul
herpetic stationeaza in ggl ' Dasser

Co".u"cti3itele alerice)
cea mai frecventa e con1unctivita primavaratica, boala cr cu caracter sezonier /primavara
,toamna0 in special la sexul masculin in 1urul varstei de * "& ani. 8e manifesta prin:
mancarime,usturimi, fotofobie, secretii in unghiurile palpebrale, eozinofilie la 4x secretiilor con1,
bolnavul are aspect somnoros datorita fotofobiei ce determina micsorarea fantei palpebrale; are
aspect de 6piatra cubica7
K
5ratament pur simptomatic: atenuarea usturimii, lacrimarii; se vindeca spontan in 1urul varstei
de +' -"& ani. 8e adm coliruri cu 95>, vit > si :, antialergice: I@93;, =4AI93;,
E9DI543, 4.9DI34, 9;.ID4
23(Pteriio" si pi"uecula)
@inguecula afectiune destul de comuna la adulti, mai frecventa la batrani, apare sub forma
unei proeminente galbui in 8 fantei palpebrale mai ales in sectorul nazal al con1unctivei, in
imediata vecinatate a limbului
5ratament coliruri decongestionante cu antiinflamatorii; rezolvarea finala e chirurgicala. :and
proliferarea con1unctivei bulbare depaseste limbul sclero corneean dinspre con1unctiva nazala
spre centrul corneei. 9re aspect variabil si are tendinta sa acopere corneea.8e datoreaza expunerii
la frig, umezeala, microtraumatisme. In fazele incipiente se dau coliruri decongestionante cu
antiinflamatorii, unguente cu antiinflamatorii,95>
24(A"atomia cor"eei partea ant si transparenta a globului ocular care impreuna
cu sclera alcatuieste scheletul ext al globului oc. 4 o membrana avasculara si bogat
inervata. 8e hraneste prin vasele con1unctivale perilimbice,iar transplantele de
cornee nu transmit FI=,sifilis etc.
9ntero-post are ' straturi:
+. epiteliul ant orice traumatism, eroziune, ulceratie se regenereaza sub tratament
". membrana >oJmann limitanta ant
(. parenchimul corneean
). membrana Descemet limitanta post
'. endoteliul corneean; nr celulelor endoteliale e in 1ur de '&&-2&& la nastere, ca nr
cu varsta.
In interventiile chirurgicale in special pt cataracta se face numararea acestor celule
pt ca dupa traumatismul operator numarul lor . 4ndoteliul corneean traumatizat nu
se regenereaza in comparatie cu epiteliul ant.
Inflamatiile corneei ! &eratite. :ele superficiale inseamna lezarea epiteliului ant
dupa mici traumatisme/expuneri la fum, praf0,se mainfesta prin senzatie de corp
strain,lacrimare,fotofobie. 8ub tratament adecvat corneea se reepitelializeaza. In
$eratitele superficiale nu se folosesc coliruri cu cortizon, se folosesc cele cu 95> si
epitelializante: 8III:45I39 crema si unguent, D435I:; c < u, @F59DR9.
u, 5>R4G c%u, coliruri si geluri epitelializante: A4R95B;, :R34R4D4;,
A939.I:I39 8, 34559:I3
2!(5lcere cor"ee"e(6eratitele profu"de
+&
-etiologie: stafilococ, streptococ, proteus, 4. :olli,3eisseria
Donoreae,@seudomonas
-clinic: senzatie de corpi straini, lacrimare, fotofobie, vederii, secretie
con1unctivala filanta in fundul de sac con1unctival, congestie peri$eratica, iar
ulceratia corneeana se evidentiaza prin colorare cu fluoresceina. Daca ulceratia e
profunda poate a1unge pana la nivelul membranei Descemet, existand iminenta de
perforare a corneei deoarece stratul ' e foarte subtire. In cazul in care se perforeaza
globul oc bolnavul afirma ca a simtit un lichid cald pe obraz /umoarea0. @oate
exista si puroi in camera ant ! hipopion; sange in camera ant ! hipema. In cazul in
care avem si puroi in camera ant durerile sunt mari si cu iradiere perioculara,
lacrimare, fotofobie, acuitatii vizuale si evolutie spre restitutio ad integrum %
cornnea se epitelializeaza dar in zona respectiva ramane un leucom corneean. Daca
rezorbtia puroiului /exudatului0 din camera ant nu e rezolvata exudatul se
organizeaza blocand irisul de capsula ant a cristalinului ! sinechii irido-
cristaliniene
-tratament: toaleta locala cu indepartarea eventualelor secretii con1unctivale,
instilatii de picaturi cu 95>: A939.I:I39. ;ocal in1ectii subcon1unctivale cu
D4359.I:I39 sau chiar in1ectii parabulbare. In1ectarea subcon1unctivala det
sangerari ale con1unctivei si activeaza circulatia perilimbica a corneei grabirea
nutritiei corneei.
- ochiul se pune in repaus prin instilare de midriatice: .IDRC. "-,
.BDRB9:B; "-, 95R@I39 +-, .IDIRI3, 3I;4IRI3
- obligatoriu trat cu 95> pe cale generala: :4I9;8@RI34, 9I38, nu
cortizon, sedative. @t a grabi resorbtia puroiului din camera ant se face paracenteza
camerei ant si extragerea organizata a exudatului din camera ant; se face 4x de
laborator cu antibiograma. Daca evolutia e buna ramane un leucom corneean; daca
e situat paracorneean da tulburari de camp vizual. Daca e in axul ochiului bolnavul
va ramane cu acuitatea vizuala diminuata se indica transplant de cornee.
2$(6eratita herpetica afectiune foarte frecventa, de nat virotica, care la n-n prin
traversarea tractului pelvigenital det infectie herpetica avand leziuni la niv
con1unctival, cu hiperemie con1unctivala, hipertrofia foliculilor palpebrali, $eratita
punctata superf putand duce chiar la cataracta % corioretinita. Initial apar vezicule la
marginea libera a pleoapelor, con1unctivita foliculara ac, afectarea corneei dupa ?-
+& z de la eruptia cutanata si chai reactii iridociliare /interesarea irisului si corpului
ciliar0
-obligatoriu se face coloratia cu fluoresceina. ;a biomicroscop aspectul e
dendritic. Interesarea cuprinde toate straturile corneei cu evolutie de lunga
durata,trat costisitor.
