Sunteți pe pagina 1din 148
Ploiesti, Malu Rosu 126/10-G/31 Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686 www.euroenvirotech.ro e-mail:

Ploiesti, Malu Rosu 126/10-G/31 Tel/Fax: (0244) 597 109; Mobil: 0722 314 686 www.euroenvirotech.ro e-mail: office@euroenvirotech.ro Cod de Inregistrare Fiscala: RO 14506092 Cont: RO13 RNCB 0205 0448 6620 0001, BCR Prahova

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE CONSTRUIREA UNEI FERME PENTRU INGRASAREA SUINELOR SI ACHIZITII UTILAJE INDEPENDENTE DIN CADRUL PROIECTULUI PNDR SI FEADR “EXTINDERE SI MODERNIZARE EXPLOATARE AGRICOLA S.C DOMINATOR LAND S.R.L”, IN COMUNA VISANI, SAT VISANI, JUDETUL BRAILA

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL EURO ENVIROTECH PLOIESTI Atestat nr. R-EIM-07-62/2008

Contract: C153/16.10.2009 Cod: EE-343-E/2009

Beneficiar:

S.C. DOMINATOR LAND S.R.L. Judetul BRAILA

NOIEMBRIE 2009

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

2

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE Rodica RUSEN Rodica GHIMICI Adrian AVRAM Mihai NICULAE Nela ZAMBILA

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

3

CUPRINS

1.1 Titularul proiectului ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.2 Autorul atestat al studiului --------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.3 Denumirea proiectului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.4 Descrierea proiectului --------------------------------------------------------------------------------------------------- 8

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate------------------------------------------------------------------------------------------ 8

1.4.2 Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9

1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei ---------------------------------------------------------------------------- 10

1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului ---------------------------------------------------------------------------- 15

1.4.5 Drum de acces ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 24

1.4.6 Amenajare amplasament---------------------------------------------------------------------------------------------- 25

1.5 Durata de functionare --------------------------------------------------------------------------------------------------26

1.5.1 Consumuri de resurse energetice ------------------------------------------------------------------------------------ 26

1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor ---------------------------- 30

1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa --32

1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta --------33

1.7.1 Conectare la cai de acces --------------------------------------------------------------------------------------------- 33

1.7.2 Conectare la magistrale electrice ------------------------------------------------------------------------------------ 33

2

PROCES TEHNOLOGIC ----------------------------------------------------------------------------------------------- 34

2.1

Descrierea procesului tehnologic propus----------------------------------------------------------------------------34

2.2

Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus -------------------------------------------45

2.3

Valori limita atinse prin tehnica propusa---------------------------------------------------------------------------47

3 DESEURI----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 47

3.1. Deseuri rezultate din activitatea fermei -----------------------------------------------------------------------------47

3.2. Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol -----------------50

3.3. Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la

stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii----------------------------------------------------------------55

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

4

3.4. Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de reducere a emisiilor de

amoniac-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------64

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA------------------------------------------------------------- 66

4.1. Ape -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------66 4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ------------------------------------------------------------------------ 66

4.1.2. Alimentarea cu apa ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 68

4.1.3. Managementul apelor uzate ------------------------------------------------------------------------------------------ 72

4.1.4. Prognoza impactului ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 73

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 74

4.2. Aerul -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------75

4.2.1. Date generale ----------------------------------------------------------------------------------------------------------- 75

4.2.2. Surse si poluanti generati --------------------------------------------------------------------------------------------- 77

4.2.3. Prognozarea impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 79

4.2.4. Surse si protectia impotriva zgomotului si a vibratiilor --------------------------------------------------------- 84

4.2.5. Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 84

4.2.6.Surse si protectia impotriva radiatiilor ----------------------------------------------------------------------------------- 84

4.3. Solul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------85

4.3.1. Generalitati-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 85

4.3.2. Surse de poluare a solului -------------------------------------------------------------------------------------------- 87

4.3.3. Prognoza impactului--------------------------------------------------------------------------------------------------- 89

4.3.4. Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------- 89

4.4. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase-------------------------------------------------------------------91

4.5. Biodiversitatea -----------------------------------------------------------------------------------------------------------92

4.5.1. Generalitati-------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 92

4.5.2. Arii protejate------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 94

4.5.3. date suplimentare despre Lacul Sarat Caineni -------------------------------------------------------------------102

4.5.4. Impactul asupra biodiversitatii--------------------------------------------------------------------------------------103

4.5.5. Masuri de diminuare a impactului----------------------------------------------------------------------------------104

4.6. Peisajul------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 105

4.6.1. Informatii despre peisaj ----------------------------------------------------------------------------------------------105

4.6.2. Explicarea utilizarii terenului ---------------------------------------------------------------------------------------106

4.6.3. Suprafata de teren ocupata-------------------------------------------------------------------------------------------107

4.7.

Mediul social si economic -------------------------------------------------------------------------------------------- 108

4.8.

Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural---------------------------------------------------------------- 109

5.

ANALIZA ALTERNATIVELOR------------------------------------------------------------------------------------109

6.

MONITORIZAREA ---------------------------------------------------------------------------------------------------112

7.

SITUATII DE RISC ---------------------------------------------------------------------------------------------------114

7.1.

Accidente potentiale--------------------------------------------------------------------------------------------------- 114

7.2.

Planuri pentru situatii de risc --------------------------------------------------------------------------------------- 116

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

5

7.3. Masuri de prevenire a accidentelor------------------------------------------------------------------------------------ 118

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR--------------------------------------------------------------------------------118

9. LISTA DE CONTROL PENTRU DEFINIREA DOMENIULUI EVALUARII -----------------------------119

10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ---------------------------------------------------------------------------123

10.1. Amplasament ------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 123

10.2. Descrierea activitatii ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 124

10.3. Prognoza impactului ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 127

10.3.1 Impactul produs in faza de realizare a investitiei --------------------------------------------------------------------127

10.3.1.1 Impactul produs asupra apelor ---------------------------------------------------------------------------------------127

10.3.1.2 Impactul produs asupra aerului---------------------------------------------------------------------------------------128

10.3.1.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre --------------------------------------------------------------128

10.3.1.4 Impactul produs asupra solului si subsolului-----------------------------------------------------------------------129

10.3.1.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si altor obiective-----------------------------------------------------130

10.3.2 Impactul produs dupa punerea in functiune a obiectivului---------------------------------------------------------130

10.3.2.1 Impactul produs asupra apelor ---------------------------------------------------------------------------------------131

10.3.2.2 Impactul produs asupra aerului---------------------------------------------------------------------------------------131

10.3.2.3 Impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre --------------------------------------------------------------132

10.3.2.4 Impactul produs asupra solului si subsolului-----------------------------------------------------------------------132

10.3.2.5 Impactul produs asupra asezarilor umane si a altor obiective---------------------------------------------------133

10.4. Gospodarirea deseurilor------------------------------------------------------------------------------------------------ 133

10.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase---------------------------------------------------------------------- 140

10.6. Masuri de diminuare a impactului ----------------------------------------------------------------------------------- 140

10.7. Posibilitatile de diminuare sau eliminare a impactului asupra mediului ------------------------------------- 141

10.8. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile

afectate de impact -------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 142

11. CONCLUZII SI RECOMANDARI -------------------------------------------------------------------------------------143

11.1 Concluzii----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------143

11.2 Recomandari -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------145

12. ANEXE ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------146

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

6

LIMITARI PRIVIND RAPORTUL LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR «Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L», in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, vor fi luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos.

a) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului generat de construirea unei

ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR «Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L», in

comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, a fost intocmit la cererea S.C. DOMINATOR LAND S.R.L. (Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant (Elaborator).

b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si

Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport.

c) Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului construirea unei ferme

pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR «Extindere si modernizare exploatare agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L», in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila, trebuie analizat avand in vedere Termenii din contractul incheiat intre S.C. DOMINATOR LAND S.R.L., in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti, in calitate de elaborator.

d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire la Raportul la

studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza

profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene.

e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si

interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si corectitudinea oricaror astfel de date si informatii. In Capitolul 11 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza ca in alte capitole ale studiului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile prezentate in Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in

contextul intregii lucrari.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

7

1. INFORMATII GENERALE

1.1 Titularul proiectului

S.C DOMINATOR LAND S.R.L

Sat Varsatura, comuna Chiscani, parcela 8, lot 93, camera 2, judetul Braila

1.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

S.C. EURO ENVIROTECH SRL

Atestat nr. R-EIM-07-62/2008 e-mail: ghniculae@hotmail.com office@euroenvirotech.ro www.euroenvirotech.ro Telefon/Fax: (0244) 597 109

Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151

1.3 Denumirea proiectului

CONSTRUIREA UNEI FERME PENTRU INGRASAREA SUINELOR SI ACHIZITII UTILAJE INDEPENDENTE DIN CADRUL PROIECTULUI PNDR SI FEADR “EXTINDERE SI MODERNIZARE EXPLOATARE AGRICOLA S.C DOMINATOR LAND S.R.L”, IN COMUNA VISANI, SAT VISANI, JUDETUL BRAILA

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

8

1.4 Descrierea proiectului

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate

Obiectivul propus a se realiza face parte din proiectul „Extindere si modernizare exploatatie agricola S.C DOMINATOR LAND S.R.L”, proiect ce va fi cofinantat prin Planul National de Dezvoltare Rurala (P.N.D.R.), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (F.E.A.D.R.) si din surse proprii ale beneficiarului. Construirea de ferme zootehnice destinate cresterii porcilor va contribui direct la reducerea importurilor de carne de porc si de aici, cresterea consumului de furaje rezultate din productia agricola autohtona. Indirect, veniturile agricultorilor romani pot creste, iar fonduri destinate acestora pot fi directionate catre alte destinatii economice deficitare. Terenul este liber de constructii, fiind in prezent utilizat ca teren arabil, pentru cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase – cod CAEN 0111. Prin proiectul propus, se va construi o ferma noua pentru ingrasarea suinelor – in vederea sacrificarii – cu o capacitate de 2850 capete/ciclu. In sistemul propus se realizeaza 3 cicluri de productie pe an. Importanta acestui proiect este data de:

valorificarea productiei vegetale, obtinuta de beneficiar de pe terenurile pe care le administreaza si cultiva; producerea de carne de porc in Romania, in conditiile in care anual importurile sunt de circa 2,5 milioane capete;

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

9

efectele benefice asupra balantei de plati prin reducerea importurilor genereaza la nivel macroeconomic resurse financiare ce pot fi redirectionate catre alte sectoare economice sau sociale vitregite de lipsa de fonduri.

1.4.2 Amplasament

Lucrarea propusa se va realiza in localitatea Visani, judetul Braila, pe un teren in suprafata de 11 000 m 2 – tarlaua 51, parcela 79/1 –, aflat in folosinta S.C DOMINATOR LAND S.R.L, conform contractului de vanzare – cumparare autentificat cu nr. 1312/22.10.2008 si contractului de comodat autentificat cu nr. 11277/05.11.2008. Bunul imobil situat in extravilanul comunei Visani este inscris in Cartea Funciara nr. 75/N a localitatii Visani, avand numar cadastral 217. Terenul se afla la o distanta de circa 2 km nord – est fata de intravilanul localitatii Visani si la circa 1,5 km sud – vest fata de intravilanul localitatii Caineni.

Amplasamentul are urmatoarele vecinatati:

la nord: Preda Tudor, pe distanta de 140,00 m; la est: DJ 203A, pe distanta de 77,81 m; la sud: Necoara Ion, pe distanta de 142,75 m; la vest: Antena irigatii, pe distanta de 77,86 m. Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea (aliniamentul principal – spre DJ 203A) de 77,81 m si lungimea maxima de 142,75 m. Prin caracteristicile sale geometrice, parcela este construibila din punct de vedere legal.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

10

Parcela nu este afectata de riscuri naturale si nu se afla in zona de protectie a vreunui monument istoric si/sau sit arheologic.

1.4.3 Descrierea caracteristicilor constructiei

Suprafata parcelei este de 11 000 m 2 (100 %), din care:

suprafata construita (SC): 3 090 m 2 (28,10 %); suprafata desfasurata (SD): 3 090 m 2 ; circulatia carosabila pe parcela, platforme, parcaje: 4 960 m 2 (45,10 %); suprafata echipamente edilitare, alte amenajari: 85 m 2 (0,77 %); suprafata spatii verzi in incinta: 2 865 m 2 (26,03 %). Indici urbanistici sunt: P.O.T 29 % si C.U.T 0,51, gradul de ocupare al terenului fiind de 74 %.

Ferma ce urmeaza a fi realizata se va compune din:

trei hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor, cu o suprafata totala de aproximativ 2255 m 2 , dotate cu buncare de furaje si instalatii de hranire si adapare automata; trei silozuri pentru cereale cu structura metalica preuzinata, de capacitate 1000 t fiecare; un cantar pod bascula de capacitate 60 t, cu cabina pod bascula; bucatarie furajera, filtru sanitar, camera de comanda, sala necropsii, conform planului de situatie anexat; drumuri de incinta si alei; achizitie utilaje independente: amestecator dejectii, aparat spalare hale, remorca vidanja.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

11

Halele de ingrasare vor fi delimitate de restul fermei.

