Uni versi tatea

de Medi ci nd
si
Farmaci e "Carol Davi l a"
Medi ci ni General S
Examen
Vari ant a 6
-
Bi ol ogi e-Chi mi e
La intreberile de mai
ios
(1-35) alegeli un singur
rAsguns corect
1. cara dlntr urmatorll muschi se
gasesc in loja
antrloara a gambl:
A. Solear
B. Gastrocnemian
C. Flexori ai degetelor
D. Extensori ai degetelor
E. Croitor
2, Care dlntre urmatoarele cai nu are legaturi
directe cu talamusul ?
A. Calea sensibilitatii
protopatice
B. Calea sensibilitatii epicritice
C. Calea sensibilitatii kinestezice
D. Calea sensibilitatii olfactive
E. Calea sensibilitatii interoceptive
3. Coarnale antrloare ale maduvel contln una
dlntre urmatoarele structurl!
A. Deutoneuroni senzitivi
B. Neuroni
gamma
C. Substanta reticulata
D. Fascicule ascendente
E. Fascicule descendente
4. Cu
prlvire la
procesul de formare a urlnel,
pantru etapa de rabsotbtlo a Epel, unul dlntre
urmatoaltle fenomene oste descrls corcct3
A. La nivelul tubului contort distal 80% din apa filtrata
este atrasa osmotic din tub in interstitiu
B. Sensul transportului este din interstitlul
peritubular
spre interiorul tubului
C. ln Drezenta ADH reabsorbtia facultativa nu se
oroouce
D. La nivelul tubilor contorti distali si olectori are loc
absorbtia a 15% din apa filtrata
E. Reabsorbtia facultativa nu
permite
adaptarea diurezei
la starea de hidratare a organismului.
5, Car dintre urmetoarle oase face
part dln
neurocranlu?
A. Lacrimale
B. Zigomatice
c. Etmoidul
D. Palatinele
E. Vomerul
6. Care dlntre urmatoarele anunturl 6sta cel
cotsct?
A. Prin ramura comunicanta alba trece fibra nervoasa
postganglionara amielinica
B. Prin ramura comunicanta alba trece fibra nervoasa
preganglionara mielinica
C. Prin ramura comunicanta alba trece fibra neryoasa cu
originea in ganglionul
splnal
D. Prin ramura comunicanta alba trece fibra nervoasa cu
originea in
ganglionul
vegetativ simpatic laterovertebral
E. Prin ramura comunicanta alba trece fibra nervoasa cu
origlnea in cornul
posterior
al maduvei
7. l{uclul amlgdallan se
gasaste ln una dlntre
urmatoarele locatllr
A. Cavitatea nazofaringelui
B. Cavitatea bucala, in regiunea palatina
C. Cavitatea laringofaringelui
D. In apendlcele epiploice
E. Pe fata medlala a lobului temDoral
8, Spclflcatl cere dlnttE urmatoarole structurl ale
anallzatorulul olfactlv formeaza nrvll olfEctlvl3
A. Axonii celulelor mitrale
B. Dendritele celulelor mitrale
C. Dendritele celulelor bipolare
D. Axonli celulelor bipolare
E. Axonii neuronilor din girul hipocampic
9. tndlcatl orltanul carrc este
prcvazut cu inrvatlc
paraslmpatlca:
A. Glanda lacrimala
B. Muschii erectori ai firelor de oar
C. Glanda suprarenala
D. Glandele sudoripare
E. Majoritatea vaselor sanguine
10. Indlcatl structura cars nu se
gaseste pe fata
medlala a unel emlsfera crebrala'
A. Scizura calcarina
B. Santul central Rolando
C. Girul occipitotemporal medial
D. Santul corpului calos
E. Santul
parieto-occipital
11. Car dlntre urmatoarle sltuatll so rofera la
aparafa nespclflca?
A. Se realizeaza
prin
transfer transplacentar de anticorpi
B. se realizeaza activ in urma unei boli
C. Se realizeaza
prin mecanisme celulare, de exemplu
fagocltoza
D. 5e realizeaza Drin administrare de antitoxine
E. Se realizeaza Drin vaccinare
12. Indlcatl car dlntre urmatoarel structurl nu 19, Culoarea rosle
-vlolace
a slnglul venos este
st un chmoreceptor: lmprlmata d:
A. Mugurii
gustativi
A. CO2
B. Dlscurile Merkel B. Dezoxlhemoglobina
C. Corpii carotidieni C. Carbaminohemog lobina
D. Nociceptoril D. Fenomenul migrarii clorului
E. Epiteliul olfactiv E. Hemoglobina redusa
13. Rezultatul net
pr
molecula d
glucoza
ln 20. Care dlntre urmatoarel substant oste
cazul
gllcollzl
anaerobe este : secnBtata de colon?