++
7ratame"tul &eratitei herpetice limitarea replicarii virusului herpetic prin
tratamente fizice: curatarea epiteliului ant cu un ac de seringa cu vata si alcool
iodat, e foarte dureros /corneea e bine inervata0, vindecarea e mai buna
- se pune ochiul in repaus prin instilare de picaturi midriatice
- in1ectii subcon1unctivale cu 95>,fara cortizon
- adm de coliruri antivirale: =IR@F59, 5RIF4R@I3, E=IR9G,
9:B:;=IR ung
- vitamine >, 9I38
4volutia e de lunga durata. Dc lez au fost la periferia corneei tulburari de camp
vizual.
5rebuie atentionat bolnavul de recidiva bolii pt ca virusul herpetic cantoneaza
latent in ggl ' Dasser si da din cand in cand viremie.
2%(6eratita sifilitica una din manifestarile tipice sifilisului congenital. 8e manif
prin triada Futchinson: -nas in sa
-tibie in iatagan
-frunte olimpiana
< $eratita parenchimatoasa si cicatrici in 1urul buzelor /ragade0
- infectia se produce datorita mamei, in viata IC
- se manif prin:
+. faza de infiltratie - cand in portiunea centrala a corneei exista un infiltrat alb-
galbui cu tendinta la vascularizare si la extinderea spre periferie
". stadiul de vascularizatie din zona limbica pornesc neo vase spre centrul
corneei
(. faza de resorbtie vasele de neoformatie se reduc si raman pe suprafata
corneei zone clare de corne alternate de zone cu opacitati
5ratament pe langa tratamentul afectiunii de baza se face trat cu coliruri de 9I3
si cortizon 5>R9D4G, coliruri midriatice, epitelializante, eventual si pansament
seara
2'( Dee"eresce"te cor"ee"e si &eratoco"usul pg 2K%K'
2*(Patoloia sclerei sclera! tunica ext a globului oc, ocupa )%' post ale ochiului
asigurand protectia globului oc.4 cea mai solida si rezistenta, e fibroasa,
inextensibila, are rol de a mentine volumul,forma si tonusul globului oc. 4 un tesut
opac, alb-sidefiu la adult, albastru deschis la n-n, si galbuie la batrani.
Inflamatia straturilor superf ale sclerei ! episclerita, iar inflamatia intregului strat
! sclerita
+"
8cleritele supurate sunt ac, cand contaminarea se face de regula pe cale endogena,
prin embolie bacteriana cel mai frecvent data de stafilococ /dinntr-un
impetigo,furunculoza0 sau propagare loco-regionala dintr-un focar de infectie.
-zona de edem profund rosu-voilaceu in special la femeile tinere situata in
vecinatatea limbului, iar con1unctiva supraiacenta e mobila, dureri vii exacerbate
de miscarile globului oc, acuitatea vizuala e putin afectata. Daca acesti noduli nu se
resorb au tendinta de a se propaga spre cornee sclerita inelara. In K&- din
cazuri cu toate ca e o manifestare la nivelul globului oc de regula e simptom in
cadru altei afectiuni.
5ratament pur simptomatic:
-coliruri cu cortizon:5>R9D4G, .9GID4G, =;59R43
-unguente cu cortizon < 95>: .9GI5R;, .9GID4G
-coliruri decongestionante: @R:C;I3, =I8I34, 3859.I3, I8:F4.;
-pt durerile oculare: 9I38 oral
-investigatii complementare
3+(53eitele
Cveea! membrana nutritiva a ochiului, alc din: iris, corp ciliar si coroida.
Inflamatia irisului ! irita.
Inflamatia corpului ciliar ! ciclita.
9sociate ! irido-ciclita % uveita ant.
Inflamatia coroidei ! coroidita%uveita post.
Inflamatia intregului glob oc ! irido-ciclo-coroidita%uveita totala.
In urma cu '& de ani etiologia era sifilitica,ulterior s-a spus ca e de origine 5>:,in
realitate e plurifactoriala,fapt pt care dg e foarte greu de pus si trebuie colaborare
interdisciplinara pt a elucida dg si institui un tratament adecvat.
:ls:
+. criteriu evolutiv - ac,subac, recidivanta,cr
". criteriu clinic - purulente%nepurulente
(. criteriu patogenic - modurile de patrundere a ag patogen la nivelul ochiului pot
fi:
- exogene: ag patologic patrunde printr-o plaga perforanta corneo-sclerala%dupa un
ulcer corneean
- secundare: extinderea procesului infl de la o membrana de vecinatate a
ochiului:sclera,retina
- endogene: cand ag patogen patrunde in circulatie de la un focar indepartat fata de
ochi%in cadrul unor boli infectioase generale
). criteriu anatomo-patologic
- granulomatoase: apar noduli inflam ce se considera a fi diseminari microbiene la
nivelul uveei,caracteristice pt uveitele post
+(
- negranulomatoase: inflamatii difuze ale uveei datorita unui proces toxic, alergic,
fara predominenta microbiana, caracteristic pt uveitele ant
'. criteriu etiopatogenic
a0 predominant infectioase exogene%endogene
b0 prin hipersensibilitate
c0 uveite toxice prin toxine exogene%endogene
d0 traumatice, dupa corpii straini intraoculari sau dupa retentii de membrane in
cursul unor interventii chirurgicale
e0 asociate bolilor sistemice infectioase: sarcoidoza />esnier->oec$-
8chaumann0,bolile de colagen: ;48%@R, boli ale 83::scleroza
multipla%leuconevraxita si sindr =ogt-AoHanagis si Farada
(+. 53eitele a"t ,iridociclite-
-simptome subiective: -lacrimare
-fotofobie
-durere oculara spontana in special noaptea%la miscarile
globilor oc%la apasarea globilor oc in zona corpului ciliar
- 9= datorita edemului endotelial%datorita tulburarii umorii
apoase%datorita sinechiilor iridocristaliniene% datorita precipitatelor de pe fata post
a corneei
-simptome obiective:
+. congestie peri$eratica - vasele iriene nu se vad normal dar in cadrul unui proc
infl ele devin vizibile,ochiul devine rosu; se face dg diferential intre con1unctivita
si iridociclita prin instilarea unei picaturi de adrenalina +-
&
; daca congestia dispare
e con1unctivita daca nu dispare e iridociclita%glaucom
