Extindere - Si.modernizare .Exploatare - Agricola

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE

CONSTRUIREA UNEI FERME PENTRU
INGRASAREA SUINELOR SI ACHIZITII UTILAJE
INDEPENDENTE DIN CADRUL PROIECTULUI
PNDR SI FEADR
EXTINDERE SI MODERNIZARE EXPLOATARE
AGRICOLA S.C DOMINATOR LAND S.R.L,
IN COMUNA VISANI, SAT VISANI,
JUDETUL BRAILA

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL
EURO ENVIROTECH PLOIESTI
Atestat nr. R-EIM-07-62/2008

Contract: C153/16.10.2009
Cod: EE-343-E/2009

Beneficiar:
S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.
Judetul BRAILA

NOIEMBRIE 2009
Ploiesti, Malu Rosu 126/10-G/31
Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686
www.euroenvirotech.ro
e-mail: office@euroenvirotech.ro
Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092
Cont: RO13 RNCB 0205 0448 6620 0001, BCR Prahova
Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru
ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR Extindere si
modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.,
in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila
.

Noiembrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti
Contract: C153/16.10.2009; Cod: EE-343-E/2009
2

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE
Rodica RUSEN
Rodica GHIMICI
Adrian AVRAM
Mihai NICULAE
Nela ZAMBILA

.

3

CUPRINS

1.1 Titularul proiectului ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 7
1.2 Autorul atestat al studiului --------------------------------------------------------------------------------------------- 7
1.3 Denumirea proiectului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 7
1.4 Descrierea proiectului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 8
1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate------------------------------------------------------------------------------------------ 8
1.4.2 Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9
1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei ---------------------------------------------------------------------------- 10
1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului ---------------------------------------------------------------------------- 15
1.4.5 Drum de acces ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 24
1.4.6 Amenajare amplasament ---------------------------------------------------------------------------------------------- 25
1.5 Durata de functionare --------------------------------------------------------------------------------------------------26
1.5.1 Consumuri de resurse energetice ------------------------------------------------------------------------------------ 26
1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor ---------------------------- 30
1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa --32
1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta --------33
1.7.1 Conectare la cai de acces --------------------------------------------------------------------------------------------- 33
1.7.2 Conectare la magistrale electrice ------------------------------------------------------------------------------------ 33
2 PROCES TEHNOLOGIC ----------------------------------------------------------------------------------------------- 34
2.1 Descrierea procesului tehnologic propus----------------------------------------------------------------------------34
2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus -------------------------------------------45
2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa---------------------------------------------------------------------------47
3 DESEURI ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 47
3.1. Deseuri rezultate din activitatea fermei -----------------------------------------------------------------------------47
3.2. Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol -----------------50
3.3. Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la
stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii----------------------------------------------------------------55
.

4
3.4. Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de reducere a emisiilor de
amoniac-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------64
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA------------------------------------------------------------- 66
4.1. Ape -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------66
4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ------------------------------------------------------------------------ 66
4.1.2. Alimentarea cu apa ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 68
4.1.3. Managementul apelor uzate ------------------------------------------------------------------------------------------ 72
4.1.4. Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 73
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 74
4.2. Aerul -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------75
4.2.1. Date generale ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 75
4.2.2. Surse si poluanti generati --------------------------------------------------------------------------------------------- 77
4.2.3. Prognozarea impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 79
4.2.4. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor --------------------------------------------------------- 84
4.2.6.Surse si protectia impotriva radiatiilor ----------------------------------------------------------------------------------- 84
4.3. Solul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------85
4.3.1. Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 85
4.3.2. Surse de poluare a solului -------------------------------------------------------------------------------------------- 87
4.3.3. Prognoza impactului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 89
4.4. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase-------------------------------------------------------------------91
4.5. Biodiversitatea -----------------------------------------------------------------------------------------------------------92
4.5.1. Generalitati -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 92
4.5.2. Arii protejate------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 94
4.5.3. date suplimentare despre Lacul Sarat Caineni -------------------------------------------------------------------102
4.5.4. Impactul asupra biodiversitatii--------------------------------------------------------------------------------------103
4.5.5. Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------104
4.6. Peisajul------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 105
4.6.1. Informatii despre peisaj ----------------------------------------------------------------------------------------------105
4.6.2. Explicarea utilizarii terenului ---------------------------------------------------------------------------------------106
4.6.3. Suprafata de teren ocupata-------------------------------------------------------------------------------------------107
4.7. Mediul social si economic -------------------------------------------------------------------------------------------- 108
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural---------------------------------------------------------------- 109
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR------------------------------------------------------------------------------------109
6. MONITORIZAREA ---------------------------------------------------------------------------------------------------112
7. SITUATII DE RISC ---------------------------------------------------------------------------------------------------114
7.1. Accidente potentiale--------------------------------------------------------------------------------------------------- 114
7.2. Planuri pentru situatii de risc --------------------------------------------------------------------------------------- 116
.

5
7.3. Masuri de prevenire a accidentelor------------------------------------------------------------------------------------ 118
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR--------------------------------------------------------------------------------118
9. LISTA DE CONTROL PENTRU DEFINIREA DOMENIULUI EVALUARII -----------------------------119
10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ---------------------------------------------------------------------------123
10.1. Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 123
10.2. Descrierea activitatii ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 124
10.3. Prognoza impactului ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 127
10.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei --------------------------------------------------------------------127
10.3.1.1 Impactul produs asupra apelor ---------------------------------------------------------------------------------------127
10.3.1.2 Impactul produs asupra aerului---------------------------------------------------------------------------------------128
10.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre --------------------------------------------------------------128
10.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului-----------------------------------------------------------------------129
10.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective-----------------------------------------------------130
10.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului---------------------------------------------------------130
10.3.2.1 Impactul produs asupra apelor ---------------------------------------------------------------------------------------131
10.3.2.2 Impactul produs asupra aerului---------------------------------------------------------------------------------------131
10.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre --------------------------------------------------------------132
10.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului-----------------------------------------------------------------------132
10.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective---------------------------------------------------133
10.4. Gospodarirea deseurilor------------------------------------------------------------------------------------------------ 133
10.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase---------------------------------------------------------------------- 140
10.6. Masuri de diminuare a impactului ----------------------------------------------------------------------------------- 140
10.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra mediului ------------------------------------- 141
10.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile
afectate de impact -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 142
11. CONCLUZII SI RECOMANDARI -------------------------------------------------------------------------------------143
11.1 Concluzii----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------143
11.2 Recomandari -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------145
12. ANEXE ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------146

.

6

LIMITARI PRIVIND RAPORTUL LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul la studiul de evaluare a impactului
asupra mediului generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje
independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR Extindere si modernizare exploatare
agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, vor fi
luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos.
a) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unei
ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si
FEADR Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L, in
comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, a fost intocmit la cererea S.C. DOMINATOR LAND
S.R.L. (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de
Consultant (Elaborator).
b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si
Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in
ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport.
c) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului construirea unei ferme
pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si
FEADR Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L, in
comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, trebuie analizat avand in vedere Termenii din
contractul incheiat intre S.C. DOMINATOR LAND S.R.L., in calitate de beneficiar, si EURO
ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator.
d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire la Raportul la
studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza
profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de
mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene.
e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si
interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata
avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH
Ploiesti in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie
de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO
ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le
considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent
exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru
exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii.
In Capitolul 11 Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat
rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se
mentioneaza ca in alte capitole ale studiului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile
puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile
prezentate in Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in
contextul intregii lucrari.

.

7

1. INFORMATII GENERALE

1.1 Titularul proiectului

S.C DOMINATOR LAND S.R.L
Sat Varsatura, comuna Chiscani, parcela 8, lot 93, camera 2, judetul Braila

1.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL
S.C. EURO ENVIROTECH SRL
Atestat nr. R-EIM-07-62/2008
e-mail: ghniculae@hotmail.com
office@euroenvirotech.ro
www.euroenvirotech.ro
Telefon/Fax: (0244) 597 109
Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151

1.3 Denumirea proiectului

CONSTRUIREA UNEI FERME PENTRU INGRASAREA SUINELOR SI
ACHIZITII UTILAJE INDEPENDENTE DIN CADRUL PROIECTULUI
PNDR SI FEADR EXTINDERE SI MODERNIZARE EXPLOATARE
AGRICOLA S.C DOMINATOR LAND S.R.L,
IN COMUNA VISANI, SAT VISANI, JUDETUL BRAILA

.

8

1.4 Descrierea proiectului

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate

Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul Extindere si modernizare
exploatatie agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L, proiect ce va fi cofinantat
prin Planul National de Dezvoltare Rurala (P.N.D.R.), din Fondul European
Agricol pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale
beneficiarului.
Construirea de ferme zootehnice destinate cresterii porcilor va contribui direct la
reducerea importurilor de carne de porc si de aici, cresterea consumului de furaje
rezultate din productia agricola autohtona. Indirect, veniturile agricultorilor
romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot fi directionate catre alte
destinatii economice deficitare.
Terenul este liber de constructii, fiind in prezent utilizat ca teren arabil, pentru
cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor
producatoare de seminte oleaginoase cod CAEN 0111.
Prin proiectul propus, se va construi o ferma noua pentru ingrasarea suinelor in
vederea sacrificarii cu o capacitate de 2850 capete/ciclu. In sistemul propus se
realizeaza 3 cicluri de productie pe an.
Importanta acestui proiect este data de:
valorificarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe
care le administreaza si cultiva;
producerea de carne de porc in Romania, in conditiile in care anual
importurile sunt de circa 2,5 milioane capete;
.

9
efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor
genereaza la nivel macroeconomic resurse financiare ce pot fi
redirectionate catre alte sectoare economice sau sociale vitregite de lipsa de
fonduri.

1.4.2 Amplasament

Lucrarea propusa se va realiza in localitatea Visani, judetul Braila, pe un teren in
suprafata de 11 000 m
2
tarlaua 51, parcela 79/1 , aflat in folosinta S.C
DOMINATOR LAND S.R.L, conform contractului de vanzare cumparare
autentificat cu nr. 1312/22.10.2008 si contractului de comodat autentificat cu nr.
11277/05.11.2008. Bunul imobil situat in extravilanul comunei Visani este inscris
in Cartea Funciara nr. 75/N a localitatii Visani, avand numar cadastral 217.
Terenul se afla la o distanta de circa 2 km nord est fata de intravilanul localitatii
Visani si la circa 1,5 km sud vest fata de intravilanul localitatii Caineni.

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:
la nord: Preda Tudor, pe distanta de 140,00 m;
la est: DJ 203A, pe distanta de 77,81 m;
la sud: Necoara Ion, pe distanta de 142,75 m;
la vest: Antena irigatii, pe distanta de 77,86 m.
Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea (aliniamentul principal spre
DJ 203A) de 77,81 m si lungimea maxima de 142,75 m.
Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere
legal.
.

10
Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a
vreunui monument istoric si/sau sit arheologic.

1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei

Suprafata parcelei este de 11 000 m
2
(100 %), din care:
suprafata construita (SC): 3 090 m
2
(28,10 %);
suprafata desfasurata (SD): 3 090 m
2
;
circulatia carosabila pe parcela, platforme, parcaje: 4 960 m
2
(45,10 %);
suprafata echipamente edilitare, alte amenajari: 85 m
2
(0,77 %);
suprafata spatii verzi in incinta: 2 865 m
2
(26,03 %).
Indici urbanistici sunt: P.O.T 29 % si C.U.T 0,51, gradul de ocupare al terenului
fiind de 74 %.

Ferma ce urmeaza a fi realizata se va compune din:
trei hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor, cu
o suprafata totala de aproximativ 2255 m
2
, dotate cu buncare de furaje si
instalatii de hranire si adapare automata;
trei silozuri pentru cereale cu structura metalica preuzinata, de capacitate
1000 t fiecare;
un cantar pod bascula de capacitate 60 t, cu cabina pod bascula;
bucatarie furajera, filtru sanitar, camera de comanda, sala necropsii,
conform planului de situatie anexat;
drumuri de incinta si alei;
achizitie utilaje independente: amestecator dejectii, aparat spalare hale,
remorca vidanja.
.

11
Halele de ingrasare vor fi delimitate de restul fermei.

Descrierea caracteristicilor constructiilor propuse a se realiza:

1. Trei hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor,
similare din punct de vedere constructiv si functional
Caracteristicile fiecarei hale sunt:
dimensiuni exterioare: 48,30 x 15,45 m;
S
construita
= 746,23 m
2
;
numar niveluri = S (bazin dejectii) + P;
h
max
= 4,40 m;
numar de boxe = 22 (11 pe fiecare parte), din care 20 boxe utile si 2 de
rezerva utilizate ca boxe izolatoare.
Fiecare hala este prevazuta cu un bazin de stocare a dejectiilor, amplasat sub hala.
Caracteristicile bazinului de dejectii sunt:
dimensiuni exterioare: 48,30 x 15,45 m;
S
construita
= 746,23 m
2
;
adancimea = 2,45 m;
V = 1750,79 m
3
.
Fiecare hala este alcatuita dintr-o cuva de beton armat (cu rol de acumulare a
dejectiilor) cu pereti si radier de 25 cm.
Constructia de tip hala va avea regimul de inaltime S + P, cu structura de rezistenta
realizata din cadre stalpi si ferme metalice; inchiderile exterioare sunt din pereti
din tabla cutata prevazuti cu prelata pentru asigurarea in interiorul halelor a
luminii naturale, temperaturii si ventilatiei optime.
Podeaua va fi din gratare prefabricate din beton armat.
Invelitoarea va fi realizata din tabla cutata. Sarpanta invelitorii are structura
.

12
metalica (ferme metalice). La interior tavanul va fi finisat cu placaj din PVC
(lambriu).
Preluarea apelor pluviale se va realiza cu ajutorul jgheaburilor si burlanelor
realizate din tabla zincata.

2. Bucatarie furajera, avand dimensiunea interioara: 11,75 x 17,56 m, un
singur nivel si h
max
= 7,20 m.
Fundatii izolate din beton armat, grinzi de fundare beton armat.
Dimensionarea acestor fundatii se face avand in vedere recomandarile
studiului geotehnic privind natura terenului de fundare.
Constructia va avea regim de inaltime P, cu structura in cadre realizate din
profile metalice laminate: stalpi si ferme metalice. Invelitoarea va fi
executata din table cutate, iar sarpanta din grinzi si pane metalice.
Bucataria furajera este dotata cu: 4 silozuri interioare de capacitate 36 t
fiecare, 3 silozuri exterioare cu capacitatea de 1000 t fiecare, moara cu
ciocanele destinata macinarii componentelor furajere, amestecator furaje,
instalatie dozare materii prime, siloz sac, transportoare automate, etc.

3. Bascula pod electronica, avand capacitatea de 60 t, destinata cantaririi
mijloacelor de transport, se va aseza pe o fundatie de beton armat, montata
la nivelul solului, cu dimensiunile: 3,00 x 18,00 m si S = 54,00 m
2
.
Cabina pod bascula:
S
construita
= 12,00 m
2
;
nr. niveluri = 1.
Se va monta un cantar pod bascula de capacitate 60 t, cu cabina pod
bascula destinat cantaririi cerealelor care intra si ies din ferma.
Bascula pod electronica se va monta la nivelul terenului. Infrastructura
.

13
platformei de tip cuva de beton armat, va include placi inglobate din tabla
groasa, necesare la fixarea echipamentului de cantarire. Cuva de beton va
avea dimensiunile in plan de 18,00 x 3,00 m. Dimensionarea fundatiei se
face la incercarea maxima de 60 t, respectandu-se cerintele furnizorului de
utilaj.
Evacuarea apei din cuva de beton armat se va face prin intermediul unor
pompe amplasate in interiorul unei base, fiind directionate catre fosa septica
vidanjabila.
Cabina pod bascula prevede o constructie din zidarie portanta din caramida,
cu samburi din beton armat, fundatii continue din beton armat, placa beton
armat, sarpanta lemn ecarisat si invelitoare usoara din tabla zincata.
Suprafata construita a cabinei va fi de 12,00 m
2
. Tamplaria va fi din PVC
cu geam termoizolant. Compartimentarea interioara se va face cu zid din
gips-carton, rezultand o camera tehnolog, pod bascula si un depozit cabina pod
bascula.

4. Filtru sanitar, cu dimensiunile exterioare: 8,70 x 14,82 m; nr. niveluri = 1 si
h
max
= 4,35 m; avand fundatii izolate din beton armat, grinzi de fundare
beton armat. Dimensionarea acestor fundatii se face avand in vedere
recomandarile studiului geotehnic privind natura terenului de fundare.
Accesul in ferma se poate face numai prin filtrul sanitar, amplasat langa
bucataria furajere.
Constructia va avea regim de inaltime P, cu structura metalica si pereti
exteriori de tip sandwich cu grosimea de 8 cm. Compartimentarea
interioara se va face cu pereti de tip sandwich de 5 cm si va imparti filtrul
sanitar in trei zone:
zona tehnologica ce cuprinde: camera tehnolog, camera de
.

14
comanda, depozit medicamente, depozit saci premix, camera tehnica,
WC;
zona filtru sanitar ce cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus,
vestiar echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru si camera
odihna personal;
zona necropsie ce cuprinde: camera necropsie si cabinet medic
veterinar. Invelitoarea va fi executata din panouri sandwich, iar
sarpanta din grinzi si pane metalice. Filtrul sanitar va fi prevazut cu
plafon realizat din panouri de PVC (lambriu).
Pe invelitoate vor fi montate panouri solare, parte componenta a instalatiei
solare termice, care va produce o parte semnificativa din energia termica necesara
cladirii.

5. Imprejmuirea. Se va realiza o imprejmuire din stalpi metalici inglobati in
beton, panouri metalice, plasa de sarma din zinc.

Animalele sunt aduse in hala la greutati cuprinse intre 20 30 kg, avand varsta
intre 10 12 saptamani. Receptia animalelor se va face la poarta fermei, de unde
prin imprejmuiri mobile, vor fi conduse in hala de ingrasare. Animalele sunt
adapostite in ferma circa 14 saptamani pana ajung la greutatea de 108 110 kg,
depopularea fermei facandu-se catre abatoarele autorizate in 4 6 zile.
Transportul animalelor de la furnizor la ferma si de la ferma la abatoare
autorizate se va face de trei ori pe an cu masini speciale.
Aprovizionarea cu materie prima (hrana pentru porci) se asigura pe cai de
comunicatie rutiera.

.

15

1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului

Terenul se structureaza in doua subzone functionale principale:
subzona destinata aprovizionarii cu hrana pentru suine, prelucrarea
acesteia, activitatile de gestionare a fermei, echipamente tehnico-edilitare.
In aceasta subzona se amplaseaza 3 silozuri de cate 1000 t fiecare pentru
stocarea cerealelor (porumb, grau, orz) necesare producerii furajelor in
cadrul fermei. Fiecare celula de depozitare prezinta structura metalica
preuzinata. In aceeasi zona se amplaseaza bucataria furajera care contine 4
silozuri de 28 t fiecare pentru principalele materii prime furajere (porumb,
orz, grau, srot de soia, srot de floarea soarelui). Bucataria furajera este
dotata cu: moara cu ciocanele destinata macinarii componentelor furajere,
amestecului de furaje, instalatie dozare materii prime, instalatie incorporare
premix, instalatie recuperare pulberi, transportoare automate. Materiile
prime sunt aspirate din silozuri si ajung in moara cu o capacitate de 5 6
t/h. Cuplat cu bucataria furajera se amplaseaza filtrul sanitar (vestiar -
filtru) care cuprinde toate activitatile de gestionare a activitatilor din ferma
sub aspect sanitar veterinar. Vestiarul filtru este amplasat la limita zonei
de productie, astfel incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara
zonei, iar iesirea din vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a
exploatatiei. La intrarea si iesirea din vestiarul filtru vor fi amenajate
dezinfectoare pentru incaltaminte. In partea sud estica a incintei se
amplaseaza gospodaria de apa potabila care va deservi toate activitatile
desfasurate in ferma.
subzona destinata productiei propriu-zise, compusa din trei hale cu
dimensiunea de 16 x 50 m, in care vor fi primite si crescute suinele.
.

16
Capacitatea fermei este de 2850 capete; zona de productie este amplasata la
o distanta de circa 50 m fata de zona drumului judetean DJ 203A.

In partea de sud-est a incintei s-a amplasat gospodaria de apa care va asigura
necesarul de apa potabila, atat pentru nevoi menajere, cat si pentru cresterea
suinelor.
Amplasarea cladirilor fata de aliniamentul principal se face la distanta de minim
17 m, iar fata de axul L.E.A 20 kV la 5 m.
Fata de aliniamentul posterior al parcelei, halele se amplaseaza la distanta de
minim 8,5 m.
Fata de limitele laterale ale parcelei (stanga dreapta), halele pentru ingrasarea
suinelor se amplaseaza la distanta de minim 14 m.
Portile de acces pe parcela se monteaza la minimum 10 m fata de aliniamentul
principal.
Toata incinta, cu exceptia spatiilor verzi amenajate se betoneaza. Se bordeaza
perimetral cu spatii verzi intreaga incinta si se planteaza arbori cu rol de protectie
si ambiental.

Ferma are trei hale de ingrasare a suinelor, care sunt similare din punct de vedere
constructiv si functional. In continuare, va fi descrisa o singura hala, avand in
vedere similitudinile dintre cele trei adaposturi pentru ingrasarea suinelor din
cadrul fermei.
Animalele sunt cazate in 20 din cele 22 de boxe dispuse cate 11 pe fiecare parte
a culoarului central de vizitare. In 20 dintre acestea se afla cazate cate 50 de
animale, iar cate una dintre boxe pe fiecare parte -, va fi utilizata pentru izolarea
.

17
animalelor cu probleme de sanatate.
Pe culoarul central este pozitionat sistemul suspendat de hranire automata,
fiecare boxa fiind dotata cu doua hranitoare a cate 4 locuri fiecare. Hrana este
transportata din buncarul de cap de grajd automat in hranitoare, pe masura ce
acestea se golesc.
Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul de medicamente
pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a
animalelor.

Boxe galvanizate si instalatii de inmuiere. Caracterisitici boxe: inaltimea
ingradirii boxei - de la podea - este de 0,84 m, deschiderea usii boxei - la alee -
este de 1,15 m, prinderea in podea a ingradirii metalice se realizeaza cu sistem de
prindere format din surub cu piulite.
Caracteristici instalatie de inmuiere utilizata la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere
pentru inmuierea si curatarea podelei de tip gratar de dejectiile solide care nu
au ajuns in bazinul subteran: 1 bucata sistem inmuiere-curatare hala.

Gratare set grajd - Se vor achizitiona 200 gratare confectionate din beton
armat pentru podeaua halelor cu suine si 24 bucati panouri sarma pentru
protectia prelatei din interiorul halei.

Becuri cu infrarosu - Pentru mentinerea in interiorul halelor a unei temperaturi
optime pe perioada de iarna vor fi achizitionate 66 de lampi bec cu infrarosu 250
W.

Sistem adapare
Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand de
.

18
consumul de hrana, de felul hranei si de sistemul de furajare. Necesarul de apa este
influentat in acelasi timp si de o serie de factori: sistemul de crestere, zone
geoclimatice, anotimpul, rase, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia
ratiei, etc.
Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului,
reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea
tuturor proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor.
In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in
conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l. Pentru 100 kg greutate vie se
recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de 5-8
saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat la 100 kg greutate vie este
in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o consecinta a ritmului de
crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce porcii cresc in
greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie, scade.
Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate
categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare.
Calitatea apei este identica cu cea a apei pentru consumul uman.
Fiecare boxa este dotata cu 4 suzete pentru adapare, pozitionare pe peretii
despartitori dintre boxe. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in
interiorul halei, este amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea
tratamentelor sanitar veterinare curative sau preventive.
Apa potabila poate fi distribuita animalelor astfel:
prin pipe amplasate in troc;
prin pipe amplasate intr-o cupa,
printr-o pipa de sugere.
Sistemul folosit in ferma este cel cu adapatoare cu cupa si suzeta.
Apasand pipa cu botul, porcul declanseaza curgerea apei in troc sau in cupa.
.