A. Doua molecule de ATP A. Aldostron
B. 34 molecule de ATP B. Clor
C. 36 molecule de ATP C. Sodiu
D. 32 molecul de ATP D. Aoa
E. In glicoliza
anaeroba nu se
produce
ATP E. Potasiu
14. Care dlntre urmatoarelQ aflrmatll 2t, Care dlntrG urmatoarele procese
functlonale
caracterlzeaza legea Inexcltabllltatll perlodlce
a nu ste considrat un rol al rinlchiulul?
Inlmll?
A. Gluconeogeneza
A. Inima este excitabila numai in diastola
B, Eliberarea eritropoetinei
B. Miocardul propaga excitatia la toate fibrele sale
C. Secretia factorului intrinsec
C, Un ciclu cardiac este format dintr-o sistola si o
D. Activarea vitaminei D3
diastola
E. Formarea eritroDoetinei
D. Daca centrul sinusal este scos din functie. comanda
inimii este preluata de nodulul atrioventricular 22. Proclzatl substanta care nu lntra In alcatulrea
E. Stimulul este generat in interiorul organului insusi micellilor:
A. Vitamina E
15. Care dlntre urmatoarele elmente s6
B, Vitamina C
regasest In structura membranel celulara?
C. Lecitina
A. Sistem coloidal
D. Vitamina K
B. Hialoplasma
E. Vltamina A
c. Colesterolul
D. Cromatlna 23. Flbrcl gustatlve
ale nervului faclal au
E. Proteine histonice origlnea in una dlntrs urrnatoarele formatlunl:
A. Nucleul tractului solitar din bulb
16. Vena cava Inforloara nu aduna slngele venos
B. Nucleul motordin ounte
do la unul dlntrro unnatoa]le organe:
c. In nucleul ambiguu
A. Ficat
D. In
ganglionul geniculat
B. Rinichi
E, In nucleul salivator superior
C. Testicule
D. Splina 24. Indlcatl care dlntre urmatoarele functll nu se
E. Suprarenale reallzeaza prln sallva
17. Indlcatl actlunea care nu este reallzata de
A. Excretia de uree
catcolamln:
B. Diluarea eventualului HcL regurgitat
A.. Contractia sfincterelor tubului digestiv C. Digestia chimica a amidonului preparat
B. Asupra metabolismului
glucidic produc
D. Mentinerea echilibrului hidroelectrolitic
glicogenogeneza E. Digestia enzimatica a
proteinelor
C. Dilata
pupila
D. Dilatarea bronhiilor
25. Unul dlntr urmatorll hormonl este secrotat
E. Contracta solina
de hlPotalamus:
A. Hormonul tireotrop
L8. Care dlntr urmatoarele molcule nu poate
B. Melatonina
traversa membrana celulara
prln
dlfuzlune?
C. Hormonul luteinizant
A, Oxigenul D. Hormon de inhibare a secretiei de a MSH
B. Bioxidul de carbon E. Calcitonina
C. Ureea
D. Glucoza
I
E. Etanolul
i
t-.
26. Prin cordonul anterlor medular trece unul 33. hchlderea valvelor
smllunane are loc In una
0,3secunde
27. Caro dlntro urmatoarol aflrmatll ln legatura
D, In faza de ejectie a sistolei ventriculare
cu vene fimfatlca drapta esto adevarata? g. preslunea
din ventricule devine superloara celel din
dlntr urmatoarl fasclcule:
A. Fasciculul
piramidal incrucisat
B. Fasciculul tectosoinal
C. Fasciculul rubrospinal
D. Fasciculul spinocerebelos direct
E. Fasciculul sDinocerebelos incrucisat
A. Este cel mai mare colector limfatic
B, Are o lungime de 1-2cm.
C. Incepe
printr-o
dilatatie
D. Urca anterior de coloana vertebrala
se inchid ln maduva splnarll?
A. Reflexe cardioacceleratoare
B. Reflexe sudorale
c. Reflexe de voma
D. Reflexe sexuale
E. Refl exe vasoconstrictoare
30. Asupra carula dlntra urmatoarel orEan
stlmularea
paraslmpatlca
nu arc efuct?