". precipitate pe endoteliul corneean - mici pete albicoase situate decliv ca petele
de ceara de lumanare. Daca sunt mai multe se aduna in partea decliva a camerei ant
si formeaza hipopionul
(. precipitate la marginea campului pupilar - sunt minuscule, albe, translucide, iar
dupa dilatarea pupilei cad in partea decliva a camerei ant
). edem endotelial - ultimul strat al corneei se edematiaza
'. tulburarea reflexelor pupilare - reflexe pupilare lenese,mioza datorita spasmului
reflex al sfincterului pupilar, heterocromia/decolorarea irisului intr-un anumit
sector0%decolarea totala
*. noduli la nivelul marginii pupilare
?. sinechii irido-cristaliniene: aderenta fetei post a irisului de fata ant a
cristalinului fapt ce se intampla cand sunt exudate in aria pupilara secluzia
/blocarea0%ocluzia pupilara. Datorita acestei secluzii%ocluzii pupilare hranirea
cristalinului devine deficitara fapt pt care se poate opacifia ! cataracta
+)
patologica/in cadrul altei af0. 5ot datorita secluziei%ocluziei pupilare intalnim
fenomene de hipertonie oc%glaucom sec/corp ciliar-umoare apoasa-camera post-
fata ant cristalin-pupila-camera ant-circ vv0
32(53eitele post
-simptome subiective: -fotopsii/senz luminoase0 dat iritatiei celulelor cu conuri si
bastonase
-morfopsii/puncte mobile in campul vizual0 datorita
exudatelor din vitros prin inflamarea coroidei
-metamorfopsii
-micropsii,macropsii
-simptome obiective: in mod normal reteaua vasc a coroidei nu se poate
examina,dar in stari patologice devine vizibila datorita dispersarii pigmentului
epiteliului pigmentar, rarefieri ale epiteliului pigmentar cu fenomene de edem
coroidian, hemoragie coroidiana, atrofie coroidiana
33(18ame" paracli"ic i" u3eite
+.4x umorii apoase se punctioneaza camera ant la nivelul limbului
sclerocorneean, se extrag &,+-&," ml umoare apoasa si se face 4x histopat
".4x de lab: -FD
-=8F,fibrinogen,@:R
-98;,exudat faringian,IDR la tuberculina
-R>=,sero dg pt toxoplasmoza,leptospiroza,bruceloza, ric$etsioza
-4x urina
(.:olaborare interdisciplinara:
-4x stomatologic:asanarea focarelor dentare in special la niv maxilar sup
-4x R; in special pt focar amigdalian,sinusal /maxilar si frontal in special0,otic
-4x reumatologic asociat cu 4x radiologic deoarece o uveita ant%post poate precede
o spondilita an$ilopoietica
-4x neurologic pt a depista eventualele simptome de leuconevraxita
-4x genitourinar si ginecologic se cauta focarele infectiei prostatice,uretrale,ale
anexelor
-4x alergologic si antecedente 5>:
+'
-4x dermatologic
34(7ratame"tul u3eitelor
+. midriatice: .IDRIC., 95R@I39, .IDRI9:I; pt a pune ochiul in repaus, pt
a preveni aparitia sinechiilor irido-cristaliniene
". caldura locala /pe corpul ciliar0: coliruri cu 95> si 9I3 de ' ori%zi
(. general: -95> pe cale generala dupa antibiograma de preferinta
-9I38: Diclofenac, Aetoprofen, 9spirina, Indometacin
-9I8: @rednison, @rednisolol,8olumedrol
-pansament gastric
-in1ectii subcon1unctivale cu 95> si 9I3; Dentamicina,Dexametazona;
foarte frecvent se folosesc in1ectii in cele ) puncte ale pupilei 9drenalina +-
&
, se
rup sinechiile irido-cristaliniene/ora *,+",(,K0
). imunologic: vaccinuri%Ig
'. focarelor de infectie: dentare,R;,genitourinare
*. afectiuni de baza: 5>:, sifilis, gonoree, sindr
?. chirurgical: paracenteza camerei ant pt reimprospatarea umorii apoase,
tratamentul cataractei dc cristalinul e opacifiat, tratamentul glaucomului sec,
$eratoplastie daca s-a opacifiat corneea
3!(D difere"tial al ochiului rosu
simptome :on1unctivita ac Iridociclita Dlaucom ac
durere discomfort
spontana noaptea,
exacerbata la misc gl oc%
la apasarea in zona
corpului ciliar
vie,atroce
acuitate vizuala intacta
dat pp corneene,
edemului corneean,
tulb umorii apoase, sine-
$iilor irido-cristaliniene
pana la perceptia
luminii
hiperemia hiperemie
con1unctivala
congestie peri$eratica congestie
peri$eratica
secretia
con1unctivala
mucopurulenta%
purulenta
lacrimala lacrimala
corneea clara,transparenta edem endotelial /strat '0 edem epitelial strat +
+*
camera
ant/profunzime0
3 3 mica,inexistenta
umoarea apoasa 3,clara tulbure,5Hndall<%<<%<<< tulbure,5Hndall<%<<%<<<
pupila 3 mioza areflexiva midriaza ovalara
in ax orizontal
iris 3 edematiat%cu desen sters congestiv impins
spre cornee
transparenta
mediilor oc
transparente opacitati pupilare opacitati corneene
I 3 greu de examinat dat
precipitatelor
greu de examinat dat
edemului epitelial; se
instileaza o pic de
glicerina si se evid
hemoragii retiniene,
edem peripapilar
tensiune oculara 3 3%exceptie glaucom sec foarte
debut la orice varsta
gradat
la orice varsta gradat dupa )& ani brusc
simptome
generale
nu avem rare greturi,varsaturi,
bradicardie,mascheaza
abd chirurg ac
3$( Si"dr 9ehcet 1+*2112
3%. Coroidita 79C/ 7o8oplasmo#a/ Coreoreti"ita sifilitica/ Sarcoido#a 9es"ier2
9oec&2Schauma""/ 7o8ocara 2p 11! : 122
3'( A"at semiol si fi#iopat a cristali"ului
A"atomia si fi#iopatoloia cristali"ului
:ristalinul ! lentila biconvexa incon1urata de o capsula /ant si post0, legata de
corpul ciliar prin zonula lui Einn; organ mic, avascular /nu are patologie
inflamatorie0 si neinervat.
Iibrele cristaliniene alc masa cristalinului si sunt mentinute intr-un invelis rezistent
/cristaloida ant si post0.
3ucleul cristalinului apare in 1urul varstei de "&-(& ani;
D!+K&-""& mg si puterea dioptrica a cristalinului e de < "+ D
Raporturi - ant cu irisul si orificiul pupilar
- post cu hialoida ant a corpului vitros
3*( Clasificarea cataractei
+?