19
Capacitatea minima necesara variaza intre 1,0 - 4,0 l/min. Cel de-al treilea tip de
pipa aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru
aceasta deschizandu-se o valva. Apa nu curge intr-o cupa sau in troc. Capacitatea
unei asemenea pipe este intre 0,5 - 1,5 l/min.

Sistem de ventilatie si reglare a temperaturii
Compozitia chimica a aerului din hala difera de aceea a atmosferei exterioare,
datorita prezentei animalelor si

a dejectiilor. In adaposturi, pe langa modificarea
compozitiei aerului datorita proceselor metabolice si respiratorii, prin fermentatia
si descompunerea dejectiilor rezulta gaze si mirosuri cu efecte nocive asupra
animalelor.
Prin respiratie, din oxigenul atmosferic care este 20 % se retine circa 5-6 %
eliberandu-se in schimb bioxid de carbon. Daca in adapost ventilatia nu
functioneaza corect, continutul in oxigen poate sa scada pana la 17-18 %, la care
porcinele reactioneaza prin respiratie dispneica si reducerea performantelor de
crestere. Concomitent cu scaderea oxigenului din aer, are loc cresterea
continutului de gaze nocive: bioxid de carbon, amoniac si

hidrogen sulfurat.
Bioxidul de carbon nu trebuie sa depaseasca concentratia de 0,3 % in adapostul
pentru porcine.
Amoniacul din adaposturi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,002 %.
Amoniacul face parte din toxicele cumulative, incat, chiar in concentratii
relativ reduse, duce la scaderea rezistentei naturale putand favoriza aparitia
diferitelor boli.
Hidrogenul sulfurat apare in aer ca urmare a descompunerii substantei organice
care contine sulf. Concentratia maxima admisa de hidrogen sulfurat in adapost
este de 0,01 %. La concentratii mici, dar permanente de hidrogen sulfurat, se
produc o serie de tulburari manifestate prin astenie, anemie, ameteli, iritabilitate,
.

20
inapetenta si

scaderea performantelor productive.
Ventilatia in cadrul adapostului de porci urmeaza a se realiza in mod natural in
proportie de 80 %. Aceasta ventilatie se datoreaza tehnologiei de constructie a
grajdului care lasa lateralele grajdului libere, fara niciun fel de pereti, doar cu o
prelata menita a proteja animalele de frigurile extreme.
Un risc deosebit pentru sanatatea animalelor il prezinta amoniacul ce rezulta
din dejectiile lor. Avand in vedere faptul ca dejectiile stau sub animale intr-un
bazin de stocare avand o capacitate de 1750 m
3
, pericolul de intoxicare cu
amoniac este destul de mare. Grajdul este prevazut cu 3 base de vizitare prin
intermediul carora se evacueaza dejectiile, dar, in plus, fiecare basa are deasupra
ei un ventilator de mare putere care are ca scop eliminarea amoniacului in
atmosfera. Astfel, in hala, concentratia de amoniac este redusa la minimum.

Bucataria furajera - este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul
careia se pot obtine productivitati de pana la 10 t/h, cu o mare precizie de dozare a
componentelor.
Bucataria furajera este amplasata pe o suprafata betonata intr-o constructie
avand si urmatoarele componente: spatii tehnologice, filtru sanitar-personal,
camera comanda computerizata, sala echipamentelor (moara, amestecator,
silozuri).
In cadrul bucatariei furajere sunt 4 silozuri de cate 36 t fiecare pentru orz, porumb,
srot de soia si srot de floarea soarelui.
Tot in cadrul bucatariei furajere este situata o moara folosita pentru macinarea
componentelor furajere, la care se adauga premix. Acest amestec este transportat
din bucataria furajera catre hale.
Bucataria furajera pregateste retete furajere pentru ferma si este astfel
conceputa si realizata incat sa se incadreze in normele europene de mediu.
.

21
Produsele macinate prin moara ajung in amestecatorul care este prevazut cu o
baterie de filtrare cu saci de desprafuire. Prin intermediul ciclonetului pe care
sunt fixati acesti saci de desprafuire (cu o suprafate de filtrare de peste 15 m
2
)
se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis.
Elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si
materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel
incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf.
Bucataria furajera este compusa - in principal - din urmatoarele elemente
constructive:
4 silozuri cilindrice de interior, din tabla zincata, capacitate 36 tone;
3 silozuri de exterior, capacitate 950-1000 tone;
1 moara cu ciocane;
1 instalatie de dozare cu melc, pentru premixuri;
1 amestecator;
silozuri tip sac, pentru produse finite;
1 tablou electric cu unitati de comanda, protectie si intrerupator
principal;
sistem masurare temperatura/umiditate;
ventilator;
uscator cereale;
1 computer de cantarire si de programare a retetelor;
1 stabilizator de tensiune automat;
la aceste componente principale se mai adauga mici componente ale
sistemului si elemente de asamblare, etansare, tubulatura, snecuri,
elevatoare.
Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere se
incadreaza in valori de sub 60 dB.
.

22
Bucataria furajera este prevazuta cu un spatiu destinat supravegherii intregii
activitati, format dintr-o incapere in care va sta un supraveghetor, care va tine
sub control computerizat intreaga activitate. Tot aici mai este prevazut un spatiu
sanitar destinat acestui supraveghetor.

Cantar pod bascula
Produsul este destinat cantaririi statice a marfurilor transportate cu mijloace auto
al caror gabarit se incadreaza in dimensiunile platformei, care nu depasesc 60 t si
sarcina maxima admisa pe ax. Amplasarea se face deasupra terenului.
Echipamentul de indicare si echipamentul de calcul se amplaseaza in interiorul
cabinei pod bascula. Sistemul de cantarire electronic utilizeaza celulele de
sarcina (doze tensometrice care furnizeaza semnale electrice proportionate cu
sarcina de pe platforme) si le transmite unui indicator electronic de masa, de
precizie ridicata, cu facilitati de tarare, cantarire bruta, neta si aducerea la zero.
Vehiculul care urmeaza a fi cantarit se opreste pe platforme de cantarire,
aproximativ simetric fata de cele doua extremitati. Greutatea acestuia determina
o variatie proportionala a semnalului electric ce este prelucrata de indicatorul
electronic, masa fiind afisata sub forma digitala pe afisor.
La functionarea cu calculatorul, masa este afisata si pe monitor. Programul de
cantarire, instalat pe computer:
asigura conectarea echipamentelor de cantarire la PC;
realizeaza afisarea instantanee pe ecran a valorii masei cantarite;
permite determinarea prin cantarire a tarei vehiculului si folosirea
acesteia la obtinerea masei nete;
permite obtinerea tichetelor cu datele cantaririi (nr. auto, nume client,
date transportator, data cantarire, tip material si totalizarea cantitatilor
cantarite);
.

23
genereaza o baza de date cu datele cantaririi: numar vehicul, numar
aviz, delegat, produs, partener, tip operatie, data, ora, masa bruta, neta,
tara, etc.;
asigura managementul cantaririlor cu obtinerea rapoartelor grupate
dupa data, partener, tip operatie, produs cantarit, etc.

Amestecator dejectii - Este destinat omogenizarii dejectiilor colectate in bazinele
de dejectii inainte de a fi extrase din bazinele de colectare, transportate si
administrate pe terenurile agricole.

Aparat spalat hala - Se va utiliza dupa depopularea halelor in vederea igienizarii
acestora si indepartarii resturilor de dejectii care ar putea sa constituie o sursa de
infectii pentru seria urmatoare.

Remorca tehnologica transport furaje - este destinat transportului de furaje
destinate alimentatiei suinelor in interiorul exploatatiei.

Remorca vidanja 7-10 t
Se foloseste la scoaterea dejectiilor sub forma de namol din bazinele de colectare a
dejectiilor si transportul acestora in vederea administrarii pe terenurile agricole.
Caracteristici:
greutate totala: 7-10 t;
dispozitiv pentru incarcare cu pompa vacuum;
dispozitiv imprastiat dejectii pe teren cu sistem dozare;
viteza maxima admisa: 40 km/h.

.

24

Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incediu
complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de
incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga
PSI, galeata PSI, stingatoare cu C0
2
si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip, etc.

Stingatoare cu praf si CO
2
- Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie
in caz de incediu 6 stingatoare carosate si 12 stingatoare portabile.

1.4.5 Drum de acces

Accesul la terenul pe care urmeaza a fi amplasata ferma se face prin DJ 203A.

Circulatia rutiera in incinta. Se propune amenajarea a doua accese carosabile pe
parcela prin racordare la zona DJ 203A, astfel:
un acces carosabil in zona de nord est pentru activitatea de aprovizionare
cu cereale; se asigura astfel accesul la silozurile de cereale si la bucataria
furajera in cazul interventiilor (daca este cazul); pe acest acces se
amplaseaza un pod bascula, o cabina pod bascula si o cabina poarta;
autovehiculele care asigura aprovizionarea intra si ies prin acest acces
carosabil;
un acces carosabil la halele de ingrasare porci (zona de productie); in
aceeasi zona se amenajeaza 5 locuri de parcare pentru autoturismele
personalului si clientilor; aceeasi alee carosabila va asigura si accesul la
gospodaria de apa a fermei, amplasata adiacent acestui acces pe parcela.
.

25
Fluxurile de circulatie sunt organizate astfel incat circulatia din zona
aprovizionarii cu furaje sa nu se intersecteze cu cea din zona destinata activitatii
de ingrasare a porcilor (se va respecta fluxul tehnologic).

1.4.6 Amenajare amplasament

Careul necesar pentru construirea fermei pentru ingrasarea suinelor este amplasat
in extravilanul comunei Visani, judetul Braila. Suprafata de 11 000 m
2
tarlaua
51, parcela 79/1 , aflat in folosinta S.C DOMINATOR LAND S.R.L, conform
contractului de vanzare cumparare autentificat cu nr. 1312/22.10.2008 si
contractului de comodat autentificat cu nr. 11277/05.11.2008, este destinata
construirii unei ferme de porci cu o capacitate de 3000 capete.
In continuare, este prezentat tabelul cu proprietarii terenurilor agricole care au
fost achizitionate si vor fi scoase din circuitul agricol pentru a fi puse la dispozitia
noului obiectiv economic.

Tabel cu proprietarii terenurilor agricole destinate constructiei
Nr.
crt.
Proprietarul
Domiciliul
proprietarului
Amplasare
a terenului
Suprafata
ocupata de
constructie
(m
2
)
Suprafata
ocupata de
drumul de acces
si utilitati(m
2
)
1.
S.C.
DOMINATOR
LAND S.R.L.
sat Varsatura,
comuna
Chiscani,
parcela 8, lot 93,
camera 2,
judetul Braila
Extravilan 3175 4960

Teren
agricol
11 000
Total (extravilan teren agricol) = 11 000 m
2

.

26

1.5 Durata de functionare

Perioada de existenta a fermei de ingrasare a suinelor se considera nelimitata.
Beneficiarul doreste sa-si dezvolte afacerea intr-o singura etapa, perioada de
executie propusa fiind de 36 de luni.

1.5.1 Consumuri de resurse energetice

Energia electrica este preluata din reteaua S.C. FDFEE ELECTRICA MUNTENIA
NORD SDFEE Braila.
Zona in care este situat terenul este echipata numai cu energie electrica. Parcela
este traversata inpartea de est (spre DJ 203A) de o linie electrica aeriana LEA 20
kV la distanta de circa 20 m fata de axul partii carosabile. Pe teren se afla si un
stalp al LEA 20 kV.

Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparate de
ventilare, aparatura de birou, pompe, ventilatoare, instalatii frigorifice, moara de
cereale destinata producerii furajelor, transportoare melcate, snecuri, etc.,
componente ale bucatariei furajere, sistemul de asigurare a furajelor in halele
suinelor, sistemul de asigurare a apei in halele suinelor, etc.
Receptorii electrici din instalatia electrica a consumatorului nu produc influente
negative perturbatoare asupra instalatiilor furnizorului.

Principalii consumatori electrici ai fermei de ingrasare suine sunt:
1. siloz stocare cereale 3 bucati
.

27
transportoare melcate
1 x 20 kW = 20 kW
4 x 3,5 kW = 14 kW
ventilator aerare
2 x 3 kW = 6 kW
2. bucatarie furajera
moara cu ciocanele
1 x 40 kW = 40 kW
transportor melcat
1 x 3,5 kW = 3,5 kW
amestecator
1 x 3 kW = 3 kW
transportor furaj combinat
5 x 3,5 kW = 17,5 kW
3. filtru sanitar + birouri
centrala termica
1 x 24 kW = 24 kW
boiler electric
1 x 4 kW = 4 kW
4. hala productie
ventilator exhaustare
3 x 12 kW = 36 kW
transportor furaje
4 x 2,5 kW = 10 kW
ventilator recirculare
4 x 2 kW = 8 kW
becuri infrarosu
.

28
20 x 0,2 kW = 4 kW
pereti cortina
2 x 2 kW = 4 kW
5. gospodarie apa
1 x 6 kW = 6 kW
6. alti consumatori (iluminat interior/exterior): 5 kW.

Iluminatul interior
Instalatia de iluminat interior din cadrul halelor de depozitare si productie este
realizata cu corpuri de iluminat etanse tip FIPAD, echipate cu lampi liniar
florescente de TL-D 2 x 58 W/1 x 58 W, coroborate cu cerintele caietului de sarcini.
Nivelul de iluminat in toate incaperile este in conformitate cu prevederile
normativului NP061/1. Porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat, pentru o perioada
de minimum 8 ore pe zi.
Comanda iluminatului se realizeaza local prin intrerupatoare montate aparent la
inaltimea de 1,5 m fata de cota pardoselii finite la unitatea de acces in incaperi.
Circuitele pentru iluminat sunt realizate cu cabluri cu intarziere la propagarea
focului, cu manta din PVC si tensiunea nominala minima de 1 kV montate in tuburi
de protectie aparent tip IPEY sau daca sunt sub inaltimea de 2,5 m in tuburi
metalice PEL.

Prize 230/400 V, forta
Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie si sunt pozate in functie de
destinatia incaperii unde se gasesc pe pereti in montaj ingropat sau aparent.
Inaltimea de montaj este in general de 1,5 m fata de pardoseala finita sau la cotele
indicate.
.

29
Prizele si racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in functie de gradul
de importanta (pe circuite vitale si pe circuite alimentate normal).

Distributia circuitelor de prize se realizeaza cu cablu cu conductoare din cupru
cu manta din PVC cu intarzierea propagarii focului tip CYYF si tensiunea
nominala de minim 1 kV, pozat in tub de protectie IPEY.
Proiectul de instalatii electrice realizeaza doar alimentarea cu energie electrica a
consumatorilor de forta prin cabluri individuale. Fiecare consumator de forta va
fi prevazut cu tablou propriu de automatizare care este responsabilitatea
furnizorului de echipamente.

Pentru productia de ingrasare a suinelor se utilizeaza resurse energetice din
categoria energie electrica, dupa cum se poate urmari, in tabelul urmator:

Tabelul nr. 1.5.1.-1.
Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei
Denumirea
Cantitatea
anuala
Denumirea Cantitate Furnizor
Suine 2850
*)
Petrol / Pacura
Gaze naturale
Gaze petroliere lichefiate
Energie electrica 245 kW
Altele
*) = numar de suine/serie.

.

30

1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de
ingrasare a suinelor

Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic, respecta prevederile
Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea,
ambalarea si etichetarea substantelor periculoase.
Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in Lista substantelor periculoase
din Anexa nr. 2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008.
In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, nu sunt utilizate substante, care
intra sub incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind
aprobarea listei substantelor toxice si a plantelor care contin substante toxice.
In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor sunt nominalizate urmatoarele
produse necesare la prepararea hranei, conditionarea balegarului de porc, pentru
dezinfectarea spatiilor de productie:
Proteina cruda;
Grasimi crude;
Fibra cruda;
Lizina;
Metionina;
Cistina;
Triptofan;
Substante continand calciu asimilabil;
Substante continand fosfor asimilabil;
Aditivi diversi;
Etc.
In denumirea generala a aditivilor utilizabili pentru balegarul de porc -, se are
.

31
in vedere ca acestia constituie un grup de produse formate din diferite elemente,
care reactioneaza cu balegarul, schimband caracteristicile si proprietatile
acestuia. Acesti aditivi, aplicati la balegarul de porc, in gropile de descarcare,
imprima urmatoarele efecte:
reducere a emisiilor de compusi gazosi (NH
3
si H
2
S);
reducere a mirosurilor neplacute;
schimbare in proprietatile fizice pentru a-i face mai usor de
folosit;
crestere a valorii de fertilizare;
stabilizare a microorganismelor patogene.
In mod obisnuit, reducerea mirosurilor neplacute si schimbarea in proprietatile
fizice ale balegarului de porc pentru a-l face mai usor de folosit constituie
principalele motive pentru folosirea lor la nivel de ferma.

In principal, materiile prime principale utilizate pentru hrana suinelor sunt:

Denumirea materiei prime Consum anual (tone)
Materii prime pentru hrana
Orz 1074
Porumb 1074
Srot desoia 43
Srot de floarea soarelui 43
Premix 3,7

.

32

1.6 Informatii despre poluanti fizici si
biologici, care afecteaza mediul, generati
de activitatea propusa

Materialele si utilajele folosite, in procesul de construire a fermei destinate
cresterii suinelor, nu reprezinta surse de poluare fizica si biologica a factorilor de
mediu.

Tabelul nr. 1.6.-1
Poluare calculata produsa de activitate si
masuri de eliminare /reducere
Pe zone rezidentiale,
de recreere sau alte
zone protejate cu
luarea in considerare a
poluarii de fond
T
i
p
u
l

p
o
l
u
a
r
i
i

S
u
r
s
a

d
e

p
o
l
u
a
r
e

N
u
m
a
r

s
u
r
s
e

d
e

p
o
l
u
a
r
e

P
o
l
u
a
r
e

m
a
x
i
m
a

a
d
m
i
s
a

(
l
i
m
i
t
a

m
a
x
i
m
a

a
d
m
i
s
a

p
e
n
t
r
u

o
m

s
i

m
e
d
i
u
)

P
o
l
u
a
r
e

d
e

f
o
n
d

P
e

z
o
n
a

o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
u
i

P
e

z
o
n
e

d
e

p
r
o
t
e
c
t
i
e
/
r
e
s
t
r
i
c
t
i
e

a
f
e
r
e
n
t
e

o
b
i
e
c
t
i
v
u
l
u
i
,

c
o
n
f
o
r
m

l
e
g
i
s
l
a
t
i
e
i

i
n

v
i
g
o
a
r
e

F
a
r
a

m
a
s
u
r
i

d
e

e
l
i
m
i
n
a
r
e
/

r
e
d
u
c
e
r
e

a

p
o
l
u
a
r
i
i

C
u

i
m
p
l
e
m
e
n
t
a
r
e
a

m
a
s
u
r
i
l
o
r

d
e

e
l
i
m
i
n
a
r
e

/

r
e
d
u
c
e
r
e

a

p
o
l
u
a
r
i
i

M
a
s
u
r
i

d
e

e
l
i
m
i
n
a
r
e

/
r
e
d
u
c
e
r
e

a

p
o
l
u
a
r
i
i

F
I
Z
I
C
A

Nu este cazul
B
I
O
L
O
G
I
C
A

Nu este cazul

.

33

1.7 Informatii despre modalitati propuse,
proiectate, pentru conectare la
infrastructura existenta

1.7.1 Conectare la cai de acces

Accesul la terenul pe care urmeaza a fi amplasata ferma se face prin DJ 203A.
Circulatia rutiera in incinta. Se propune amenajarea a doua accese carosabile pe
parcela prin racordare la zona DJ 203A, astfel:
un acces carosabil in zona de nord est pentru activitatea de aprovizionare
cu cereale; se asigura astfel accesul la silozurile de cereale si la bucataria
furajera in cazul interventiilor (daca este cazul); pe acest acces se
amplaseaza un pod bascula, o cabina pod bascula si o cabina poarta;
autovehiculele care asigura aprovizionarea intra si ies prin acest acces
carosabil;
un acces carosabil la halele de ingrasare porci (zona de productie); in
aceeasi zona se amenajeaza 5 locuri de parcare pentru autoturismele
personalului si clientilor; aceeasi alee carosabila va asigura si accesul la
gospodaria de apa a fermei, amplasata adiacent acestui acces pe parcela.

1.7.2 Conectare la magistrale electrice

Pentru desfasurarea activitatilor curente ale fermei de crestere a suinelor aceasta
va fi racordata la un distribuitor autorizat de energie electrica.
.

34
Energia electrica este preluata din reteaua S.C. FDFEE ELECTRICA MUNTENIA
NORD SDFEE Braila.
Zona in care este situat terenul este echipata numai cu energie electrica. Parcela
este traversata inpartea de est (spre DJ 203A) de o linie electrica aeriana LEA 20
kV la distanta de circa 20 m fata de axul partii carosabile. Pe teren se afla si un
stalp al LEA 20 kV.

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis,
ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu
livrarea animalelor catre abator.
In ferma de ingrasare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate
corporala medie de 20 - 30 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala
planificata pentru livrare la abator: 100 - 110 kg.
In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii
conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa
se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje.
Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea
prezentata in acest proiect, sunt:
1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 20-30 kg;
2. aprovizionarea cu furaje;
3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente;
4. crestere - ingrijire zilnica animale:
.

35
supraveghere activitate curenta bucatarie furajera;
hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de
dezvoltare a animalelor;
adapare hala;
supraveghere stare generala de sanatate a suinelor;
administrare medicamente curative/preventive suine;
supraveghere sistem ventilatie hala;
supraveghere evacuare dejectii in bazinul de sub hala;
pregatire depopulare hala.
5. transport animale 100 -110 kg catre abator;
6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:
curatare, decontaminare;
verificare functionare instalatii.
La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate,
toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in
loturi uniforme ca marime, sex si sanatate generala. In vederea diminuarii
stresului provocat suinelor prin populare se recomanda:
sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si
termic, drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor
animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;
sa se odihneasca si sa se ridice normal;
sa vada alti porci;
atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi
cercetate imediat si vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de
medicamente tranchilizante va fi limita la conditii exceptionale si numai
dupa consultarea medicului veterinar;
pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost
.

36
rezervate doua boxe de izolare individuale;
se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu
niveluri de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc.
porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o
perioada de minimum 8 ore pe zi.

Marimea boxelor depinde de numarul de purcei, greutatea, tipul de
pardoseala sau asternut sau forma boxei. In tabelul de mai jos sunt prezentate
cateva recomandari pentru densitatea optima folosita la pardoseala cu gratare de
beton.
Ghidul densitatii porcinelor in functie de greutatea corporala
Greutate corporala(kg)
Suprafata
(m)
Greutate porci/ suprafata boxa
(kg/m
2
)
5 0,09 55
10 0,15 66
20 0,2 100
30 0,3 100
40 0,34 115
50 0,4 125
60 0,45 133
70 0,5 140
80 0,55 145
90 0,6 150
100 0,65 153

Animalele sunt cazate in ferma circa 14 saptamani, timp in care ele ajung la
greutatea de 100 - 110 kg. In fermele de ingrasare, distribuirea hranei si adaparea
se executa automatizat.
Sarcina personalului din ferma este ca - zilnic - sa controleze fiecare boxa, starea
.