A. Splina
B. Glandele lacrimale
C. Arborele bronsic
D. Glandele gastrice
E. Muschiul constrictor
pupilar
31. Nuronll medularl alfa Inervaza una dintre
urmatoarl structurll
A. Fibrele cu lant nuclear
B. Fibrele cu sac nuclear
C. Toate fibrele musculare intrafusale
D. Fibrele musculare netede
E. Fibrele musculare extrafusale
32. Care dlntre urmatoarele regiuni nu este
irigata de aftera carotlda externa?
A. Gitul
B. Viscerele fetei
C. Regiunea occipitala
D. Creierul
E. Regiunea temporala
dlntre urmatoarele sltuadl:
A. Presiunea intraventriculara
creste
pina
la valori
suDerioare celei din atrii
B. Presiunea din ventricule devine inferioara celei din
arterele mari
C. Atunci cind are loc sistola ventriculara care dureaza
arterele mari
34. Care dlntre urmatoarl manlfestarl nu
caractorlzcaza dlabetul zaharat?
C. Fasciculul spinotalamic anterior
D. Fasciculul vestibulosoinal
E. Fasciculul soinotalamic lateral
La urm5toarele lntreberi (36-60)
rispundeli cu:
A
-
daci numai soluliile 1,2
9i
3 sunt corecte;
B
-
dace numai solutiile 1
gi
3 sunt corecte;
C
-
dace numal solutiile 2
9i
4 sunt corecte;
D
-
daca numai solutia 4 este corecte;
E
-
dace toate cele patru
solutii sunt corecte sau sunt
fa lse;
36. Car dlntre urmatoarGl6 artorre sunt ramurl
dlrcte dln aorta dscendnta abdomlnala?
L. Artera testiculara stinga
2. Artera solenica
3. Artera ovariana stinga
4. Artera gastrica stinga
37, Prln
palparea pulsului
obtlnm lnformatll
prlvlndi
1. Volumul sistolic
2. Debitul sanguin
3. Ritmul inimii
4. Rezistenta oeriferica
38, Prclzatl care dlntre urmatoanel manlfostari
reprzlnta roluri ale sarurllor blllare:
1. Rolul bacteriostatic
2. Rolul de a stimula motilitatea intestinala
3. Rolul de emulsionare a lipidelor
4. Rolul de a facilita absorbtia dln tractul intestinal a
monogliceridelor
E. Stri nge l i mfa di n
j umatatea
i nferi oara a corpul ui A. Gl i cozuri e
B. Pol l fagi e
28. Endomlslumul ste o teaca d tesut conrunctiv
C. Cresterea
glicogenogenezei
care Invl ste:
D.
pol i di psi e
A. Muschi i schel eti ci E. Pol i uri e
B. Muschi i netezi
C. Fiecare fibra musculara
35, Car dlntr urmatoarele fasclcul controleaza
D. Exteriorul corpului muscular sub fascia musculara
tonusul muscular?
E. lnsertia muschiului
A. Fasciculul vestibulonuclear
29. Car dlntr urmatoarele .reflxe vegtatlvo nu B. Fasciculul vestibulotalamlc
39, Care dlntre urmatoarle menlfestarl 47. Care dlntr urmatoarle structurl contln
reprozlnta conseclnte al avltamlno:cl C?
prlllmfa?
L. Spasmofilie
1. Rampa timpanica
2. Tulburari respiratorii
2. Canalul cohlear
3. Uscarea tegumentului
3. Rampa vestibulara
4. Friabilitate osoasa
4. Columela
40, Pe care dlntr urmatoarale cal
pot
arunge 48' La Inima volumul batale varlaza cu :
impulsurll anallzatorulul
gustatlv spre nivelul
cortlcal?
1, Fofta contractiei ventriculare
1. Pe caile sensibilitatii interoceptive 2. Presiunea arteriala
2. Prin sistemul reticular ascendent activator 3. Volumul de singe aflat in ventdcul la sfirsitul diastolei
3. Prin caile sensibilitatii exteroceptive 4. Volumul de singe aflat in ventricul la inceputul
4. Prin axonii neuronilor din nucleul solitar din bulb
diastolei
41. Preclzatl car6 dlntre urmatoarelG onunturl se
49. ln care dlntre modalltatil urmatoare
poat
fl
refera la faza a doua a coagularlli xprlmata valoarea mtabollsmulul bazal?