Cataracta ! opacif cristalinului; /in lb gr ! cascada0; imbatranire fiziol,
perturbari metab, subst toxice, boli de sistem, taum, radiatii; probl soc-opacifierea
lui face ca pers sa nu-si mai poata desfasura activ cotidiana.
8emiologie pierderea transp cristalinului se datoreaza metabolismului celular
si diminuarii permeabilitatii capsulei sale; cristalin asfixiat
.odificari cand se instaleaza cataracta - = cristalinului prin adaugare de noi fb
perif la cele existente, ap unor spatii apoase % vacuole subcapsulare si datorita
densificarii nucleului cristalinian se modifica indicele de refractie si ochiul devine
miop.
Iactori de risc cataractogeni:
- incetinirea circulatiei sg prin medicatie anti F5% I:
- ultrasunetele prin radiatiile emanate
- DE prin glucoza si metabolitii ei
- miopia, glaucomul si chirurgia glaucomului
-cons excesiv de alcool, fumat excesiv, diaree severa
43( Clasificarea cataractei
+. senila /presenila pana la *& de ani,senila dupa *& ani0
". traumatica - prin plagi penetrante, contuzii, soc electric, radiatii ionizante
utilizate in scop terapeutic pt tumori oculare
(. metabolica - in special in diabet
). toxica - in special dupa corticoizi, adm de compusi cu 9u % adm de
antimalarice de sinteza
'. secundara - in cadrul iridociclitelor, in miopia forte, in glaucom cu unghi
inchis
*. dupa infectii materne cand mama contacteaza rubeola in primele (; de
sarcina copii cu cataracta; toxoplasmoza
?. ingestia de droguri de catre mama
Lsindr asociate cu cataracta: sindr DoJn
Clasificarea morfoloica a cataractei
+. capsulara cong%dobandita
". subcapsulara de regula post
(. nucleara
). corticala
Clasificarea i" fu"ctie de maturitate
+. namatura%imatura - apar opacitati cristaliniene alternate de spatii clare
". matura - cristalin in totalitate opacifiat
+2
(. intumescenta - cristalinul imbibat cu apa e marit de = /bombeaza0
). Fmatura - imbibitia cu apa incepe sa dispara si capsula apare incretita
Clasificarea i" fu"ct de 3arsta de i"stalare
+. congenitala
". infantila
(. 1uvenila
). presenila /#*& ani0
'. senila /,*& ani0
4+( Cataracta se"ila
Cataracta se"ila 2 corticala si "ucleara
:ataracta corticala apare precoce de obicei dupa '& ani cu aparitia de spatii
vacuolare alternante cu dehiscenta suturilor cristaliniene. 4xaminarea se face dupa
dilatarea pupilei la biomicroscop.
8imptome subiective: acuitatii vizuale,miodezopsii /muste zburatoare0,diplopia
monoculara
8imptome obiective: opacifierea cristalinului; se adm .idrium de "-( ori pt
dilatarea pupilei; indiferent in ce stadiu e cataracta in "-( ani devine totala
8tadii:
+. intumescenta - proeminenta a fetei ant a cristalinului spre camera ant, impinge
irisul spre ant; profunzimea camerei ant se micsoreaza, 5 oculara
". matura - in aria pupilara se vede reflex alb sidefiu, cristalinul e opacifiat in
intregime si se vede si la lumina zilei
(. Fmatura - evolutia ingrosarii capsulei continua, capsula se ratatineaza, nucleul
cristalinian are tendinta sa cadain partea decliva a sacului si aspectul e alb maroniu
). nucleara - apare mai tarziu decat cataracta corticala; e adevarata cataracta
senila; se manif prin ac vizuale; nu vad bine ziua; vad in semiobscuritate
.iopia cristaliniana poate a1unge pana la ?-2D; in 2-+& ani cristalinul se paote
opacifia total
41( Cataracta patoloica
Cataracta patoloica se mainfesta prin opacitati in straturile post ale
cristalinului evoluand spre cortex si aparand la varste tinere e gresit interpretata ca
si cataracata presenila. 8imptomele subiective si obiective sunt aceleasi.
C( diabetica apar opacitati subcapsulare post la persoanele tinere cu evolutie
rapida, aspectul initial 6fulgi de zapada7 cu evolutie rapida spre maturizare.
+K
C( teta"ica in hparatiroidie in special; pe langa nanism, facies rotund,
decalcifieri osoase, debilitate mintala.
C( di" mioto"ia Stei"ert atrofia m. masticatori, 8:., m membrelor,
opacifieri corticale post
C( di" i"suf o3aria"a datorita hipofunctiei ovariene putand evolua
concomitent cu menopauza precoce, amenoreea primara, interventii pt chist
ovarian, histerectomie totala% subtotala. 91unge la intumescenta in "-' ani.
7risomia 21 se datoreaza cromozomului "+ supranumerar; facies mongoloid,
retard mintal, opacitati ale nucleului cristalinian
C( corti#o"ica adm prelungita a +&-"& mg corticoizi %zi timp indelungit duce la
aparitia opacitatilor subcapsulare post. Intreruperea trat duce la regresia
opacitatilor, evolutie mai lenta.
42( Cataracta traumatic si pri" ae"ti fi#ici
Cataracta pri" ae"ti fi#ici ; trat cataractei
C( pri" electrocutare rapiditatea instalarii gradului de opacifiere a cristalinului
depinde de 5 curentului electric si de locul de intrare%iesire a curentului el ca
distanta fata de ochi. pacitatile sunt arciforme concentrice, nucleul e lezat de la
inceput, evolueaza spre cataracta totala.
C( pri" radiatii calorice : la cei ce lucreaza la temp!+'&&-+?&&
o
:; opacitatile
cristaliniene pot apare subcapsulare la M )& ani
C( pri" radiatii io"i#a"te opacifierea e in forma de farfurie /cataracta post0
cand se folosesc radiatii ionizante pt tumori oculare, periorbitale, palpebrale; trat e
preventia.
7ratame"tul
- medicamentos paleativ: NCI39G (-)ori%zi la ambii ochi, RC>O=I5,
:;=I5ID, =I59IDCR;, =I59@F9A;
- rezolvarea e chirurgicala:
+. intracapsulara < ochelari M +& D
". extractia intracapsulara a cristalinului si plasarea cristalinului artificial in fata
irisului; puterea dioptrica e cu (-) D # puterea de refractie a cristalinului;
- interventia moderna: extractia extracapsulara se lasa pe loc capsula post; se
introduce cristalinul artif de M "+D; se extrage capsula ant si masele intracristaliene
43( 7ratame"tul cataractei
44(
)'.