37
de sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de administrare a hranei,
functionarea adapatorilor, inchiderea usilor boxelor, pastrarea nivelului la canalul
cu perne de apa, mentinerea nivelului constant in bazinele cu flotor pentru
adapatori, controlul functionarii corecte a instalatiei de ventilatie.
Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave
trebuie sa fie insotita de masuri corespunzatoare.
Depopularea halelor se face in conformitate cu fluxul tehnologic, atunci cand a
expirat timpul de stationare in ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de
livrare si greutatea planificata.
Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea
corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea, deoarece
conform fluxului tehnologic - dupa 5 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua
serie de grasuni.
Depopularea fermei se face in 2 - 4 zile.

Transportul suinelor
Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu
efecte nedorite. Statisticile scot in evidenta pierderile iregistrate la transport.
In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul
lor de viata fiind, pe moment, perturbat profund. Operatiunile de incarcare -
descarcare, in si din mijloacele de transport, produc animalelor o serie de
socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica.
De aceea, cei care efectueaza transportul trebuie se fie instruiti in legatura cu
conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor
la incarcare, pe timpul transportului si la descarcare.
Mijloacele de transport trebuie sa fie corespunzator amenajate sau construite
pentru transportul suinelor:
.

38
sa aiba accesorii sigure;
sa protejeze porcii de efectul daunator al climei;
sa asigure ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise.
Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si
dezinfectate pentru a preveni raspandirea bolilor.

Hranirea porcilor
Principalul obiectiv al alimentatiei porcului este de a stabili cat mai precis
aportul de nutrienti si tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care se
permita realizarea unor performante superioare.
La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul
mediu zilnic, indicele de consum sau consumul specific si continutul carcasei in
carne macra.
Cele doua aporturi principale, considerate ca cele mai importante, sunt energia
si proteinele, deoarece:
energia reprezinta costurile cele mai importante in cadrul hranei;
carentele in proteine limiteaza performantele, in timp ce un exces este
respins si se asociaza cu probleme de mediu.
Porcul este un animal care poate produce carne multa si de calitate, la un pret de
cost rezonabil. El creste repede, valorifica bine furajele si poate produce carcase
cu carne macra, asa cum sunt cerute pe piata carnii, asigurand beneficii importante
crescatoriilor.
Dintre factorii tehnici, alimentatia are rolul cel mai important deoarece numai
printr-o alimentatie corecta se poate pune in evidenta intreaga capacitate
productiva a animalelor.
Rentabilitatea cresterii porcilor este determinata de hranirea rationala, o atentie
deosebita fiind acordata utilizarii cu maxim de eficienta a furajelor.
.

39
Porcii sunt alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de
hranire permanenta. Ingestia furajera este strans legata de rata de crestere,
conversia hranei, valoarea si calitatea carcasei, rezultatul fiind
profitabilitatea. Este important pentru nutritionisti estimarea cu acuratete a
cantitatii de furaj ingerat, astfel determinandu-se nivelul optim de substante
nutritive din retetele furajere.
O furajare economica si eficienta se face cu programe de furajare specializate (pe
sexe, faze de furajare, furajare pe potential genetic).
Cantitatea de furaj ingerata este afectata de mai multi factori:
tipul animalului:
particularitatile morfo-fiziologice ale aparatului digestiv;
potentialul genetic al animalului;
individualizarea, sexul, varsta;
starea fiziologica;
starea de sanatate.
caracteristicile furajului:
densitatea energetica din furaj;
dezechilibrul de substante nutritive din furaj;
calitatea organoleptica si gustul furajelor;
procesarea si forma furajului.
microclimatul:
temperatura si umiditatea relativa a mediului;
densitatea porcilor pe m
2
si conditiile de cazare;
designul si pozitionarea trocului;
sistemul de hranire;
sistemul de crestere si exploatare;
stresul.
.

40
Dintre factorii mai sus mentionati, cei mai importanti sunt cei care afecteaza
consumul zilnic de furaj: potentialul genetic, sexul, varsta, starea de sanatate,
calitatea organoleptica si sanitara a furajelor, temperatura si umiditatatea relativa
din mediu ambiant.
Pentru aducerea porcilor de la greutatea de 20-30 kg la 110 kg greutate in viu, este
consumata aproximativ 240 kg de hrana.
Nivelele de nutrienti din hrana animalelor au o importanta deosebita. Cerinte medii
ale nivelelor de nuntrienti pentru fiecare categorie de greutate sunt stabilite in
BAT - Cele mai bune tehnici disponibile", dupa cum se vede in tabelul de mai jos.
Perioada de asimilare de la 30 kg si greutatea finala este divizata in 2 sau 3 faze de
hranire. In aceste faze continutul de nutrienti din hrana variaza pentru a satisface
necesarul variabil de hranire a porcului. Sfarsitul primei faze de crestere se
plaseaza intre 45 si 60 kg greutate in viu, iar faza a doua este intre 80 si 110 kg.
Necesarul de calciu si fosfor din hrana porcilor la ingrasat si finisat este prezentat
in tabelul urmator, conform BAT - Cele mai bune tehnici disponibile".

Parametrii nutritionali
Porci
35 - 90 kg
Porci
90 - 110 kg
Proteina cruda (CP, %) 15 - 17 14 - 16
Grasimi crude 4-5 <5
Fibre crude 4,5-6 <4,5
Total lizina 0,75-0,90 0,65-0,75
Total metionina+cistina 0,45-0,58 0,42-0,50
Total trionina 0,42-0,63 0,50
Total triptofan 0,15 0,15
Calciu 0,75-0,90 0,75-0,90
Total fosfor 0,62-0,70 0,50-0,70
Energie digestibila (MJ/kg) >13 >13

Prepararea hranei se face in bucataria furajera, in urmatoarele etape:
.

41
prepararea unui amestec de porumb, orz, srot de soia, srot de
floarea soarelui la care se adauga 5 % premix;
macinarea amestecului in moara situata in cadrul bucatariei
furajere;
omogenizarea amestecului macinat timp de 10 - 15 minute intr-un
amestecator situat tot in cadrul bucatariei furajere;
transportarea mecanica a amestecului, prin conducte, in buncarul
de 8 tone care alimenteaza linia automata de hranire a animalelor.
Prima problema care trebuie rezolvata din punct de vedere nutritional este
asigurarea unei cantitati suficiente de hrana pentru ingrasarea suinelor. Aceasta
este una din cele mai importante probleme in alimentatia porcinelor.
Subfurajarea, pe perioade mai scurte sau mai lungi, are serioase implicatii
asupra rezultatelor tehnice si economice ale fermei.
Suprafurajarea porcinelor este de asemenea de nedorit, deoarece influenteaza
negativ valorificarea furajelor si starea de sanatate a animalelor. Este cunoscut
faptul ca porcii au tendinta de a consuma mai multa hrana decat le este necesar,
de a se suprahrani. Atunci cand animalele sunt suprafurajate, se constata pierderi
mari de furaje consumate si tulburari digestive.
Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea
fiziologica a animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe
de alta parte de calitatea, volumul si densitatea ratiei.
Porcii in perioada de ingrasare consuma 2,7 kg furaje pentru 1 kg spor. Ingrasarea
incepe la o varsta tanara si la o greutate corporala mica, adica la 20 - 30 kg, cand
animalul este inca in perioada de crestere. In realitate nu este vorba de
ingrasare in intelesul propriu-zis al cuvantului, ci de o crestere-ingrasare, cele 2
procese confundandu-se.
La actualele cerinte ale pietii pentru o carcasa cu cat mai putina grasime si cu o
.

42
pondere mare a masei musculare fata de grasime, intereseaza stimularea
cresterii musculaturii si limitarea depunerilor de grasime.
In structura sporului, dupa greutatea de 50 - 60 kg devin predominante depunerile
de grasime. Ca urmare, la aceasta greutate schimbandu-se cerintele fata de hrana,
trebuie schimbata structura ratiei.
Rezultatele ingrasarii sunt influentate, pe langa furaj, de o serie de factori cum ar fi
originea genetica (rasa, linie,etc.), sexul si conditiile de mediu.
In vederea ingrasarii porcilor pentru productia de carne destinata consumului in
stare proaspata se pot folosi diferite furaje. Alegerea unuia sau altuia dintre furaje
este impusa in primul rand de considerente economice.
In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele, in special porumbul si
orzul, care asigura energia, la care se adauga reziduuri industriale (srotul de
floarea soarelui) care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca aceste doua
categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizine este
obligatorie adaugarea acesteia prin furaje proteice de origine animala sau
leguminoase si sroturi de soia.

Adaparea porcilor
Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu hrana
consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este
influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere,
zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare,
compozitia ratiei, etc.
Apa are un rol important in desfasurarea proceselor fiziologice din organism,
creand mediul pentru digestie, absorbtie si transportul tuturor substantelor
nutritive in intregul corp si pentru eliminarea subproduselor de dezasimilatie si
digestie. In plus, ea joaca un rol important in reglarea temperaturii corpului.
.

43
Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului,
reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea
tuturor proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor.
In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in
conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l.
Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul
porcin in varsta de 5 - 8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat
la 100 kg greutate vie este, in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o
consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce
porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie,
scade.
Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate
categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare.
Valorile normale ale substantelor continute de apa potabila sunt:
Substanta din apa Unitatea de masura Continutul
Fier (Fe) (mg/l) <0,2
Nitriti (N02) (mg/I) <50
Amoniu (NH4) (mg/I) <0,5
Sulfat (S04) (mg/1) <100
Clor (CI) (mg/I) <250
Phosphat (P04) (mg/1) <0,5
Gradul de oxidare (Kmn04) (mg/l) <15
PH >6,5
Examen microbiologic
Numar de colonii la
20C
<1000
Escherichia coli in 100 ml 0

Daca apa contine un nivel ridicat de minerale, poate deveni periculoasa, de
aceea apa trebuie analizata pentru continutul de saruri minerale. Apa cu o duritate
.

44
de peste 5000 ppm poate de asemenea creea probleme animalelor. Cand apar
probleme care nu pot fi diagnosticate, sursa de apa ar trebui suspectata. Daca
nivelul de saruri din apa este prea mare atunci se va reduce continutul de saruri din
retetele furajere.
Calitatea apei este identica cu cea a apei pentru consumul uman.
Consumul zilnic de apa in perioada in care ferma este populata este de aproximativ
23,24 m
3
.
In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte din OLZn cu
D = 1/2 toli. Boxele sunt dotate cu suzete de adapare situate pe peretii laterali.
Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este
amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar -
veterinare curative sau preventive.
Apa potabila va fi distribuita animalelor printr-o pipa de sugere. Pipa
aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru aceasta
deschizandu-se o valva. Apa nu curge intr-o cupa sau in srot. Capacitatea unei
asemenea pipe este intre 0,5 - 1,5 l/min.

Activitatea de procesare in cadrul fermei
Se realizeaza in spatiul special amenajat in cadrul bucatariei furajere, utilizandu-se
moara cu ciocanele, componenta a echipamentelor bucatariei furajere.
Pentru realizarea sporului mediu zilnic propus, ratia furajera trebuie echilibrata din
punct de vedere al unitatilor nutritive, proteinei digestibile si substantei uscate.
Consumul de furaje la nivelul unui an este redat in tabelul urmator:
Consum furaje-fizic kg Ratie/zi Total kg
Porumb 2,406 1832965
Orz 1,498 1141222
Srot soia 0,275 209503
Srot floarea soarelui 0,283 215598
.

45
Premixuri 0,14 106656
Sere 0,007 5333
Carbonat de calciu 0,017 12951
Zoofort 0,024 18284
Fosfat dicalcic 0,015 11427

Pentru capacitatea propusa prin proiect, intr-un an, se consuma aproximativ
1833 tone porumb si 1141 tone orz.
Porumbul si orzul se macina in cadrul bucatariei furajere si apoi se amesteca cu
celelalte componente ale ratiei furajere.
Din cele aproximativ 3000 tone cereale (porumb si orz) care se proceseaza si
consuma in cadrul fermei de porci in decursul unui an, S.C DOMINATOR LAND
S.R.L asigura din productie proprie intre 2000-2200 tone, asa cum rezulta din
planul de cultura al societatii, adica aproximativ 80 % din necesar. De mentionat
ca terenul agricol este amplasat in zona irigabila, societatea detine 2 instalatii de
irigat si este posibila cultivarea de porumb cultura dubla, caz in care intreaga
cantitate de cereale pentru furaje se va produce si procesa in ferma proprie.
Productiile medii la hectar in sistem irigat pot atinge nivelul de 5-6 tone la orz si 8-
10 tone la porumb.

2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul
procesului tehnologic propus

In conditii extreme, in care, ca urmare a unui accident tehnic, ale carui consecinte
vor fi potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu - apa si sol -, se
vor lua masurile necesare de indepartare a surselor de poluare.
Astfel, in cazul in care vor aparea avarii sau fisuri, in cadrul bazinului de dejectii
.

46
folosit pentru depozitarea dejectiilor animaliere, acesta va fi reparat imediat dupa
golirea acestuia. In mod curent, golirea va fi facuta periodic, iar orice urma de
afectare va putea fi observata, cu usurinta, in aceasta perioada.
Dupa inchiderea finala a activitatii fermei de ingrasare a suinelor, refacerea
amplasamentului fermei va consta in demolarea si dezafectarea instalatiilor si
redarea suprafetei ocupate de ferma, circuitului agricol.
Activitatea de inchidere a activitatii fermei trebuie sa urmeze urmatoarele etape:
sa protejeze sanatatea si siguranta publica;
sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si
sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila
pentru o alta utilizare.
Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor, trebuie sa
indeplineasca trei conditii:
stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte
pericol neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul
inconjurator;
stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte
un pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, sanatatea
publica sau mediul inconjurator;
amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta
corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona
inconjuratoare.

.

47

2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa

Programul de crestere/ingrasare a suinelor a fost alcatuit pe baza datelor din
tema de proiectare si a informatiilor privind tehnologiile similare.

Sunt estimate urmatoarele performante tehnologice:

Tabel nr. 2.3.-1.
Nr.
crt.
Specificatii U/M Capete
Interval de
ingrasare
1. Suine ingrasate bucati 2850 14 saptamani

3 DESEURI

3.1.Deseuri rezultate din activitatea fermei

In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de
deseuri:
Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre
societati de salubritate, specializate; acestea sunt depozitate in container tip
Europubela amplasat pe parcela in zona filtrului sanitar si sunt ridicate
periodic de catre o societate de salubritate, specializata, cu care
beneficiarul investitiei va incheia in prealabil un contract. Conform
Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind evidenta
gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20
.

48
(produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03 01;
Deseuri de hartie, plastic, metalice, vor fi valorificate prin societati de
profil;
Deseurile veterinare vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de catre
serviciul veterinar si predate unei companii specializate in incinerarea
materialelor care prezinta un risc potential de a se constitui in focare de
imbolnavire a animalelor sau a oamenilor;
Reziduuri veterinare vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de
serviciul veterinar, reziduuri care vor fi incinerate; beneficiarul va incheia
un contract cu serviciul de specialitate care va colecta si incinera
deseurile.
Reziduurile rezultate din nutreturi, neutilizate sau aflate sub standard, vor
fi amestecate cu mixtura de dejectii si vor fi aplicate pe camp.
Cadavrele vor fi preluate din ferma de o societate specializata, fie vor fi
transportate la un incinerator autorizat de pe raza judetului. Acestea vor fi
depozitate pe perioda sederii in ferma intr-o camera prevazuta cu o lada
frigorifica.
Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata
de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.

Managementul deseurilor, in cadrul fermei, este redat, pe scurt, in tabelul
urmator:

.

49

Tabelul nr. 3.-1.
Managementul deseurilor
cantitatea prevazuta a fi
generata -
D
e
n
u
m
i
r
e
a

d
e
s
e
u
l
u
i

C
a
n
t
i
t
a
t
e
a

p
r
e
v
a
z
u
t
a

a

f
i

g
e
n
e
r
a
t
a

S
t
a
r
e
a

f
i
z
i
c
a

(
S
o
l
i
d

-
S
,
L
i
c
h
i
d

L
,

S
e
m
i
s
o
l
i
d
-
S
S
)

C
o
d
u
l

d
e
s
e
u
l
u
i

C
o
d
u
l

p
r
i
v
i
n
d

p
r
i
n
c
i
p
a
l
a

p
r
o
p
r
i
e
t
a
t
e

p
e
r
i
c
u
l
o
a
s
a

C
o
d
u
l

c
l
a
s
i
f
i
c
a
r
i
i

s
t
a
t
i
s
t
i
c
e

V
a
l
o
r
i
f
i
c
a
t
a

E
l
i
m
i
n
a
t
a

R
a
m
a
s
a

i
n

s
t
o
c

1 2 3 4 5 6 7 8 9
Deseuri
menajere
0,5
t/an
S 20.03.01 0,5 t/an

Ambalaje
diverse
28,5
t/an
S
15.01.01
15.01.02

28,5
t/an

Deseuri
medicamen
toase
*)

15,36
kg/an
S 18.02.03
15,36
kg/an

Deseuri
veterinare
2,19
t/an
S 02.01.02
2,19
t/an

Deseuri din
nutreturi
15,36
t/an
S 02.01.03
15,36
t/an

Obs. Cantitatile de deseuri calculate, se refera la 365 de zile.
*)
Acest tip de deseu este preluat de furnizor si expediat pentru distrugere unor societati
abilitate pentru acest tip de prelucrare

Desi considerat deseu, materialul organic rezultat din dejectiile suinelor este, in
realitate, o materie prima secundara - rezultata din tehnologia de crestere a
suinelor -, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Materialele organice provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la
porci, etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile
agricole, deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru culturi si in
acelasi timp o protectie a solului impotriva degradarii.
Este importanta valoarea ridicata de fertilizare a gunoiului de grajd si a
dejectiilor pe unitatea de volum. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, atunci
pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul
ingrasamintelor minerale, care sunt mai putin accesibile din cauza preturilor
.

50
ridicate. Acest ingrasamant organic este ieftin si la indemana fiecarui producator
agricol si, in plus, poate fi completat cu ingrasaminte chimice pentru a realiza
necesarul optim de nutrienti pentru culturile agricole.

3.2.Stationarea si realizarea amestecului de
dejectii necesar imprastierii pe terenul
agricol

Bazinul de dejectie, amplasat sub hala de ingrasare a porcilor are dimensiunile
interioare 14,95 m, respectiv 47,80 m si o adancime de 2,45 m, inscriindu-se intr-
un volum de 1750 m
3
. Grosimea betonului din care este facut acest bazin este de
25 cm la diafragme si 30 cm la radier.
Acesta este construit pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitandu-
se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii, in
cazul in care exista fisuri in fundatia halei. Exteriorul bazinului de dejectii este
imbracat cu o geomembrana, care asigura protectia mediului subteran, precum si
a patrunderii apei, din mediul exterior in bazin.
Acest bazin este vidanjabil prin intermediul a trei base de vizitare-vidanjare.
Colectarea, transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se va
face de doua ori pe an.
Perioadele optime de imprastiere a acestor dejectii sunt: toamna, dupa recoltare,
si primavara, inainte de insamantare.
Aceste dejectii sunt imprastiate pe terenurile agricole ca ingrasamant natural,
neexistand efecte negative asupra componentei de mediu apa (freatica sau de
suprafata).

.

51

Stocarea dejectiilor
Conform Codului bunelor practici agricole se recomanda o perioada de
stocare de 5 luni (23 - 24 saptamani) atunci cand se evalueaza un risc de poluare
in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor, ca urmare a cresterii debitelor de
suprafata sau a infiltratiilor datorita unui drenaj intern rapid. In aceste
circumstante, datorita perioadei mai lungi de stocare, solului i se da posibilitatea
de a se usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din
ingrasamintele organice. Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este
benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj, terenurilor in panta, zonelor umede
cu precipitatii mai abundente, precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de
apa.
In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27 - 28
saptamani). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii mai abundente.
De asemenea, pot fi incluse in aceasta categorie zonele cu folosinta agricola din
bazinele lacurilor, cu straturi subtiri de soluri aluviale, slab drenate, precum si a
altor areale unde riscul poluarii apelor de la imprastierea dejectiilor este major.

Bazinul de dejectii proiectat este vidanjabil, golirea facandu-se cel mult de doua
ori pe an, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor agricole.
Acestea indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible Tehnology (BAT), precum
si cele cuprinse in: Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si
in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura,
Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005
si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.
197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring
.

52
integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de
poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice
rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu
nitrati.
Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate
de la fermele de suine pe terenurile agricole, constituind o noua abordare privind
epurarea si utilizarea acestora.
Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna,
cand terenul agricol nu va fi cultivat.
Capacitatea de fertilizare: se poate aproxima ca pentru un porc la o greutate de
70 kg se incadreaza in urmatoarele valori mg/zi: 500000 substanta uscata, 300000
substanta organica, azot total 25000, calciu 20000, potasiu 16000, fosfor 12000,
sulf 5500, magneziu 3000, fier 1000, zinc 200, bor 160, cupru 60.
Majoritatea emisiilor din activitatile de la fermele de porci pot fi atribuite la
cantitatea, structura si compozitia balegarului. Din punct de vedere al protectiei
mediului, balegarul este cel mai important deseu, care este administrat in ferma.
Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii, sunt produse
care variaza functie de categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si
de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie, cu metabolismul
lor tipic. Cu cat sunt mai ridicate stadiile de sacrificare, cu atat sunt mai ridicate
nivelele de mixtura de dejectii.
Aceste valori sunt prezentate in urmatorul tabel:
Categorie suine
Productie
(kg/cap/zi)
Productie in
m
3
/ cap
balegar urina
Slam
balegar
per luna per an
porci la finisat
1)
2 1 - 1,2 3 - 7,2 0,09 - 0,13 1,1 - 1,5
porci la finisat
160kg
fara
date
fara date 10 - 13 fara date
fara
date
.

53
1) greutate de finisat 85 - 100 kg

Necesarul de teren agricol. Tinand cont de faptul ca volumul anual de balegar de
porc, urina si mixtura de dejectii, este variabil functie de categoria de productie,
continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite
stadii de productie, cu metabolismul lor tipic, trebuie sa se execute calcule
specifice privind necesarul de teren agricol destinat fertilizarii cu ingrasamant
natural, in asa fel incat solul sa nu suporte agresiuni chimice.
Bazinul de dejectii este vidanjabil, iar golirea acestuia in vederea utilizarii la
fertilizarea terenurilor agricole se va face de doua ori pe an. Acestea indeplinesc
conditiile impuse in Best Avalaible Tehnology (BAT), precum si Ordinul
Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea
Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se
utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, Ordinul comun al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind
aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de
supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti
din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din
zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati.
Aceste reglementari stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a
dejectiilor rezultate de la fermele de suine, pe terenurile agricole, constituind o
noua abordare privind epurarea si utilizarea acestora.
Conform BAT - Best Avalaible Tehnology -, unui hectar de teren agricol ii sunt
necesare, pentru ingrasare, dejectiile produse de 36 de porci intr-o perioada de un
an.
.

54
Dejectiile rezultate de la o ferma care contine 2850de capete suine sunt suficiente
pentru a fi impartite pe 84 ha de teren.
Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui
scop, se vor preleva probe si executa determinari ale compozitiei chimice a
solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii
Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru
aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor,
cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, Ordinului comun al
Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si al Ministrului
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea
organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere,
control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse
agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in
zone vulnerabile si potencial vulnerabile la poluarea cu nitrati.
Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin
reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele
vulnerabile - la imprastierea balegarului -, imprastierea pe teren este
restrictionata la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.
Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi
inrgasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a
adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.