L. Tromboplastina transforma
protrombina
1. In functie de
greutate
2. Trombina modifica fibrinogenul 2. Exprimare
procentuala in functie de talie
3. In aceasta faza este
prezent si calciul 3. In functie de suprafata corporala
4. Fibrinogenul se transforma in fibrina 4. Exprimare
procentuala in functie de sex
42. Prclzatl care dlntr urmatoarle structutl
pot
50. Care dlntre venle urmatoarc nu se vansa
secreta hormona strognl: dlrect In vna cava Infrloara?
1. Teaca externa a foliculului ovarian 1. Vena testiculara dreapta
2. Testiculul 2. Vena ovariana stinga
3. HiDotalamusul 3, Vena ovariana dreapta
4, Teaca interna a foliculului ovarian 4. Vena illaca externa dreapta
43. Care dlntrs urmatoarolc structura
placa de la
51, Organl erctlle vulvare sunt:
nlvlul dutonuronulul call vestlbulare?
t. coroii cavernosi
1. Un fascicul ce controleaza tonusul muscular
2. Bulbii vestibulari
2. Fasciculul vestibulo-talamic
3. Vestibulul vaginal
3. Fasciculul vestibulo-cerebelos
4. Clitorlsul
4. Ramura vestibulara a
perechil
a opta de nervi
cranieni 52. Indlcatl care dlntr manlfsstarll urmatoaro
caractorlzeaza rflxul pupllar fotomotorl
44. Indlcatl aflrmatlll adovatate ln lgatura cu
l. Contractia muschiului ciliar
nr' nul 9 |
2. Daca un individ sta mult timp in intuneric, retinenul si
1. Originea reala a fibrelor senzoriale este in nucleul
opsinele sunt convertite in pigmenti vizuali
tractului solitar 3. Relaxarea fibrelor ligamentare si scaderea tensiunii
2. originea reala a fibrelor motorii se
gaseste in nucleul
din cristaloida
ambiguu din bulb 4. Contractia muschilor circulari ai irisului
3. originea reala a fibrelor gustative se gaseste in
nucleul salivator inferior dln bulb 53, lnhibltla Interna
poat
fh
4. Originea aparenta se gaseste in santul retroolivar
1. De stingere
45. ca. drntr urmatoarel substant sunt
3: ilil?jr'"'"tli"F"t'""
impllcat in transformara trlpslnogenulul In
i. rueconoitionata
trlpslna?
1. Colecistokinina
54.
pe
parcursul ovogenazel, In urma prlmel
2. Tripslna anterior formata
dfuizlunl miotlc rezulta:
3. Chimotripsinogenul
4. Enterokinaza
l. Zigotul
45. care drnk urmatoarer stru.h,rr.facroarte drn
3: SJSiilll|||j:1"'
grupul caflor spe.matlce oxtratestlculare?
;' .primul globut potar
1. Canalul eiaculator
2. Uretra
3. Canalul deferent
4. Canalul eoididimar
4
t!. Crr. dlntr. unnrtorr.l. ltructurl prrtlrlpa lr
torfilfaa rpaflmlr
1. Glandle bulbouretral
2, Frostata
3, Vezlculele iemlnale
4. Tubul semlnlfr
t6. C!r. dlntra urm.torll honnonl !u actlun. da
cna$ana a uaof tunctll cardlaca?
1. Glucagonul
2, Noradrcn6llnB
3. Adrenalln6
4, Hormonll tlroldleni
t7. Pr.clrrtl crnr dlntr. u?nltornl. ifucturl
r.pr.rlnta cantrll n.rvorl d.
ehtt
I aportulul
!llnantrfi
1. tllpotalamus 16 nlvel lateral
2. Amlgdala
3. Hipotalamus la nivel vntromedlal
4. Unele arll corHcale al slgtemulul limbic
18. Pr.chltl crr. dlntr. urn|.torll hormonl !u
.flct rp.clflc d. a lnhlbr r.cEtla d. lrpt.:
1. Orltoclna
2. Estrogenll
3. Prolactlne
4. Progesteronul
19, Indlc|tl .llnn.tllla adav.?rt. In l.gaturt cu
m.dl.torul chlmlc rc.tll.ollnr !