"&
)*
)?
)2
)K
'&. <i#ioloia presiu"ii i"traoculare
5 intraoc%oftalmotonus ! @ exercitata de lichidele intraoculare asupra peretilor
globului oc
5 oc 3 M "& mmFg; #"& ! htonie oc; ,"& Ftonie oc
Cmoarea apoasa circuland in int globului oc e cel mai important si activ element
al reglarii tensionale. Cmoarea apoasa e secretata la nivelul proc ciliare de unde
a1unge in camera post prin fata cristalinului si prin pupila a1unge in camera ant;
prin filtrul trabecular a1unge in circulatia venoasa. De aceea masurarea 5 oc se ia
cu gatul liber /@ pe 1ugulara poate da erori0.
Iormarea umorii apoase e un proces activ si pasiv la nivelul epiteliului corpului
ciliar. In conditii fiziologice la ochiul 3 se realizeaza un echilibru intre secretia si
excretia umorii apoase. Daca secretiei umorii apoase rezistenta la eliminare si
asa se pastreaza echilibrul. Daca producerea umorii apoase e , rezistenta la
eliminare e si ce se produce se elimina. rice dezechilibre in producerea si
eliminarea umorii apoase poate duce la modificari de tonus oc iar 5 oc poate fi
diferita la anumite intervale orare.
'+. =laucomul cu u"hi deschis ,laucomul cr simplu-
-este asimptomatic in K&- din cazuri se descopera intamplator la 4x de rutina;
dupa )&-)' de ani se prezinta pentru prescriptie de ochelari si se descopera
glaucomul
-este o boala cronica bilaterala cu evolutie insidioasa ce se manifesta printr-o
lenta a 5 oc ce determina alteratii anatomice sec cum ar fi pierderea fibrelor
nervului optic atrofie de nv optic cu tulburari de vedere centrale si periferice
-favorizat de -leziuni vasculare
-tulburari endocrine si metabolice
-intereseaza ambele sexe in mod egal
-avanseaza latent multi ani fara nici un simptom urmeaza o nesemnificativa a 5
oc si ulterior modificarea campului vizual, iar in stadiu avansat pe langa aspectul
atrofic al capului nv optic apare excavarea glaucomatoasa /aspect 6de caldare70
"+

8imptomatologie
+0subiectiva -absenta
"0obiectiva -pupila usor dilatata
-reactii pupilare mai lente:reflex fotomotor direct nu este egal cu cel
indirect
-5 oc moderat
-vasele retiniene centrala se vad la emergenta lor dupa care apar la marginea
papilei iar in 1urul papilei apare un inel alb-galbui. ;a inceput apar mici scotoame
izolate si mai tarziu apare scotom arciform. In fazele avansate apare o ingustare
nazala a campului viz

4volutia -lenta spre cecitate bilaterala
Dg -se pune dupa masurarea 5 oc, efectuarea cp viz, 4x I adica examinarea
capului nv optic
'". =laucomul cu u"hi i"chis ,ac-
-survine in urma inchideri unghiului irido-cornean
-afecteaza mai frecvent femeile intre )'-*& de ani
-in evolutie prezinta mai multe stadii:
+08tadiul prodromal -se manifesta prin tulburari vizuale tranzitorii: vede cercuri
colorate cand priveste la lumina datorita edemului cornean provocat de 5 oc,
vedere incetosata periodic, dureri oc% perioculare in special dimineata. 8imptomele
dureaza cateva minute si ulterior dispar fara urme.
biectiv -midriaza moderata
-camera ant cu profunzime medie datorita impingerii radacinii irisului spre
cornee
-corneea este opalescenta datorita edemului
-un simptom precoce este alterarea adaptarii la intuneric
-apare scotomul >1errum
"08tadiul de glaucom evoluat-se manif sub forma de glaucom ac /Dg dif cu ochiul
rosu rubr (0
-hemicromie
-greturi,varsaturi
- accentuata a vederii
-factori declansatori: -stres, insomnia, medicamente cu continut de atropine
""
-greseli dietetice, consum exagerat de lichide /cafea, cola, cofeina,
alcool0
-sederea in obscuritate, mai la radiologi, fotografi; nu ochelari colorati
biectiv - accentuate a 5 oc
- edem la nivelul pleoapelor si con1unctivei
- opalescenta corneei
- congestie pericheratica
- camera ant mica % Mstearsa ca profunzime
- pupila in midriaza ovalara,imobila
- irisul in contact cu fata posterioara a corneei comunicarea spre
canalul 8chlemm este obstruata
!3( =laucomul absolut -faza finala a glaucomului netratat%insufficient
tratat%incorect tratat indiferent de forma sa clinica
-se caracterizeaza prin absenta totala a vederii, 5 oc, ireductibila
biectiv -in 1urul corneei apar vase cu aspect de cap de meduza
-corneea prezinta edem epitelial
-camera ant este mica ca profunzime
-pupila dilatata si rigida
-dc I se poate examina se vede o excavatie profunda in forma de caldare
incon1urata de un inel atrofic peripapilar
-5 oc este foarte mare aprox '&-*& mm Fg
-apar leziuni degenerative cu pierderea totala a vederii
!4( 7ratam laucomului cu )
+0.edicatia parasimpaticomimetica -controleaza contractilitatea muschiul ciliar si
contractia pupilarafaciliteaza scurgerea umorii apoase dar nu influenteaza
producerea umorii apoase
-med folosite:9picarpin "-)-, Isoptocarpin "- sunt pe baza de pilocarpina, ef
sec
"0>eta-blocantii - @ intraoc prin reducerea secretiei de umoare apoasa
-au foarte multe contrindicatii
-5imolol &,'-,
-.aleat de timolol
-5imoptic
-5imogal de " ori%zi dimineata si seara :- de secretii de umoare
apoasa
"(
-:arteol "-
->etoptic, >etoptic 687 /diferenta dintre ele e ca ultima hraneste
capul nv optic0
!!( 7ratame"tul laucomului cu)
Inhibitori ai anhidrazei carbonice
- debitul de formare a umorii apoase
-4D4R43 " tablete%zi; nu se da a la long; ef sec: parestezii,urticarii dese
-5RC8@5 si 9E@5 "-( picaturi%zi
Derivati de prostaglandine
- 5 oc fiind considerati cei mai puternici agenti antiglaucom; adm topica /picaturi0
- 5 prin facilitatii la scurgere pe cale uveosclerala, se adm seara.