Conform datelor reale obtinute teoretic pentru ferma care va functiona -, un
porc prin tehnologia prezentata - elimina o cantitate anuala de maximum 1,5 m
3

de amestec: balegar+urina.
La o hala cu 950 capete suine, timp de un an, se colecteaza in bazinul de stocare
amplasat sub hala, care are un volum de stocare de 1750 m
3
circa 1500 m
3
de
.

55
material biologic. Acest material este bun pentru imprastierea pe terenul agricol el
fiind bioprelucrat de catre microorganismele specifice.
Daca se tine cont de sublinierea existenta - in Ordinul Ministrului Mediului si
Gospodaririi Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
nr.1182/22.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru
protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si anume ca
ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara
asternut de paie, evolueaza rapid (de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are
loc in trei pana la cinci saptamani, dejectiile care sunt colectate pe ultimul interval
de timp, inainte ca materialul sa fie imprastiat se afla in amestec omogen cu restul
materialului si nu reprezinta decat cel mult 4% din totalul acestora. Imprastierea
materialului pe camp se va executa cel mai devreme la 4 saptamani de la ultima
depopulare a adapostului. Amestecul biologic ingrasamantul natural -, astfel
pregatit este optim pentru a fi introdus in sol, el neafectand sub nici un aspect -
, solul sau culturile agricole care se vor cultiva pe aceste sole.

3.3.Compararea cu prevederile BAT/BREF
pentru cresterea intensiva a pasarilor si
porcilor referitoare la stocarea temporara
a dejectiilor in vederea mineralizarii

Luand in considerare specificatiile din Prevenirea si Controlul Integrat al
Poluarii (IPPC). Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici
disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor, editia din iulie 2003, in
rezumatul lucrarii, la subcapitolul privitor la Tehnicile aplicate si BAT asupra
.

56
cresterii intensive de animale - Cresterea pasarilor si porcilor si anume la
paragraful care trateaza Sistemele de adapostire pentru porci; scroafele de
imperechere/gestante se specifica urmatoarele:

In determinarea BAT asupra sistemelor de adapostire, tehnicile sunt
comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea
scroafelor de imperechere si gestante, acesta fiind o groapa adanca
aflata sub o podea complet perforata cu grilaj de beton. Namolul este
indepartat in intervaluri frecvente sau nefrecvente.

La paragraful care trateaza: Sistemele de adapostire pentru porci;
ingrasare/sacrificare se specifica:
Porcii de ingrasare/sacrificare sunt mereu adapostiti in grup, iar cele
mai multe sisteme pentru adapostirea in grup a scroafelor se aplica si
aici. In evaluarea BAT a sistemelor de adapostire, tehnicile sunt
comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea
porcilor de ingrasare/sacrificare, care este podeaua complet
perforata cu bazin adanc pentru dejectii amplasat la baza si ventilatie
mecanica.

Si ca sistemele de adapostire actualmente utilizate pentru scroafele cu purcei sunt:
boxa cu podea complet perforata cu bazin de colectare adanc, pe sub
podea (fiind referinta).

In subcapitolul: Depozitarea dejectiilor de la porci si pasari se mai specifica:
BAT inseamna instalatiile de stocare pentru dejectiile de porci si
pasari cu capacitate suficienta pana cand se poate realiza urmatorul
.

57
tratament sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de
climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren nu este posibila.
Pentru dejectiile de porci, de exemplu, capacitatea poate diferi de la
dejectiile produse intr-o ferma intr-o perioada de 4 5 luni, in climat
mediteranean, intr-o perioada de 7 8 luni in conditii atlantice sau
continentale, intr-o perioada de 9 -12 luni in ariile boreale.

Fapt intarit si de afirmatiile din capitolul 5 Cele mai bune tehnici disponibile,
subcapitolul: 5.2.5 Depozitarea dejectiilor.
BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate
suficienta pana cand se va face alta tratare sau aplicatie pe teren.
Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care
aplicatia pe teren este realizata. Capacitatea solicitata depinde de
climat si de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila.
De exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse in ferma
de la 4 5 luni in climat mediteranean, 7 -8 luni in conditii atlantice
sau continentale, pana la 9 12 luni in arii boreale. Un bazin de
stocare a namolului este la fel de viabil si ca un rezervor de namol, cu
conditia sa aiba baza si pereti impermeabili.

In capitolul 5 Cele mai bune tehnici disponibile, la subcapitolul 5.2.2.1
Sistemele de adapost pentru scroafele de imperechere/gestante se precizeaza:
In urmatoarea sectiune asupra BAT, tehnicile sunt comparate fata de un sistem
specific de referinta. Sistemul de referinta (descris in sectiunea 4.6.1) utilizat
pentru adapostirea scroafelor de imperechere si gestante este o groapa adanca
sub o podea complet perforate cu grilaje de beton. Namolul este indepartat la o
intervale mai mici sau mai mari. Ventilatia artificiala indeparteaza componentele
.

58
de gaz emise de dejectiile depozitate de namol. Sistemul este aplicat uzual in
Europa.

BAT asupra depozitarii namolului de porc intr-un rezervor de beton sau otel
cuprinde toate cele ce urmeaza:
Un rezervor stabil care poate sa reziste adecvat la influentele
mecanice, termice si chimice;
Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva
coroziunii;
Depozitul este golit periodic pentru inspectia si mentenanta, de
preferat in fiecare an;
Namolul este omogenizat doar inainte de golirea rezervorului de
exemplu pentru aplicarea pe teren.

La subcapitolul: Tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor sau
pasarilor se mentioneaza ca tehnicile aplicate pentru tratarea pe amplasamentul
fermei a dejectiilor porcilor si pasarilor, sunt:
tratarea biologica a namolului de la porci;
aplicarea aditivilor in dejectii.
La subcapitolul: 2.6.6 Aditivi pentru gunoiul de porc si in subcapitolul 4.9.10
Aditivi pentru dejeciile de porci se aminteste de utilizarea aditivilor.
Descriere: Dintre toi aditivii descrii n Seciunea 2.6.6, numai cei pentru
schimbarea proprietilor fizice ale dejeciilor pentru a-i face mai uor de
manipulat, cum ar fi agenii biologici, sunt folosii n mod curent la nivelul fermei,
i n cele mai multe cazuri au un efect pozitiv. Aceti aditivi nu sunt nocivi, i nu s-
au semnalat efecte cross-media semnificative.

.

59
Acest fapt contribuie si la diminuarea emisiilor odorizante din timpul stocarii sau
imprastierii pe sol. Gunoiul poate degaja si alte neplaceri legate de mirosuri.
Acestea pot fi in unele situatii reduse prin tratament anaerobic sau prin aditivi.

Inainte de imprastierea pe teren dejectiile asa cum sunt denumite in subcapitolul:
2.5.2 Gunoiul de porc, Slamul de gunoi poate fi stocat sub pardoseala complet
sau partial slitata (gratar) in cladirile de depozitare. Perioda de stocare poate fi
chiar scurta sau se poate extinde pe perioade mai lungi.

Pentru imbunatatirea calitatii dejectiilor inainte de a fi utilizate ca ingrasamant pe
terenurile agricole si pentru a impiedica formarea de compusi volatili, care pot
creea disconfort sunt aplicate cateva tehnici de administrare a unor aditivi, functie
de necesitatile care se impun.

In timpul colectarii apelor uzate - in bazinul destinat acestora -, se folosesc aditivi
care schimba proprietatile fizice, chimice si microbiologice ale apelor uzate
destinate imprastierii pe terenuri agricole. Sunt utilizati aditivii destinati cresterii
valorii de fertilizare, care inhiba procesul metabolic al microorganismelor care au
drept finalitate emisii de NH
3
, mentinand nivelul concentratiei de azot total, in
balegar favorizand, totodata, cresterea sintezei de celule microbiene si, implicit,
de crestere a masei proteice in amestecul de ape uzate. Se utilizeaza aditivi de
inhibare a microorganismelor patogene, inhibitori ureatici, regulatori de pH,
agenti de oxidare, floculanti, agenti pentru fluidizare si impotriva formarii
crustelor de suprafata.
Mai jos sunt descrise cateva dintre tehnicile de utilizare ale aditivilor destinati
bioprelucrarii balegarului de porc.

.

60

Aditivi pentru emisiile de diversi compusi gazosi
Una din cele mai interesate si controversate chestiuni este descresterea emisiilor
gazoase prin aplicare de aditivi (in special reducerea emisiilor de NH
3
si H
2
S ).
S-a constatat, pe baze stiintifice, ca pana la 90 % din azotul produs de porci se
prezinta sub forma de uree. Cand microorganismele prezente in fecale intra in
contact cu ureea, are loc urmatoarea reactie chimica:

CO(NH
2
)
2
+ 3 H
2
O 2 NH
4
+
+ HCO
3
-
+ OH
-

Aceasta reactie este mult influentata prin temperatura si pH, de exemplu, sub 10
0
C sau la un pH sub 6,5, sunt provocate stopuri ale reactiei.

Aditivi pentru reducerea mirosurilor neplacute
Mirosurile rezulta din mixtura diferitelor componente in conditii anaerobe, fiind
identificate peste 200 de substante responsabile pentru odorizarea neplacuta a
aerului, precum:
acizi grasi volatili;
alcooli (indol, p-cresol, etc.);
H
2
S si derivati;
amoniac;
alti compusi ai azotului (amine si mercaptani).
Exista o larga variatie in proportie si in concentratii pentru fiecare substanta
depinzand de tipul fermei, nutritia si organizarea nutritionala, de conditiile
climaterice, etc.
Aceasta poate explica de ce in multe imprejurari eficienta acestor compusi
impotriva mirosurilor nu poate fi dovedita, totdeauna, in conditii de ferma.

.

61

Aditivi care vizeaza schimbarea proprietatilor fizice ale balegarului
Obiectivul unor astfel de aditivi este acela de a face ca balegarul sa fie mai usor
de manipulat. Acesti aditivi sunt probabil cel mai mult folositi si eficienta acestora
este bine cunoscuta. Folosirea lor aduce o crestere a curgerii libere a balegarului,
eliminarea principalelor cruste de suprafata, o reducere a solidelor in suspensie si
reducerea stratificarii balegarului. Aplicarea aditivilor poate folosi la curatirea
mai usoara a gropilor de depozitare si ca atare, la scurtarea timpului de curatire
si permite, economisirea de apa si de energie. In plus, un astfel de balegar este
mult mai omogen si inlesneste folosirea acestuia in agricultura (o mai buna
dozare).

Aditivi pentru cresterea valorii de fertilizare
Exista aditivi pentru reducerea emisiilor de NH
3
, dar mentinand nivelul
concentratiei de azot total, in balegar (in primul rand prin favorizarea cresterii
sintezei de celule microbiene).

Aditivi pentru inhibarea/blocarea microorganismelor patogene
In balegar exista un complex de microorganisme. Parte dintre acestea contribuie
la emisiile de gaze si mirosuri. Potential, este posibil sa fie identificate
microorganisme patogene, din categoria Coliforme fecali si Salmonella, precum si
alti agenti patogeni specifici suinelor, virusi, muste, nematode, etc.
In mod obisnuit, depozitarea balegarului pe o perioada de timp mai lunga conduce
la o scadere a germenilor patogeni. Pentru dezvoltarea agentilor patogeni este
necesara mentinerea unei anumite temperaturi si a unui pH optim o perioada
suficient de lunga. In timp real, pH-ul descreste in prima luna de stocare - de la
7,5 la 6,5. Aceasta descrestere se datoreaza sintezei microbiene a acizilor grasi
.

62
volatili care au un efect negativ asupra supravietuirii agentilor patogeni. Unii
dintre aditivii pentru balegar au fost destinati, cu precadere, combaterii oualelor
de insecte si a mustelor.

Alte tipuri de aditivi pentru balegarul rezultat de la suine:

Agenti de mascare si neutralizare
Acestia sunt constituiti dintr-o mixtura de compusi aromati (heliotropin, vanilie,
etc.), care mascheaza mirosul de balegar. Agentul este, cu usurinta, metabolizat de
catre microorganismele aflate in balegar. Eficienta este, totusi, discutabila.

Absorbanti
Acestia sunt reprezentati, de un mare numar de substante, care au demonstrat ca
absorb cu usurinta amoniacul. S-a constatat ca unele tipuri de zeoliti, numiti
clinoptilotite, au cel mai bun efect, atunci cand sunt adaugati, fie in balegar, fie in
amestecurile emitente de amoniac. Acestia au, de asemenea, capacitatea de a
imbunatati structura solului si au calitatea de a nu fi toxice sau vatamatoare.

Inhibitori ureatici
Aceste componente stopeaza reactia descrisa anterior si previne transformarea
ureei in amoniac. Se cunosc trei tipuri de inhibitori ureatici :
1. fosforamidele aplicate direct in sol. Au un bun efect. Se preteaza mai bine
la soluri acide, dar pot afecta microorganismele din sol;
2. extractele de yucca (Y schildiger). In aceasta privinta, s-au facut teste
pentru a ajunge la un nivel optim de actiune, dar informatiile obtinute sunt
controversate, in unele cazuri avand bune rezultate, iar in altele neavand
nici un efect;
.

63
3. paiele: sunt considerate a fi un absorbant, in multe privinte. Utilizarea
lor, pe langa efectul de absorbtie, determina si cresterea proportiei C:N.
Rezultatele nu sunt concludente, dat fiind faptul ca in anumite conditii s-au
inregistrat emisii de amoniac.

Regulatori de pH
Acestia sunt de doua tipuri principale:
1. regulatori acizi: in mod obisnuit, acizi anorganici (fosforici,
hidroclorici, sulfurici). In general au efecte bune, dar costurile
implicate sunt foarte mari, iar substantele utilizate sunt ele insele
periculoase. Folosirea acestora nu este recomandabila pentru folosire
la nivel de ferma;
2. sarurile de Ca si Mg: aceste saruri interactioneaza cu carbonatul
din balegar, descreste pH-ul. Ele pot mari valoarea de fertilizare, dar
pot, de asemenea, mari si salinitatea solului (cloruri). Sunt folosite
uneori singure, dar in principal, in combinatie cu alti aditivi.

Floculantii
Sunt compusi minerali (cloruri ferice sau feroase si altele) sau polimeri organici.
Fosforul este mult redus, dar folosirea lor genereaza risipa si sunt dificil de
administrat.

Dezinfectanti si biocizi
Sunt constituiti din compusii chimici care inhibeaza activitatea microorganismelor
implicate in generarea odorantilor. Acestia sunt scumpi, necesita dozarea, dar, in
majoritatea lor, sunt eficienti.

.

64

Agentii biologici
Acestia pot fi :
1. enzimele, trebuie sa elimine corpurile straine naturale, nedorite in
procesul de fermentare urmarit. Folosirea lor este utilizata, pentru a
reduce materiile organice care produc CH
4
;
2. microorganisme specifice (corpuri straine). Sistemul consta in
adaugarea de substraturi de carbonat, care determina cresterea ratei
C:N. Efectul consta in folosirea amoniacului ca nutrient si a
carbonului organic/anorganic, pentru a dezvolta un eficient proces de
sinteza care schimba amoniacul, in alta forma chimica a azotului.
Aceste materiale nu sunt periculoase si nu au nici efecte transmisibile.

3.4.Modul de indeplinire a cerintelor
BAT/BREF cu privire la masurile de
reducere a emisiilor de amoniac

Tinand cont si de cele precizate si in capitolul 1.2., Subcapitolul: Imprastierea pe
teren a dejectiilor de la porci si pasari precizeaza:
BAT ia in considerare caracteristicile terenului respective atunci cand se aplica
dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile
climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv
rotatia culturii de cereale BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in
special a urmatoarelor aspecte:
dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:
saturat de apa;
.

65
inundat;
inghetat;
acoperit cu zapada;
dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta;
nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va
lasa o fasie netratata de teren).

Fiecare tehnica isi are limitarile sale si nu este aplicabila in toate circumstantele
si/sau toate tipurile de teren. Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea
mai ridicata, insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de
integrare imediat dupa aceea, pot atinge acelasi grad de reducere.

Concluziile BAT sunt aratate in tabel

Terenul
utilizat
BAT
Reducerea
emisiilor
Tipul de
dejectii
Aplicabiltiate
teren arabil
Imprastierea
in banda si
integrarea
intr-un interval
de 4 ore
80 % namol
Integrarea este
aplicata pentru
teren care poate
fi cultivat usor,
in alte situatii
BAT este
imprastierea in
banda fara
integrare

.

66

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL
TRANSFRONTIER, ASUPRA
COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI
DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Ape

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica principala in zona localitatii Visani este reprezentata de raul
Buzau la sud si Ramnicu Sarat la nord. Raul Buzau prezinta un curs puternic
meandrat cu numeroase schimbari de curs. In zona localitatii Visani, raul prezinta
un curs de la sud la nord. Aproape de confluenta cu valea Buzaului, vaile gazduiesc
fiecare cate un lac intins si anume: Jirlaul, Amara, Lacul Sarat - Caineni si Balta
Alba. Lacurile mentionate sunt de fapt limane fluviatile barate prin aluviunile
Buzaului.
Prezenta depozitelor poros-permeabile de natura pietrisurilor si nisipurilor de la
nivelul cuaternarului creeaza conditiile favorabile acumularii apelor subterane.
Stratele freatice au o extindere continua in zona studiata, iar nivelul hidrostatic se
situeaza la adancimi de 5,00 8,00 m.
Nivelul hidrostatic a fost intalnit in forajele geotehnice, la adancimi de 5,20 5,55
m.
In perioadele cu precipitatii abundente acest nivel se poate ridica sau poate
sa coboare in perioadele secetoase.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului
raului Buzau:
.

67
lungimea cursului de apa: 302 km;
altitudinea:
amonte: 1250 m;
aval: 8 m;
panta medie: 4 ;
coeficientul de sinuozitate: 2,27;
suprafata bazinului hidrografic: 5264 km
2
;
suprafata fondului forestier : 201626 ha;
suprafata lacuri de acumulare naturale: 2968 ha;
suprafata lacuri de acumulare permanente: 1494 ha;
volumul de apa al lacurilor de acumulare permanenre: 317,50 mil m
3
.

La o distanta de circa 1 km fata de amplasament, conform Procesul Verbal de
verificare a amplasamentului intocmit de ARPM Galati, se afla Lacul Sarat
Caineni.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului
Lacului Sarat Caineni:
suprafata:96 ha;
volumul:0,480 mil m
3
;
tipul lacului dupa geneza cuvetei: liman fluviatil.

Conform documentatiilor existente in arhiva Agentiei Nationale pentru Resurse
Minerale, alimentarea lacului Caineni se realizeaza in principal din apele freatice
si secundar din apele de siroire.
Amplasamentul este situat pe directia principala de alimentare a lacului in amonte
de acesta.
.

68

4.1.2.Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa, in scop potabil pentru animale si socio-menajer, se face din
subteran, prin foraj propriu. In partea sud estica a incintei se amplaseaza
gospodaria de apa potabila, care va deservi toate activitatile desfasurate in ferma.
Apa potabila pentru personalul care exploateaza ferma de ingrasare suine va fi in
sistemul de apa ambalata in recipienti de PET/polietilena returnabili.
Apa potabila va fi extrasa din subteran printr-un foraj executat la 50 - 75 m
adancime, adancime la care apa extrasa sa poata sa se incadreze, din punct de
vedere al calitatii in prevederile din Legea nr. 458/28.06.2002 privind calitatea
apei potabile, modificata prin Legea nr. 311/28.06.2004. Apa potabila extrasa din
subteran nu va suferi prelucrari de potabilizare ulterioare.
Cantitatea totala de apa folosita in ferma este destinata pentru:
adaparea animalelor;
spalare si dezinfectare;
consumul menajer scop igienico-sanitar.
Consumul de apa pentru suinele aflate la ingrasat este direct proportional cu
cantitatea de furaje consumate si cu cresterea temperaturii ambientale.
Consumul zilnic de apa in perioada in care ferma este populata este de aproximativ
23,24 m
3
.
Conform Legii nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin
Legea nr. 311/28.06.2004, calitatea apei trebuie sa fie identica cu acea utilizata in
consumul uman, adica sa aiba certificat de potabilitate.
Adaparea se va realiza cu ajutorul suzetelor care au un design special pentru a se
reduce pierderile de apa si suplimentarea volumului de dejectii cu apa.
Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, se va executa cu tevi
.

69
din otel zincat sau cupru si fitinguri din fonta maleabila zincata pentru imbinarea
conductelor. Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si
bride. Se vor monta:
baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare si
spalatoare;
robinete port furtun;
robinete de retinere cu ventil si mufe.
In principal, incalzirea apei menajere se va produce in instalatia termica solara.
In perioadele in care aceasta nu asigura volumul necesar de apa menajera,
prepararea apei calde menajere se va face cu ajutorul unui boiler cu agent termic
preparat in centrala termica.
Apa potabila va fi distribuita animalelor prin suzete cu o capacitate de 0,5 1,5
l/min.

Se va amenaja o gospodarie de apa compusa din put - foraj executat la 50 -
75 m adancime -, statie de pompare si rezervor de inmagazinare care va
asigura si debitul necesar stingerii unui eventual incendiu. De la gospodaria
de apa se va dezvolta o retea de distruibutie locala pentru alimentarea cu
apa care va deservi halele de ingrasare suine, bucataria furajera si filtrul
sanitar.

Gospodaria de apa este compusa din:
Grup de pompare pentru apa potabila (Q=10 l/s; H=45 mH
2
O)
compus din doua pompe centrifuge verticale (una activa si una de
rezerva), de inalta presiune, normal aspirante, din otel inox, cu
rotoarele, difuzoarele si toate in contact cu fluidul vehiculat din otel
inoxidabil, etansare mecanica bidirectionala si motor trifazat.
.

70
Fiecare pompa este prevazuta cu robinet sferic cu motor pe
aspiratie si pe refulare si clapeta de retinere pe refulare, rezervor
sub presiune cu membrane, armatura de traversare conform DIN
4807, doua manometre si traductor de presiune (4 - 20 mA).
Rezervor tampon cu capacitatea de 20-30 m
3
cu toate racordurile
necesare, inclusiv armaturi complete de nivel, plutitor cu
contacte electrice ca traductor de semnal lipsa apa si robinet
de golire.
Doua rezervoare de hidrofor sub presiune, avand volumul de 1000
litri fiecare, cu membrane din cauciuc butil, lipsit de nocivitate in
sensul legislatiei alimentare.
Conducta din polietilena, sa va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adancimea
de 1,0 m, fiind mai mare decat adancimea de inghet specifica zonei.

Pe conducta de apa potabila din incinta, in zona halelor de ingrasare suine se
va amplasa un hidrant de incendiu. Se instituie zona de protectie sanitara cu
regim sever conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930 din 11 august 2005
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica, astfel:
10 m raza din centrul forajului pentru ape subterane - cazul putului
forat;
20 m de la zidurile exterioare rezervorului;
10 m de la zidurile exterioare ale statiilor de pompare.
Terenurile agricole cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de
restrictie vor fi exploatate in conditiile cuprinse in Hotararea Guvernului
Romaniei nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.
.

71

Alimentarea cu apa calda
In vederea protejarii mediului si a conservarii resurselor energetice prin
proiect se propune realizarea unei instalatii termice solare ce va asigura atat
necesarul de apa calda menajera, cat si incalzirea filtrului sanitar si a
bucatariei furajere. Aceasta instalatie va permite asigurarea necesarului de
energie termica in proportie de aproximativ 90 % in perioada martie -
octombrie si aproximativ 70 % in perioada noiembrie - februarie, diferenta de
energie termica fiind asigurata cu ajutorul unui boiler electric.