Descrierea caracteristicilor constructiilor propuse a se realiza:

1. Trei hale cu destinatia adaposturi pentru cresterea si ingrasarea suinelor, similare din punct de vedere constructiv si functional Caracteristicile fiecarei hale sunt:

dimensiuni exterioare: 48,30 x 15,45 m;

S construita = 746,23 m 2 ;

numar niveluri = S (bazin dejectii) + P; h max = 4,40 m; numar de boxe = 22 (11 pe fiecare parte), din care 20 boxe utile si 2 de rezerva utilizate ca boxe izolatoare. Fiecare hala este prevazuta cu un bazin de stocare a dejectiilor, amplasat sub hala. Caracteristicile bazinului de dejectii sunt:

dimensiuni exterioare: 48,30 x 15,45 m;

S construita = 746,23 m 2 ;

adancimea = 2,45 m; V = 1750,79 m 3 . Fiecare hala este alcatuita dintr-o cuva de beton armat (cu rol de acumulare a dejectiilor) cu pereti si radier de 25 cm. Constructia de tip hala va avea regimul de inaltime S + P, cu structura de rezistenta realizata din cadre – stalpi si ferme metalice; inchiderile exterioare sunt din pereti din tabla cutata prevazuti cu prelata pentru asigurarea in interiorul halelor a luminii naturale, temperaturii si ventilatiei optime. Podeaua va fi din gratare prefabricate din beton armat. Invelitoarea va fi realizata din tabla cutata. Sarpanta invelitorii are structura

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

12

metalica (ferme metalice). La interior tavanul va fi finisat cu placaj din PVC (lambriu). Preluarea apelor pluviale se va realiza cu ajutorul jgheaburilor si burlanelor realizate din tabla zincata.

2. Bucatarie furajera, avand dimensiunea interioara: 11,75 x 17,56 m, un singur nivel si h max = 7,20 m. Fundatii izolate din beton armat, grinzi de fundare beton armat. Dimensionarea acestor fundatii se face avand in vedere recomandarile studiului geotehnic privind natura terenului de fundare. Constructia va avea regim de inaltime P, cu structura in cadre realizate din profile metalice laminate: stalpi si ferme metalice. Invelitoarea va fi executata din table cutate, iar sarpanta din grinzi si pane metalice. Bucataria furajera este dotata cu: 4 silozuri interioare de capacitate 36 t fiecare, 3 silozuri exterioare cu capacitatea de 1000 t fiecare, moara cu ciocanele destinata macinarii componentelor furajere, amestecator furaje, instalatie dozare materii prime, siloz sac, transportoare automate, etc.

3. Bascula pod electronica, avand capacitatea de 60 t, destinata cantaririi mijloacelor de transport, se va aseza pe o fundatie de beton armat, montata la nivelul solului, cu dimensiunile: 3,00 x 18,00 m si S = 54,00 m 2 . Cabina pod bascula:

S construita = 12,00 m 2 ;

nr. niveluri = 1. Se va monta un cantar pod bascula de capacitate 60 t, cu cabina pod bascula destinat cantaririi cerealelor care intra si ies din ferma. Bascula pod electronica se va monta la nivelul terenului. Infrastructura

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

13

platformei de tip cuva de beton armat, va include placi inglobate din tabla groasa, necesare la fixarea echipamentului de cantarire. Cuva de beton va avea dimensiunile in plan de 18,00 x 3,00 m. Dimensionarea fundatiei se face la incercarea maxima de 60 t, respectandu-se cerintele furnizorului de utilaj. Evacuarea apei din cuva de beton armat se va face prin intermediul unor pompe amplasate in interiorul unei base, fiind directionate catre fosa septica vidanjabila. Cabina pod bascula prevede o constructie din zidarie portanta din caramida, cu samburi din beton armat, fundatii continue din beton armat, placa beton armat, sarpanta lemn ecarisat si invelitoare usoara din tabla zincata. Suprafata construita a cabinei va fi de 12,00 m 2 . Tamplaria va fi din PVC cu geam termoizolant. Compartimentarea interioara se va face cu zid din gips-carton, rezultand o camera tehnolog, pod bascula si un depozit cabina pod bascula.

4. Filtru sanitar, cu dimensiunile exterioare: 8,70 x 14,82 m; nr. niveluri = 1 si h max = 4,35 m; avand fundatii izolate din beton armat, grinzi de fundare beton armat. Dimensionarea acestor fundatii se face avand in vedere recomandarile studiului geotehnic privind natura terenului de fundare. Accesul in ferma se poate face numai prin filtrul sanitar, amplasat langa bucataria furajere. Constructia va avea regim de inaltime P, cu structura metalica si pereti exteriori de tip sandwich cu grosimea de 8 cm. Compartimentarea interioara se va face cu pereti de tip sandwich de 5 cm si va imparti filtrul sanitar in trei zone:

zona tehnologica ce cuprinde: camera tehnolog, camera de

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

14

comanda, depozit medicamente, depozit saci premix, camera tehnica, WC; zona filtru sanitar ce cuprinde: vestiar dezechipare personal, dus, vestiar echipare personal, hol, curatatorie echipament lucru si camera odihna personal; zona necropsie ce cuprinde: camera necropsie si cabinet medic veterinar. Invelitoarea va fi executata din panouri sandwich, iar sarpanta din grinzi si pane metalice. Filtrul sanitar va fi prevazut cu plafon realizat din panouri de PVC (lambriu). Pe invelitoate vor fi montate panouri solare, parte componenta a instalatiei solare termice, care va produce o parte semnificativa din energia termica necesara cladirii.

5. Imprejmuirea. Se va realiza o imprejmuire din stalpi metalici inglobati in beton, panouri metalice, plasa de sarma din zinc.

Animalele sunt aduse in hala la greutati cuprinse intre 20 – 30 kg, avand varsta intre 10 – 12 saptamani. Receptia animalelor se va face la poarta fermei, de unde prin imprejmuiri mobile, vor fi conduse in hala de ingrasare. Animalele sunt adapostite in ferma circa 14 saptamani pana ajung la greutatea de 108 – 110 kg, depopularea fermei facandu-se catre abatoarele autorizate in 4 – 6 zile. Transportul animalelor de la furnizor la ferma si de la ferma la abatoare autorizate se va face de trei ori pe an cu masini speciale. Aprovizionarea cu materie prima (hrana pentru porci) se asigura pe cai de comunicatie rutiera.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

15

1.4.4 Principalele constructii ale obiectivului

Terenul se structureaza in doua subzone functionale principale:

subzona destinata aprovizionarii cu hrana pentru suine, prelucrarea acesteia, activitatile de gestionare a fermei, echipamente tehnico-edilitare. In aceasta subzona se amplaseaza 3 silozuri de cate 1000 t fiecare pentru stocarea cerealelor (porumb, grau, orz) necesare producerii furajelor in cadrul fermei. Fiecare celula de depozitare prezinta structura metalica preuzinata. In aceeasi zona se amplaseaza bucataria furajera care contine 4 silozuri de 28 t fiecare pentru principalele materii prime furajere (porumb, orz, grau, srot de soia, srot de floarea soarelui). Bucataria furajera este dotata cu: moara cu ciocanele destinata macinarii componentelor furajere, amestecului de furaje, instalatie dozare materii prime, instalatie incorporare premix, instalatie recuperare pulberi, transportoare automate. Materiile prime sunt aspirate din silozuri si ajung in moara cu o capacitate de 5 – 6 t/h. Cuplat cu bucataria furajera se amplaseaza filtrul sanitar (vestiar - filtru) care cuprinde toate activitatile de gestionare a activitatilor din ferma sub aspect sanitar – veterinar. Vestiarul – filtru este amplasat la limita zonei de productie, astfel incat intrarea persoanelor in vestiar sa se faca din afara zonei, iar iesirea din vestiar sa asigure accesul direct in zona de productie a exploatatiei. La intrarea si iesirea din vestiarul – filtru vor fi amenajate dezinfectoare pentru incaltaminte. In partea sud – estica a incintei se amplaseaza gospodaria de apa potabila care va deservi toate activitatile desfasurate in ferma. subzona destinata productiei propriu-zise, compusa din trei hale cu dimensiunea de 16 x 50 m, in care vor fi primite si crescute suinele.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

16

Capacitatea fermei este de 2850 capete; zona de productie este amplasata la o distanta de circa 50 m fata de zona drumului judetean DJ 203A.

In partea de sud-est a incintei s-a amplasat gospodaria de apa care va asigura necesarul de apa potabila, atat pentru nevoi menajere, cat si pentru cresterea suinelor. Parcela are forma cvasidreptunghiulara, cu latimea (aliniamentul principal – spre DJ 203A) de 77,81 m si lungimea maxima de 142,75 m. Amplasarea cladirilor fata de aliniamentul principal se face la distanta de minim 17 m, iar fata de axul L.E.A 20 kV la 5 m. Fata de aliniamentul posterior al parcelei, halele se amplaseaza la distanta de minim 8,5 m. Fata de limitele laterale ale parcelei (stanga – dreapta), halele pentru ingrasarea suinelor se amplaseaza la distanta de minim 14 m. Portile de acces pe parcela se monteaza la minimum 10 m fata de aliniamentul principal. Toata incinta, cu exceptia spatiilor verzi amenajate se betoneaza. Se bordeaza perimetral cu spatii verzi intreaga incinta si se planteaza arbori cu rol de protectie si ambiental.

Ferma are trei hale de ingrasare a suinelor, care sunt similare din punct de vedere constructiv si functional. In continuare, va fi descrisa o singura hala, avand in vedere similitudinile dintre cele trei adaposturi pentru ingrasarea suinelor din cadrul fermei. Animalele sunt cazate in 20 din cele 22 de boxe dispuse cate 11 pe fiecare parte a culoarului central de vizitare. In 20 dintre acestea se afla cazate cate 50 de animale, iar cate una dintre boxe – pe fiecare parte -, va fi utilizata pentru izolarea

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

17

animalelor cu probleme de sanatate. Pe culoarul central este pozitionat sistemul suspendat de hranire automata, fiecare boxa fiind dotata cu doua hranitoare a cate 4 locuri fiecare. Hrana este

transportata din buncarul de cap de grajd automat in hranitoare, pe masura ce acestea se golesc. Sistemul automat de hranire contine pe coloana centrala dozatorul de medicamente pentru situatiile in care se impune medicatia, fie cea preventiva, fie cea curativa a

animalelor.

Boxe galvanizate si instalatii de inmuiere. Caracterisitici boxe: inaltimea ingradirii boxei - de la podea - este de 0,84 m, deschiderea usii boxei - la alee - este de 1,15 m, prinderea in podea a ingradirii metalice se realizeaza cu sistem de prindere format din surub cu piulite. Caracteristici instalatie de inmuiere – utilizata la sfarsitul fiecarui ciclu de crestere pentru inmuierea si curatarea podelei – de tip gratar – de dejectiile solide care nu au ajuns in bazinul subteran: 1 bucata sistem inmuiere-curatare hala.

Gratare set grajd - Se vor achizitiona 200 gratare confectionate din beton armat pentru podeaua halelor cu suine si 24 bucati panouri sarma pentru protectia prelatei din interiorul halei.

Becuri cu infrarosu - Pentru mentinerea in interiorul halelor a unei temperaturi

optime pe perioada de iarna vor fi achizitionate 66 de lampi bec cu infrarosu 250

W.

Sistem adapare Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand de

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

18

consumul de hrana, de felul hranei si de sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie de factori: sistemul de crestere, zone geoclimatice, anotimpul, rase, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc. Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor. In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l. Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de 5-8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat la 100 kg greutate vie este in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie, scade. Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare. Calitatea apei este identica cu cea a apei pentru consumul uman. Fiecare boxa este dotata cu 4 suzete pentru adapare, pozitionare pe peretii despartitori dintre boxe. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar veterinare curative sau preventive. Apa potabila poate fi distribuita animalelor astfel:

prin pipe amplasate in troc; prin pipe amplasate intr-o cupa, printr-o pipa de sugere. Sistemul folosit in ferma este cel cu adapatoare cu cupa si suzeta. Apasand pipa cu botul, porcul declanseaza curgerea apei in troc sau in cupa.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

19

Capacitatea minima necesara variaza intre 1,0 - 4,0 l/min. Cel de-al treilea tip de pipa aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru aceasta deschizandu-se o valva. Apa nu curge intr-o cupa sau in troc. Capacitatea unei asemenea pipe este intre 0,5 - 1,5 l/min.

Sistem de ventilatie si reglare a temperaturii Compozitia chimica a aerului din hala difera de aceea a atmosferei exterioare, datorita prezentei animalelor si a dejectiilor. In adaposturi, pe langa modificarea compozitiei aerului datorita proceselor metabolice si respiratorii, prin fermentatia si descompunerea dejectiilor rezulta gaze si mirosuri cu efecte nocive asupra animalelor. Prin respiratie, din oxigenul atmosferic care este 20 % se retine circa 5-6 % eliberandu-se in schimb bioxid de carbon. Daca in adapost ventilatia nu functioneaza corect, continutul in oxigen poate sa scada pana la 17-18 %, la care porcinele reactioneaza prin respiratie dispneica si reducerea performantelor de crestere. Concomitent cu scaderea oxigenului din aer, are loc cresterea continutului de gaze nocive: bioxid de carbon, amoniac si hidrogen sulfurat. Bioxidul de carbon nu trebuie sa depaseasca concentratia de 0,3 % in adapostul pentru porcine. Amoniacul din adaposturi nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,002 %. Amoniacul face parte din toxicele cumulative, incat, chiar in concentratii relativ reduse, duce la scaderea rezistentei naturale putand favoriza aparitia diferitelor boli. Hidrogenul sulfurat apare in aer ca urmare a descompunerii substantei organice care contine sulf. Concentratia maxima admisa de hidrogen sulfurat in adapost este de 0,01 %. La concentratii mici, dar permanente de hidrogen sulfurat, se produc o serie de tulburari manifestate prin astenie, anemie, ameteli, iritabilitate,

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

20

inapetenta si scaderea performantelor productive. Ventilatia in cadrul adapostului de porci urmeaza a se realiza in mod natural in proportie de 80 %. Aceasta ventilatie se datoreaza tehnologiei de constructie a grajdului care lasa lateralele grajdului libere, fara niciun fel de pereti, doar cu o prelata menita a proteja animalele de frigurile extreme. Un risc deosebit pentru sanatatea animalelor il prezinta amoniacul ce rezulta din dejectiile lor. Avand in vedere faptul ca dejectiile stau sub animale intr-un bazin de stocare avand o capacitate de 1750 m 3 , pericolul de intoxicare cu amoniac este destul de mare. Grajdul este prevazut cu 3 base de vizitare prin intermediul carora se evacueaza dejectiile, dar, in plus, fiecare basa are deasupra ei un ventilator de mare putere care are ca scop eliminarea amoniacului in atmosfera. Astfel, in hala, concentratia de amoniac este redusa la minimum.