-5R9=9593,G9;9593
!$( pa 1222144
!%(pa !*2$$
!'( A"atomia si histoloia reti"ei
A"atomia reti"ei
Retina -mb nervoasa a ochiului, supratafata plana, rosie, densa, omogena
+0.acula%foveea -centrul polului post al ochiului, culoare rosie, e situata in axul ochiului
"0@apila%discul optic%capul nv optic -zona lipsita de fotoreceptori prin care fibrele optice parasesc
ochiul, se incruciseaza la nivelul chiasmei si se proiecteaza in aria occipitala ! +?-+2-+K >rodman !
retina periferica ! zona de trecere intre retina pr-zisa situata post si retina ciliara situata in spatele
corpului ciliar; cele +& straturi ale retinei dinspre ext spre int sunt:
+. epiteliul pigmentar
". celulele cu conuri si bastonase
(. membrana limitanta ext
). str granulos ext
'. str plexiform ext
*. str granulos int
?. str plexiform int
2. str celulelor ganglionare
K. str fibrelor optice
+&. membrana limitanta int
+-) stratul neurosenzorial
'-+& stratul neurocerebral
")
!*( Obstructia AC>
Obstructia AC> ,a( ce"trala reti"ia"a- poate fi obstructia a a. centrale a retinei dar poate interesa
si un ram; supero5%infero5%supero3%infero3
-boala e de regula unilat, se instaleaza noaptea, pupila in midriaza, areflexiva; daca nu se intervine in
primele * h pierderea ac viz e definitiva /retina nu rezista la hipoxie mai mult de *h0
-infarct retinian
-dupa +h: edem retinian si ischemia peretilor int ai arterelor produc necroza
5ratament: -de urgenta: in1ectia retrobulbara cu atropina, perfuzii cu vitamine, vasodilatatoare
$+( Oclu#ia 3e"ei ce"trale reti"ie"e afectiune unilat, se instaleaza brusc ducand la ac viz.
4tiopatogenie: -cauze vasc: ateroscleroza
-boli inflamatorii: 5>:, ;C48, leuconevraxita
-discrazii sg: hemopatie, hemoglobinopatii
-infectioasa si parazitara: toxoplasmoza, bruceloza, :.=
-cauze mec: prin compresiuni intraorbitare, anevrism arterio-venos
-se caracterizeaza prin ac viz f mult; daca e tromboza de vena centrala % afectarea campului vizual
intr-un anumit cadran cand avem tromboza de ram venos superotemporal % inferotemporal % supranazal
% inferonazal
Dg -se pune pe baza 4x I si si a angiofluorografiei
@e traiectul unui ram venos % pe toata aria retinei intalnim hemoragii in flacara % in cuib de randunica
cu exudate in 1ur si edem papiloretinian; afectiunea
5ratament:
-cu hemostatice: 4tamsilat, Iitomenadiona /vit A0 -nu se face in perfuzie, 9denostazin in perfuzie cu
ser fiziologic, :a gluconic, vit :, trofice vasculare, Feparina sau Iraxiparina ? zile urmat de trat cu
5rombostop
-trat afectiunii de baza: recuperarea ac viz e buna in trombozele de ram dar in tromboza de =:R
daca nu s-a intervenit la timp sau daca nu s-a tratat corect complicatia cea mai grava e glaucomul sec
$1( >eti"opatia Hte"si3a -complicatiile oc ale F59 se manifesta si la nivelul retinei, coroidei si la
nivelul capului nv optic; afecteaza de regula persoanele dupa )' ani, in special pe bolnavii cu F59
netratata%incorect tratata
Dg -pe baza 4x I +. edem retinian
". hemoragii situate superficial dispuse liniar sau in flacara
(. exudate retiniene
). degenerescente retiniene
8tadializare
+0 angiopatie Ftensiva -se manifesta prin ingustari ale peretelui arterial, vene dilatate si semnul
incrucisarii%semnul 8alus-Dunn prezent cand schiteaza compresia venei
"'
"0 ateroscleroza Ftensiva -supraincarcare grasa a peretilor vasc, a. cu calibru redus, v. ingrosate
sinuoase, iar arterele initial au un reflex in fir de 9g iar in stadiile avansate reflexe in fir de :u; traiect
venos aproape intrerupt
(0 retinopatie Ftensiva cand apar: hemoragii, exudate, devierea venelor in baioneta, traiect venos
intrerupt; bolnavii se prezinta datorita ac viz
5ratament -se trateaza F59; in caz de hemoragii se adm hemostatice dar nu in ser fiziologic ci in
.anitol, :a, vit :
$2( >eti"opatia diabetica -atingerea vaselor retiniene e una din manifestarile microangiopatiei
diabetice, reprezinta una din complicatiile ma1ore ale DE.
8emne clinice: ac viz cand in regiunea maculara se instaleaza edemul sau apar exudate sau apar
hemoragii in lipsa tratamentului adecvat, afectarea regiunii maculare ducand la cecitate. 9daptarea la
intuneric, la obscuritate se deterioreaza treptat.
4x camp viz: scotoame relative, vederea cromatica e afectata precoce in special pt albastru.
8tadializare:
8td +: retinopatie neproliferativa -se caract prin dilatatii ale venelor, microanevrisme cu aspect de
puncte rosii, ulterior hemoragii superficiale si apoi exudate, la capatul arteriolelor apar mici puncte
rosii arteriolele periferice in 6vre1 de vita7
8td ": retinopatie proliferativa se adauga la simptomele de mai sus, edem retinian, exudate vatoase,
dilatarea venelor.
8td (: retinopatie proliferativa cand apare hipoxia retiniana si apar neovase retiniene; ac viz
exceptand afectarea regiunii maculare e destul de avansata.
5ratament: -echilibrarea glicemiei prin adm de sulfamide in DE II /noninsulinodependent0 si
insulina in DE I
-medicatie capilarotrofica: 5arosin, Difrarel /afine0, .irtilene, Doxium
-dc vedem modificari de I in vre1 de vita: =esseldue I +& zile "fiole%zi I. si "& zile "tablete%zi; in
cazurile complicate ' fiole%zi si "' zile " tablete%zi
-in cazurile complicate: fotocoagulare cu laser 9rgon
-chirurgie retino-vitriana
5rat trebuie facut in colaborare cu diabetologul, cu regim alim si trat antidiabetic.