Bilantul consumului de apa exprimat in m
3
/zi si m
3
/an - este redat in tabelul de
mai jos:

Tabelul nr. 4.1.2.-1.
Apa prelevata din sursa, m
3

A
p
a

r
e
c
i
r
c
u
l
a
t
a

/

R
e
u
t
i
l
i
z
a
t
a
,
m
3

Consum industrial
P
e
n
t
r
u

c
o
m
p
e
n
s
a
r
e
a

p
i
e
r
d
e
r
i
l
o
r

c
u

c
i
r
c
u
i
t

i
n
c
h
i
s

P
r
o
c
e
s

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c

S
u
r
s
a

d
e

a
p
a

(
f
u
r
n
i
z
o
r
)

C
o
n
s
u
m

t
o
t
a
l

d
e

a
p
a

m
3

C
o
n
s
u
m

m
e
n
a
j
e
r

A
p
a

s
u
b
t
e
r
a
n
a

A
p
a

d
e

s
u
p
r
a
f
a
t
a

A
p
a

s
u
b
t
e
r
a
n
a

A
p
a

d
e

s
u
p
r
a
f
a
t
a

A
p
a

d
e

l
a

p
r
o
p
r
i
u
l

o
b
i
e
c
t
i
v

A
p
a

d
e

l
a

a
l
t
e

o
b
i
e
c
t
i
v
e

C
o
m
e
n
t
a
r
i
i

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Adapost
suine
Retea
proprie
8483 65 8418 - - - - - -
Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile.
.

72

4.1.3.Managementul apelor uzate

Bilantul apelor uzate exprimate in m
3
/zi si m
3
/an - este redat de in tabelul mai
jos:

Tabelul nr. 4.1.3. -1.
Ape uzate evacuate
Ape directionate spre
reutilizare/recirculare
T
o
t
a
l
u
l

a
p
e
l
o
r

u
z
a
t
e

g
e
n
e
r
a
t
e

Menajere Industriale
Pluvial
e
in acest
obiectiv
catre alte
obiective
S
u
r
s
a

a
p
e
l
o
r

u
z
a
t
e

;

P
r
o
c
e
s

t
e
h
n
o
l
o
g
i
c

m
3

/

z
i

m
3

/

a
n

m
3

/

z
i

m
3

/

a
n

m
3

/

z
i

m
3

/

a
n

m
3

/

z
i

m
3

/

a
n

m
3

/

z
i

m
3

/

a
n

m
3

/

z
i

m
3

/

a
n

C
o
m
e
n
t
a
r
i
i

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Adapost
pentru
ingra-
sare
suine
20,405 7584,5 0,14 62,3 20,65 7521,5 - - - - - 7521,5 -
Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile

Evacuarea apelor uzate menajere se face intr-o fosa septica, vidanjabila.

Instalatii de canalizare menajera si pluviala
In exteriorul cladirii s-a prevazut o retea de conducte care preia apele uzate de la
grupurile sanitare, din filtrul sanitar si cabinet veterinar. Apele uzate menajere
colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate gravitational prin curgere libera la
reteaua de canalizare exterioara si colectate in fosa septica vidanjabila cu
capacitatea de 25 m
3
, amplasata langa filtrul sanitar; de aici vor fi preluate de
catre un serviciu specializat care le va transporta in cea mai apropiata statie de
.

73
epurare.
Dat fiind faptul ca aceasta cladire nu are subsol, sotutia aleasa a fost urmatoarea:
conductele de canalizare menajera sa se monteze subteran respectandu-se pantele
necesare pentru o buna curgere.
Instalatiile interioare se executa din:
pentru instalatiile interioare supraterane de canalizare menajera: tuburi
si piese de legatura din Polipropilena;
pentru instalatiile interioare subterane de canalizare menajera: tuburi si
piese de legatura din PVC-KG.
Apele meteorice de pe acoperis sunt colectate si evacuate printr-un sistem de
jgheaburi si burlane pe spatiile verzi si catre santul DJ 203A propus pentru
amenajare. Apele meteorice colectate de pe toate suprafetele betonate se trec
prin separatoare de hidrocarburi amplasate in partea de est a incintei si apoi
se deverseaza conventional curate in santul DJ 203A. In cadrul sistematizarii
verticale a incintei, panta generala a suprafetei amenajate se orienteaza spre
zona DJ 203A.

4.1.4. Prognoza impactului

Ferma de ingrasare a suinelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de
lucru, substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a
celor de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de
suprafata si subterane este nesemnificativ.
Surse potentiale de poluare a apelor pot fi:
deversari necontrolate de balegar, care pot aparea numai in unele situatii
accidentale;
.

74
aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului rezidual;
neetanseitati ale unor zone de racord;
depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de colectare, avand ca
rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge
in apele freatice.
In prezent fermele de suine nu mai reprezinta un pericol major de poluare a
apelor de suprafata sau a panzei de apa freatica, datorita solutiilor constructive
performante si a tehnologiilor avansate aplicate la izolarea bazinului de
colectare a dejectiilor. In consecinta exploatatia ce urmeaza a se infiinta nu
prezinta pericol de poluare a componentei de mediu - apa. Nu se fac evacuari
de ape in receptor natural.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

Amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita evacuarea
rapida a apelor din precipitatii.
Se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat
in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin colectarea
si indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea adecvata a
retelelor purtatoare de apa.

Din punct de vedere teoretic, in situatia in care au loc ploi torentiale cu intensitati
foarte mari - cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60-80 minute -, amplasamentul
fermei se poate inunda integral, fiind supus unei spalari partiale, astfel scurgerile
potentiale pot fi dislocate si transferate pe terenurile din aval. Apele de suprafata,
care intercepteaza viitura si care tranziteaza peste terenurile situate in aval de
.

75
ferma, pana la receptorul natural, pot suferi deprecieri, atat din punct de vedere
chimic, cat si organoleptic.
In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate
produce potential -, poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele
masuri:
inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei
poluate;
colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;
limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice.
Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se
respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei
activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.
Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse
dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor
este extrem de redusa.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori:
temperatura medie anuala 10,5 C;
temperatura maxima absoluta 39 C;
temperatura minima absoluta 29 C;
precipitatii medii anuale 450 mm;
adancimea maxima de inghet 0,80 0,90 m, conform STAS 6054/1977.
.

76
Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive in vestul judetului si mai
moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei.
Situat in Campia Romana, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu
1,5 C fata de restul campiei.
Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72 %, iarna depasind 80 %, in
timp ce vara reprezinta 65%.
Precipitatiile anuale au caracter torential vara. Cantitatea anuala de precipitatii
nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind
acoperit prin irigatii.
Conform Codului de Proiectare CR 1-1-3/2005 cu privire la evaluarea actiunii
zapezii asupra constructiilor amplasamentul studiat prezinta o valoare
caracteristica a incarcarii din zapada pe sol egala cu 2,0 2,5 kN/m
2
cu o perioada
de revenire (IMR) = 50 ani.
Conform Codului de Proiectare NP 082-04 Bazele proiectarii si actiunii asupra
constructiilor - Actiunea Vantului amplasamentul studiat prezinta o presiune de
referinta a vantului mediata pe 10 minute la 10 m avand 50 ani intervalul mediu de
recurenta (2 % probabilitate anuala de depasire) = 0,5 kPa.
Viteza vantului mediata pe 1 minut la 10 m avand 50 ani intervalul mediu de
recurenta (2 % probabilitate anuala de depasire) este de 35 m/s.
Din punct de vedere seismic conform Reglementarii tehnice Cod de proiectare
seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100-1/2006,
amplasamentul studiat prezinta o valoare de varf a acceleratiei terenului pentru
proiectare a
g
= 0,28 g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR
= 100 ani si o perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1,00 sec.
Conform STAS 11100/1993, comuna Visani se situeaza in zona de intensitate
macroseismica I = 8
1
(opt) pe scare MSK unde indicele 1 corespunde unei
perioade medii de revenire de 50 ani.
.

77

4.2.2. Surse si poluanti generati

Utilizarea surselor termice de incalzire de origine fotovoltaica in procesul de
ingrasare a suinelor pentru realizarea necesarului de apa calda menajera,
incalzirea filtrului sanitar si a bucatariei furajere -, determina neaparitia de emisii
poluante.

Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate tabel
nr.4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr.4.2.2.-2. - si a surselor
mobile - tabel nr.4.2.2.-3.:

Tabel nr. 4.2.2.-1
Denumirea
sursei
Poluant
Debit
masic (g/h)
Debit
gaze/aer
impurificat
(Nm
3
/h)
(m
3
/h)
Concentratia
in emisie
(mg/Nm
3
)
(mg/m
3
)
Prag de
alerta
(mg/Nm
3
)
(mg/m
3
)
Limita la
emisie =
prag de
interventie
(mg/Nm
3
)
(mg/m
3
)
1 2 3 4 5 6 7
Nu este cazul

Tabel nr. 4.2.2.-2.
Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)
1 2 3
Nu este cazul

Tabel nr. 4.2.2.-3.
Denumirea sursei
Amestec gaze esapament

Particule 46,8
SO
x
97,2
CO 810
Poluanti si debite
masice
(g/h)
Hidrocarburi 133,2
.

78
NO
x
1332
Aldehide 10,8
Acizi organici 10,8

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi
reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,
excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la
esapament - se constituie ca surse mobile de poluare.
Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au
utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr. 462/01.07.1993, pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare.
Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie
sunt (exprimate in kg/1000 litri):
particule 1,560;
SO
x
3,240;
CO 27,000;
hidrocarburi 4,440;
NO
x
44,400;
aldehide 0,360;
acizi organici 0,360.
In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de
consumul de motorina specific (30 L/h - la functionarea concomitenta a trei
utilaje) si s-au comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul
Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru
aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor
.

79
metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare:
particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;
SO
x
: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;
CO: 810,0 g/h limita nespecificata;
hidrocarburi: 133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;
NO
x
: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;
aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;
acizi organici:10.8 g/h fata de 200g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.
In timpul functionarii investitiei, emisiile amintite, mai sus, nu mai exista.

4.2.3. Prognozarea impactului

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei,
vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti atmosferici, pe
amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.
Emisii specifice activitatilor fermei, care pot aparea si activitatea din care rezulta
acestea, sunt descrise in urmatorul tabel:

Activitate principala in ferma Emisie potentiala
Adapostire animale Emisii de amoniac, miros, praf, CO
2

Depozitarea hranei Praf
Depozitare balegar in bazin de dejectie Emisii de amoniac, miros, H
2
S
Depozitarea altor deseuri decat balegar Miros
.

80
Aplicare balegar pe camp Miros, H
2
S
Tocare si macinare nutret Praf

Emisiile de gaze avand in compozitie azot
Amoniacul gaz (NH
3
) are un miros iute si patrunzator si in concentratii mari poate
irita ochii, gatul si mucoasele oamenilor si animalelor. Se ridica usor din balegar
si se imprastie prin cladiri si este eventual eliminat de sistemele de ventilatie.
Factori ca temperatura, ventilatia, umiditatea, procentul de stocare, calitatea
halelor si compozitia hranei (proteine brute), pot, de asemenea, sa afecteze nivelul
emisiei de amoniac. Factorii care arata procentul de emisii de amoniac sunt
prezentati in tabelul de mai jos. De exemplu, la dejectiile de porc, azotul din uree
reprezinta mai mult de 95 % din totalul de azot din urina. In urma activitatii
microbiene, aceasta uree se transforma repede in amoniac volatil.

Proces Compusi cu azot Pot afecta
Fecale
Acid uric / uree (70%)
+ proteine
nedigerate (30%)
Animale si hrana
Degradare
Amoniac / amoniac in
balegar
Conditiile procesului
(balegar):
T pH, Aw
Volatilizare Amoniac in aer
Conditiile procesului si
climatul
local
Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului
Nota:T-temperatura, pH - aciditate, Aw - activitatea apelor, r.h.-
umiditate relativa

Alte gaze
Mult mai putin se cunoaste despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost facute
unele cercetari, in special pentru metan si protoxid de azot. Cresterea nivelului de
.

81
protoxid de azot poate aparea prin procesul de tratare a balegarului lichid, dar si
la cel solid. Dioxidul de carbon rezultat din respiratia animalelor, se poate
acumula in hale, daca acestea nu sunt ventilate corespunzator.
Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N
2
O) si azot
gaz (N
2
). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apartitia efectului
de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin
descompunerea de nitrati in sol, fie derivati din balegar, fie din fertilizatori
anorganici sau chiar din sol, dar prezenta balegarului favorizeaza acest proces.

Praful
S-a constatat ca praful rezultat din activitatea de ingrasare a suinelor nu se
constituie intr-o problema de mediu pentru imprejurimile fermelor, dar poate
cauza neplaceri, atunci cand bate vantul.
Generarea de substante gazoase in halele de animale influenteaza calitatea
aerului din interior si poate afecta sanatatea animalelor.
In incinta halelor, aeratia se va face corespunzator prin sistem de ventilatie care
sa asigure eliminarea gazelor din interiorul halelor.

Cerintele calitative minime sunt statuate prin Directiva 91/630/EEC[132,
EC,1991] pentru controlul climatului din adaposturile de suine.
Temperatura si umiditatea aerului, nivelele de praf, circulatia aerului si
concentratiile de gaz trebuie sa fie sub nivelele daunatoare. De exemplu,
concentratiile valorilor limita prevazute sunt prezentate in tabelul de mai jos. In
Directiva valorile sunt prezentate cu titlu obligatoriu, dar aceste valori pot varia
pe teritoriul statelor membre.

.

82

Factori din mediile
interne
Nivel/eveniment
CO Sub valoarea masurabila
H
2
S Sub valoarea masurabila
Porci pana la 25 kg: 60 - 80 %
H - umiditate relativa Porci mai mari de 25 kg:
50 - 60 %
NH
3
Max. 10 ppm
CO
2
Volum max. 0,20%

O mai buna atmosfera, in adapostul animalelor, poate fi obtinuta prin:
izolarea cladirilor;
incalzire;
ventilare.
Pulberile generate de activitatea intreprinsa in cadrul fermei de ingrasare a
suinelor sunt rapid depuse fara a avea efecte negative semnificative asupra
mediului.
Caracteristicile fizice ale mixturii de dejectii porcine cauzeaza, in general, o
emisie scazuta de compusi cu azot. Nu se formeaza crusta pe mixtura de dejectii.
La inceput este emis NH
3
, in cantitate mica, din stratul de la suprafata, dar mai
apoi stratul de suprafata saracit blocheaza evaporarea. Este emis relativ putin N
(5-15%), evaporare din straturile mai adanci.
Transportul animalelor de la furnizor pana la ferma nu prezinta un pericol de
poluare. Transportul animalelor se face de trei ori pe an. Nu sunt posibile efecte
negative asupra mediului.
In cadrul fermelor de porci un factor de poluare nenormat este mirosul.
Mirosul poate fi emanat de surse stationare, cum ar fi bazinul de dejectii, si in
timpul imprastierii pe teren. Impactul acestuia creste cu marimea fermei.
Emisiile de mirosuri provenite din activitatile descrise in sectiunea anterioara
.

83
contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante dintr-o ferma si
depind si de factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei,
compozitia balegarului si tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea
balegarului. Emisiile odorizante sunt masurate in Uniunea Europeana prin unitati
(O
ue
).
Ferma, care constituie obiectul acestei documentatii, este situata la o distanta de
circa 2 km nord est fata de intravilanul localitatii Visani si la circa 1,5 km sud
vest fata de intravilanul localitatii Caineni si intruneste conditiile impuse pentru a
fi construita, avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea obiectivulului
economic este mai mare decat distanta minima impusa 1000 m, conform
Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 536/1997.
Mirosurile nu reprezinta un pericol pentru cladirile situate in intravilan.
Pentru protectia intravilanului localitatii impotriva mirosurilor si a emisiilor in
atmosfera vor fi construite perdele de salcami intre ferma si aceasta.


Pentru evitarea contactului direct cu substantele toxice sau pulberi si pentru
prevenirea efectelor asupra sanatii sunt necesare masuri care cuprind:
utilizarea de procedee de productie si mijloace tehnice adecvate
(automatizari, etanseizari, echipamente individuale de protectie)
masuri organizatorice (intretinerea in buna stare de functionare a
utilajelor si instalatiilor tehnologice si de ventilatie, evitarea imprastierii
pulberilor).

.

84

4.2.4. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor

Ca posibila sursa de producere a zgomotului si vibratiilor mentionam bucataria
furajera in care se produce hrana necesara ingrasarii porcilor.
Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere de 2 t/h
se incadreaza in valori de sub 60 Db.
In cadrul fermei de ingrasare a suinelor nu sunt proiectate instalatii care sa
depaseasca nivelul de zgomot si de vibratii impus prin lege.


Pentru reducerea actiunii nocive a zgomotului la locurile de munca sunt
obligatorii urmatoarele masuri tehnice care vizeaza:
reducerea zgomotului la sursa prin modificari constructive aduse
echipamentului tehnic sau adaptarea de dizpozitive atenuatoare;
masuri de izolare a surselor de zgomot (ecrane fonoizolante sau
montarea echipamentelor in carcase fonoizolante);
combaterea zgomotului la receptor (cabine fonoizolante);
utilizarea mijloacelor individuale de protectie impotriva zgomotului
atunci cand masurile tehnice nu permit reducerea zgomotului pana sub
limita la care acesta constituie factor de risc.

4.2.6.Surse si protectia impotriva radiatiilor

Nu dispune de surse radioactive.
.

85

4.3. Solul

4.3.1. Generalitati

Din punct de vedere morfologic, comuna Visani este situata in partea de nord est a
Campiei Romane, subunitatea Campia Piemontana a Ramnicului la limita cu zona
de lunca a raului Buzau.
Campia piemontana a Ramnicului este situata la nord de raul Buzau, prezinta o
inclinare generala de la nord vest catre sud est si este puternic fragmentata de
reteaua hidrografica. In aceasta directie cotele ei descresc de la 100 m pana la
aproximativ 40 m.
Aceasta unitate corespunde unui intins glacis piemontan, constituit din
depozite deluviale - proluviale si formeaza legatura intre campia propriu-zisa si
dealurile subcarpatice.
Geologic, zona apartine Platformei Moesice si este constituita in suprafata din
depozite ce apartin cuaternarului (pleistocen nediferentiat + holocen), iar in
adancime identificate in forajele executate in cadrul studiului geotehnic din depozite
romaniene si pleistocen inferior.
Romanianul (levantin) are o grosime in jur de 1000 m in zona Balta Alba si este
constituit dintr-o alternanta de argile, marne, nisipuri, nisipuri argiloase uneori
carbunoase.
Pleistocenul inferior este reprezentat prin Stratele de Candesti constituite din
nisipuri si nisipuri argiloase, argile, rareori intalnindu-se si cate o lentila de
nisipuri mai grosiere cu grosimea de 50 - 200 m.
Pleistocen superior - holocen nediferentiat (qp
3
- qh) este reprezentat prin depozite
loessoide cu grosimi de pana la 10,00 m.
.

86
Holocenul superior este alcatuit din depozite aluvionare ce apartin zonei de ses
aluvial si terasa joasa ale raurilor Buzau si Ramnicul Sarat, ce sunt constituite din
prafuri argiloase, nisipuri cu granulatie mare pana la fine si rar pietris.

Terenul este plan si stabil, fara potential de risc cu privire la fenomenele de
inundabilitate. La data deplasarii in teren, amplasamentul era cu destinatie - teren
arabil.
Din punct de vedere geologic in zona apar depozite de varsta pleistocen superior -
holocen nedivizat, constituite din prafuri argiloase macroporice.
Din punct de vedere geotehnic, conform datelor din forajele geotehnice
executate, s-a interceptat urmatoarea succesiune litologica:
in suprafata strat de sol vegetal cu grosimea de 0,60 0,70 m;
urmeaza depozite loessoide constituite din prafuri slab argiloase, cafenii -
galbui, cu indice de consistenta ce scade cu adancimea de la plastic
vartos la plastic moale.
Succesiunea stratelor in zona de amplasare a constructiilor proiectate
este prezentata pe doua profile geotehnice.
Interpretarea rezultatelor analizelor geotehnice s-a facut potrivit STAS 1243/1988
(Clasificarea si identificarea pamanturilor).
Conform identificarilor preliminare in faze de teren corelate cu rezultatele
analizelor de laborator, depozitele din zona cercetata se incadreaza la terenuri
medii de fundare si apartin pamanturilor sensibile la umezire (P.S.U) grupa A,
conform raionarii loessurilor si a pamanturilor loessoide.
Pamanturile sensibile la umezire grupa A cuprind terenurile care la umezire prezinta
deformari mari numai sub actiunea incarcarilor transmise de fundatii.
Pentru aceasta grupa valoarea tasarii suplimentare sub greutatea proprie in
situatia umezirii terenului, I
mg
este de pana la 5 cm.
.

87

4.3.2. Surse de poluare a solului

Procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, potential, poate conduce la poluarea
solului, cu diverse fluide:
fluid din bazinul de dejectii;
reziduuri menajere diverse;
substante chimice si medicamentoase vehiculate.
Imprastierea pe teren este activitatea responsabila pentru emisiile de numerosi
compusi in sol si subsol. Balegarul poate fi un bun fertilizator, dar acolo unde este
aplicat in exces fata de capacitatea solului si de necesarul recoltelor, acesta
devine o sursa majora de emisii poluante.
Emisiile pe terenurile agricole sunt constituite din emisii reziduale de compusi cu
azot si fosfor. Procesele implicate in distributia de N si P pot fi urmatoarele:
pentru N - scurgeri, denitrificare (NO
2
, NO, N
2
) si infiltrarea;
pentru P - scurgeri si infiltrarea;
acumularea de N si P in sol.
Ordinului comun al Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.
242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de
monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea
aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor
organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la
poluarea cu nitrati.
.

88
vulnerabile (la imprastierea balegarului) imprastierea pe teren este restrictionata
la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.
ingrasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a
nr. 1182/22.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru
loc in trei pana la cinci saptamani), dejectiile care sunt colectate pe ultimul
interval de timp, inainte ca materialul sa fie imprastiat se afla in amestec omogen
cu restul materialului si nu reprezinta decat cel mult 4 % din totalul acestora.
Amestecul biologic ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim pentru a
fi introdus in sol, el neafectand sub niciun aspect -, solul sau culturile agricole
care se vor cultiva pe aceste soluri.

Pentru supravegherea mediului subteran se vor executa un foraj de observare in
amonte de crescatorie si doua in aval, situate pe directia de curgere a apei
subterane catre Lacul Sarat Caineni.

.

89

4.3.3. Prognoza impactului

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si
subsolului este minim.
Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal
va fi decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone
adiacente, mai putin fertile.
In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a solului si subsolului.


Pentru protectia solului si a subsolului, in cadrul fermei se vor efectua lucrari
de hidroizolare, astfel incat sa se face practic imposibila infiltrarea in sol si
subsol a posibililor poluanti. Masurile propuse pentru reducerea la maximum a
impactului activitatii obiectivului de investitii asupra solului sunt:
inierbarea si irigarea sistematica a tuturor suprafetelor libere din
incinta;
plantarea de copaci perimetral - perdele de protectie;
folosirea ca fertilizant a dejectiilor fermentate in bazinul de sub
pardoseala halei pentru terenurile agricole apartinand S.C
DOMINATOR LAND S.R.L se va realiza in baza cartarii pedologice
si agrochimice a solurilor. Aceasta solutie este practicata si in UE
conform legislatiei;
executarea a doua foraje de control in incinta fermei, unul in amonte
.