Bucataria furajera - este un sistem complex pentru pregatirea furajelor, cu ajutorul careia se pot obtine productivitati de pana la 10 t/h, cu o mare precizie de dozare a componentelor. Bucataria furajera este amplasata pe o suprafata betonata intr-o constructie avand si urmatoarele componente: spatii tehnologice, filtru sanitar-personal, camera comanda computerizata, sala echipamentelor (moara, amestecator, silozuri). In cadrul bucatariei furajere sunt 4 silozuri de cate 36 t fiecare pentru orz, porumb, srot de soia si srot de floarea soarelui. Tot in cadrul bucatariei furajere este situata o moara folosita pentru macinarea componentelor furajere, la care se adauga premix. Acest amestec este transportat din bucataria furajera catre hale. Bucataria furajera pregateste retete furajere pentru ferma si este astfel conceputa si realizata incat sa se incadreze in normele europene de mediu.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

21

Produsele macinate prin moara ajung in amestecatorul care este prevazut cu o baterie de filtrare cu saci de desprafuire. Prin intermediul ciclonetului pe care sunt fixati acesti saci de desprafuire (cu o suprafate de filtrare de peste 15 m 2 ) se recupereaza in amestecator pulberile fine de macinis. Elementele de legatura intre utilaje pentru transportul materiilor prime si materialelor macinate sunt prevazute cu coliere si garnituri de etansare, astfel incat sa fie evitate pierderile de material si emisiile de praf. Bucataria furajera este compusa - in principal - din urmatoarele elemente constructive:

4 silozuri cilindrice de interior, din tabla zincata, capacitate 36 tone; 3 silozuri de exterior, capacitate 950-1000 tone; 1 moara cu ciocane; 1 instalatie de dozare cu melc, pentru premixuri; 1 amestecator; silozuri tip sac, pentru produse finite; 1 tablou electric cu unitati de comanda, protectie si intrerupator principal; sistem masurare temperatura/umiditate; ventilator; uscator cereale; 1 computer de cantarire si de programare a retetelor; 1 stabilizator de tensiune automat; la aceste componente principale se mai adauga mici componente ale sistemului si elemente de asamblare, etansare, tubulatura, snecuri, elevatoare. Nivelul de zgomot produs de utilajele componente ale bucatariei furajere se incadreaza in valori de sub 60 dB.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

22

Bucataria furajera este prevazuta cu un spatiu destinat supravegherii intregii activitati, format dintr-o incapere in care va sta un supraveghetor, care va tine sub control computerizat intreaga activitate. Tot aici mai este prevazut un spatiu sanitar destinat acestui supraveghetor.

Cantar pod bascula Produsul este destinat cantaririi statice a marfurilor transportate cu mijloace auto al caror gabarit se incadreaza in dimensiunile platformei, care nu depasesc 60 t si sarcina maxima admisa pe ax. Amplasarea se face deasupra terenului. Echipamentul de indicare si echipamentul de calcul se amplaseaza in interiorul cabinei pod bascula. Sistemul de cantarire electronic utilizeaza celulele de sarcina (doze tensometrice care furnizeaza semnale electrice proportionate cu sarcina de pe platforme) si le transmite unui indicator electronic de masa, de precizie ridicata, cu facilitati de tarare, cantarire bruta, neta si aducerea la zero. Vehiculul care urmeaza a fi cantarit se opreste pe platforme de cantarire, aproximativ simetric fata de cele doua extremitati. Greutatea acestuia determina o variatie proportionala a semnalului electric ce este prelucrata de indicatorul electronic, masa fiind afisata sub forma digitala pe afisor. La functionarea cu calculatorul, masa este afisata si pe monitor. Programul de cantarire, instalat pe computer:

asigura conectarea echipamentelor de cantarire la PC; realizeaza afisarea instantanee pe ecran a valorii masei cantarite; permite determinarea prin cantarire a tarei vehiculului si folosirea acesteia la obtinerea masei nete; permite obtinerea tichetelor cu datele cantaririi (nr. auto, nume client, date transportator, data cantarire, tip material si totalizarea cantitatilor cantarite);

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

23

genereaza o baza de date cu datele cantaririi: numar vehicul, numar aviz, delegat, produs, partener, tip operatie, data, ora, masa bruta, neta, tara, etc.; asigura managementul cantaririlor cu obtinerea rapoartelor grupate dupa data, partener, tip operatie, produs cantarit, etc.

Amestecator dejectii - Este destinat omogenizarii dejectiilor colectate in bazinele de dejectii inainte de a fi extrase din bazinele de colectare, transportate si administrate pe terenurile agricole.

Aparat spalat hala - Se va utiliza dupa depopularea halelor in vederea igienizarii acestora si indepartarii resturilor de dejectii care ar putea sa constituie o sursa de infectii pentru seria urmatoare.

Remorca tehnologica transport furaje - este destinat transportului de furaje destinate alimentatiei suinelor in interiorul exploatatiei.

Remorca vidanja 7-10 t Se foloseste la scoaterea dejectiilor sub forma de namol din bazinele de colectare a dejectiilor si transportul acestora in vederea administrarii pe terenurile agricole. Caracteristici:

greutate totala: 7-10 t;

dispozitiv pentru incarcare cu pompa vacuum;

dispozitiv imprastiat dejectii pe teren cu sistem dozare;

viteza maxima admisa: 40 km/h.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

24

Pichet incendiu - In interiorul exploatatiei va fi amplasat 1 pichet de incediu complet echipat cu mijloace de prima interventie necesare stingerii inceputurilor de incendii: topor-tarnacop PSI; dulap pentru materiale PSI; cange cu coada, ranga PSI, galeata PSI, stingatoare cu C0 2 si pulbere, lopata PSI, lada cu nisip, etc.

Stingatoare cu praf si CO 2 - Vor fi achizitionate ca mijloace de prima interventie in caz de incediu 6 stingatoare carosate si 12 stingatoare portabile.

1.4.5 Drum de acces

Accesul la terenul pe care urmeaza a fi amplasata ferma se face prin DJ 203A.

Circulatia rutiera in incinta. Se propune amenajarea a doua accese carosabile pe parcela prin racordare la zona DJ 203A, astfel:

un acces carosabil in zona de nord – est pentru activitatea de aprovizionare cu cereale; se asigura astfel accesul la silozurile de cereale si la bucataria furajera in cazul interventiilor (daca este cazul); pe acest acces se amplaseaza un pod bascula, o cabina pod bascula si o cabina poarta; autovehiculele care asigura aprovizionarea intra si ies prin acest acces carosabil; un acces carosabil la halele de ingrasare porci (zona de productie); in aceeasi zona se amenajeaza 5 locuri de parcare pentru autoturismele personalului si clientilor; aceeasi alee carosabila va asigura si accesul la gospodaria de apa a fermei, amplasata adiacent acestui acces pe parcela.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

25

Fluxurile de circulatie sunt organizate astfel incat circulatia din zona aprovizionarii cu furaje sa nu se intersecteze cu cea din zona destinata activitatii de ingrasare a porcilor (se va respecta fluxul tehnologic).

1.4.6 Amenajare amplasament

Careul necesar pentru construirea fermei pentru ingrasarea suinelor este amplasat in extravilanul comunei Visani, judetul Braila. Suprafata de 11 000 m 2 – tarlaua 51, parcela 79/1 –, aflat in folosinta S.C DOMINATOR LAND S.R.L, conform contractului de vanzare – cumparare autentificat cu nr. 1312/22.10.2008 si contractului de comodat autentificat cu nr. 11277/05.11.2008, este destinata construirii unei ferme de porci cu o capacitate de 3000 capete. In continuare, este prezentat tabelul cu proprietarii terenurilor agricole care au fost achizitionate si vor fi scoase din circuitul agricol pentru a fi puse la dispozitia noului obiectiv economic.

Tabel cu proprietarii terenurilor agricole destinate constructiei

Suprafata

ocupata de

constructie

Suprafata ocupata de drumul de acces

si utilitati(m 2 )

Nr.

crt.

Domiciliul

proprietarului

Amplasare

a terenului

Proprietarul

(m

2 )

1.

S.C.

DOMINATOR

LAND S.R.L.

sat Varsatura, comuna Chiscani, parcela 8, lot 93, camera 2, judetul Braila

Extravilan

3175

4960

Teren

agricol

11 000

Total (extravilan – teren agricol) = 11 000 m 2

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

26

1.5 Durata de functionare

Perioada de existenta a fermei de ingrasare a suinelor se considera nelimitata. Beneficiarul doreste sa-si dezvolte afacerea intr-o singura etapa, perioada de executie propusa fiind de 36 de luni.

1.5.1 Consumuri de resurse energetice

Energia electrica este preluata din reteaua S.C. FDFEE ELECTRICA MUNTENIA NORD – SDFEE Braila. Zona in care este situat terenul este echipata numai cu energie electrica. Parcela este traversata inpartea de est (spre DJ 203A) de o linie electrica aeriana LEA 20 kV la distanta de circa 20 m fata de axul partii carosabile. Pe teren se afla si un stalp al LEA 20 kV.

Receptoarele de energie electrica constau din: iluminat artificial, aparate de ventilare, aparatura de birou, pompe, ventilatoare, instalatii frigorifice, moara de cereale destinata producerii furajelor, transportoare melcate, snecuri, etc., componente ale bucatariei furajere, sistemul de asigurare a furajelor in halele suinelor, sistemul de asigurare a apei in halele suinelor, etc. Receptorii electrici din instalatia electrica a consumatorului nu produc influente negative perturbatoare asupra instalatiilor furnizorului.

Principalii consumatori electrici ai fermei de ingrasare suine sunt:

1. siloz stocare cereale 3 bucati

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

27

transportoare melcate

1

x 20 kW = 20 kW

4

x 3,5 kW = 14 kW

ventilator aerare

2 x 3 kW = 6 kW

2. bucatarie furajera moara cu ciocanele

1 x 40 kW = 40 kW

transportor melcat

x 3,5 kW = 3,5 kW amestecator

1

1

x 3 kW = 3 kW

transportor furaj combinat

5 x 3,5 kW = 17,5 kW

3. filtru sanitar + birouri centrala termica

1 x 24 kW = 24 kW boiler electric

1 x 4 kW = 4 kW

4. hala productie

ventilator exhaustare

3

x 12 kW = 36 kW

transportor furaje

4

x 2,5 kW = 10 kW

ventilator recirculare

4

x 2 kW = 8 kW

becuri infrarosu

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

28

20 x 0,2 kW = 4 kW pereti cortina

2 x 2 kW = 4 kW

5. gospodarie apa

1 x 6 kW = 6 kW

6. alti consumatori (iluminat interior/exterior): 5 kW.

Iluminatul interior Instalatia de iluminat interior din cadrul halelor de depozitare si productie este realizata cu corpuri de iluminat etanse tip FIPAD, echipate cu lampi liniar florescente de TL-D 2 x 58 W/1 x 58 W, coroborate cu cerintele caietului de sarcini. Nivelul de iluminat in toate incaperile este in conformitate cu prevederile normativului NP061/1. Porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat, pentru o perioada de minimum 8 ore pe zi. Comanda iluminatului se realizeaza local prin intrerupatoare montate aparent la inaltimea de 1,5 m fata de cota pardoselii finite la unitatea de acces in incaperi. Circuitele pentru iluminat sunt realizate cu cabluri cu intarziere la propagarea focului, cu manta din PVC si tensiunea nominala minima de 1 kV montate in tuburi de protectie aparent tip IPEY sau daca sunt sub inaltimea de 2,5 m in tuburi metalice PEL.

Prize 230/400 V, forta Toate prizele sunt prevazute cu contact de protectie si sunt pozate in functie de destinatia incaperii unde se gasesc pe pereti in montaj ingropat sau aparent. Inaltimea de montaj este in general de 1,5 m fata de pardoseala finita sau la cotele indicate.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

29

Prizele si racordurile electrice sunt dispuse pe circuite diferite in functie de gradul de importanta (pe circuite vitale si pe circuite alimentate normal).

Distributia circuitelor de prize se realizeaza cu cablu cu conductoare din cupru cu manta din PVC cu intarzierea propagarii focului tip CYYF si tensiunea nominala de minim 1 kV, pozat in tub de protectie IPEY. Proiectul de instalatii electrice realizeaza doar alimentarea cu energie electrica a consumatorilor de forta prin cabluri individuale. Fiecare consumator de forta va fi prevazut cu tablou propriu de automatizare care este responsabilitatea furnizorului de echipamente.

Pentru productia de ingrasare a suinelor se utilizeaza resurse energetice din categoria energie electrica, dupa cum se poate urmari, in tabelul urmator:

Tabelul nr. 1.5.1.-1.