$3( >eti"opatia pime"tara degenerescenta ce afecteaza initial celulele cu bastonas si care ulterior
se extinde si la celelalte straturi int ale retinei. 9fectiunea se descopera de regula la un adult tanarcand
la oftalmoscopie avem: aspect pigmentat al I, stramtorarea calibrului arterial, decolarea papilei pana
la aspect atrofic. 9c viz e 3 la inceput, campul viz arata scotop inelar. 9fectiunea progreseaza pana la
orbire, pacientul vede punctiform si central, prin ochean%teava de pusca. :u progresia bolii dispare si
aceasta vedere. 9cesti bolnavi nu se pot adapta la intuneric orbire /eredodegenerescenta0.
:racteristic: I aspect de sare si piper
"*
$4( De#lipire de reti"a -una din afectiunile grave, consta intr-o separare a celor " straturi embrionare
ale retinei; separare de epiteliu pigmentar si neuroepiteliu.
4tiologie: in retinopatia proliferativa dupa D, in afecti infl oc, in tumorile oc malignr, in traumatisme
oculare perforante.
@atogenie: -delipire prin tractiune datorita tesutului neoformat aderent ce trage de epiteliu
-exudativa se acumuleaza lichid prin exudatie si deplaseaza retina spre int
Dg: I cu oftalmoscopul cu <+& D
5ratament: -pe langa trat afectiunii de baza este exclusiv chirurgical: se punctioneaza si se introduce
un gaz care se ridica si tine retina /perfluorocarbon0
$!( >eti"oblastomul /+)'-+*)0 -cea mai 5 a retinei la copil; 5 maligna ce se dezv din foita
neurosenzoriala a retinei, se descopera intamplator la " ani, mai putin dupa ) ani
-cele " semne: leucocorie cu pupila dilatata, ac viz , nistagmus, glaucom sec asociat%nu cu
buftalmie unilat; evol e rapida si trece prin ) stagii:
+0faza incipienta -la 4x I se evid o pata alba cu contur imprecis delimitat, forma neregulata,
policiclica si parcursa de vase de neoformatie
"0faza de F5 intraoc -cand 5 invadeaza progresiv intregul gl oc, ochi rosu, dur, dureros; se
instaleaza buftalmia
(0faza de exteriorizare%invadare orbitara -5 iese din cavitatea orbitara aparand in fanta palpebrala ca
o masa echimotica, violacee, dureroasa
)0faza de generalizare -invadare loco-regionala%metastaze la distanta
-boala genetica, se transmite la descendenti
$$( Dee"eresce"ta maculara leata de 3arsta
$%( Papilita
-nervul optic este format din axonii cel gangl a retinei !R si se intinde pana la
nivP chiasmei optice unde se incruciseaza cu nvl controlat si se proiecteaza in
reg.occipitala- ariile +?, +2, +K >rodmann.
@apilita ! o inflam a capului nv optic /papila0-s.n.si neuropatie optica inflamatorie
anterioara.
8e caracterizeaza prin:
+. durere in special la miscarea gl oc
". fotopsii ! senzatii luminoase a3
"?
(. I- papilla este rosie iar in 1ur avem edem peripapilar /margininile papilei
sunt sterse, microanevrisme la nivelul capilarelor, hemoragie in flacara pe
papila, exudate0
). 9= e % pana la suprimare totala
'. := e %concentric
*. 9ID- arata dilatarea capilara
?. simtul cromatic este alterat
2. adaptarea la intuneric se face cu dificultate -sensib ochiului la dif de lumina
este redusa
4volutia bolii este de lunga durata/zile, saptamani0.
8ub tratament functia vizuala se restabileste partial, edemul, hem se resorb dar in
tp papila ram usor decol. 3etrat sau trat incorect poate evolua spre atrofie optica
cu pierderea totala a vederii
-9I38, 9I8
-daca etiologia este banuita 95>
-vitamine de gr >
-in1ectii retrobulbare cu FF: acetat % Dexametazona % Aetonal
$'( ?e3rita optica retrobulbara -neuroparie fara semne oftalmoscopice intrucat
inflamatia este dincolo de locul de patrundere a arterei si venei retinei in nv optic.
4ste o af in care nici bolnavul nici oftalmologul nu vede.
4tiologie -infectii locale ce pot insoti un edem al papilei
-infectii loco-regionale /focare de vecinatate0
-infectii generale /parazitoze, micoze, infectii bact, infectii virale0
Debutul -brusc cu 9= pana la cecitate,
-cu @ refl pupilare si eventual durere la miscarea gl oc
-simtul cromatic este afectat
-9= si modificarile de la niv papilei apar tardiv la (-)8
-apare o semimidriaza si abolirea refl pupilare
-obs cecitate , decolorarea papilei pana la atrofie optica
-cea mai etiologie ! cons de alcool
5ratament -tratamentul focarului de infectie, a bolii de baza
-vitamine din gr >
-vasodilatatoare
-9I38 si 9I8 -in1ectii retrobulbare cu Dexametazona, Aetonal
$*(Atrofiile optice -reprezinta un aspect oftalmoscopic partial caracterizat prin
decolarea papilei care devine alba ca hartia % creta cu suprimarea partiala sau totala
a functiei vizuale
"2
! stadiul final a numeroase si variate procese patologice cu sediul in nerv sau
retina: inflamatii, tulburari ischemice, leziuni traumatice sau toxice
-nu trebuie sa asteptam aparitia fenomenelor oftalmoscopice la nivelul capului nv
optic
-pot fi partiale % totale in functie de decolorarea discului papilar
-daca este partiala decolorarea incepe din sectiunea temporala si incepe de la
galben la cenusiu si in final alb cu aspectul de creta
In producere sunt incriminate:
+0factorii vasculari
"0factorii infectiosi
(0factorii toxici
)0traumatismele oculare, perioculare, 5:: inchis
%+(Si"droamele chiasmatice -se manif printr-un ansamblu de simptome care
asociaza simptome oculare, neuroendocrine si radiologice
+0.odificari oculare - ac viz apare precoce in inflamatii % tumori dar se descopera
tarziu cand papila e atrofiata
-modif de cp viz: hemianopsie bioculara -semn patogmonic in afectiune, cecitate
cu hemianopsie controlatarala, scotom paracentral sau central, hemianopsie lat
omonima
-modif oftalmoscopice: fundul de ochi e 3, ulterior apare edem papilar % atrofie
optica
-modif pupilare: inegalitatea pupilei ! anizocorie