90
si unul in aval de hale, in sensul cursului apei freatice pentru
supravegherea calitatii mediului subteran.

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara
de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia
forestiera, apele de suprafata, apele subterane si aerul.
In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de
aparitia unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut, pentru protectia solului si
a subsolului, betonarea intregii suprafete ocupate.
In acest fel, se face practic imposibila infiltrarea in sol si subsol a posibililor
poluanti, care ar putea afecta mediul subteran.
Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a
impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:
inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea sistematica
a tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in retinerea
prafului;
plantarea de arbori perimetral amplasamentului;
namolul (dejectiile) fermentat in bazinul de sub pardoseala halei, se va
folosi, cu rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole din
zona; aceasta solutie este practicata in Uniunea Europeana, conform
prevederilor din BAT, precum si de Ordinul comun al Ministrului Mediului
si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind
aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului,
de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti
proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice
provenite din zootehnie in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati.
.

91
inainte de retrocedarea terenului, catre proprietari, se vor efectua
urmatoarele operatii:
scarificare;
doua araturi adanci pe directii perpendiculare;
raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;
discuire;
fertilizare cu ingrasaminte naturale.
Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat,
natural, in bazinul de dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe
terenurile aflate in folosinta S.C. DOMINATOR LAND S.R.L aflate in afara
zonelor de protectie hidrogeologica -, restabilizandu-se in acest fel si productia
vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor
UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de ingrasare a suinelor,
pe aceste suprafete.

4.4. Gospodarirea substantelor toxice si
periculoase

Nu este cazul.
Substantele care intra sub incidenta tratamentelor veterinare sunt asigurate de
terti autorizati care nu depoziteaza medicamente in incinta fermei de suine.
Suplimentele alimentare-medicamentoase care sunt administrate per os sunt
introduse in amestecul de utritie, ele fiind sub forma solida pulverulenta si
netoxice.

.

92

4.5. Biodiversitatea

4.5.1. Generalitati

Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de campie (95 % culturi si
suprafete restranse de pajisti).
Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata.
In zonele plane, unde apa a stagnat ca urmare a cresterii nivelului hidrostatic, s-au
format zone depresionare inmlastiniri, care prin lucrari de desecari au fost redate
treptat circuitului agricol pentru amenajeri de pasuni naturale.
Padurile sunt formate din plopi, salcii si salcami, stejari si diverse alte specii.
Flora judetului este completata de vegetatie halofila specifica solurilor saraturate,
precum si de o vegetatie acvatica intalnita predominant in baltile si lacurile zonei
inundabile ale Dunarii.
Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupata de terenuri agricole.
Se gasesc si ramasite de stepa, reprezentata de pajisti naturale. In pajistele
xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara,
paiusurile stepice, pirul crestat, ovazul salbatec. Mai cresc traista ciobanului,
troscotul, coada soricelului, volbura, papadia, pelinul, coltii babei, susai,
levantica, holera, cimbrisor, diferiti scaieti, etc. Majoritatea acestor plante isi
dezvolta ciclul evolutiv inaintea venirii perioadelor secetoase de la sfarsitul verii.
Tufisurile sunt reprezentate prin porumbar, specii de maces, macris, etc.
Fauna este reprezentata prin animale si pasari sedentare cat si prin pasari
migratoare.
Dintre mamiferele ce-si duc viata mai ales in zona de stepa, rozatoarele sunt cele
mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popandau, harciog, soarece de
.

93
camp, soarece de stepa, iepure de camp. Dintre pasari intalnim: turturele,
potarnichi, iar dintre rapitoare: uliul porumbac, cucuveaua, sorecarul incaltat. In
stepa si chiar in localitate traieste un numar mare de grauri, iar cioara neagra si-
a marit considerabil numarul.
Ihtiofauna este reprezentata prin pesti autohtoni (crapul, somnul, salaul, linul,
stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul), precum si prin pesti migratori ce se
reproduc in Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).

Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele
umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a
dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct
de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a fermei, se pot evidentia:
ecosistemul agrotehnic;
ecosistemul legat de asezarile umane.
Ecosistemul agrotehnic este reprezentat de culturile agricole, reprezentand
ecosistemul amenajat in scopul exploatarii producatorilor primari.
Producatorii primari mentionati sunt supusi concurentei din partea unor plante
spontane, de tipul buruienilor. Mediul de cultura imbogatit in azotati si fosfati este
astfel disputat intre cele doua categorii de plante, la care se mai adauga si o alta
categorie de factori ecologici dezavantajosi pentru producatorii primari cultivati,
si anume cea datorata consumatorilor de ordinul unu, desemnati cu numele de
daunatori: insecte, ciuperci.
Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari
a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta
locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem
ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu
destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii,
.

94
conduce la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie
locuri predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales
microbiologice bacterii, drojdii si fungi -, caracterizate prin specificitati
geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare,
existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care
alcatuiesc comunitati specifice.

4.5.2. Arii protejate


Atat activitatea propusa a se desfasura ferma pentru ingrasarea suinelor , cat si
amplasamentul pe care se propune a se realiza constructia fermei, nu se
incadreaza in zona de protectie hidrogeologica la art. 19, aliniatul (1): In
perimetrele de protectie hidrogeologica masurile de protectie au drept scop
pastrarea regimului de alimentare a acviferelor cat mai aproape de cel natural,
precum si evitarea poluarii apelor subterane si a lacurilor si namolurilor
terapeutice cu substante radioactive si cu substante periculoase si prioritar
periculoase prevazute in anexa A la Programul de eliminare treptata a
evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase, aprobat
prin Hotararea Guvernului nr. 351/2005, conform Capitolului V: Masuri
referitoare la utilizarea terenurilor cuprinse in perimetrele de protectie
hidrogeologica, al Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930 din 11 august 2005,
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de
protectie sanitara si hidrogeologica.
.

95

Latimea zonei de protectie in jurul Lacului Sarat Caineni este de 5 m, conform
Anexei nr. 2: Latimea zonelor de protectie in jurul lacurilor naturale, lacurilor
de acumulare, in lungul cursurilor de apa, digurilor, canalelor, barajelor si a altor
lucrari hidrotehnice, conform Legii apelor nr. 107 din 25 septembrie 1996,
modificata si completata de Legea nr. 310 din 28 iunie 2004.
Conform Procesul Verbal de verificare a amplasamentului intocmit de ARPM
Galati, Lacul Sarat Caineni se afla la distanta de circa 1 km fata de amplasament.

Conform Ordinului Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964 din 13
decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor
de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura
2000 in Romania, Lacul Sarat Caineni este declarat sit de importanta comunitara
(ROSCI0005).

Suprafata unitatii administrativ-teritoriale Visani, cuprinsa in situl ROSCI0005
Balta Alba Amara Jirlau Lacul Sarat Caineni (in procente) este de 17 %.
.

96

Elementele de caracterizare - ale sitului RO SCI 0005 - sunt redate, in continuare.

ROSCI0005 Balta Alba - Amara - Jirlau - Lacul Sarat Caineni

Tip sit: SCI
Extindere sit:
x
min
:670635
y
min
:407133
x
max
:688455
y
max
:426538
Suprafata: 6404 ha
Informatii generale:
Tip: K
Respondent: Grupul de lucru Natura2000
Coordonatele caracteristice: 4513"41', 2717"6'
Altitudine med/max/min: 32,0/100,0/5,0
Calitate: Apele statatoare saline si salmastre ale celor patru lacuri
cu speciile hidrofile si palustre, au o mare valoare conservativa.
Dintre plantele caracteristice pajistilor saraturate de importanta
comunitara sunt prezente: Aster tripolium, Juncus geraldi,
Plantago maritima, Puccinellia distans, Suaeda maritima,
Triglochin maritima, dar si alte plante caracteristice tipurilor de
habitate R1508 si R1509 dintre care amintim: Camphorosma
.

97
anuua, Artemisia santoricum, Atriplex hastata, Puccinellia limosa,
etc. Dintre speciile de animale caracteristice acestui tip de habitat
sunt prezente: Helicopsis striata austriaca, Callimorpha
quadripunctaria, Lycaena dispar, Microtus oeconomus mehelyi,
Spermophillus citellus sau pasari precum: Acrocephalus
melanopogon, Panurus biarmicus, Himantopus himantopus,
Charadrius alexandrinus, etc.
Vulnerabilitate: 1. Deversarea in lacuri a reziduurilor menajere.
2.Fluctuatii semnificative ale volumului de apa datorita conditiilor
meteo. 3.Modificari naturale (inundarea R. Buzau) si artificiale
(pentru activitati piscicole) ale compozitiei apei. 4.Pasunatul
necontrolat si in special cainii care insotesc vitele la pasunat.
5.Intensificarea agriculturii schimbarea metodelor de cultivare a
terenurilor din cele traditionale in agricultura intensiva, cu
monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea
lucrarilor numai cu utilaje si masini. 6. Amenajari forestiere si
taieri in timpul cuibaritului speciilor periclitate. 7. Turismul
necontrolat.
Desemnarea: B.Alba si B.Amara au statut de arii protejate prin
Legea nr. 5/2000 (IV IUNC, (b),(z),(u), CJ 13/23.06.95) B. Amara
si Boldu sunt concesionate de Compania Nationala pentru
Piscicultuta unor societati pentru exploatare piscicola.
Proprietari/Administratori: Pentru Lacul Jirlau de pe teritoriul
comunei Jirlau, judetul Braila, prin Hotararea nr. 3/25.01.2006 a
Comisiei Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate
privata asupra terenurilor s-a stabilit dreptul de proprietate
.

98
privata asupra terenurilor pentru 147 de persoane fizice totalizand
o suprafata de 197,2524 ha. Diferenta de suprafata (357,547 ha)
ramane in proprietatea Consiliului Local Jirlau. Luciile de apa au
apartinut Domeniilor statului. B. Amara a trecut la Compania
Nationala pentru Piscicultura, B. Alba se pare ca a trecut la
Primaria comunei B. Alba, desi nu am identificat un act oficial.
Pasunile saraturoase din jurul baltilor apartin sigur de primaria
comunei Balta Alba si primaria Boldu. Procesele de retrocedare
sunt pe rol si vizeaza atat pasunile cat mai ales luciile de apa.
Caracterizare: Lacul Jirlau este situat pe malul stang al raului
Buzau, cuveta lacustra fiind formata din limanele fluviatile
rezultate din actiunea de anastomozare a gurilor de varsare
(fostele vai succesive ale Ramnicelului, al carui curs a urmat
miscarile negative ale Campiei Romane usor inclinata catre nord-
est). Deci nu are nicio legatura genetica cu raul Buzau. Forma
lacului este sinuoasa, iar adancimea este de maxim 3,7 m si minim
2 m. Alimentarea se realizeaza prin izvoare subterane si printr-un
canal de aductiune din raul Buzau, realizat dupa amenajarile in
scop piscicol. Are salinitatea cea mai mare dintre toate baltile
situate pe malul stang al raului Buzau. Lacul Sarat Caineni
apartine morfogenetic tipului de lacuri fluviatile, formate in urma
depunerii aluviunilor in dreptul punctului de confluenta a raului
Buzau cu afluentii secundari. Alimentarea lacului se realizeaza pe
seama stratului acvifer freatic si din scurgerile de suprafata. Balta
Alba: localizarea administrativ teritoriala: judetul Buzau, comuna
Balta Alba. Delimitare: in campia de subsidenta a Ramnicului
Sarat, pe stanga raului Buzau, intre localitatile Balta Alba,
.

99
Gradistea de Sus si Gradistea de Jos. Cai de acces: D.N. Braila
Ramnicu Sarat (la circa 25 km). Caracteristici: lacul provine
dintr-un liman fluviatil si este situat in campia de subsidenta a
Ramnicului Sarat, pe stanga raului Buzau si este alimentat cu apa
dulce de pe paraul Boldu, afluent al raului Buzau. Lacul Balta-
Alba a fost considerat un factor balnear, fiind semnalat pentru
calitatile sale terapeutice inca din 1847. Datorita proprietatilor
lor fizico-chimice, atat apa cat si namolul se pot folosi pentru
tratarea unor afectiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului
nervos periferic, boli ginecologice, dermatoze cornice. Balta
Amara: Localizare: sat Amara, comuna B.Alba , judetul Buzau;
este marginita in partea sudica de satele Plasoiu, din comuna
Visani (judetul Braila) si Stavarasti din comuna B.Alba, la 35 km
de orasul Ramnicul Sarat si la 25 km de orasul Faurei. Cai de
acces: la circa 12 km de la intersectia soselei Ramnicul Sarat-
Braila cu satul B. Alba sau pe drumurile judetene Faurei- Jirlau-
Visani- Caineni-Plasoiu sau Buzau-Vadu Pasii- Sageata-
Robeasca-Jirlau Visani. Caracteristici: Lacul face parte din grupa
limanelor fluviatile ale raului Buzau, categoria mezoeutrofe, cu
folosinta piscicola, avand un bazin hidrografic de circa 115 km
2
.
Suprafata sa este de 760 de ha (inclusiv 200 ha stuf), terenul
apartine Companiei de Administrarea Fondului Piscicol. Din 1992
amenajarea se afla sub contract de inchiriere cu firma Esox
PROD SRL Buzau, care detine 40 active (mijloace fixe) prin care
se asigura prezenta apei si a pestelui.
Plan de management: Pentru B. Amara se urmareste un
management activ pentru piscicultura cu conservarea speciilor de
.

100
pasari limnicole si ihtiofage. Pentru B. Alba se are in vedere o
valorificare a calitatilor terapeutice a malului din balta (fara
scoaterea lui din arie), cu o protectie a avifaunei existente.

Specii prioritare: 7 inregistrari pentru ROSCI0005
Specname
Anexa
II
Residenta Inmultire Iernat Pasaj Populatia Conservare Izolare Global
Spermophilus citellus Y C C B C B
Bombina bombina Y R D
Emys orbicularis Y V D
Cobitis taenia Y P C B C B
Misgurnus fossilis Y P?
Pholidoptera
transsylvanica
Y P B B A B
Lycaena dispar Y P C B C B

Habitate prioritare: 3 inregistrari pentru ROSCI0005
Cod
hab.
Nume Acoperire Reprez. Supr.rel. Conservare Global
1310
Comunitati cu Salicornia si alte specii anuale
care colonizeaza terenurile umede si nisipoase
Salicornia and other annuals colonizing mud
and sand
20.0 A B B B
3140
Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie
bentonica de specii de Chara
Hard oligo-mesotrophic waters with benthic
vegetation of Chara spp.
1.0 B C B B
1530*
Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-
sarmatice
Pannonic salt steppes and salt marshes
40.0 A B B B

Specii prioritare: 57 inregistrari pentru ROSCI0005
Nume Populatia Motiv
Sus scrofa P A
Capreolus capreolus R A
Lepus europaeus RC A
Porzana porzana C C
Crex crex C C
Himantopus himantopus A C
Recurvirostra avosetta C C
.

101
Philomachus pugnax C C
Chlidonias hybridus C C
Chlidonias niger C C
Cygnus olor C C
Coturnix coturnix C C
Vanellus vanellus C C
Larus ridibundus C C
Larus canus C C
Alauda arvensis C C
Anas crecca C C
Fulica atra C C
Luscinia luscinia C C
Panurus biarmicus C C
Tadorna tadorna C C
Acrocephalus melanopogon C C
Nycticorax nycticorax C C
Plegadis falcinellus D C
Aythya nyroca C C
Ixobrychus minutus C C
Ciconia ciconia C C
Rana ridibunda P C
Pelobates syriacus V A
Bufo viridis C C
Rana esculenta P C
Lacerta viridis C C
Natrix tessellata V A
Lacerta agilis RC C
Apatura metis P C
Poa pratensis RC A
Typha latifolia C D
Ranunculus trichophyllus ssp. trichophyllus P A
Potamogeton crispus P A
Potamogeton pectinatus P A
Triglochin maritima P C
Juncus gerardi P C
Aster tripolium P C
Atriplex hastata C
Plantago maritima P C
Puccinellia distans P C
Suaeda maritima P A
Najas minor P A
Hydrocharis morsus-ranae P A
Spergularia marina P C
Halimione verrucifera C A
Camphorosma annua C A
.

102
Salicornia europaea C C
Plantago schwarzenbergiana C D
Festuca pratensis RC A
Alopecurus pratensis RC A
Poa palustris RC A

4.5.3. date suplimentare despre Lacul Sarat Caineni

Amplasarea lacului are urmatoarele coordonate::
Nord: 45,1833
0

Est: 27,3167
0

Zona geografica : Campia Brailei
Tip zona : campie
Bazin : Buzau
Rau : Buzau
Origine : liman fluviatil
Dimensiuni : 96ha, 14,65kmp
Pe malul Lacului Sarat Caineni se afla statiunea Caineni Bai care este
recunoscuta pentru namolul mineral organic, bine hidratat, al lacului de aici, apa
de inbibitie fiind de tipologie clorurata sodica sulfurata, magneziana, hipertona.
Indicatorii de peloidogeneza pun in evidenta un namol bine evoluat genetic, iar
substantele organice sunt reprezentate preponderent de clasele bitumine si
probitumine (extract benzen-alcool) si substante humice.
Namolul poate fi utilizat in cura externa in urmatoarele afectiuni: reumatismale
(stari preartrozice (tratament profilactic in profesiuni cu risc artrozic), reumatism
degenerativ (artroze ale coloanei si articulatiilor in afara perioadelor de
reactivitate clinico-biologica), reumatism abarticular (tendonite, periatrite, in
afara perioadelor de acutizare)), afectiuni post-traumatice (sechele musculo-
.

103
articulare si osoase), afectiuni neurologice periferice cornice, afectiuni
ginecologice cronice (metroanexite cronice, sterilitate etc.).

4.5.4. Impactul asupra biodiversitatii

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de
lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se
va reface, pe intreaga suprafata, ramasa neacoperita de constructii - dupa
reabilitarea suprafetelor afectate -, dupa perioada de vegetatie.
Toata incinta, cu exceptia spatiilor verzi amenajate se betoneaza. Se bordeaza
perimetral cu spatii verzi intreaga incinta si se planteaza arbori cu rol de protectie
si ambiental. Suprafata ocupata cu spatii verzi va fi de 2865 m
2
(26,03 %).
Situarea amplasamentului destinat construirii fermei de crestere a suinelor in
vecinatatea ariei protejate Balta Alba Amara Jirlau Lacul Sarat Caineni,
definitata prin Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1964/2007
nu implica si nici nu determina direct sau indirect nici un impact asupra
florei si faunei existente in aceasta zona.
Activitatile de constructie si cele de exploatare ale fermei de crestere a suinelor
nu au ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu
altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate
protejate sau nu.
Investitia nu modifica dinamica resurselor speciilor de pesti si nu afecteaza
spatiile pentru adaposturi, de odihna, crestere, reproducere sau rutele de migrare
ale pasarilor.
.

104
Actvitatea industriala se va desfasura numai in incinta amplasamentului aprobat,
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si
acvatice fiind nesemnificativ.
Deoarece impactul generat asupra biodiversitatii - de lucrarile de constructie si de
exploatare, prevazute a fi executate -, este redus, nu se impun ca fiind necesare
masuri suplimentare de protectie a factorilor de mediu.


Punct de vedere al evaluatorului
Observatiile facute de catre specialistii EURO ENVIROTECH au condus la
urmatoarele concluzii:
Constructia va fi amplasata dincolo de drumul judetean DJ 103 A. In acest
context impactul constructiei, din punct de vedere al zgomotului nu va afecta
semnificativ populatiile de pasari cuibaritoare in zona aflata la peste 1 km
distanta;
Inaltimea maxima a silozurilor, care se vor construi, va fi mai mica decat a
perdelei de salcami care va margini ferma de crestere a suinelor. Astfel
pasarile vor traversa zona pe deasupra perdelei de salcami, deci influenta
silozurilor, prin inaltimea acestora, va fi redusa;
Personalul redus ca numar, care va deservi adapostul, determina ca
deranjul produs de prezenta umana, in zona, sa fie limitat.
Adapostul nu va contribui la dezvoltarea traseelor magistrale aeriene pentru
transportul energiei electrice, pentru ca intreaga retea de cabluri electrice
va fi ingropata;
.

105
In procesul tehnologic nu vor exista pierderi de materii prime, sau de
deseuri, care pot atrage rozatoare, sau pasari salbatice. In acest fel vor fi
evitate riscurile privind accidentele pasarilor salbatice in zona adapostului.
Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona necesara
agriculturii, prin lucrarile specifice agricole.
Masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii trebuie sa aiba
urmatoarele scopuri:
protectia si reconstructia speciilor protejate national si international;
protectia si restaurarea rutelor de migratie.
Masuri propuse si de care se va tine cont la executarea lucrarilor de constructie si
amenajare:
antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza
distrugerea florei;
pentru a imbunatati parametrii de protectie a mediului se propun perdele de
salcami.

4.6. Peisajul

4.6.1. Informatii despre peisaj

Comuna Visani este situata in partea de nord est a Campiei Romane, subunitatea
Campia Piemontana a Ramnicului la limita cu zona de lunca a raului Buzau.

.

106

Campia piemontana a Ramnicului este situata la nord de raul Buzau, prezinta o
inclinare generala de la nord vest catre sud est si este puternic fragmentata de
reteaua hidrografica. In aceasta directie cotele ei descresc de la 100 m pana la
aproximativ 40 m.
Aceasta unitate corespunde unui intins glacis piemontan, constituit din
depozite deluviale - proluviale si formeaza legatura intre campia propriu-zisa si
dealurile subcarpatice.
Judetul Braila, prin frumusetea si originalitatea peisajului natural, prin
monumentele istorice si prin elementele etnografice, ofera turistilor variate si
bogate posibilitati de recreere si instruire. Accesul la frumusetile naturale ale
judetului este facilitat de existenta unor artere de circulatie bine intretinute,
precum si a unor cabane in care drumetul poate gasi loc de odihna. Din punct de
vedere turistic deosebim in judet o serie de zone amenajate, inzestrate cu cai de
comunicatii, cabane, marcaje, etc., pe langa care mai exista o sumedenie de zone
de interes turistic, ale caror frumuseti reclama intrarea lor neintarziata in
circuitul turistic al tarii.

4.6.2. Explicarea utilizarii terenului

Tabel cu situatia terenului aferent fermei pentru ingrasarea porcilor
Suprafata (m
2
)
Utilizarea terenului Inainte de punerea in
aplicare a proiectului
Dupa punerea in
aplicare a proiectului
Recultivata
(dupa redare)
1 2 3 4
In agricultura:
teren arabil

11 000

-

11 000
.

107
gradini
pasuni

Paduri - - -
Drumuri + utilitati -
4960
-
Zone construite (curti,
suprafata construita)
- 3175 -
Ape - - -
Alte terenuri:
vegetatie
plantata
zone umede
teren deteriorat
teren nefolosit
-

2865

-
TOTAL
11 000
11 000 11 000

4.6.3. Suprafata de teren ocupata

Suprafata totala de teren disponibila investitiei pentru construirea fermei pentru
ingrasarea suinelor este de 11 000 m
2
.
Suprafata de teren disponibila pentru ferma pentru ingrasarea suinelor

Tabelul nr.4.6.3.-1
Nr.
crt.
Denumirea obiectivului
Dimensiuni
(m)
Suprafata de teren
necesara
(m
2
)
Nr. din plan
Suprafata ocupata de
obiectivele fermei
- 3175 -
Suprafata incinta ferma
neocupata cu obiectivele
fermei
2865 -
Suprafata betonata alei,
trotuare si drum carosabil
- 4960 -
TOTAL (arabil) 11 000 -
.