1. La slstemul slmpatlc Intre fibra
pregangllonara
sl cea
portosnollonara
se elibGreaza acedlcollna
2. La slstamul
parailmpatlc
Intre llbra
pregangllonrra
sl
cea
postgangllona16
3c allberesza acetllcollna
3. LN slstcmul
pffrslmpatlc
htr6 flbra
postgangllonera
5l organul irctor sc llbrnarza aceulcollna
4.
p.nsu
uR numar forrto mlc de fibru la slstemul
simp|Uc ,
Intre ibra
pGtganglionara
si orernul efector
se libenaaza acatllcollna
60. Indlc.tl rflfmrtlll. .d.vrr.t In |.glturu cu
tliclculul
plramldalr
1. 75% dln flbrc se lncruciseaza
2. Contlnc f,br coftlconucleare
3, Neuronul de executie
poate
ft slh/at In maduva
4. 25% dln fibre rec In cordonul antcrlor de aceeasl
parte,
linga fl5ur6 medlana
La Intrebarlle de mal
Jos
(61-85)
alegetl un slngur
16Bpuns corect
61, tr.nt conact .flrfirtllla dr mal
,or,
cu
.rcartLr
A. Cand rerctla de condcns!ru ar6 loc lntre o rldhido sl
o cotona aldhldr functlone|za drapt componantr
carbonllha l!r cetona csta componnt! mauhnlrE
B, CondensarN ildollca coGte In adltlN componcnt l
metllenlce lr
grupa
carbonll dln componlnta carbonlllca
fezul$nd un aldol sau un cctol
C. Prln trrtarer clorurll de brnzll u iduue aporsa dc
be: t6d
(NaOH)
se fiormeazr fenolul
D, Alcoolul pollvlnlllc
se fiorm.azr prln
hldrollza
grupelor
esterlce dln
pollacatatul
da vlnll
E, Reactls de
pollmerlzsr
dlntr! butrdlcna !l unll
compusl d! forma cHrr(Fl.f 3s numcste ruactle de
copollmerlzar
62. tunt cor.ct. rtltmrtllh da m.l
lo!,
cu
.rc.ptlrr
A. h formulcl. Hrworth ale
p
glucozel
hldroxllul
gllcozldlc
sl ccl dln
pozltla
4 sG
gasesc
dc aceersl
parte
a
planulul
clclulul
B, Formcl clcllce ale monozrharldlor sunt mai stabllc
dec8t fom6lr aclcllce
C. Prln reducera D"fructozel se formcrza D.sorbitol sl
D-m6nltol
D. .r
.glucoza
sl
p -glucoza
sunt 2 stcreolzomerl
numiti anomerl
E. Cu ruactlvul Fehllng O.glucoza se tr.nsforfia In acld
D-gluconlc
C3. Vrloarra lul n In compuaul CnHn+r pantru ca
lcart. ra fL aLrdlanr arta!
A, 8
B, 10
c, 12
0. 4
8. 6
60. R.ffflto? h c.lulorr .unt con Ct. rflrrndllL
d. fill
,oa,
cl| .rcaptL!
A. Reactivul Schweltzr stc hldroxldul de
dtamtnoergint0),
leOt
mfrt
lOf
8. Xantogenrtul de clulora s fomcaza
pdn tratareo
celulozei cu N'OH sl CS2
C. StructurB trlnltratulul de crluloza estei
;1
0. ln flecare unltat! de
glucoza
dln structuru crlulozel,
pot
fl esterlf{cate 1, 2 ssu 3
grupe
hidrorll
E. organlsmul ur?lan nu arc enzlmele necesarc
hldroli26rll cclulozei
65. Aflrmatla adevarata st:
A. Prin aditia HBr la bromoetena se formeaza
1, L
-
dibromoetan
B. In prezenta
de
peroxizi
organlci, la intuneric
si la cald
sau la lumina si la rece, acidul clorhidric se aditioneaza
la alchenele cu dubla legatura la marginea catenei,
invers regulil lui Markovnikov
C. lzoalcanii au puncte
de fierbere mai crescute decat
normal alcanii cu acelasi numar de atomi de carbon
D. Reactivitatea atomilor de hidrogn in reactia de
halogenare depinde de taria legaturii C-H si scade in
ordinea: H
-
C
primar > H-C secundar > H-Ctertiar
E. Lunglmea legaturii dintre doi atomi de carbon creste
in seria: legatura simpla < legatura dubla < legatura
triola
66. O proba
cu masa de 20,56 grame
dlntr-un
amestc dc l-hexena sl n-hexan decolot6aza total
In absenta lumlnll sl la r6c 128 gram
de 3olu
de Br2 In CCl. dG concntratlo 596. Raportul molar
n-heran: l-hxena In proba
anallzata str
A. 2: 3
B. L: 2
C. 5: 1
u. zi )
E. 5: 2
57. Hl drol l za In medl u bazl c
(NBOH)
a banzoatul ul
d bnzl l conducc l a:
A. C6H5-OH
B. C6H5-COOH
C. C6H5-ONa
D. C6Hs-COONa
E. C6Hs-CH2-ONa
58. O proba d 138 gram
tanol se oxldeazr
bland. Stllnd ca produsul
obtlnut formaza prln
tratar cu ncactlvul Fehllng 214,5 gram
de
prclpltat
rosu, cantltatGa d alcool norldate
ste:
A. 40 grame
B. 69 grame
C. 56 grdme
D. 100 grame
E. 23 grame
69. Cunoscand constanta d acldltate a acidulul
actic K.