Productia

Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Cantitatea

anuala

Denumirea

Suine 2850

Denumirea

Cantitate

Furnizor

*)

Petrol / Pacura

Gaze naturale

Gaze petroliere lichefiate

Energie electrica

245 kW

Altele

*) = numar de suine/serie.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

30

1.5.2 Principalele categorii de materiale utilizate in procesul de ingrasare a suinelor

Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic, respecta prevederile Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008, privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in “Lista substantelor periculoase” din Anexa nr. 2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 1408/04.11.2008. In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor, nu sunt utilizate substante, care intra sub incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea listei substantelor toxice si a plantelor care contin substante toxice. In procesul tehnologic de ingrasare a suinelor sunt nominalizate urmatoarele produse necesare la prepararea hranei, conditionarea balegarului de porc, pentru dezinfectarea spatiilor de productie:

Proteina cruda; Grasimi crude; Fibra cruda; Lizina; Metionina; Cistina; Triptofan; Substante continand calciu asimilabil; Substante continand fosfor asimilabil; Aditivi diversi; Etc. In denumirea generala a aditivilor – utilizabili pentru balegarul de porc -, se are

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

31

in vedere ca acestia constituie un grup de produse formate din diferite elemente, care reactioneaza cu balegarul, schimband caracteristicile si proprietatile acestuia. Acesti aditivi, aplicati la balegarul de porc, in gropile de descarcare, imprima urmatoarele efecte:

reducere a emisiilor de compusi gazosi (NH 3 si H 2 S); reducere a mirosurilor neplacute; schimbare in proprietatile fizice pentru a-i face mai usor de folosit; crestere a valorii de fertilizare; stabilizare a microorganismelor patogene. In mod obisnuit, reducerea mirosurilor neplacute si schimbarea in proprietatile fizice ale balegarului de porc pentru a-l face mai usor de folosit constituie principalele motive pentru folosirea lor la nivel de ferma.

In principal, materiile prime principale utilizate pentru hrana suinelor sunt:

Denumirea materiei prime

Consum anual (tone)

Materii prime pentru hrana

 

Orz

1074

Porumb

1074

Srot desoia

43

Srot de floarea soarelui

43

Premix

3,7

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

32

1.6 Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Materialele si utilajele folosite, in procesul de construire a fermei destinate cresterii suinelor, nu reprezinta surse de poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.

Tabelul nr. 1.6.-1

     

Poluare maxima admisa (limita maxima admisa

   

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare /reducere

 
 

protectie/restrictie

conform

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea in considerare a poluarii de fond

Masuri de eliminare /reducere a poluarii

Numar surse de poluare

obiectivului,

 

de

a

implementarea

masurilor de eliminare

 

Sursa de poluare

pentru om si mediu)

Poluare de fond

Pe zona obiectivului

de

legislatiei in vigoare

masuri

reducere

eliminare/

 

/ reducere a poluarii

Tipul poluarii

zone

aferente

poluarii

Pe

Fara

Cu

FIZICA

 

Nu este cazul

 

BIOLOGICA

 

Nu este cazul

 

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

33

1.7 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta

1.7.1 Conectare la cai de acces

Accesul la terenul pe care urmeaza a fi amplasata ferma se face prin DJ 203A. Circulatia rutiera in incinta. Se propune amenajarea a doua accese carosabile pe parcela prin racordare la zona DJ 203A, astfel:

un acces carosabil in zona de nord – est pentru activitatea de aprovizionare cu cereale; se asigura astfel accesul la silozurile de cereale si la bucataria furajera in cazul interventiilor (daca este cazul); pe acest acces se amplaseaza un pod bascula, o cabina pod bascula si o cabina poarta; autovehiculele care asigura aprovizionarea intra si ies prin acest acces carosabil; un acces carosabil la halele de ingrasare porci (zona de productie); in aceeasi zona se amenajeaza 5 locuri de parcare pentru autoturismele personalului si clientilor; aceeasi alee carosabila va asigura si accesul la gospodaria de apa a fermei, amplasata adiacent acestui acces pe parcela.

1.7.2 Conectare la magistrale electrice

Pentru desfasurarea activitatilor curente ale fermei de crestere a suinelor aceasta va fi racordata la un distribuitor autorizat de energie electrica.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

34

Energia electrica este preluata din reteaua S.C. FDFEE ELECTRICA MUNTENIA NORD – SDFEE Braila. Zona in care este situat terenul este echipata numai cu energie electrica. Parcela este traversata inpartea de est (spre DJ 203A) de o linie electrica aeriana LEA 20 kV la distanta de circa 20 m fata de axul partii carosabile. Pe teren se afla si un stalp al LEA 20 kV.

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

In procesul de productie dintr-o ferma de crestere a suinelor cu circuit inchis, ingrasarea porcilor constituie faza finala a fluxului tehnologic, care se incheie cu livrarea animalelor catre abator. In ferma de ingrasare-finisare a porcilor se preia tineretul porcin la o greutate corporala medie de 20 - 30 kg si se finiseaza (ingrasa) pana la greutatea corporala planificata pentru livrare la abator: 100 - 110 kg. In ferma este necesara aplicarea cu atentie a tehnologiei de hranire, a asigurarii conditiilor de microclimat, a respectarii programului tehnologic, astfel incat sa se realizeze maximum de spor in greutate cu un consum minim de furaje. Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor, cum este cea prezentata in acest proiect, sunt:

1. aprovizionarea cu purcei (grasuni) de 20-30 kg;

2. aprovizionarea cu furaje;

3. aprovizionarea cu premixuri si medicamente;

4. crestere - ingrijire zilnica animale:

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

35

supraveghere activitate curenta bucatarie furajera; hranire/administrare corecta reteta furajare in concordanta cu stadiul de dezvoltare a animalelor; adapare hala; supraveghere stare generala de sanatate a suinelor; administrare medicamente curative/preventive suine; supraveghere sistem ventilatie hala; supraveghere evacuare dejectii in bazinul de sub hala; pregatire depopulare hala. 5. transport animale 100 -110 kg catre abator; 6. pregatire hala pentru un nou ciclu de productie:

curatare, decontaminare; verificare functionare instalatii. La populare, halele de ingrasare trebuie sa fie curatate, uscate si dezinfectate, toate instalatiile trebuie sa fie in stare de functionare. Purceii sunt grupati in loturi uniforme ca marime, sex si sanatate generala. In vederea diminuarii stresului provocat suinelor prin populare se recomanda:

sa aibe acces la o zona de odihna confortabila din punct de vedere fizic si termic, drenata si curatata corespunzator, care sa permita tuturor animalelor sa se odihneasca in acelasi timp; sa se odihneasca si sa se ridice normal; sa vada alti porci; atunci cand vor aparea semne de lupta violenta, cauzele vor fi cercetate imediat si vor fi luate masuri corespunzatoare. Utilizarea de medicamente tranchilizante va fi limita la conditii exceptionale si numai dupa consultarea medicului veterinar; pentru porcii agresivi, atacati de alti porci, bolnavi sau raniti au fost

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

36

rezervate doua boxe de izolare individuale; se va evita in partea de cladire in care porcii sunt tinuti in mod continuu niveluri de zgomot ridicat. Va fi evitat zgomotul constant sau brusc. porcii vor fi tinuti in conditii de iluminat de cel putin 40 lucsi, pentru o perioada de minimum 8 ore pe zi.

Marimea boxelor depinde de numarul de purcei, greutatea, tipul de pardoseala sau asternut sau forma boxei. In tabelul de mai jos sunt prezentate cateva recomandari pentru densitatea optima folosita la pardoseala cu gratare de beton.

Ghidul densitatii porcinelor in functie de greutatea corporala

 

Suprafata

Greutate porci/ suprafata boxa

Greutate corporala(kg)

(m)

(kg/m 2 )

5

0,09

55

10

0,15

66

20

0,2

100

30

0,3

100

40

0,34

115

50

0,4

125

60

0,45

133

70

0,5

140

80

0,55

145

90

0,6

150

100

0,65

153

Animalele sunt cazate in ferma circa 14 saptamani, timp in care ele ajung la greutatea de 100 - 110 kg. In fermele de ingrasare, distribuirea hranei si adaparea se executa automatizat. Sarcina personalului din ferma este ca - zilnic - sa controleze fiecare boxa, starea

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

37

de sanatate a animalelor, functionarea instalatiei de administrare a hranei, functionarea adapatorilor, inchiderea usilor boxelor, pastrarea nivelului la canalul cu perne de apa, mentinerea nivelului constant in bazinele cu flotor pentru adapatori, controlul functionarii corecte a instalatiei de ventilatie. Constatarea unei defectiuni la instalatii sau depistarea unor animale bolnave trebuie sa fie insotita de masuri corespunzatoare. Depopularea halelor se face in conformitate cu fluxul tehnologic, atunci cand a expirat timpul de stationare in ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de livrare si greutatea planificata. Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea, deoarece conform fluxului tehnologic - dupa 5 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua serie de grasuni. Depopularea fermei se face in 2 - 4 zile.

Transportul suinelor Operatia de transport constituie un element de stres pentru suine, uneori cu efecte nedorite. Statisticile scot in evidenta pierderile iregistrate la transport. In timpul transportului animalele suporta o serie de manipulari, ritmul si modul lor de viata fiind, pe moment, perturbat profund. Operatiunile de incarcare - descarcare, in si din mijloacele de transport, produc animalelor o serie de socuri, resimtite cu o intensitate mai mare sau mai mica. De aceea, cei care efectueaza transportul trebuie se fie instruiti in legatura cu conditiile de transport, factorii de confort si manevrarea corecta a animalelor la incarcare, pe timpul transportului si la descarcare. Mijloacele de transport trebuie sa fie corespunzator amenajate sau construite pentru transportul suinelor:

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

38

sa aiba accesorii sigure; sa protejeze porcii de efectul daunator al climei; sa asigure ventilatia corespunzatoare in cazul vehiculelor inchise. Dupa fiecare transport, mijloacele de transport trebuie sa fie curatate si dezinfectate pentru a preveni raspandirea bolilor.

Hranirea porcilor Principalul obiectiv al alimentatiei porcului este de a stabili cat mai precis aportul de nutrienti si tehnologia de utilizare cat mai eficienta a nutrientilor, care se permita realizarea unor performante superioare. La animalele in crestere, aceste performante se refera in principal la sporul mediu zilnic, indicele de consum sau consumul specific si continutul carcasei in carne macra. Cele doua aporturi principale, considerate ca cele mai importante, sunt energia si proteinele, deoarece:

energia reprezinta costurile cele mai importante in cadrul hranei; carentele in proteine limiteaza performantele, in timp ce un exces este respins si se asociaza cu probleme de mediu. Porcul este un animal care poate produce carne multa si de calitate, la un pret de cost rezonabil. El creste repede, valorifica bine furajele si poate produce carcase cu carne macra, asa cum sunt cerute pe piata carnii, asigurand beneficii importante crescatoriilor. Dintre factorii tehnici, alimentatia are rolul cel mai important deoarece numai printr-o alimentatie corecta se poate pune in evidenta intreaga capacitate productiva a animalelor. Rentabilitatea cresterii porcilor este determinata de hranirea rationala, o atentie deosebita fiind acordata utilizarii cu maxim de eficienta a furajelor.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

39

Porcii sunt alimentati in concordanta cu greutatea lor corporala, in sistemul de hranire permanenta. Ingestia furajera este strans legata de rata de crestere, conversia hranei, valoarea si calitatea carcasei, rezultatul fiind profitabilitatea. Este important pentru nutritionisti estimarea cu acuratete a cantitatii de furaj ingerat, astfel determinandu-se nivelul optim de substante nutritive din retetele furajere. O furajare economica si eficienta se face cu programe de furajare specializate (pe sexe, faze de furajare, furajare pe potential genetic). Cantitatea de furaj ingerata este afectata de mai multi factori:

tipul animalului:

particularitatile morfo-fiziologice ale aparatului digestiv; potentialul genetic al animalului; individualizarea, sexul, varsta; starea fiziologica; starea de sanatate. caracteristicile furajului:

densitatea energetica din furaj; dezechilibrul de substante nutritive din furaj; calitatea organoleptica si gustul furajelor; procesarea si forma furajului. microclimatul:

temperatura si umiditatea relativa a mediului;

densitatea porcilor pe m 2 si conditiile de cazare;

designul si pozitionarea trocului;

sistemul de hranire;

sistemul de crestere si exploatare;

stresul.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

40

Dintre factorii mai sus mentionati, cei mai importanti sunt cei care afecteaza consumul zilnic de furaj: potentialul genetic, sexul, varsta, starea de sanatate, calitatea organoleptica si sanitara a furajelor, temperatura si umiditatatea relativa din mediu ambiant. Pentru aducerea porcilor de la greutatea de 20-30 kg la 110 kg greutate in viu, este consumata aproximativ 240 kg de hrana. Nivelele de nutrienti din hrana animalelor au o importanta deosebita. Cerinte medii ale nivelelor de nuntrienti pentru fiecare categorie de greutate sunt stabilite in „BAT - Cele mai bune tehnici disponibile", dupa cum se vede in tabelul de mai jos. Perioada de asimilare de la 30 kg si greutatea finala este divizata in 2 sau 3 faze de hranire. In aceste faze continutul de nutrienti din hrana variaza pentru a satisface necesarul variabil de hranire a porcului. Sfarsitul primei faze de crestere se plaseaza intre 45 si 60 kg greutate in viu, iar faza a doua este intre 80 si 110 kg. Necesarul de calciu si fosfor din hrana porcilor la ingrasat si finisat este prezentat in tabelul urmator, conform „BAT - Cele mai bune tehnici disponibile".