108

4.7. Mediul social si economic

Existenta in zona a unei ferme pentru ingrasarea suinelor nu va conduce la
modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale, dar va atrage
forta de munca in zona.
Ferma pentru ingrasarea suinelor, bine administrata, prin amplasamentul ei, nu
afecteaza in niciun fel asezarile umane.
Atat localitatea Visani, cat si localitatea Caineni, nu vor fi afectate, in nicio
directie, de existenta si functionarea crescatoriei de suine proiectate.
Avand in vedere ca distanta la care se afla amplasarea obiectivulului economic
este de circa 2 km nord est fata de intravilanul localitatii Visani si la circa 1,5
km sud vest fata de intravilanul localitatii Caineni (distanta fiind mai mare decat
distanta minima impusa 1000 m, conform Ordinului Mininstrului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului nr. 536/1997) si ca in procesul de ingrasare a
suinelor nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se considera ca
securitatea asezarilor umane, nu este afectata.
Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la
poluarea semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra
asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a
starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.

.

109

4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul
cultural

Nu este cazul.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura ingrasarea suinelor au fost
luate in calcul 3 variante:

A. Varianta zero, care ar consta in neconstruirea actualei investitii, care
prezinta urmatoarele:

avantaje:
permite o conservare a terenului la actualul nivel: teren agricol slab
valorificat economic;
asigura o probabilitate redusa de poluare a solului si/sau a apelor
subterane.

dezavantaje:
valoarea economica aterenului ramane scazuta;
nu sunt create direct si indirect -, locuri de munca pentru localnici;
masa vegetala produsa in zona risca sa ramana nevalorificata.

B. Varianta 1 construirea obiectivului si a trei bazine, supraterane, de stocare
.

110
a intregii cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o perioada de cel
putin 6 luni, si care sa functioneze alternativ, prezinta urmatoarele:

avantaje:
permite crearea de noi locuri de munca;
determina cresterea terenurilor din zona;
permite valorificarea superioara si superioara a masei vegetale
cultivate in zona;
permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii;
asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic
colectat, inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca
ingrasamant natural;
asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele
destinate transportului si imprastierii lui in brazda.

dezavantaje:
necesita volume foarte mari de stocare in rezervoare metalice
verticale -, dat fiind numarul mare de suine care sunt crescute si
ingrasate pe amplasamentul fermei circa 3000 de capete;
posibilitatea de a se produce accidente prin scurgerea dejectiilor din
rezervoarele metalice supraterane corodate;
potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin scaparile
accidentale de dejectii, din rezervoarele supraterane.

C. Varianta 2 construirea obiectivului si a trei bazine de stocare a intregii
cantitati de dejectii produse pe platforma pentru o perioada de cel putin 6
luni din beton armat si izolate hidrofob -, sub halele de productie, care
.

111
prezinta urmatoarele:

avantaje:
permite crearea de noi locuri de munca;
determina cresterea terenurilor din zona;
permite valorificarea superioara si superioara a masei vegetale
cultivate in zona;
permite o depozitare a intregii cantitati de dejectii;
asigura timpul necesar fermentarii naturale a materialului organic
colectat, inainte de a fi dispersat pe terenurile agricole ca
ingrasamant natural;
asigura un acces facil la incarcarea materialului final in utilajele
destinate transportului si imprastierii lui in brazda.
se inlatura posibilitatea de a se produce accidente prin scurgerea
dejectiilor din rezervoare metalice supraterane corodate;
nu exista potentiale poluari ale solului si a le apelor subterane prin
scaparile accidentale de dejectii, din rezervoarele situate subteran;
nu necesita pompe de tocat si ridicat dejectiile in rezervoare;
consumuri de energie electrica scazute.

dezavantaje:
lucratorii care vor exploata investitia noua vor trebui sa fie instruiti
periodic si specific;
trebuie impusa disciplina privind respectarea stricta a intregului
proces tehnologic.

.

112

6. MONITORIZAREA

Directiva IPPC (96/61/EC), art. 9.5., acorda fermierilor un statut special in ceea
ce priveste monitorizarea si anume:
"Autorizatia va contine cerinte corespunzatoare pentru exceptare de monitorizare,
specificand metodologia de masurare si frecventa, procedura de evaluare si o
obligatie pentru furnizare de date catre autoritatea competenta cu data pentru
verificarea conformitatii cu autorizatia. Pentru instalatiile de sub paragraful 6.6.
din Anexa 1, masurile din acest paragraf, pot tine cont de costuri si beneficii."
Acest text trebuie interpretat ca un semnal pentru evitarea obligatiilor unei
monitorizari excesive pentru fermele de porci. Cu toate acestea, legislatia
existenta, nu ofera suficiente informatii pentru a evalua care este nivelul optim de
monitorizare la o ferma, luand in consideratie costurile si beneficiile acestora.
Vor exista inregistrari ale articolelor achizitionate. Aceste inregistrari vor exista
pentru principalele nutrimente, combustibil (electricitate) si apa, astfel incat
cantitatile utilizate vor putea fi identificate. Din moment ce apa si hrana sunt
intrarile primare pentru sistemele de crestere/ingrasare a animalelor, utilizarea
lor poate fi monitorizata in interiorul fermei. Vor fi utilizate contoare de apa,
contoare electrice si computere pentru controlul climatului interior.
Regulat se va face si controlul depozitului de mixtura de dejectii, pentru orice
semne de coroziune sau scurgere si pentru a gasi orice defectiune, care trebuie
remediata. Verificarea va avea loc dupa fiecare golire completa a depozitului.
In mod curent nu se face monitorizarea emisiilor de aer, dar daca este necesar
trebuie facuta in mod specific ca rezultat al reclamatiilor provenite din vecinatati.
Se vor executa un foraj de observare in amonte de crescatorie si doua in aval,
situate pe directia de curgere a apei subterane catre Lacul Sarat Caineni.
.

113
Calitatea apelor din acviferul freatic se va urmari pentru parametrii mentionati in
tabelul urmator. Frecventa prelevarilor va fi realizata, in conformitate cu
succesiunea mentionata, in continuare:

Indicatori propusi

Punct de prelevare
proba

Frecventa
prelevarilor
pH
Foraj de monitorizare Semestrial

Reziduu filtrabil uscat la 105
0
C Foraj de monitorizare Anual
Sodiu (Na
+
) Foraj de monitorizare Anual
Cloruri (Cl
-
Hidrocarburi petroliere Foraj de monitorizare Semestrial
Fenoli Foraj de monitorizare Semestrial
Sulfati (SO
4
2-
Magneziu (Mg
2+
Calciu (Ca
2+-
Bicarbonati (HCO
3
-
CBO
5
Foraj de monitorizare Anual
CCO-Cr Foraj de monitorizare Anual
Nivelul apei subterane Foraj de monitorizare Semestrial

Descrierea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative
ale implementarii programului se face in concordanta cu articolul 27 din
Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1076/08.07.2004, privind stabilirea
procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Activitatea de construire a fermei pentru ingrasarea suinelor, in conditii normale
de functionare, nu va genera un impact negativ asupra calitatii factorilor de
mediu.
Masurile luate pentru protectia factorilor de mediu si a sanatatii populatiei au fost
detaliate in capitolele anterioare, la fiecare factor de mediu analizat.

.

114

7. SITUATII DE RISC

7.1. Accidente potentiale

In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu
apar efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in
conditiile dotarii corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline
riguroase a muncii.
Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de ingrasare a porcilor este
posibil sa apara si incidente, cu posibil impact asupra mediului, prin infestarea
solului si a subsolului cu deseuri lichide, care se pot produce datorita
urmatoarelor cauze:
A. descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola
restransa:
a. baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul
agricol, cel putin un sezon, aria de teren afectata;
b. formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;
B. necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de
imprastiere a balegarului pe terenurile agricole;
C. existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta
defectiuni tehnice.

Cuantificarea riscului aparitiei unui accident, functie de cauzele care o genereaza:

.

115

Tabel nr. 7.1.-1.
Cauza Probabilitate
Clasificarea
gravitatii
Risc
A.a. 1 (mica) 3 (majora) 3
A.b. 1 (mica) 3 (majora) 3
B. 1 (mica) 2 (medie) 2
C. 1 (mica) 2 (medie) 2

Impactul ecologic al unui accident de inundare a unei arii agricole cu dejectii
rezultate de la suine se manifesta prin deversarea in mediu ambiant a unor
cantitati importante de fluid.
Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma unei activitati
necontrolate conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.

Tabel nr. 7.1.-2.
Agent
poluant
Pericol Sursa Cale Tinte
Atinge-
rea
tintei
Impor-
tanta
riscului
Necesitatea
lucrarilor de
remediere
S
o
l
u
t
i
e

d
e

b
a
l
e
g
a
r

Distrugerea
capacitatii
solului de a
sustine
culturi
agricole
F
o
s
e

s
e
p
t
i
c
e

D
e
v
e
r
s
a
r
e

d
i
r
e
c
t
a

Aer
Sol
Ape de
supra-
fata
Flora
Fauna
Da
Da
Da/Nu

Da
Da
Major
Major
Major

Major
Major
Nu
Da
Da

Da
Nu

.

116

7.2. Planuri pentru situatii de risc

Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp
specificata si este adesea descris sub forma ecuatiei:
Risc = Pericol x Expunere
Risc = Probabilitate x Gravitate
Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla riscurile provenite de la
un amplasament, prin identificarea:
agentilor poluanti sau a pericolelor cele mai importante;
resurselor si receptorilor expusi riscului;
mecanismelor prin care se realizeaza riscul;
riscurilor importante, care apar pe un amplasament;
masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel
acceptabil.

Pentru a raspunde cerintelor Ordinului nr. 184/21.09.1997 al Ministerului Apelor,
Padurilor si Protectiei Mediului, se prezinta in continuare matricea pentru analiza
relatiei sursa-cale-receptor, pentru sursele posibile de poluare in tabelul urmator:

.

117

Tabel nr. 7.2.-1.
Agent
poluant
P
e
r
i
c
o
l

Surse Cai Tinte
Atin-
gerea
tintei
Impor-
tanta
riscului
Necesitatea
lucrarii de
remediere
1 2 3 4 5 6 7 8

F
l
u
i
d
u
l

r
e
z
u
l
t
a
t

d
i
n

b
a
z
i
n
u
l

d
e

d
e
j
e
c
t
i
i

F
i
t
o
t
o
x
i
c

deversari
necontrolate pe
terenurile agricole;
nerespectarea
tehnologiei de
raspandire pe teren;

D
e
v
e
r
s
a
r
e

Sol
Subsol
Ape
freatice

Da
Da
Da

Medie
Medie
Mica

Inchiderea sursei
de poluare.
Colectarea
poluantului

Ape
reziduale
din
bazinul de
dejectii
F
i
t
o
t
o
x
i
c

fisurarea bazinul de
dejectii

D
e
v
e
r
s
a
r
e

Sol,
Subsol
Ape
sub-
terane
Da
Da

Da
Medie
Mica

Mica

Inchiderea sursei
de poluare.
Colectarea
poluantului

Solutii
chimice,
sau
medicame
ntoase
F
i
t
o
t
o
x
i
c

scapari accidentale,
din vase aflate in
exteriorul halelor.

I
m
p
r
a
s
t
i
e
r
e

Sol

Da

Mica

Colectare

Cuantificarea riscului:
agent poluant: fluid din bazin dejectii
Probabilitate = 1 (mica);
Gravitate = 2 (medie);
.

118
R = 1 x 2 = 2
agent poluant: apa reziduala
Gravitate = 2 (medie);
R = 1 x 2 = 2
agent poluant: solutii chimice sau medicamentoase
Gravitate = 1 (mica);
R = 1 x 1 = 1
Pe baza celor de mai sus se poate aprecia ca riscul este minim.

7.3. Masuri de prevenire a accidentelor

pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii - in
timpul ploilor -, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate
accidental;
efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejectii, inainte de
inceperea exploatarii, ca parte a procesului tehnologic.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind
alcatuirea/intocmirea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii
utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR Extindere si
.

119
modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.RL , in comuna
Visani, sat Visani, judetul Braila.

9. LISTA DE CONTROL PENTRU DEFINIREA
DOMENIULUI EVALUARII

Intrebari
Da/Nu
/?/NC
Este posibil ca
efectul sa fie
semnificativ?
De ce?
Care
componente de
mediu pot fi
afectate?
Este posibil ca
efectul asupra
componentei sa fie
semnificativ?
De ce?
1 2 3 4 5
Intrebare Proiectul va implica una din urmatoarele actiuni, care vor crea schimbari in zona ca rezultat al naturii,
marimii, formei sau scopului noii investitii?
1.

Schimbarea permanenta, sau temporara a
folosintei terenului, a modului de acoperire sau
topografiei, inclusive cresterea gradului de
folosire?
DA NU A NU
2. Eliberarea terenului existent de vegetatie si
cladiri?
DA NU A NU
3. Crearea de noi folosinte a terenului? DA NU A NU
4. Investigatii preliminare fazei de constructie
(ex. teste de sol, foraje )
DA NU A NU
5. Lucrari de constructii? DA NU A NU
6. Lucrari de demolare NU - - -
7. Amplasamente temporare folosite pentru
lucrarile de constructii, sau locuinte pentru
constructori?
DA NU A NU
8. Constructii supraterane, structuri sau lucrari de
terasament, inclusiv excavatii?
DA NU A NU
9. Lucrari subterane inclusive mine sau tunele? NU - - -
10. Lucrari de imbunatatiri funciare? NU - - -
11. Dragare? NU - - -
12. Structuri costiere (ex. diguri maritime )? NU - - -
13. Structuri marine? NU - - -
14. Procese de productie si fabricatie? DA NU A NU
15. Constructii pentru depozitarea marfurilor si
materialelor?
DA NU A NU
16. Instalatii pentru tratarea sau eliminarea
deseurilor solide, sau a efluientilor lichizi?
DA - D,MM
Miros
bazine,stocare
dejectii+suprafete
agricole
17. Constructii pentru adapostirea muncitorilor? NU - - -
18. Intensificarea traficului de orice fel, in timpul
etapei de constructie, sau functionare? DA NU A,D
Transport dejectii si
distributie pe teren
agricol
.

120
19. Rute noi sau modificate de drumuri, cai ferate,
cai aeriene, cai de trasport pe apasau alte
infrastructuri, inclusive statii, portiri,
aeroporturi, etc.?
NU - - -
20. Inchiderea, sau devierea rutelor existente de
transport sau infrastructura conducand la
modificari de trafic?
NU - - -
21. Linii de transport electric, sau conducte, noi
sau modificate?
DA NU A NU
22. Indiguire, barare, desecare, regularizare sau
alte schimbari in hidrologia cursurilor de ape
sau a acviferelor?
NU - - -
23. Traversari de rauri? NU - - -
24. Prelevarea sau trnsferul apei din subteran? DA NU Y,CC -
25. Modificari de cursuri de apa sau de teren
afectand drenarea sau scurgerea apei?
NU - - -
26. Transport de personae sau materiale necesare
in timpul fazelor de constructie, functionare
sau dezafectare?
DA - - -
27. Demontarea sau scoaterea din functiune pe
perioade mai mari de timp, sau lucrari de
restaurare?
NU - - -
28. Activitati care continua pe parcursul scoaterii
din functiune si care pot avea un impact asupra
mediului?
NU - - -
29. Aflux permanent sau temporar de populatie? DA NU A NU
30. Introducerea de specii neautohtone? NU - - -
31. Pierderea unor specii native sau a diversitatii
genetice?
NU - - -
32. Orice alte actiuni? NU - - -
Intrebare Proiectul va folosi una din urmatoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile sau
se afla in cantitate mica?
33. Terenuri, in special terenuri aflate in stare
naturala ( virgine ) sau terenuri agricole?
DA NU A,B,C,D
34. Apa?
DA NU Y
In scop potabil si
tehnologic
35. Minerale? NU - - -
36. Agregate/compusi? NU - - -
37. Paduri si material lemons? NU - - -
38. Energie, inclusive electricitate si combustibili? DA NU A NU
39. Orice alte resurse? NU - - -
Intrebare- Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substante sau
materiale care pot fi daunatoare sanatatii populatiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un
risc pentru sanatatea populatiei?
40. Proiectul implica folosirea de substante sau
materiale care sunt riscante sau toxice pentru
sanatatea populatiei sau pentru mediu ( flora,
fauna, alimentari cu apa )?
DA NU A,BB,CC,FF
Dejectiile de la
porcine distribuite
pe terenuri agricole
41. Proiectul va conduce la modificari in incidenta
bolilor sau va afecta vectorii boala ( ex. boli
generate de insecte sau de apa contaminata sau
poluata)?
NU - - -
42. Proiectul va afecta bunastarea populatiei ( ex.
prin schimbarea conditiilor de viata )?
NU - - -
.

121
43. Exista grupuri de populatie vulnerabile in mod
special, care pot fi afectate de proiect ( ex.
pacienti spitalizati, batrani)?
NU - - -
44. Orice alte cause? NU - - -
Intrebare Proiectul va produce deseuri solide in timpul construirii, functionarii sau incetarii activitatii?
45. Materiale excavate, steril sau deseuri de mina? NU - - -
46. Deseuri orasenesti ( menajere si/sau
comerciale)?
DA NU A NU
47. Deseuri periculoase sau toxice ( inclusive
deseuri radioactive)?
NU - - -
48. Alte deseuri din procese industriale? NU
49. Surplus de produse? NU - - -
50. Namol de canalizare sau din statia de epurare? NU - - -
51. Deseuri provenite din constructii sau demolari? NU - - -
52. Masini sau echipamente in exces sau care nu
mai sunt utilizate?
NU - - -
53. Soluri contaminate sau alte materiale? NU - - -
54. Deseuri agricole?
DA NU
BB,CC,DD,EE,
FF
Ape uzate
tehnologice si
dejectii animaliere
55. Orice alte deseuri? NU - - -
Intrebare Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanti sau orice alte substante periculoase, toxice sau nocive?
56. Emisii de la arderea combustibililor fosili din
surse stationare sau mobile?
NU - - -
57. Emisii din procesele de productie? DA NU A,BB NU
58. Emisii de la manevrarea materialelor, inclusive
depozitarea sau transportul acestora?
DA NU A Transport dejectii
59. Emisii din activitati de constructie, inclusive
din instalatii tehnice si echipamente aferente?
NU - - -
60. Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor,
inclusive materiale de constructie, ape uzate si
deseuri?
DA NU A,BB Transport dejectii
61. Emisii de la incinerarea deseurilor? NU - - -
62. Emisii din arderea deseurilor in aer liber (ex.
resturi de la operatiunile de taiere sau din
activitatea de constructii )?
NU - - -
63. Emisii din orice alte surse? NU - - -
Intrebare Proiectul va cauza zgomote si vibratii sau va avea ca efect radiatie luminoasa, termica sau alta forma de
radiatie electromagnetica?
64. Din exploatarea echipamentelor, ca de exemplu
motoare, instalatii tehnice de ventilare,
concasoare?
NU - - -
65. Din procese industriale sau similare acestora? NU - - -
66. Din constructii sau demolari? NU - - -
67. Din explozii sau folosirea acumulatorilor
electrici?
NU - - -
68. Din traficul generat de lucrarile de constructie
sau de functionare curenta?
NU - - -
69. Din sisteme de iluminare sau racire? NU - - -
70. Din surse de radiatii
electromagnetice(considerand efectele asupra
populatiei sau asupra eventualelor echipamente
sensibile aflate in apropiere )?
NU - - -
71. Din orice alte surse? NU - - -
.

122
Intrebare Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei din emisiile de poluanti pe terenuri sau in
ape de suprafata, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?
72. Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de
materiale periculoase sau toxice?
NU - - -
73. De la descarcarea de ape de canalizare sau a
altor efluienti ( indiferent daca acestia sunt
sau nu epurati ) in ape sau sol?
DA
DA
MANIPULARE
DEFECTUOASA
A,BB.FF,X,Z
DA
MANIPULARE
DEFECTUOASA
74. Prin depuneri in ape sau pe sol a poluantilor
emisi in aer?
NU - - -
75. Exista riscul ca pe termen lung, poluantii care
provin din aceste surse sa se acumuleze in
mediu?
DA DA A,FF
Da, administrare
defectuoasa
Intrebare Exista riscul ca in timpul construirii sau functionarii proiectului, sa se produca accidente care pot afecta
sanatatea populatiei sau mediul?
76. Din explozii, deversari, incendii, etc
depozitarea, manipularea folosirea sau
producerea de substante periculoase sau
toxice?
NU - - -
77. Din evenimente care se situeaza in afara
conditiilor normale de functionare ale
echipamentelor/sistemelor/ instalatiilor pentru
protectia mediului ( ex. avarierea sistemelor
pentru controlul poluarii )?
NU - - -
78. Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale
care conduc la pagube pentru mediu ( ex.
inundatii, cutremure, alunecari de teren etc )?
NU - - -
Intrebare Proiectul va conduce la schimbari sociale?
79. Schimbari in structura populatiei: numar,
varsta, ocupatie, grupuri sociale, etc?
NU - - -
80. Prin stramutarea populatiei sau demolarea de
locuinte, localitati sau utilitati ale locuintelor?
NU - - -
81. Prin migrarea unor locuitori veniti din alte
localitati?
NU - - -
82. Prin suprasolicitarea utilitatilor sau serviciilor
locale, ca de ex. cele pentru locuire, educatie,
sanatate?
NU - - -
83. Prin crearea de locuri de munca in timpul fazei
de constructie sau functionare sau, invers, prin
reducerea locurilor de munca disponibile cu
efecte asupra somajului si a economiei?
DA NU A NU
84. Orice alte cauze? NU - - -
Intrebare Exista alti factori care pot fi luati in considerare?
85. Ca urmare a proiectului, vor fi imperios
necesare dezvoltari ulterioare care ar putea
avea un impact semnificativ asupra mediului (
ex. mai multe locuinte, drumuri noi, unitati
industriale suport sau utilitati noi, etc )?
NU - - -
.

123
86. Proiectul va conduce la dezvoltarea utilitatilor
suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau
alte dezvoltari care ar putea avea un impact
asupra mediului, exemplu:
infrastructura suport (drumuri, alimentare
cu energie, tratarea deseurilor sau apei uzate
etc )?
dezvoltarea locuintelor?
industria extractiva?
industria pentru furnizarea materiilor
prime?
altele?
NU - - -
87. Proiectul ar putea limita modul de folosire
ulterioarea a ampasamentului astfel incat sa
existe un impact semnificativ asupra mediului?
NU - - -
88. Proiectul va constitui un precedent pentru o
dezvoltare viitoare?
DA NU A NU
89. Proiectul va avea efecte cumulative datorita
vecinatatii cu alte proiecte existente sau
planificate si care au efecte similare?
NU - - -
90. Proiectul se refera la sistarea definitive /
dezafectarea unor activitati? In acest caz, poate
exista impact post inchidere?
NU - - -

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1. Amplasament

Lucrarea propusa se va realiza in localitatea Visani, judetul Braila, pe un teren in
suprafata de 11 000 m
2
tarlaua 51, parcela 79/1 , aflat in folosinta S.C
DOMINATOR LAND S.R.L, conform contractului de vanzare cumparare
autentificat cu nr. 1312/22.10.2008 si contractului de comodat autentificat cu nr.
11277/05.11.2008. Bunul imobil situat in extravilanul comunei Visani este inscris
in Cartea Funciara nr. 75/N a localitatii Visani, avand numar cadastral 217.
Terenul se afla la o distanta de circa 2 km nord est fata de intravilanul localitatii
Visani si la circa 1,5 km sud vest fata de intravilanul localitatii Caineni.