=
2 x1O-5 mot/L, atuncl pentru
lonul
acetat Kb estr
A. 4 xl 0-11 mol /L
B. 15 x10-5 mol /L
C. 75 x10-8 mol /L
D. 5 x10' 10 mol /L
E. 25 x10-14 mol /L
70,
50 gram
solutle apoas d .cld formlc sl rcld
oxallc, In caro Gl dol aclzl s6 alla In raportul
molar 2r7, ost nostrEllzata
do 160 gram
solufle
KOH d concentratl 1496. Concentrifllle
procentuele
ale clor dol aclzl In soluua Inluala
sunt:
A. 4,6 % acid formic si 31,5
0/6
acid oxalic
B. 10 7o acid formic si 35 % acid oxalic
C. 25
o/o
acid formic si 35 % acid oxalic
D. 20 % acld formlc si 70
o/o
acid oxalic
E. 2,3
o/o
acid formic si 3,15 % acid oxalic
71. Sunt corcte allrmaulle
de mal
Jos,
cu
exceptla!
A. Primul termen in seria omoloaga alcadienelor contine
3 atomi de carbon
B. Gutaperca este un compus natural, macromolecular
cu structura transpoliizoprenica
C. lzoprenul contine duble legaturi disjuncte
D. Ebonita se obtin prin
vulcanizarea
cauciucului cu
cantitati mari de sulf
(25-40%)
E. Formula moleculara a cauciucului natural este
(C5H8)n
72.
14 gramc
d 2 metll-l-butna
s oxldeza cu o
solufle o,4!l d Kllnoa In mdlu de H2soa.
Volumul solutll d KMnO. consumat In reec e
este:
A. 1000 ml
B. 100 ml
C. 50o ml
D. 200 ml
E. 800 ml
73. Un amstoc chlmolcular de bGnzen sl tolu.n
s supuno oxldarll cu o
golufle
de KllnO. In mcdlu
de acld sulfurlc. Sulnd ca se ob n 36,6
9r.m6
d
acld bnzolc masa amstculul do hldrocarburl
supusa oxldarll cst!
A, 46 grame
B. 51
grame
C, 108 grame
D. 31
grame
E. 41 grame
L.
74. Sunt corecte aflrmatiil d mai
Jos
refrltoare
la
prot6in6,
cu xceptla:
A. Proteinele rezultate
prin policondensarea
fl
-
aminoacizilor au Structura
generalai
R
I
-cH
HzN-
B. Prin denaturare isi pierd
functiile fiziologice
(biochimice)
C. Albumina din sange este o
proteida
D. Hemoglobina este o
proteina
solubila
E. Colagenul este o protina
insolubila
75. Sunt corecte afirmatill de mai
Jos,
cu
xceptla!
A. Prin reducerea D-glucozei se formeaza O-sorbitol
B.
( -D-fructofuranoza
are structura:
C. D-riboza prezinta trei atomi de carbon asimetrici
D. La fermentatia alcoolica a unui mol de olucoza se
consuma 6 moli de 02
E. Monozaharidele au fost incadrate in seria D sau L in
functie de configuratia atomului de carbon asimetric cel
mai departat de
grupa
carbonil
76. Sunt corcte afirmatiil d6 mai
jos,
cu
excepti.:
A. Grasimile reactioneaza cu solutiile apoase de baze
tari formand sarurile corespunzatoare ale acizilor grasi
si
glicerina
B. In stare naturala, in moleculele de trigliceride
catenel de acid
gras
se intrepatrund conducand la
structuri compacte
C. Datorita catenelor voluminoase nepolare din
structura lor,
grasimile
sunt solubile in solventi organici
nepolari
D. Grasimile
pot
stabili legaturi de hidrogen
E, Triesterii
glicerinei
cu acizii
grasi nesaturati formeaza
uleiuri
77. Sunt cor.cte rfirmafllle
de mll
,os,
cu
excptla!