Parametrii nutritionali

Porci 35 - 90 kg

Porci 90 - 110 kg

Proteina cruda (CP, %)

15 - 17

14 - 16

Grasimi crude

4-5

<5

Fibre crude

4,5-6

<4,5

Total lizina

0,75-0,90

0,65-0,75

Total metionina+cistina

0,45-0,58

0,42-0,50

Total trionina

0,42-0,63

0,50

Total triptofan

0,15

0,15

Calciu

0,75-0,90

0,75-0,90

Total fosfor

0,62-0,70

0,50-0,70

Energie digestibila (MJ/kg)

>13

>13

Prepararea hranei se face in bucataria furajera, in urmatoarele etape:

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

41

prepararea unui amestec de porumb, orz, srot de soia, srot de floarea soarelui la care se adauga 5 % premix; macinarea amestecului in moara situata in cadrul bucatariei furajere; omogenizarea amestecului macinat timp de 10 - 15 minute intr-un amestecator situat tot in cadrul bucatariei furajere; transportarea mecanica a amestecului, prin conducte, in buncarul de 8 tone care alimenteaza linia automata de hranire a animalelor. Prima problema care trebuie rezolvata din punct de vedere nutritional este asigurarea unei cantitati suficiente de hrana pentru ingrasarea suinelor. Aceasta este una din cele mai importante probleme in alimentatia porcinelor. Subfurajarea, pe perioade mai scurte sau mai lungi, are serioase implicatii asupra rezultatelor tehnice si economice ale fermei. Suprafurajarea porcinelor este de asemenea de nedorit, deoarece influenteaza negativ valorificarea furajelor si starea de sanatate a animalelor. Este cunoscut faptul ca porcii au tendinta de a consuma mai multa hrana decat le este necesar, de a se suprahrani. Atunci cand animalele sunt suprafurajate, se constata pierderi mari de furaje consumate si tulburari digestive. Cantitatea de hrana consumata zilnic depinde de varsta si starea fiziologica a animalului, respectiv de capacitatea de ingestie a acestuia, iar pe de alta parte de calitatea, volumul si densitatea ratiei. Porcii in perioada de ingrasare consuma 2,7 kg furaje pentru 1 kg spor. Ingrasarea incepe la o varsta tanara si la o greutate corporala mica, adica la 20 - 30 kg, cand animalul este inca in perioada de crestere. In realitate nu este vorba de ingrasare in intelesul propriu-zis al cuvantului, ci de o crestere-ingrasare, cele 2 procese confundandu-se. La actualele cerinte ale pietii pentru o carcasa cu cat mai putina grasime si cu o

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

42

pondere mare a masei musculare fata de grasime, intereseaza stimularea cresterii musculaturii si limitarea depunerilor de grasime. In structura sporului, dupa greutatea de 50 - 60 kg devin predominante depunerile de grasime. Ca urmare, la aceasta greutate schimbandu-se cerintele fata de hrana, trebuie schimbata structura ratiei. Rezultatele ingrasarii sunt influentate, pe langa furaj, de o serie de factori cum ar fi originea genetica (rasa, linie,etc.), sexul si conditiile de mediu. In vederea ingrasarii porcilor pentru productia de carne destinata consumului in stare proaspata se pot folosi diferite furaje. Alegerea unuia sau altuia dintre furaje este impusa in primul rand de considerente economice. In structura retetelor cele mai economice sunt cerealele, in special porumbul si orzul, care asigura energia, la care se adauga reziduuri industriale (srotul de floarea soarelui) care asigura nivelul proteic. Cunoscand ca aceste doua categorii de furaje nu pot echilibra ratiile, sub aspectul continutului de lizine este obligatorie adaugarea acesteia prin furaje proteice de origine animala sau leguminoase si sroturi de soia.

Adaparea porcilor Necesarul de apa in hrana porcinelor este strans corelat in primul rand cu hrana consumata, cu felul hranei si cu sistemul de furajare. Necesarul de apa este influentat in acelasi timp si de o serie de factori, cum ar fi: sistemul de crestere, zona geoclimatica, anotimpul, rasa, categoria de varsta, sistemul de furajare, compozitia ratiei, etc. Apa are un rol important in desfasurarea proceselor fiziologice din organism, creand mediul pentru digestie, absorbtie si transportul tuturor substantelor nutritive in intregul corp si pentru eliminarea subproduselor de dezasimilatie si digestie. In plus, ea joaca un rol important in reglarea temperaturii corpului.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

43

Lipsa sau insuficienta apei in alimentatia porcinelor duce la scaderea apetitului, reducerea consumului de hrana si a eficientei folosirii furajelor, la perturbarea tuturor proceselor din organism si, implicit, la scaderea performantelor. In medie, un porc consuma pentru 1 kg hrana uscata aproximativ 2,5 l apa, iar in conditii de temperatura ridicata pana la 4,0 - 4,5 l. Pentru 100 kg greutate vie se recomanda 7 l la porcii adulti si 20 l la tineretul porcin in varsta de 5 - 8 saptamani. Necesarul de apa la tineretul porcin raportat la 100 kg greutate vie este, in general, mai mare decat la porcii in finisare, ca o consecinta a ritmului de crestere si a compozitiei organismului lor. Pe masura ce porcii cresc in greutate, necesarul de apa pentru 1 kg substanta uscata in ratie, scade. Accesul liber si asigurarea permenenta a apei se recomanda pentru toate categoriile de porcine, indiferent de sistemul de furajare. Valorile normale ale substantelor continute de apa potabila sunt:

Substanta din apa

Unitatea de masura

Continutul

Fier (Fe)

(mg/l)

<0,2

Nitriti (N02)

(mg/I)

<50

Amoniu (NH4)

(mg/I)

<0,5

Sulfat (S04)

(mg/1)

<100

Clor (CI)

(mg/I)

<250

Phosphat (P04)

(mg/1)

<0,5

Gradul de oxidare (Kmn04)

(mg/l)

<15

PH

 

>6,5

 

Numar de colonii la

 

Examen microbiologic

20°C

<1000

Escherichia coli

in 100 ml

0

Daca apa contine un nivel ridicat de minerale, poate deveni periculoasa, de aceea apa trebuie analizata pentru continutul de saruri minerale. Apa cu o duritate

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

44

de peste 5000 ppm poate de asemenea creea probleme animalelor. Cand apar probleme care nu pot fi diagnosticate, sursa de apa ar trebui suspectata. Daca nivelul de saruri din apa este prea mare atunci se va reduce continutul de saruri din retetele furajere. Calitatea apei este identica cu cea a apei pentru consumul uman. Consumul zilnic de apa in perioada in care ferma este populata este de aproximativ 23,24 m 3 . In hala de ingrasare apa este distribuita in fiecare boxa prin conducte din OLZn cu D = 1/2 toli. Boxele sunt dotate cu suzete de adapare situate pe peretii laterali. Pe conducta principala de alimentare cu apa, in interiorul halei, este amplasat un dozator de medicamente pentru aplicarea tratamentelor sanitar - veterinare curative sau preventive. Apa potabila va fi distribuita animalelor printr-o pipa de sugere. Pipa aprovizioneaza animalul cu apa in momentul in care este supta, pentru aceasta deschizandu-se o valva. Apa nu curge intr-o cupa sau in srot. Capacitatea unei asemenea pipe este intre 0,5 - 1,5 l/min.

Activitatea de procesare in cadrul fermei Se realizeaza in spatiul special amenajat in cadrul bucatariei furajere, utilizandu-se moara cu ciocanele, componenta a echipamentelor bucatariei furajere. Pentru realizarea sporului mediu zilnic propus, ratia furajera trebuie echilibrata din punct de vedere al unitatilor nutritive, proteinei digestibile si substantei uscate. Consumul de furaje la nivelul unui an este redat in tabelul urmator:

Consum furaje-fizic kg

Ratie/zi

Total kg

Porumb

2,406

1832965

Orz

1,498

1141222

Srot soia

0,275

209503

Srot floarea soarelui

0,283

215598

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

45

Premixuri

0,14

106656

Sere

0,007

5333

Carbonat de calciu

0,017

12951

Zoofort

0,024

18284

Fosfat dicalcic

0,015

11427

Pentru capacitatea propusa prin proiect, intr-un an, se consuma aproximativ 1833 tone porumb si 1141 tone orz. Porumbul si orzul se macina in cadrul bucatariei furajere si apoi se amesteca cu celelalte componente ale ratiei furajere. Din cele aproximativ 3000 tone cereale (porumb si orz) care se proceseaza si consuma in cadrul fermei de porci in decursul unui an, S.C DOMINATOR LAND S.R.L asigura din productie proprie intre 2000-2200 tone, asa cum rezulta din planul de cultura al societatii, adica aproximativ 80 % din necesar. De mentionat ca terenul agricol este amplasat in zona irigabila, societatea detine 2 instalatii de irigat si este posibila cultivarea de porumb cultura dubla, caz in care intreaga cantitate de cereale pentru furaje se va produce si procesa in ferma proprie. Productiile medii la hectar in sistem irigat pot atinge nivelul de 5-6 tone la orz si 8- 10 tone la porumb.

2.2 Activitati de dezafectare, la sfarsitul procesului tehnologic propus

In conditii extreme, in care, ca urmare a unui accident tehnic, ale carui consecinte vor fi potentiale pericole de afectare a componentelor de mediu - apa si sol -, se vor lua masurile necesare de indepartare a surselor de poluare. Astfel, in cazul in care vor aparea avarii sau fisuri, in cadrul bazinului de dejectii

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

46

folosit pentru depozitarea dejectiilor animaliere, acesta va fi reparat imediat dupa golirea acestuia. In mod curent, golirea va fi facuta periodic, iar orice urma de afectare va putea fi observata, cu usurinta, in aceasta perioada. Dupa inchiderea finala a activitatii fermei de ingrasare a suinelor, refacerea amplasamentului fermei va consta in demolarea si dezafectarea instalatiilor si redarea suprafetei ocupate de ferma, circuitului agricol. Activitatea de inchidere a activitatii fermei trebuie sa urmeze urmatoarele etape:

sa protejeze sanatatea si siguranta publica; sa reduca si unde este posibil sa elimine daunele ecologice si sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila pentru o alta utilizare. Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor, trebuie sa indeplineasca trei conditii:

stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau mediul inconjurator; stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, sanatatea publica sau mediul inconjurator; amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona inconjuratoare.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

47

2.3 Valori limita atinse prin tehnica propusa

Programul de crestere/ingrasare a suinelor a fost alcatuit pe baza datelor din tema de proiectare si a informatiilor privind tehnologiile similare.

Sunt estimate urmatoarele performante tehnologice:

Tabel nr. 2.3.-1.

Nr.

     

Interval de

crt.

Specificatii

U/M

Capete

ingrasare

1.

Suine ingrasate

bucati

2850

14 saptamani

3 DESEURI

3.1.Deseuri rezultate din activitatea fermei

In urma activitatilor desfasurate pe amplasament rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:

Deseuri menajere diverse, deseuri care sunt ridicate periodic de catre societati de salubritate, specializate; acestea sunt depozitate in container tip Europubela amplasat pe parcela in zona filtrului sanitar si sunt ridicate periodic de catre o societate de salubritate, specializata, cu care beneficiarul investitiei va incheia in prealabil un contract. Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, deseurile menajere se incadreaza in categoria 20

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

48

(produse pe care detinatorul nu le mai utilizeaza) grupa 20 03 01; Deseuri de hartie, plastic, metalice, vor fi valorificate prin societati de profil; Deseurile veterinare vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de catre serviciul veterinar si predate unei companii specializate in incinerarea materialelor care prezinta un risc potential de a se constitui in focare de imbolnavire a animalelor sau a oamenilor; Reziduuri veterinare vor fi depozitate in cutii speciale si colectate de serviciul veterinar, reziduuri care vor fi incinerate; beneficiarul va incheia un contract cu serviciul de specialitate care va colecta si incinera deseurile. Reziduurile rezultate din nutreturi, neutilizate sau aflate sub standard, vor fi amestecate cu mixtura de dejectii si vor fi aplicate pe camp. Cadavrele vor fi preluate din ferma de o societate specializata, fie vor fi transportate la un incinerator autorizat de pe raza judetului. Acestea vor fi depozitate pe perioda sederii in ferma intr-o camera prevazuta cu o lada frigorifica. Evidenta gestiunii deseurilor este tinuta de catre personalul fermei si monitorizata de catre serviciul de protectie a mediului al beneficiarului.

Managementul deseurilor, in cadrul fermei, este redat, pe scurt, in tabelul urmator:

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

49

Tabelul nr. 3.-1.