.

124

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:
la nord: Preda Tudor, pe distanta de 140,00 m;
la est: DJ 203A, pe distanta de 77,81 m;
la sud: Necoara Ion, pe distanta de 142,75 m;
la vest: Antena irigatii, pe distanta de 77,86 m.
Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere
legal.

10.2. Descrierea activitatii

Ferma ce urmeaza a fi realizata se va compune din:
trei hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor, cu
o suprafata totala de aproximativ 2255 m
2
, dotate cu buncare de furaje si
instalatii de hranire si adapare automata;
trei silozuri pentru cereale cu structura metalica preuzinata, de capacitate
1000 t fiecare;
un cantar pod bascula de capacitate 60 t, cu cabina pod bascula;
bucatarie furajera, filtru sanitar, camera de comanda, sala necropsii,
conform planului de situatie anexat;
drumuri de incinta si alei;
.

125
achizitie utilaje independente: amestecator dejectii, aparat spalare hale,
remorca vidanja.

In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis,
ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu
livrarea animalelor catre abator.
In ferma de ingrasare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate
corporala medie de 20 - 30 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala
planificata pentru livrare la abator: 100 - 110 kg.
In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii
conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa
se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje.
Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea
prezentata in acest proiect, sunt:
1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 20-30 kg;
2. aprovizionarea cu furaje;
3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente;
4. crestere - ingrijire zilnica animale:
supraveghere activitate curenta bucatarie furajera;
hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de
dezvoltare a animalelor;
adapare hala;
supraveghere stare generala de sanatate a suinelor;
administrare medicamente curative/preventive suine;
supraveghere sistem ventilatie hala;
supraveghere evacuare dejectii in bazinul de sub hala;
pregatire depopulare hala.
.

126
5. transport animale 100 -110 kg catre abator;
6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:
curatare, decontaminare;
verificare functionare instalatii.
La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate,
toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in
loturi uniforme ca marime, sex si sanatate generala. In vederea diminuarii
stresului provocat suinelor prin populare se recomanda:
sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si
termic, drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor
animalelor sa se odihneasca in acelasi timp;
sa se odihneasca si sa se ridice normal;
sa vada alti porci;
atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi
cercetate imediat si vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de
medicamente tranchilizante va fi limita la conditii exceptionale si numai
dupa consultarea medicului veterinar;
pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost
rezervate doua boxe de izolare individuale;
se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu
niveluri de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc.
porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o
perioada de minimum 8 ore pe zi.

.

127

10.3. Prognoza impactului

10.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei

Etapa de realizare a investitiei, prin activitatile ce le implica: executarea
excavatiilor, betonari etc., reprezinta perioada de timp in care impactul asupra
mediului este maxim. Complexitatea lucrarilor, volumul mare de munca,
multitudinea utilajelor angrenate, in activitate, si modalitatile de realizare a
lucrarilor: excavatii, suduri, montaj confectii metalice, betonari, etc., implica un
grad ridicat de afectare a factorilor de mediu. Deoarece obiectivul va fi executat
in extravilanul comunei Visani populatia din zonele invecinate nu va fi afectata de
zgomotele inerente produse in timpul lucrarilor.

10.3.1.1 Impactul produs asupra apelor

In timpul executarii lucrarilor, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit
substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor
de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de

.

128

10.3.1.2 Impactul produs asupra aerului

Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei,
vor determina o crestere a concentratiei de poluanti atmosferici, pe
amplasamentul lucrarilor.
Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei
obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.

10.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre

Activitatile de construire ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect
distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza
populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate
sau nu.
ale pasarilor.
Vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de executie a investitiei. Pe aceasta
suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface dupa
perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.
.

129
Intrucat impactul generat asupra biodiversitatii prin lucrarile prevazute este
redus, nu au reiesit ca necesare masuri suplimentare de protectie a factorilor de
mediu.

10.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului

In general, prin procesul tehnologic de ingrasarea suinelor, nu se produc
degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va
ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi
utilizat la redarea altor suprafete de teren, dupa terminarea lucrarilor.

Se vor lua masuri active de protectie a solului, in vederea reducerii la maximum a
impactului activitatii analizate asupra acestui factor de mediu:
inerbarea (cultivarea speciala de plante de protectie) si irigarea
sistematica a tuturor suprafetelor libere din jurul complexului cu efect in
retinerea prafului;
plantarea de arbori perimetral amplasamentului;
namolul (dejectiile) fermentat in bazinul de sub pardoseala halei, se va
folosi, cu rezultate foarte bune ca fertilizant pentru terenurile agricole
din zona; aceasta solutie este practicata in Uniunea Europeana, conform
prevederilor din BAT, precum si de Ordinul comun al Ministrului
Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul
Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.
197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de
monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru
reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de
.

130
management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone
vulnerabile la poluarea cu nitrati.

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si
subsolului este minim.
Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal
va fi decopertat si prezervat, pentru refacerea zonei decopertate sau a altor zone
adiacente, mai putin fertile.

10.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective

Perioada de realizare a investitiei se va caracteriza prin intensificarea circulatiei
rutiere pe drumurile de acces, catre terenurile vizate din zona.
De asemenea, lucrarile necesare realizarii obiectivului vor stanjeni circulatia
rutiera din zona, desi aceasta este foarte slaba pe terenurile vizate. Lucrarile
aferente realizarii excavatiilor si umpluturilor compactate vor determina cresterea
nivelului de zgomot din zona, lucru care nu va determina si afectarea gradului de
confort a populatiei.

10.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului

In perioada de exploatare a fermei pentru animale nu vor exista surse de poluare
pentru niciunul dintre factorii de mediu, care vor fi analizati in cele ce urmeaza.
Impactul negativ asupra mediului, rezultat in faza de constructie a obiectivului, se
va diminua pana la a deveni nul. Utilajele comasate, in zona lucrarii, vor fi
.

131
retrase, vor incepe lucrarile de reamplasare a stratului vegetal din zonele de unde
acesta a fost decopertat, iar mediul va reveni catre starea initiala, in lipsa
elementelor perturbatoare.

10.3.2.1 Impactul produs asupra apelor

Ferma de suine nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante
poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de
suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de
Se poate concluziona, ca in cazul unei exploatari normale nu vor exista surse
dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor
este extrem de redusa.

10.3.2.2 Impactul produs asupra aerului

Din procesul tehnologic de ingrasare a suinelor rezulta emanatii de gaze care pot
deranja olfactiv, in cazul in care nu sunt utilizati aditivii corespunzatori pentru
diminuarea acestei stari de disconfort. Pentru stoparea eventualelor degajari de
mirosuri provenite de la ferma de ingrasare a suinelor, perimetral
amplasamentului fermei, se va constitui o perdea de arbori.

.

132

10.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre

Activitatile de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu au ca efect
distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu altereaza
populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate protejate
sau nu.
ale pasarilor.
Activitatea fermei se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,
neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si
acvatice este nesemnificativ.

10.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de
poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se pot produce scurgeri de
material din bazinele de dejectii, in cantitati care pot atinge valori de ordinul
.

133
sutelor de m
3
. Aceste scurgeri pot determina afectarea grava a solului, pe
suprafete mari. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica
lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea
configuratiei solului in amplasament.

10.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor
obiective

Functionarea fermei nu va determina afectarea asezarilor umane sau a
obiectivelor industriale din zona adiacenta, acestea fiind indepartate de zona
aflata in atentie.

10.4. Gospodarirea deseurilor

In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de
deseuri:
Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre
societati de salubritate, specializate; acestea sunt depozitate in container tip
.

134
Europubela amplasat pe parcela in zona filtrului sanitar si sunt ridicate
periodic de catre o societate de salubritate, specializata, cu care
beneficiarul investitiei va incheia in prealabil un contract. Conform
Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind evidenta
gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20
(produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03 01;
Deseuri de hartie, plastic, metalice, vor fi valorificate prin societati de
profil;
Deseurile veterinare vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de catre
serviciul veterinar si predate unei companii specializate in incinerarea
materialelor care prezinta un risc potential de a se constitui in focare de
imbolnavire a animalelor sau a oamenilor;
Reziduuri veterinare vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de
serviciul veterinar, reziduuri care vor fi incinerate; beneficiarul va incheia
un contract cu serviciul de specialitate care va colecta si incinera
deseurile.
Reziduurile rezultate din nutreturi, neutilizate sau aflate sub standard, vor
fi amestecate cu mixtura de dejectii si vor fi aplicate pe camp.
Cadavrele vor fi preluate din ferma de o societate specializata, fie vor fi
transportate la un incinerator autorizat de pe raza judetului. Acestea vor fi
depozitate pe perioda sederii in ferma intr-o camera prevazuta cu o lada
frigorifica.
Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata
de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.

.

135

Desi considerat deseu, materialul organic rezultat din dejectiile suinelor este, in
realitate, o materie prima secundara - rezultata din tehnologia de crestere a
suinelor -, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole.
Materialele organice reziduale provenite de la animale (gunoiul de grajd,
namolul de la porci, etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula,
pe terenurile agricole, deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru
culturi si in acelasi timp o protectie a solului impotriva degradarii.
Este importanta valoarea ridicata de fertilizare a gunoiului de grajd si a
dejectiilor pe unitatea de volum. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, atunci
pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul
ingrasamintelor minerale, care sunt mai putin accesibile din cauza preturilor
ridicate. Acest ingrasamant organic este ieftin si la indemana fiecarui producator
agricol si, in plus, poate fi completat cu ingrasaminte chimice pentru a realiza
necesarul optim de nutrienti pentru culturile agricole.

Gunoiul de grajd si dejectiile din ferma de porci au o valoare de fertilizare ridicata.
Daca acestea sunt bogate in nutrienti, pentru producatorii agricoli devine rentabila
stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor minerale (avand in vedere pretul
ridicat al acestora).
Acest ingrasamant organic, ieftin si la indemana fiecarui fermier, poate fi
completat cu ingrasaminte chimice pentru realizarea necesarului optim de nutrienti
pentru culturile agricole. Dejectiile de porc pot fi procesate si transformate in
substante concentrate care poate fi valorificata prin comercializare ca
ingrasamant, rezolvandu-se astfel si problema deseurilor in excces.
Este recomandat sa se aplice o hranire rationala a porcilor, care sa diminueze
cantitatea de dejectii. De asemenea este necesare stabilirea unui echilibru intre
.

136
cantitatea de dejectii care urmeaza sa fie imprastiata si terenul disponibil.
Imprastierea dejectiilor pe sol se va face numai conform BAT - Cele mai bune
tehnici disponibile, pentru a nu perturba echilibrul ecologic al zonei.
Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face respectand prevederile
BAT, tinand cont de:
tipul de sol;
conditii climatice;
precipitatii si sistem de irigatii;
cartarea pedologica si agrochimica;
rotatia culturilor.
Nu se vor aplica dejectii pe teren in urmatoarele situatii:
pe terenurile in panta;
in apropierea cursurilor de apa sau a lacurilor (se vor lasa benzi
nefertilizate cu latimea de 8-10 m);
pe terenuri acoperite cu zapada, inghetate, inundate sau cu excces de
umiditate.
Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole se va face dupa ce au parcurs o
perioada de fermentare si corectare a pH-ului de minim 6 luni, in fosa de colectare.
Aplicarea dejectiilor pe terenurile agricole sa va face tinandu-se cont de directia
vantului raportata la zonele de locuinte.

Conform "Codului bunelor practici agricole se recomanda o perioada de stocare
de 5 luni (23-24 saptamani), atunci cand se evalueaza un risc de poluare in
perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor.
Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara
sisteme de drenaj, terenurilor in panta si a celor din vecinatatea cursurilor de apa.
.

137
In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27-28
saptamani).
Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii abundente. Se includ in
aceasta categorie terenurile agricole din zona bazinelor lacurilor, cu straturi
subtiri aluvionare, slab drenate sau acolo unde riscul poluarii apelor de suprafata
este major.
Bazinul de dejectii este vidanjabil, golirea facandu-se de doua ori pe an,
dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor agricole, conform
conditiilor impuse de BAT (Best Available Technology), precum si in: Ordinul
comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si
Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.
197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring
integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de
poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice
rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu
nitrati.
Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate
de la fermele de suine pe terenurile agricole.

Emisiile semnificative din activitatile din ferma de porci sunt atribuite cantitatii,
structurii si compozitiei balegarului. Din punct de vedere al protectiei mediului,
balegarul este cel mai important reziduu ce este administrat de ferma. Cantitatea
anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii care se produc variaza cu
categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de adapare
aplicat, ca si de diferitele stadii de productie cu metabolismul lor tipic. Cu cat sunt
mai avansate stadiile de sacrificare, cu atat sunt mai ridicate cantitatile de
dejectii.
.

138
Sub fiecare hala de ingrasare este amplasat un bazin de dejectii cu
dimensiunile de 47,80 x 14,95 m si adancimea de 2,45 m. Volumul fiecarui
bazin este de circa 1750 m
3
. Grosimea betonului din care este facut bazinul
este de 30 cm la radier si 25 cm la diafragme. Acesta va fi construit pe teren
bun de fundare compactat si va fi izolat de exterior cu o geomembrana care
asigura o buna izolare, nepermitand trecerea dejectiilor in sol sau a apei din
sol in bazin. Acest bazin este vidanjabil prin intermediul a trei base de vizitare -
vidanjare.
Dejectiile cumulate in bazinul de dejectii vor fermenta, schimbandu-si ph-ul
initial, datorita continutului si a enzimelor adaugate, precum si datorita
faptului ca pe parcursul unui ciclu de ingrasare bazinul de dejectii nu va fi
vidanjat. Dejectiile rezultate devin astfel un bun ingrasamant, ele fiind
imprastiate pe terenurile aflate in folosinta S.C. DOMINATOR LAND S.R.L
aflate in afara zonelor de protectie hidrogeologica -, restabilizandu-se in acest
fel si productia vegetala.
Gunoiul este un ingrasamant organic complet continand toate elementele
nutritive necesare dezvoltarii plantelor.

Dupa sacrificarea animalelor si decontaminarea halei va incepe un nou
ciclu de ingrasare a porcilor. Bazinul de colectare a dejectiilor va fi vidanjat
de doua ori pe an dupa cel de-al doilea ciclu de ingrasare, timp in care
dejectiile stocate aici prin reactii biochimice, cat si prin adaugarea de enzime,
vor indeplini conditiile de calitate necesare pentru a fi imprastiate pe teren
agricol. Capacitatea bazinului amplasat sub fiecare hala poate acoperi
colectarea dejectiilor rezultate din doua cicluri de ingrasare.
Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna,
cand terenul agricol nu va fi cultivat.
.

139

Conform BAT-ului (Best Available Technology), unui hectar de teren agricol ii
sunt necesare, pentru ingrasare, dejectiile produse de 36 de porci in perioada de
un an.
Dejectiile rezultate de la o ferma ce contine 2850 de capete sunt suficiente pentru
a fi impartite pe 84 ha de teren.
vulnerabile (la imprastierea balegarului) imprastierea pe teren este restrictionata
la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an.
ingrasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a
nr. 1182/22.11.2005, privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru
.

140
loc in trei pana la cinci saptamani), dejectiile care sunt colectate pe ultimul
interval de timp, inainte ca materialul sa fie imprastiat se afla in amestec omogen
cu restul materialului si nu reprezinta decat cel mult 4 % din totalul acestora.
Amestecul biologic ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim pentru a
fi introdus in sol, el neafectand sub niciun aspect -, solul sau culturile agricole
care se vor cultiva pe aceste soluri.


10.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase

Nu este cazul.

10.6. Masuri de diminuare a impactului

In situatia normala de executare a lucrarilor de constructie si de productie, nu
apar efecte poluante asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in
conditiile dotarii corespunzatoare a fermei si a unei organizari si discipline
riguroase a muncii.
Potential, in timpul desfasurarii procesului tehnologic de ingrasare a suinelor este
posibil sa apara si incidente, cu posibil impact asupra mediului, prin infestarea
.

141
solului si a subsolului cu deseuri lichide, care se pot produce datorita
urmatoarelor cauze:
A. descarcarea intregii cantitati de solutie de balegar intr-o arie agricola
restransa:
a. baltirea apelor uzate pe terenul agricol va scoate din circuitul
agricol, cel putin un sezon aria de teren afectata;
b. formarea unei cruste compacte deasupra ariei afectate;
B. necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de
imprastiere a balegarului, pe terenurile agricole;
C. existenta unui echipament de transport neadecvat sau care prezinta
defectiuni tehnice.

Impactul ecologic al unui accident de inundare a unei arii agricole cu dejectii
rezultate de la suine se manifesta prin deversarea in mediu ambiant a unor
cantitati importante de fluid.
Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma unei activitati
necontrolate conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.

10.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra
mediului

pastrarea curateniei in perimetrul fermei pentru evitarea formarii - in
timpul ploilor -, a solutiilor poluante, din materiale imprastiate
accidental;
efectuarea probelor de etanseitate a bazinului de dejctii, inainte de
inceperea exploatarii, ca parte a procesului tehnologic.
.

142

10.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra
conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Existenta in zona a unei ferme pentru ingrasarea suinelor nu va conduce la
modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale, dar va atrage
forta de munca in zona.
Ferma pentru ingrasarea suinelor, bine administrata, prin amplasamentul ei, nu
afecteaza in niciun fel asezarile umane.
Atat localitatea Visani, cat si localitatea Caineni, nu vor fi afectate, in nicio
directie, de existenta si functionarea crescatoriei de suine proiectate.
Desfasurarea normala a procesului de ingrasare a suinelor nu conduce la
poluarea semnificativa a mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra
asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a
starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.

.

143

11. Concluzii si recomandari

11.1 Concluzii

1. Factor de mediu: apa

In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de
protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui
factor de mediu este nesemnificativ.
Se vor executa foraje de observare si monitorizare: unul in amonte de crescatorie
si doua in aval, situate pe directia de curgere a apei subterane catre Lacul Sarat
Caineni.
Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.

2.Factor de mediu: aerul

In conditiile utilizarii si administrarii corecte a aditivilor specifici tehnologiei de
manipulare a deseurilor colectate in bazinul de dejectii, aplicate, ulterior, pe
terenuri agricole, se pastreaza starea de calitate a aerului, la cote bune.

3. Factori de mediu: solul si subsolul

Activitatea fermei, de ingrasare a suinelor, potential, poate produce un impact
major asupra solului si subsolului, prin poluarea acestora, cu diverse fluide,
substante chimice, daca nu se iau masurile de protectie necesare, si prin
.

144
executarea necorespunzatoare a lucrarilor de dispersie a ingrasamantului natural,
obtinut in bazinul de dejectii, pe suprafetele agricole destinate acestui tip de
imbunatatire.
Se mentioneaza faptul ca materialul organic rezultat de la suine va fi prelucrat,
natural, in bazinul de dejectii, dupa care va fi imprastiat cu utilaje specializate, pe
terenurile aflate in folosinta S.C. DOMINATOR LAND S.R.L aflate in afara
zonelor de protectie hidrogeologica -, restabilizandu-se in acest fel si productia
vegetala. Calitatea solurilor aflate pe aceste terenuri permite, conform uzantelor
UE, imprastierea amestecului organic obtinut de la ferma de ingrasare a suinelor,
pe aceste suprafete.
In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca
impactul produs asupra solului si subsolului este minim si temporar.

4. Factori de mediu: flora si fauna

Activitatea fermei pentru ingrasarea suinelor se va desfasura numai in incinta
amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta
acesteia, asupra ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.
Activitatile de construire si de exploatare ale fermei de crestere a suinelor nu au
ca efect distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de plante si nu
altereaza populatiile de pasari, mamifere, pesti, amfibieni, reptile, nevertebrate
protejate sau nu.
.

145
ale pasarilor.

5. Sanatatea populatiei


11.2 Recomandari

Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei
factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de
colective, in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii
normelor de protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se
indice modul de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se
evita poluarea accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie
ecologica trebuie sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a
muncii sau chiar concomitent cu acestea.
.

146
A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a
trece la masuri ameliorative sau de remediere ulterioara.
Intreaga suprafata de sol accitental afectata, poate reintra in circuitul agricol si
prin tratare specifica in situ, cu microorganisme specializate.
Pe intreaga perioada de tratament 6 pana la 12 luni -, vor fi prelevate probe de
sol de la adancimi diferite, pana la adancimea maxima afectata, la intervale de 2
luni, pentru monitorizarea evolutiei procesului de ecologizare a solului afectat.
Se fac urmatoarele recomandari pentru constructor:
respectarea stricta a tehnologiei de executie si a proiectului;
respectarea stricta a calitatii executiei si a proiectului;
folosirea de utilaje performante, care nu produc pierderi de substante
poluante in timpul functionarii si care nu genereaza zgomot, peste limitele
admise.

12. ANEXE

Sunt atasate in volumul II

a) CERTIFICAT DE ATESTARE
R-EIM-07-62/2008

b) ACTE, PLANURI SI PLANSE
Certificat de inregistrare seria B nr. 1776036 CUI 20817840,
J09/73/26.01.2007;
Certificat constatator nr. 28343/18.09.2009;
Certificat de urbanism nr. 60/08.05.2009;
.

147
Contract de vanzare-cumparare nr. 1312/22.10.2008;
Contract de comodat nr. 11277/05.11.2008;
Proces verbal de verificare a amplasamentului (ARPM Galati);
Raspuns nr. 5249/24.07.2009 ANIF;
Raspuns nr. 486/13.07.2009 Ministerul Sanatatii Directia Sanatate
Publica a judetului Braila;
Notificare nr. 1/09.07.2009;
Aviz de amplasament favorabil nr. 9963/05.08.2009 S.C. ELECTRICA
S.A.;
Fisa tehnica in vederea emiterii Acordului Unic aviz pentru
amplasament de coexistenta cu retele electrice;
Plan de incadrare in zona plansa nr. A01;
Incadrare in teritoriu plansa nr. 1/6;
Incadrare in teritoriu plansa nr. 2/6;
Situatia existenta plansa nr. 3/6;
Plan amplasament scara 1:20000;
Plan de amplasament plan de delimitare al bunului imobil;
Plan de situatie plansa nr. A02;
Plan de situatie (detaliu) plansa nr. A02;
Reglementari urbanistice;
Reglementari echipare edilitara;
Proprietatea asupra terenurilor;
Hala plan bazin dejectii;
Hala plan parter;
Hala plan apa si hrana;
Hala plan invelitoare;
.

148
Hala fatada sud;
Hala fatada est;
Hala fatada nord;
Hala fatada vest;
Hala sectiune A A;
Hala sectiune B B;
Plan bucatarie furajera si filtru sanitar;
Invelitoare bucatarie furajera si filtru sanitar;
Fatada vest bucatarie furajera si filtru sanitar;
Fatada est bucatarie furajera si filtru sanitar;
Fatada nord bucatarie furajera si filtru sanitar;
Fatada sud bucatarie furajera si filtru sanitar;
Sectiune A A bucatarie furajera si filtru sanitar;
Bascula pod electronica si cabina pod bascula.

c) IMAGINI ACTUALE ALE AMPLASAMENTULUI
DJ 203 A spre Caineni;
Vecinatatea de nord a amplasamentului;
Vecinatatea de sud a amplasamentului;
Vedere generala a amplasamentului;
Vedere spre Lacau Sarat Caineni.

Extindere - Si.modernizare .Exploatare - Agricola

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Extindere - Si.modernizare .Exploatare - Agricola

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A

IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE

S-ar putea să vă placă și