A. Formula bruta arata numarul atomilor si raportul in
care se
gasesc
acestia in molecula, exprimat
prin
numere intregi
B. Unei formule brute ii corespunde numai o singura
formula moleculara
C. Legatura chimica este o forta care se stabileste intre
atomi sau
grupuri
de atomi pe
care ii mentine impreuna
si ii determina sa functioneze
ca o unitate cu stabilitate
mare
D. Grupa functionala este un atom sau o
grupa de atomi
care confera moleculei proprietati
fizice si chimice
specifice
E. Compusii organici care au in molecula acelasi tip si
acelasi numar de atomi de carbon, dar care nu sunt
legati in acelasi fel se numesc izomeri
78. Sunt corecte aflrmatlll d mal
,os,
cu
ercptial
A, Fenolii nu reactioneaza cu carbonatii neutri alcalini
B. Etoxidul de sodiu reactioneaza cu apa formand
alcoolul etilic si hidroxidul de sodiu
C. Un acid este cu atat mai tare cu cat vloarea
exponentului de aciditate pKa
este mai mica
D. Pentru un cuplu acid-baza coniugata, la
25i6'
este
valabila relatia: pKa+plq-14
E. Acizii tari au K >1
a
79. Aflrmatia coaacta estel
A, In denumirea unei alchene este necesara precizarea
pozitiei
dublei legaturi incepand de la cel de-al treilea
termen al seriei omoloage
B. Prin cracarea butanului se
poate
obtine propan
C. In condiui standard neopentanul se afla in stare
lichida
D. La arderea unui mol de propan
se formeaza 3 moli de
apa
E. Propanul participa
la reactia de izomerizare
80, Sunt corecte aflrnatiil de mai
,os,
cu
exceptia:
A. Stearatul de
potasiu
este un detergent anionic
B. Polietoxietilenul este un detergent neionic
C, Detergentii anionici pot
contine
grupa
functionala
sulfat acid de alchil sub forma de sare de sodlu
D. Partea hidrofoba a detefgentilor este constituita din
catene ce
pot
fi alifatice, aromatice sau mixte
E. Surfactantii sunt molecule cu caracter dublu si
hidrofob si hidrofil
81. Totl compusli enumer.tl mai
,os
prezlnta
izomrlg optlca, cu exceptla!
A. 1-cloro-l-feniletan
B. N-etil-N-metil anilina
c. clicerinaldehida
D. 3-metil-pentanol
E. Serina
R
I
CH
-cooH
82, Ordin6. cotecta e dscrestsrll bazlcita l
pntru
comFlusll
1. p-toluldina
2. amonlec
3. motllamina
4, p-nltroanllina
5. distll.mlna ests!
4. 5>3>2>1>4
8. 1>2 >3>4>5
c. 4>L>2>3>5
D. 5>3>2>4>1
E. 3>5>1>2>4
83, Afirmatla corecta oste:
A. Reactiile de esterificare ale alcoolilor si fenolilor cu
cloruri acide sau cu anhidride acide sunt reactii totale
B. Compusii halogenati in care atomul de halogen este
Iegat de un atom de carbon dintr-o dubla legatura, in
conditii normale, dau usor reactii de hidroliza si sunt
considerati compusi halogenati cu reactivitate crescuta
C. Novolacul contine multe nuclee fenolice condensate
cu formaldehida in toate cele 3
pozitii
active (o,
o,si p)
D. Clorura de benzendiazoniu reactioneaza cu anilina si
formeaza p-hidroxiazobenzenul
E. Aminoacizii care nu sunt sintetizati de organismul
uman se numesc aminoacizi neesentiali
84. Sunt coracte aflrm.tiil de mal
ios,
cu
exceptla:
A, Prin reducerea acetofenonei (LiAlH4)
se formeaza
1-feniletanol
B. Acetilena prin
hidrogenare in prezenta
de catalizator
(Pd/Pb2+)
formeza etena
C. Clorura de benziliden se formeaza prin
clorurarea
toluenului in prezenta
luminii
D. Toluenul prin
actiunea prelungita
a amestecului
sulfonitric conduce la acidul
picric
E. Fenolul reactioneaza cu o solutie diluata de acid
azotic la temperatura obisnuita conducand la un
amestec de o-nitrofenol si
p-nitrofenol
85. Referitor la aren sunt corcte aflrmatlal d
mai
,os,
cu xceptia:
A. Prin oxidarea propilbenzenului
cu KMnOa In mediu
acid, la incalzire se formeaza acid benzoic si acid acetic
B. Daca in
pozitia
benzilica a catenei laterale a unei
hidrocarburi aromatice, nu exista hidrogen, oxidarea cu
agenti oxidanti nu poate
avea lo.