Denumirea deseului

Cantitatea prevazuta a fi generata

Starea fizica (Solid - S,Lichid – L, Semisolid-SS)

Codul deseului

Codul privind principala proprietate periculoasa

Codul clasificarii statistice

Managementul deseurilor – cantitatea prevazuta a fi generata -

Valorificata

Eliminata

Ramasa in

stoc

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Deseuri

0,5

S

20.03.01

     

0,5 t/an

 

menajere

t/an

Ambalaje

28,5

S

15.01.01

     

28,5

 

diverse

t/an

15.01.02

t/an

Deseuri

               

medicamen

toase *)

15,36

kg/an

S

18.02.03

15,36

kg/an

Deseuri

2,19

S

02.01.02

     

2,19

 

veterinare

t/an

t/an

Deseuri din

15,36

S

02.01.03

     

15,36

 

nutreturi

t/an

t/an

Obs. Cantitatile de deseuri calculate, se refera la 365 de zile. *) Acest tip de deseu este preluat de furnizor si expediat pentru distrugere unor societati abilitate pentru acest tip de prelucrare

Desi considerat deseu, materialul organic rezultat din dejectiile suinelor este, in realitate, o materie prima secundara - rezultata din tehnologia de crestere a suinelor -, utilizabila, cu bune rezultate, pentru fertilizarea terenurilor agricole. Materialele organice provenite de la animale (gunoiul de grajd, namolul de la porci, etc.) si cele de origine vegetala trebuie aplicate, de regula, pe terenurile agricole, deoarece sunt o sursa bogata de elemente nutritive pentru culturi si in acelasi timp o protectie a solului impotriva degradarii. Este importanta valoarea ridicata de fertilizare a gunoiului de grajd si a dejectiilor pe unitatea de volum. Daca acestea sunt bogate in nutrienti, atunci pentru producatorii agricoli devine rentabila stocarea si utilizarea lor in locul ingrasamintelor minerale, care sunt mai putin accesibile din cauza preturilor

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

50

ridicate. Acest ingrasamant organic este ieftin si la indemana fiecarui producator agricol si, in plus, poate fi completat cu ingrasaminte chimice pentru a realiza necesarul optim de nutrienti pentru culturile agricole.

3.2.Stationarea si realizarea amestecului de dejectii necesar imprastierii pe terenul agricol

Bazinul de dejectie, amplasat sub hala de ingrasare a porcilor are dimensiunile interioare 14,95 m, respectiv 47,80 m si o adancime de 2,45 m, inscriindu-se intr- un volum de 1750 m 3 . Grosimea betonului din care este facut acest bazin este de 25 cm la diafragme si 30 cm la radier. Acesta este construit pe un fundament de argila compactata, in acest fel evitandu- se patrunderea in sol si apoi in panza freatica a apei in amestec cu dejectii, in cazul in care exista fisuri in fundatia halei. Exteriorul bazinului de dejectii este imbracat cu o geomembrana, care asigura protectia mediului subteran, precum si a patrunderii apei, din mediul exterior in bazin. Acest bazin este vidanjabil prin intermediul a trei base de vizitare-vidanjare. Colectarea, transportarea si imprastierea dejectiilor pe terenurile agricole se va face de doua ori pe an. Perioadele optime de imprastiere a acestor dejectii sunt: toamna, dupa recoltare, si primavara, inainte de insamantare. Aceste dejectii sunt imprastiate pe terenurile agricole ca ingrasamant natural, neexistand efecte negative asupra componentei de mediu apa (freatica sau de suprafata).

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

51

Stocarea dejectiilor Conform « Codului bunelor practici agricole » se recomanda o perioada de stocare de 5 luni (23 - 24 saptamani) atunci cand se evalueaza un risc de poluare in perioada de imprastiere pe teren a dejectiilor, ca urmare a cresterii debitelor de suprafata sau a infiltratiilor datorita unui drenaj intern rapid. In aceste circumstante, datorita perioadei mai lungi de stocare, solului i se da posibilitatea de a se usca si prin urmare de a-i creste capacitatea de absorbtie a nutrientilor din ingrasamintele organice. Perioada de stocare mai indelungata a dejectiilor este benefica arealelor cu/fara sisteme de drenaj, terenurilor in panta, zonelor umede cu precipitatii mai abundente, precum si arealelor din vecinatatea cursurilor de apa. In zonele cu risc mare, trebuie asigurate pana la 6 luni de stocare (27 - 28 saptamani). Aceste zone includ regiunile mai reci, cu precipitatii mai abundente. De asemenea, pot fi incluse in aceasta categorie zonele cu folosinta agricola din bazinele lacurilor, cu straturi subtiri de soluri aluviale, slab drenate, precum si a altor areale unde riscul poluarii apelor de la imprastierea dejectiilor este major.

Bazinul de dejectii proiectat este vidanjabil, golirea facandu-se cel mult de doua ori pe an, dejectiile fiind preluate si folosite la fertilizarea terenurilor agricole. Acestea indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible Tehnology (BAT), precum si cele cuprinse in: Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

52

integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de

poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice

rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu

nitrati.

Acestea stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate

de la fermele de suine pe terenurile agricole, constituind o noua abordare privind

epurarea si utilizarea acestora.

Imprastierea acestora pe teren, se va face de doua ori pe an, primavara si toamna,

cand terenul agricol nu va fi cultivat.

Capacitatea de fertilizare: se poate aproxima ca pentru un porc la o greutate de

70 kg se incadreaza in urmatoarele valori mg/zi: 500000 substanta uscata, 300000

substanta organica, azot total 25000, calciu 20000, potasiu 16000, fosfor 12000,

sulf 5500, magneziu 3000, fier 1000, zinc 200, bor 160, cupru 60.

Majoritatea emisiilor din activitatile de la fermele de porci pot fi atribuite la

cantitatea, structura si compozitia balegarului. Din punct de vedere al protectiei

mediului, balegarul este cel mai important deseu, care este administrat in ferma.

Cantitatea anuala de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii, sunt produse

care variaza functie de categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si

de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie, cu metabolismul

lor tipic. Cu cat sunt mai ridicate stadiile de sacrificare, cu atat sunt mai ridicate

nivelele de mixtura de dejectii.

Aceste valori sunt prezentate in urmatorul tabel:

   

Productie

 

Productie in m 3 / cap

Categorie suine

(kg/cap/zi)

       

Slam

   

balegar

urina

balegar

per luna

per an

porci la finisat 1)

2

1 - 1,2

 

3 - 7,2

0,09 - 0,13

1,1 - 1,5

porci la finisat

fara

fara date

 

10 - 13

fara date

fara

160kg

date

date

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

53

1) greutate de finisat 85 - 100 kg

Necesarul de teren agricol. Tinand cont de faptul ca volumul anual de balegar de porc, urina si mixtura de dejectii, este variabil functie de categoria de productie, continutul de nutrienti al hranei si de sistemul de baut aplicat, ca si de diferite stadii de productie, cu metabolismul lor tipic, trebuie sa se execute calcule specifice privind necesarul de teren agricol destinat fertilizarii cu ingrasamant natural, in asa fel incat solul sa nu suporte agresiuni chimice. Bazinul de dejectii este vidanjabil, iar golirea acestuia in vederea utilizarii la fertilizarea terenurilor agricole se va face de doua ori pe an. Acestea indeplinesc conditiile impuse in Best Avalaible Tehnology (BAT), precum si Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, Ordinul comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si Ordinul Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, privind aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control, decizii, pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice rezultate din zootehnie, in zone vulnerabile si potential vulnerabile, la poluarea cu nitrati. Aceste reglementari stabilesc conditiile de evacuare, stocare si aplicare a dejectiilor rezultate de la fermele de suine, pe terenurile agricole, constituind o noua abordare privind epurarea si utilizarea acestora. Conform BAT - “ Best Avalaible Tehnology” -, unui hectar de teren agricol ii sunt necesare, pentru ingrasare, dejectiile produse de 36 de porci intr-o perioada de un an.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

54

Dejectiile rezultate de la o ferma care contine 2850de capete suine sunt suficiente pentru a fi impartite pe 84 ha de teren. Inaintea fiecarei administrari a ingrasamantului, de pe terenurile destinate acestui scop, se vor preleva probe si executa determinari ale compozitiei chimice a solului, de catre unitati pedologice abilitate/specializate, in vederea respectarii Ordinului Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 344/16.08.2004, pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, Ordinului comun al Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr. 242/26.03.2005 si al Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr. 197/07.04.2005, pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potencial vulnerabile la poluarea cu nitrati. Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea si limitarea aplicarii de azot pe hectarul de teren arabil. In zonele vulnerabile - la imprastierea balegarului -, imprastierea pe teren este restrictionata la un nivel maxim de 170 kg N/ha pe an. Daca se procedeaza corect, aplicarea balegarului are avantajul de a economisi inrgasamintele minerale, de a imbunatati calitatea solurilor ca o consecinta a adaugarii de materii organice si de a reduce eroziunea solului.

Conform datelor reale – obtinute teoretic pentru ferma care va functiona -, un porc – prin tehnologia prezentata - elimina o cantitate anuala de maximum 1,5 m 3 de amestec: balegar+urina. La o hala cu 950 capete suine, timp de un an, se colecteaza – in bazinul de stocare amplasat sub hala, care are un volum de stocare de 1750 m 3 – circa 1500 m 3 de

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

55

material biologic. Acest material este bun pentru imprastierea pe terenul agricol el fiind bioprelucrat de catre microorganismele specifice. Daca se tine cont de sublinierea existenta - in Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor si a Ministrului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale nr.1182/22.11.2005, privind aprobarea “Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” – si anume ca ingrasamintele organice cu un raport C/N scazut (<15), cum sunt dejectiile fara asternut de paie, evolueaza rapid (de exemplu: nitrificarea gunoiului de porc are loc in trei pana la cinci saptamani, dejectiile care sunt colectate pe ultimul interval de timp, inainte ca materialul sa fie imprastiat se afla in amestec omogen cu restul materialului si nu reprezinta decat cel mult 4% din totalul acestora. Imprastierea materialului pe camp se va executa cel mai devreme la 4 saptamani de la ultima depopulare a adapostului. Amestecul biologic – ingrasamantul natural -, astfel pregatit este optim pentru a fi introdus in sol, el neafectand – sub nici un aspect - , solul sau culturile agricole care se vor cultiva pe aceste sole.

3.3.Compararea cu prevederile BAT/BREF pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor referitoare la stocarea temporara a dejectiilor in vederea mineralizarii

Luand in considerare specificatiile din “Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC). Documentul de Referinta asupra Celor mai bune tehnici disponibile in cresterea intensiva a pasarilor si porcilor”, editia din iulie 2003, in rezumatul lucrarii, la subcapitolul privitor la “Tehnicile aplicate si BAT asupra

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

56

cresterii intensive de animale - Cresterea pasarilor si porcilor” si anume la paragraful care trateaza “Sistemele de adapostire pentru porci; scroafele de imperechere/gestante” se specifica urmatoarele:

In determinarea BAT asupra sistemelor de adapostire, tehnicile sunt comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea scroafelor de imperechere si gestante, acesta fiind o groapa adanca aflata sub o podea complet perforata cu grilaj de beton. Namolul este indepartat in intervaluri frecvente sau nefrecvente.

La paragraful care trateaza: Sistemele de adapostire pentru porci; ingrasare/sacrificare se specifica:

Porcii de ingrasare/sacrificare sunt mereu adapostiti in grup, iar cele mai multe sisteme pentru adapostirea in grup a scroafelor se aplica si aici. In evaluarea BAT a sistemelor de adapostire, tehnicile sunt comparate fata de sistemul de referinta utilizat pentru adapostirea porcilor de ingrasare/sacrificare, care este podeaua complet perforata cu bazin adanc pentru dejectii amplasat la baza si ventilatie mecanica.

Si ca sistemele de adapostire actualmente utilizate pentru scroafele cu purcei sunt:

boxa cu podea complet perforata cu bazin de colectare adanc, pe sub podea (fiind referinta).

In subcapitolul: “Depozitarea dejectiilor de la porci si pasari” se mai specifica:

BAT inseamna instalatiile de stocare pentru dejectiile de porci si pasari cu capacitate suficienta pana cand se poate realiza urmatorul

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

57

tratament sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren nu este posibila. Pentru dejectiile de porci, de exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse intr-o ferma intr-o perioada de 4 – 5 luni, in climat mediteranean, intr-o perioada de 7 – 8 luni in conditii atlantice sau continentale, intr-o perioada de 9 -12 luni in ariile boreale.

Fapt intarit si de afirmatiile din capitolul “5 Cele mai bune tehnici disponibile”, subcapitolul: 5.2.5 Depozitarea dejectiilor. BAT este a concepe instalatii pentru dejectiile de porci cu capacitate suficienta pana cand se va face alta tratare sau aplicatie pe teren. Capacitatea solicitata depinde de climatul si de perioadele in care aplicatia pe teren este realizata. Capacitatea solicitata depinde de climat si de perioadele in care aplicatia pe teren nu mai este posibila. De exemplu, capacitatea poate diferi de la dejectiile produse in ferma de la 4 – 5 luni in climat mediteranean, 7 -8 luni in conditii atlantice sau continentale, pana la 9 – 12 luni in arii boreale. Un bazin de stocare a namolului este la fel de viabil si ca un rezervor de namol, cu conditia sa aiba baza si pereti impermeabili.

In capitolul “5 Cele mai bune tehnici disponibile”, la subcapitolul “5.2.2.1 Sistemele de adapost pentru scroafele de imperechere/gestante” se precizeaza:

In urmatoarea sectiune asupra BAT, tehnicile sunt comparate fata de un sistem specific de referinta. Sistemul de referinta (descris in sectiunea 4.6.1) utilizat pentru adapostirea scroafelor de imperechere si gestante este o groapa adanca sub o podea complet perforate cu grilaje de beton. Namolul este indepartat la o intervale mai mici sau mai mari. Ventilatia artificiala indeparteaza componentele

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

58

de gaz emise de dejectiile depozitate de namol. Sistemul este aplicat uzual in Europa.

BAT asupra depozitarii namolului de porc intr-un rezervor de beton sau otel cuprinde toate cele ce urmeaza:

Un rezervor stabil care poate sa reziste adecvat la influentele mecanice, termice si chimice; Baza si peretii rezervorului sunt impermeabile si protejate impotriva coroziunii; Depozitul este golit periodic pentru inspectia si mentenanta, de preferat in fiecare an; Namolul este omogenizat doar inainte de golirea rezervorului de exemplu pentru aplicarea pe teren.