-afectarea nv cranieni: III, I=, =I paralizie oculara motorize izolata, partiala
sau totala
-exoftalmie uni%bilaterala
"05ulburari neuroendocrine
-de crestere osoasa: nanism % gigantism
-ale functiei sexuale: amenoree, frigiditate, impotenta, intarziere in dezv psihica
sau sexuala
-ale somnului: Fsomnie % insomnie,
-tulburari vasomotorii
-tulburari de metabolism
-tulburari psihice
(0.odificari radiologice -pot evidentia o balonare a seii turcesti in
-tumori supraselare: aplatizarea partii superioare a seii
"K
-glioame chiasmatice o deformeaza in aspect de litera omega
-tumori intraselare: distrugerea planseului cu invadarea sin sfenoidal
%1( Semioloie si i"3estiatii de lab i" patol orbitei
Raporturi: -sup: sin frontal si aripa mica a sfenoidului
-inf: sin maxilar si os palatin
-ext: os malar si aripa mare a sfenoidului
-int: sin etmoidal si sin sfenoidal
8imptomatologia afectiunilor orbitei:
-ac vizuale datorita afectarii directe a nv optic si a perturbarii circulatiei sg
oculare
-diplopia - cand procesul patologic intereseaza unul sau mai multi m extrinseci ai
globului oc si durere ac spontana % la miscarile globului oc in cadrul proceselor
inflamatorii ale orbitei
8imptome obiective: - modificari de protruzie ale gl oc /exoftalmie, enoftalmie0
- limitarea miscarilor oculare
- edem palpebral si con1unctival
- 4x fund de ochi: edem papilar, paloare papilara, dezlipire de
retina
%2( I"3estiatii cli"ice si paracli"ice i" patol orbitei
@aracl: - 4x de lab: =8F, fibrinogen , @:R<, leucocitoza
- Rx orbita: modificari ale peretilor, ale fosei gld lacrimale, ale canalului optic
modificari ale fantei sfenoidale si ale sinusurilor
- 4x eco: in Dg dif dintre o leziune vasc, o metastaza % pseudotumora inflamatorie
- :5 in exoftalmia progresiva
- R.3 punctie biopsiorbitara
- arteriografia % venografia
%3( 18oftalmia si e"oftalmia
18oftalmia - unilaterala cand e de nat traumatica, inflamatorie, vasculara%tumorala
-bilaterala de nat inflamatorie, endocrina%tumorala
-axiala%laterala
-pulsatila%nepulsatila
-reductibila dc e de nat vasc%endocrina
-ireductibila dc e de nat tumorala
(&
-permanenta%intermitenta
-in cazul exoftalmiei bilat: Ftiroidism, limfoame bilat, leucemie, maladii de
sistem; cea mai e exoftalmia endocrina: boala >asedoJ
-in cazul exoftalmiei unilat: pana la " ani poate sugera: meningocel, chist
dermoid, extensie a unui retinoblastom; intre "-+& ani:tumora maligna: sarcom,
reticulosarcom, limfosarcom
-adolescent: 5 de nv optic
-adult: boala >asedoJ, pseudotumori, 5 maligne
-batrani: in manifestari neoplazice, 5 maligne, metastaze ale
acestora
1"oftalmia - deplasarea inauntru a gl oc
-poate fi unilaterala de regula in traumatisme periorbitare % bilaterala in stari
casectizante, boli consumptive, stari de denutritie accentuata, boli diareice severe
-sindr :laude->ernard-Forner: -mioza
-enoftalime
-ptoza palpebrala
%4( Osteoperiostita orbitara
-ac - in boli infectioase generale%in ifectii de vecinatate /sinuzite0
-subac in sifilis cong%dobandit
-cr infectia se poate produce primitiv prin metastaza orbitara % sec prin
extinderea directa de la structurile vecine:exoftalmie axiala%laterala dureroasa, la
inceput reductibila, durere spontana% la palpare; diplopie,tumefactie a rebordului
orbitar, edem papilar%palpebral/Q0, $emozis con1unctival, limitarea miscarilor gl oc
5ratament: - in colaborare cu >.I,R;
- comprese reci cu Rivanol
- 9I38
- sedative, antialgice, 95> cu spectru larg de actiune si daca nu incizie si drena1
%!(Celulita orbitara
Celulita orbitara - infl ac si difuza a t celulo-adipos al orbitei
4tiologie - stafilococ, streptococ, pneumococ; poate fi de nat exogena dupa plagi
perforante ale pleoapelor; prin extensie de la structurile vecine: sinusuri, obraz,
pleoape, dinti, cai lacrimale, sac lacrimal
(+
-poate fi de origine intraorbitara: infectie a intregului glob oc, enoftalmie,
panoftalmie
-endogena prin bacteriemie prin boli septice
-debut brusc si unilateral
8imptomalogie:
-sub: durere oc, adinamie, inapetenta, febra mare,frisoane, cefalee, greturi,
varsaturi, ac viz prin compresia nv optic
-ob: exoftalmie progresiva axiala nereductibila, dureroasa, $emozis con1unctival,
edem palpebral sup si inf care duce la inchiderea fantei palpebrale
@araclinic: 4x Rx, colaborare interdisciplinara: stomatologie, R;
:omplicatii: -locale: -abces%flegmon orbitar
-uveite septice
-nevrita optica
-obstructie de a. centrala a retinei
-la dist: inf se propaga endocranian pe calea nv opticabces cerebral
< tr sin cav
5ratament: -toaleta deschiderii palpebrale cu ser fiziologic
-coliruri cu 95>
-comprese reci cu Rivanol
-9I38,antialgice,antipiretice,sedative
-95> cu spectru larg si antibiograma pt trat tintit
%$( 7romboflebita de si"us ca3er"os
-boala f grava, poate duce la exitus
-se produce prin extensie de la infectiile stafilococice ale fetei: furuncul al buzei
sup, nasului, sprancenelor, fruntii. Infectia intra in circulatia venoasa prin vena
faciala si a1unge in circulatia generala /atentie la cosuri0
-fenomene infl orbitare, periorbitare la un ochi si brusc apare exoftalmie in partea
controlat
4tiologie: stafilococ, streptococ
8imptomatologie:
-sub:debut brusc, stare generala alterata, febra mare, adinamie, cefalee intensa,
insomnie, delir
("
-ob: edem palpebral violaceu, vene turgescente, inchiderea fantei palpebrale,
$emozis con1unctival, con1unctiva herniaza prin fanta palpebrala, midriaza cu
pupila areflexiva, exoftalmie axiala
@araclinic: I -staza palpebrala, vene dilatate, turgescente
5ratament: -de urgenta 95> cu spectru larg, anticoagulante, antipiretice, 9I38,
toaleta locoreg

((