La subcapitolul: “Tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor sau pasarilor” se mentioneaza ca tehnicile aplicate pentru tratarea pe amplasamentul fermei a dejectiilor porcilor si pasarilor, sunt:

tratarea biologica a namolului de la porci; aplicarea aditivilor in dejectii. La subcapitolul: “2.6.6 Aditivi pentru gunoiul de porc” si in subcapitolul “4.9.10 Aditivi pentru dejecŃiile de porci” se aminteste de utilizarea aditivilor. Descriere: Dintre toŃi aditivii descrişi în SecŃiunea 2.6.6, numai cei pentru schimbarea proprietăŃilor fizice ale dejecŃiilor pentru a-i face mai uşor de manipulat, cum ar fi agenŃii biologici, sunt folosiŃi în mod curent la nivelul fermei, şi în cele mai multe cazuri au un efect pozitiv. Aceşti aditivi nu sunt nocivi, şi nu s- au semnalat efecte cross-media semnificative.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

59

Acest fapt contribuie si la diminuarea emisiilor odorizante din timpul stocarii sau imprastierii pe sol. Gunoiul poate degaja si alte neplaceri legate de mirosuri. Acestea pot fi in unele situatii reduse prin tratament anaerobic sau prin aditivi.

Inainte de imprastierea pe teren dejectiile asa cum sunt denumite in subcapitolul:

“2.5.2 Gunoiul de porc”, Slamul de gunoi poate fi stocat sub pardoseala complet sau partial slitata (gratar) in cladirile de depozitare. Perioda de stocare poate fi chiar scurta sau se poate extinde pe perioade mai lungi.

Pentru imbunatatirea calitatii dejectiilor inainte de a fi utilizate ca ingrasamant pe terenurile agricole si pentru a impiedica formarea de compusi volatili, care pot creea disconfort sunt aplicate cateva tehnici de administrare a unor aditivi, functie de necesitatile care se impun.

In timpul colectarii apelor uzate - in bazinul destinat acestora -, se folosesc aditivi care schimba proprietatile fizice, chimice si microbiologice ale apelor uzate destinate imprastierii pe terenuri agricole. Sunt utilizati aditivii destinati cresterii valorii de fertilizare, care inhiba procesul metabolic al microorganismelor care au drept finalitate emisii de NH 3 , mentinand nivelul concentratiei de azot total, in balegar favorizand, totodata, cresterea sintezei de celule microbiene si, implicit, de crestere a masei proteice in amestecul de ape uzate. Se utilizeaza aditivi de inhibare a microorganismelor patogene, inhibitori ureatici, regulatori de pH, agenti de oxidare, floculanti, agenti pentru fluidizare si impotriva formarii crustelor de suprafata. Mai jos sunt descrise cateva dintre tehnicile de utilizare ale aditivilor destinati bioprelucrarii balegarului de porc.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

60

Aditivi pentru emisiile de diversi compusi gazosi Una din cele mai interesate si controversate chestiuni este descresterea emisiilor gazoase prin aplicare de aditivi (in special reducerea emisiilor de NH 3 si H 2 S ). S-a constatat, pe baze stiintifice, ca pana la 90 % din azotul produs de porci se prezinta sub forma de uree. Cand microorganismele prezente in fecale intra in contact cu ureea, are loc urmatoarea reactie chimica:

CO(NH 2 ) 2 + 3 H 2 O 2 NH 4 + + HCO 3 - + OH -

Aceasta reactie este mult influentata prin temperatura si pH, de exemplu, sub 10 0 C sau la un pH sub 6,5, sunt provocate stopuri ale reactiei.

Aditivi pentru reducerea mirosurilor neplacute Mirosurile rezulta din mixtura diferitelor componente in conditii anaerobe, fiind identificate peste 200 de substante responsabile pentru odorizarea neplacuta a aerului, precum:

acizi grasi volatili; alcooli (indol, p-cresol, etc.); H 2 S si derivati; amoniac; alti compusi ai azotului (amine si mercaptani). Exista o larga variatie in proportie si in concentratii pentru fiecare substanta depinzand de tipul fermei, nutritia si organizarea nutritionala, de conditiile climaterice, etc. Aceasta poate explica de ce in multe imprejurari eficienta acestor compusi impotriva mirosurilor nu poate fi dovedita, totdeauna, in conditii de ferma.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

61

Aditivi care vizeaza schimbarea proprietatilor fizice ale balegarului Obiectivul unor astfel de aditivi este acela de a face ca balegarul sa fie mai usor de manipulat. Acesti aditivi sunt probabil cel mai mult folositi si eficienta acestora este bine cunoscuta. Folosirea lor aduce o crestere a curgerii libere a balegarului, eliminarea principalelor cruste de suprafata, o reducere a solidelor in suspensie si reducerea stratificarii balegarului. Aplicarea aditivilor poate folosi la curatirea mai usoara a gropilor de depozitare si ca atare, la scurtarea timpului de curatire si permite, economisirea de apa si de energie. In plus, un astfel de balegar este mult mai omogen si inlesneste folosirea acestuia in agricultura (o mai buna dozare).

Aditivi pentru cresterea valorii de fertilizare Exista aditivi pentru reducerea emisiilor de NH 3 , dar mentinand nivelul concentratiei de azot total, in balegar (in primul rand prin favorizarea cresterii sintezei de celule microbiene).

Aditivi pentru inhibarea/blocarea microorganismelor patogene In balegar exista un complex de microorganisme. Parte dintre acestea contribuie la emisiile de gaze si mirosuri. Potential, este posibil sa fie identificate microorganisme patogene, din categoria Coliforme fecali si Salmonella, precum si alti agenti patogeni specifici suinelor, virusi, muste, nematode, etc. In mod obisnuit, depozitarea balegarului pe o perioada de timp mai lunga conduce la o scadere a germenilor patogeni. Pentru dezvoltarea agentilor patogeni este necesara mentinerea unei anumite temperaturi si a unui pH optim o perioada suficient de lunga. In timp real, pH-ul descreste in prima luna de stocare - de la 7,5 la 6,5. Aceasta descrestere se datoreaza sintezei microbiene a acizilor grasi

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

62

volatili care au un efect negativ asupra supravietuirii agentilor patogeni. Unii dintre aditivii pentru balegar au fost destinati, cu precadere, combaterii oualelor de insecte si a mustelor.

Alte tipuri de aditivi pentru balegarul rezultat de la suine:

Agenti de mascare si neutralizare Acestia sunt constituiti dintr-o mixtura de compusi aromati (heliotropin, vanilie, etc.), care mascheaza mirosul de balegar. Agentul este, cu usurinta, metabolizat de catre microorganismele aflate in balegar. Eficienta este, totusi, discutabila.

Absorbanti Acestia sunt reprezentati, de un mare numar de substante, care au demonstrat ca absorb cu usurinta amoniacul. S-a constatat ca unele tipuri de zeoliti, numiti clinoptilotite, au cel mai bun efect, atunci cand sunt adaugati, fie in balegar, fie in amestecurile emitente de amoniac. Acestia au, de asemenea, capacitatea de a imbunatati structura solului si au calitatea de a nu fi toxice sau vatamatoare.

Inhibitori ureatici Aceste componente stopeaza reactia descrisa anterior si previne transformarea ureei in amoniac. Se cunosc trei tipuri de inhibitori ureatici :

1. fosforamidele aplicate direct in sol. Au un bun efect. Se preteaza mai bine la soluri acide, dar pot afecta microorganismele din sol; 2. extractele de yucca (Y schildiger). In aceasta privinta, s-au facut teste pentru a ajunge la un nivel optim de actiune, dar informatiile obtinute sunt controversate, in unele cazuri avand bune rezultate, iar in altele neavand nici un efect;

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

63

3. paiele: sunt considerate a fi un absorbant, in multe privinte. Utilizarea lor, pe langa efectul de absorbtie, determina si cresterea proportiei C:N. Rezultatele nu sunt concludente, dat fiind faptul ca in anumite conditii s-au inregistrat emisii de amoniac.

Regulatori de pH Acestia sunt de doua tipuri principale:

1. regulatori acizi: in mod obisnuit, acizi anorganici (fosforici, hidroclorici, sulfurici). In general au efecte bune, dar costurile implicate sunt foarte mari, iar substantele utilizate sunt ele insele periculoase. Folosirea acestora nu este recomandabila pentru folosire la nivel de ferma; 2. sarurile de Ca si Mg: aceste saruri interactioneaza cu carbonatul din balegar, descreste pH-ul. Ele pot mari valoarea de fertilizare, dar pot, de asemenea, mari si salinitatea solului (cloruri). Sunt folosite uneori singure, dar in principal, in combinatie cu alti aditivi.

Floculantii Sunt compusi minerali (cloruri ferice sau feroase si altele) sau polimeri organici. Fosforul este mult redus, dar folosirea lor genereaza risipa si sunt dificil de administrat.

Dezinfectanti si biocizi Sunt constituiti din compusii chimici care inhibeaza activitatea microorganismelor implicate in generarea odorantilor. Acestia sunt scumpi, necesita dozarea, dar, in majoritatea lor, sunt eficienti.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

64

Agentii biologici Acestia pot fi :

1. enzimele, trebuie sa elimine corpurile straine naturale, nedorite in procesul de fermentare urmarit. Folosirea lor este utilizata, pentru a reduce materiile organice care produc CH 4 ; 2. microorganisme specifice (corpuri straine). Sistemul consta in adaugarea de substraturi de carbonat, care determina cresterea ratei C:N. Efectul consta in folosirea amoniacului ca nutrient si a carbonului organic/anorganic, pentru a dezvolta un eficient proces de sinteza care schimba amoniacul, in alta forma chimica a azotului. Aceste materiale nu sunt periculoase si nu au nici efecte transmisibile.

3.4.Modul de indeplinire a cerintelor BAT/BREF cu privire la masurile de reducere a emisiilor de amoniac

Tinand cont si de cele precizate si in capitolul 1.2., Subcapitolul: Imprastierea pe teren a dejectiilor de la porci si pasari precizeaza:

BAT ia in considerare caracteristicile terenului respective atunci cand se aplica dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturii de cereale BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor aspecte:

dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:

saturat de apa;

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

65

inundat; inghetat; acoperit cu zapada; dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta; nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va lasa o fasie netratata de teren).

aflate in panta; nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va
aflate in panta; nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va
aflate in panta; nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va
aflate in panta; nu se vor aplica dejectii pe cursuri adiacent cursurilor de apa (se va

Fiecare tehnica isi are limitarile sale si nu este aplicabila in toate circumstantele si/sau toate tipurile de teren. Tehnicile care injecteaza namol arata reducerea cea mai ridicata, insa tehnicile care imprastie namol la suprafata solului urmate de integrare imediat dupa aceea, pot atinge acelasi grad de reducere.

Concluziile BAT sunt aratate in tabel

Terenul

BAT

Reducerea

Tipul de

Aplicabiltiate

utilizat

emisiilor

dejectii

teren arabil

Imprastierea in banda si integrarea intr-un interval de 4 ore

80 %

namol

Integrarea este aplicata pentru teren care poate fi cultivat usor, in alte situatii BAT este imprastierea in banda fara integrare

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

66

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1. Ape

4.1.1.Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Reteaua hidrografica principala in zona localitatii Visani este reprezentata de raul Buzau la sud si Ramnicu Sarat la nord. Raul Buzau prezinta un curs puternic meandrat cu numeroase schimbari de curs. In zona localitatii Visani, raul prezinta un curs de la sud la nord. Aproape de confluenta cu valea Buzaului, vaile gazduiesc fiecare cate un lac intins si anume: Jirlaul, Amara, Lacul Sarat - Caineni si Balta Alba. Lacurile mentionate sunt de fapt limane fluviatile barate prin aluviunile

Buzaului.

Prezenta depozitelor poros-permeabile de natura pietrisurilor si nisipurilor de la nivelul cuaternarului creeaza conditiile favorabile acumularii apelor subterane.

Stratele freatice au o extindere continua in zona studiata, iar nivelul hidrostatic se situeaza la adancimi de 5,00 – 8,00 m. Nivelul hidrostatic a fost intalnit in forajele geotehnice, la adancimi de 5,20 – 5,55

m.

In perioadele cu precipitatii abundente acest nivel se poate ridica sau poate sa coboare in perioadele secetoase.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului raului Buzau:

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

67

lungimea cursului de apa:

302 km;

altitudinea:

amonte:

1250 m;

aval:

8 m;

panta medie:

4 ‰;

coeficientul de sinuozitate:

2,27;

suprafata bazinului hidrografic:

5264 km 2 ;

suprafata fondului forestier :

201626 ha;

suprafata lacuri de acumulare naturale:

 

2968 ha;

suprafata lacuri de acumulare permanente:

1494 ha;

volumul de apa al lacurilor de acumulare permanenre:

317,50 mil m 3 .

La o distanta de circa 1 km fata de amplasament, conform Procesul Verbal de verificare a amplasamentului intocmit de ARPM Galati, se afla Lacul Sarat Caineni.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului Lacului Sarat Caineni:

suprafata:96 ha;

volumul:0,480 mil m 3 ;

tipul lacului dupa geneza cuvetei: liman fluviatil.

Conform documentatiilor existente in arhiva Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, alimentarea lacului Caineni se realizeaza in principal din apele freatice si secundar din apele de siroire. Amplasamentul este situat pe directia principala de alimentare a lacului in amonte de acesta.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

68

4.1.2.Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa, in scop potabil pentru animale si socio-menajer, se face din subteran, prin foraj propriu. In partea sud – estica a incintei se amplaseaza gospodaria de apa potabila, care va deservi toate activitatile desfasurate in ferma. Apa potabila pentru personalul care exploateaza ferma de ingrasare suine va fi in sistemul de apa ambalata in recipienti de PET/polietilena returnabili. Apa potabila va fi extrasa din subteran printr-un foraj executat la 50 - 75 m adancime, adancime la care apa extrasa sa poata sa se incadreze, din punct de vedere al calitatii in prevederile din Legea nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr. 311/28.06.2004. Apa potabila extrasa din subteran nu va suferi prelucrari de potabilizare ulterioare. Cantitatea totala de apa folosita in ferma este destinata pentru:

adaparea animalelor; spalare si dezinfectare; consumul menajer – scop igienico-sanitar. Consumul de apa pentru suinele aflate la ingrasat este direct proportional cu cantitatea de furaje consumate si cu cresterea temperaturii ambientale. Consumul zilnic de apa in perioada in care ferma este populata este de aproximativ 23,24 m 3 . Conform Legii nr. 458/28.06.2002 privind calitatea apei potabile, modificata prin Legea nr. 311/28.06.2004, calitatea apei trebuie sa fie identica cu acea utilizata in consumul uman, adica sa aiba certificat de potabilitate. Adaparea se va realiza cu ajutorul suzetelor care au un design special pentru a se reduce pierderile de apa si suplimentarea volumului de dejectii cu apa. Instalatia de alimentare cu apa rece si calda de consum, se va executa cu tevi

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

69

din otel zincat sau cupru si fitinguri din fonta maleabila zincata pentru imbinarea conductelor. Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride. Se vor monta:

baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare si spalatoare; robinete port furtun; robinete de retinere cu ventil si mufe. In principal, incalzirea apei menajere se va produce in instalatia termica solara. In perioadele in care aceasta nu asigura volumul necesar de apa menajera, prepararea apei calde menajere se va face cu ajutorul unui boiler cu agent termic preparat in centrala termica. Apa potabila va fi distribuita animalelor prin suzete cu o capacitate de 0,5 – 1,5 l/min.

Se va amenaja o gospodarie de apa compusa din put - foraj executat la 50 - 75 m adancime -, statie de pompare si rezervor de inmagazinare care va asigura si debitul necesar stingerii unui eventual incendiu. De la gospodaria de apa se va dezvolta o retea de distruibutie locala pentru alimentarea cu apa care va deservi halele de ingrasare suine, bucataria furajera si filtrul sanitar.

Gospodaria de apa este compusa din:

Grup de pompare pentru apa potabila (Q=10 l/s; H=45 mH 2 O) compus din doua pompe centrifuge verticale (una activa si una de rezerva), de inalta presiune, normal aspirante, din otel inox, cu rotoarele, difuzoarele si toate in contact cu fluidul vehiculat din otel inoxidabil, etansare mecanica bidirectionala si motor trifazat.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

70

Fiecare pompa este prevazuta cu robinet sferic cu motor pe aspiratie si pe refulare si clapeta de retinere pe refulare, rezervor sub presiune cu membrane, armatura de traversare conform DIN 4807, doua manometre si traductor de presiune (4 - 20 mA). Rezervor tampon cu capacitatea de 20-30 m 3 cu toate racordurile necesare, inclusiv armaturi complete de nivel, plutitor cu contacte electrice ca traductor de semnal lipsa apa si robinet de golire. Doua rezervoare de hidrofor sub presiune, avand volumul de 1000 litri fiecare, cu membrane din cauciuc butil, lipsit de nocivitate in sensul legislatiei alimentare. Conducta din polietilena, sa va monta pe un pat de nisip de 10 cm, la adancimea de 1,0 m, fiind mai mare decat adancimea de inghet specifica zonei.

Pe conducta de apa potabila din incinta, in zona halelor de ingrasare suine se va amplasa un hidrant de incendiu. Se instituie zona de protectie sanitara cu regim sever conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica, astfel:

10 m raza din centrul forajului pentru ape subterane - cazul putului forat; 20 m de la zidurile exterioare rezervorului; 10 m de la zidurile exterioare ale statiilor de pompare. Terenurile agricole cuprinse in zona de protectie sanitara cu regim de restrictie vor fi exploatate in conditiile cuprinse in Hotararea Guvernului Romaniei nr. 930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

71

Alimentarea cu apa calda In vederea protejarii mediului si a conservarii resurselor energetice prin proiect se propune realizarea unei instalatii termice solare ce va asigura atat necesarul de apa calda menajera, cat si incalzirea filtrului sanitar si a bucatariei furajere. Aceasta instalatie va permite asigurarea necesarului de energie termica in proportie de aproximativ 90 % in perioada martie - octombrie si aproximativ 70 % in perioada noiembrie - februarie, diferenta de energie termica fiind asigurata cu ajutorul unui boiler electric.

Bilantul consumului de apa – exprimat in m 3 /zi si m 3 /an - este redat in tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 4.1.2.-1.

     

Apa prelevata din sursa, m 3

 

Apa

recirculata /

Reutilizata,

m 3

 

Proces tehnologic

Sursa de apa (furnizor)

Consum total de apa m 3

   

Consum industrial

     

Consum menajer

Apa subterana

Apa de suprafata

Pentru

compensarea

pierderilor cu

circuit inchis

Apa de la propriul obiectiv

   

Apa de la alte obiective

Comentarii

     

Apa

subterana

 

Apa de

suprafata

1

2

3

4

5

6

 

7 8

 

9 10

11

Adapost

Retea

8483

65

8418

-

 

- -

- -

 

-

suine

proprie

Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

72

4.1.3.Managementul apelor uzate

Bilantul apelor uzate – exprimate in m 3 /zi si m 3 /an - este redat de in tabelul mai jos:

Tabelul nr. 4.1.3. -1.

Sursa apelor uzate ; Proces tehnologic

Totalul apelor

uzate generate

 

Ape uzate evacuate

 

Ape directionate spre reutilizare/recirculare

Comentarii

   

Pluvial

in acest

catre alte

Menajere

Industriale

e

obiectiv

obiective

m 3 / zi

m 3 / an

m 3 / zi

m 3 / an

m 3 / zi

m 3 / an

m 3 / zi

m 3 / an

m 3 / zi

m 3 / an

m 3 / zi

m 3 / an

 

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

Adapost

                         

pentru

ingra-

20,405

7584,5

0,14

62,3

20,65

7521,5

-

-

-

-

-

7521,5

-

sare

suine

Obs. Cantitatile teoretice de apa, calculate, se refera la 365 zile

Evacuarea apelor uzate menajere se face intr-o fosa septica, vidanjabila.

Instalatii de canalizare menajera si pluviala In exteriorul cladirii s-a prevazut o retea de conducte care preia apele uzate de la grupurile sanitare, din filtrul sanitar si cabinet veterinar. Apele uzate menajere colectate de la obiectele sanitare sunt evacuate gravitational prin curgere libera la reteaua de canalizare exterioara si colectate in fosa septica vidanjabila cu capacitatea de 25 m 3 , amplasata langa filtrul sanitar; de aici vor fi preluate de catre un serviciu specializat care le va transporta in cea mai apropiata statie de

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

73

epurare. Dat fiind faptul ca aceasta cladire nu are subsol, sotutia aleasa a fost urmatoarea:

conductele de canalizare menajera sa se monteze subteran respectandu-se pantele necesare pentru o buna curgere. Instalatiile interioare se executa din:

pentru instalatiile interioare supraterane de canalizare menajera: tuburi si piese de legatura din Polipropilena; pentru instalatiile interioare subterane de canalizare menajera: tuburi si piese de legatura din PVC-KG. Apele meteorice de pe acoperis sunt colectate si evacuate printr-un sistem de jgheaburi si burlane pe spatiile verzi si catre santul DJ 203A propus pentru amenajare. Apele meteorice colectate de pe toate suprafetele betonate se trec prin separatoare de hidrocarburi amplasate in partea de est a incintei si apoi se deverseaza conventional curate in santul DJ 203A. In cadrul sistematizarii verticale a incintei, panta generala a suprafetei amenajate se orienteaza spre zona DJ 203A.

4.1.4. Prognoza impactului

Ferma de ingrasare a suinelor nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata. Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si subterane este nesemnificativ. Surse potentiale de poluare a apelor pot fi:

deversari necontrolate de balegar, care pot aparea numai in unele situatii accidentale;

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

74

aparitia unor fisuri pe traseul conductelor de refulare a fluidului rezidual; neetanseitati ale unor zone de racord; depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de colectare, avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol, pot ajunge in apele freatice. In prezent fermele de suine nu mai reprezinta un pericol major de poluare a apelor de suprafata sau a panzei de apa freatica, datorita solutiilor constructive performante si a tehnologiilor avansate aplicate la izolarea bazinului de colectare a dejectiilor. In consecinta exploatatia ce urmeaza a se infiinta nu prezinta pericol de poluare a componentei de mediu - apa. Nu se fac evacuari de ape in receptor natural.

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

Amenajarea terenului pe amplasament se va face astfel incat sa permita evacuarea rapida a apelor din precipitatii. Se vor lua masuri pentru excluderea infiltratiilor de apa in terenul de fundare atat in timpul executiei, cat si pe toata durata exploatarii constructiei, prin colectarea si indepartarea apelor de suprafata si prin amplasarea si alcatuirea adecvata a retelelor purtatoare de apa.

Din punct de vedere teoretic, in situatia in care au loc ploi torentiale cu intensitati foarte mari - cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60-80 minute -, amplasamentul fermei se poate inunda integral, fiind supus unei spalari partiale, astfel scurgerile potentiale pot fi dislocate si transferate pe terenurile din aval. Apele de suprafata, care intercepteaza “viitura” si care tranziteaza peste terenurile situate in aval de

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

75

ferma, pana la receptorul natural, pot suferi deprecieri, atat din punct de vedere chimic, cat si organoleptic. In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce – potential -, poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate; colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil; limitarea intinderii poluarii, prin mijloace specifice. Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie, impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ. Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei si nu vor exista surse dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este extrem de redusa.

4.2. Aerul

4.2.1. Date generale

Climatic, zona se caracterizeaza prin urmatoarele valori:

temperatura medie anuala 10,5 °C;

temperatura maxima absoluta 39° C;

temperatura minima absoluta – 29 °C;

precipitatii medii anuale 450 mm;

adancimea maxima de inghet 0,80 – 0,90 m, conform STAS 6054/1977.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

76

Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive in vestul judetului si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei. Situat in Campia Romana, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 °C fata de restul campiei. Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72 %, iarna depasind 80 %, in timp ce vara reprezinta 65%. Precipitatiile anuale au caracter torential vara. Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii. Conform Codului de Proiectare CR 1-1-3/2005 cu privire la evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor amplasamentul studiat prezinta o valoare caracteristica a incarcarii din zapada pe sol egala cu 2,0 – 2,5 kN/m 2 cu o perioada de revenire (IMR) = 50 ani. Conform Codului de Proiectare NP 082-04 Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor - Actiunea Vantului amplasamentul studiat prezinta o presiune de referinta a vantului mediata pe 10 minute la 10 m avand 50 ani intervalul mediu de recurenta (2 % probabilitate anuala de depasire) = 0,5 kPa. Viteza vantului mediata pe 1 minut la 10 m avand 50 ani intervalul mediu de recurenta (2 % probabilitate anuala de depasire) este de 35 m/s. Din punct de vedere seismic conform Reglementarii tehnice Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare pentru cladiri, indicativ P 100-1/2006, amplasamentul studiat prezinta o valoare de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare a g = 0,28 g pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani si o perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 1,00 sec. Conform STAS 11100/1993, comuna Visani se situeaza in zona de intensitate macroseismica I = 8 1 (opt) pe scare MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani.

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

77

4.2.2. Surse si poluanti generati

Utilizarea surselor termice de incalzire de origine fotovoltaica in procesul de ingrasare a suinelor – pentru realizarea necesarului de apa calda menajera, incalzirea filtrului sanitar si a bucatariei furajere -, determina neaparitia de emisii poluante.

Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr.4.2.2.-2. - si a surselor mobile - tabel nr.4.2.2.-3.:

Tabel nr. 4.2.2.-1

Denumirea

Poluant

Debit

Debit

gaze/aer

Concentratia

in emisie

Prag de

alerta

Limita la

emisie =

prag de

sursei

masic (g/h)

impurificat (Nm 3 /h)

(m

3 /h)

(mg/Nm

3 )

(mg/Nm

3 )

interventie

(mg/m 3

)

(mg/m 3

)

(mg/Nm

(mg/m 3

3 )

)

1

2

3

 

4

5

6

7

 

Nu este cazul

 

Tabel nr. 4.2.2.-2.

Denumirea sursei

Poluant

 

Debit masic(g/h)

1

2

 

3

 

Nu este cazul

Tabel nr. 4.2.2.-3.

Denumirea sursei

 

Amestec gaze esapament

Poluanti si debite masice (g/h)

Particule

46,8

SO x

97,2

CO

810

 

Hidrocarburi

133,2

.

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de construirea unei ferme pentru ingrasarea suinelor si achizitii utilaje independente din cadrul proiectului PNDR si FEADR “Extindere si modernizare exploatare agricola S.C. DOMINATOR LAND S.R.L.”, in comuna Visani, sat Visani, judetul Braila

78

NO x

1332

Aldehide

10,8

Acizi organici

10,8

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere, excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului - gazele arse de la esapament - se constituie ca surse mobile de poluare. Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare. Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie sunt (exprimate in kg/1000 litri):

particule