C. In seria hidrocarburilor aromatice
polinucleare
cu
nuclee condensate caracterul aromatic scade odata cu
cresterea numarului de nuclee condensate
D. Acetofenona rezulta in reactia chimica dintre benzen
si acetona in prezenta
de catalizator
(AlCl,)
E. Lungimea legaturilor dintre doi atomi de carbon din
nucleul benzenic este de 1,39 A
La urmetoarele intrebiri (86-100)
raspundeii cu:
A
-
dace numai solutiile 1,2
Si
3 sunt corecte;
B
-
daci numai solutiile
1Si 3 suRt corecte;
C
-
dace numai solutiile 2
Si
4 sunt corecte;
D
-
daca numai solulia 4 este corecte;
E
-
dace toate cele patru
solulii sunt corecte sau sunt
l al se:
86. S con3adra schna de rEec l:
.v
Hr{otfirsor-.
.ax'*cr'G.*x<r,.
,Hrgo.
-
(rnzooc)
-f.-.rto
.+. ---Eo
-
Refeaitor la compusl a, b, c, d sunt corrcte
affrmatllls urmatoans!
1. Daca s-au intodus
in reactie 390 Kg de benzen,
considerand reactiile totale, masa de compus d obtinuta
este de 865 Kg
2. Compusul d este izomer cu acidul fenilsulfamic
3. La tratarea lui b cu H2SOa are loc mai intai o reactie
de neutralizare
4. In compusul d
pe
nucleul aromatic se afla un
substituent de ordinul tsi celalalt de ordinul tt
87. Afirmatlllc corscto refritoar la structural da
mai
,os
sunt!
88. Atlrmrtlile corcte rcferitoarc la pep
dul
gllcil-serll-alanil-llslna
sunt:
1. Contine 3 legaturi peptidice
2. Aminoacidul C-terminal este
glicina
3. Prin hidroliza sa partiala pot
rezulta 2 tripeptide
4, Tripeptidele rezultate la hidroliza
partiala
sunt
izomere
L
89. Dlpeptldle ce pot rezulta la hadroliza partiala
a compusulul:
H,N-CHO-NH-CH-CO-NH-CH-CO-NH-CH-COOH
- t l l l
cH (ta")"
CH2' SH (cH2)3
/ " t
HgC CHg
COOX
CH2'NH2
SUnt:
1. glutamil-lisina
2. valil-cisteina
3. cisteiniFvalina
4. glutamiFcisteina
90. Afirmatiilo coracte sunt:
1, Diastereoizomeri sunt stereoizomeri cu aceeasi
formula moleculara si acelasi numar de atom de carbon
asimetrici dar care nu sunt enantiomeri
2. D-fructoza este levogira
3. Triozele si tetrozele au structura aciclica
4. Fructoza libera are ciclu furanozic
91. Referitor la dscompunoroa termlca a
alcanllor sunt corecte urmatoarl af irmatil:
1. Ca
produs
secundar la piroliza
metanului se obtine
carbon elemental, sub forma de praf foarte fin numit
negru de fum
2. Descompunerea termica a alcanilor la temperaturi de
geste
650
oC
se numeste cracare
3. Alcanii superiori se descompun la temperaturi mai
scazute
4. Descompunerea termica a alcanilor la temperaturi de
pana la 650
oC
este numita conventional piroliza
92, Aflrmatille corecte sunt:
1. Triclorofenilmetanul formeaza prin
hidroliza in solutie
apoasa bazica
(NaOH)
acidul benzoic
2. Este posibila reactia de cuplare:
OH
ocH3
3. Li paza pancreati ca hi drol i zeaza i n tri gl i ceri de grupel e
esteri ce di n
pozi ti i l e 1si 3
4. Acrol ei na este un deri vat functi onal al aci zi l or
carboxi l i ci
93. Sunt di agterl oi zomri !
1. D-gl ucoza si D-gal actoza
2. D-gl ucoza si D-sorbi tol
3. D-sorbi tol si D-mani tol
4. D-glucoza si D-fructoza
94, Afirmstllle corecte
sunt:
1. Acrilonitrilul are un continut de azot de ?6,4 %
2, Amestecul racemic
este amestecul echimolecular al
apartine cauciucului butadien tr
-
metilstirenic
4. Structura:
H"C H
-
.c=c-"
gc..
-cH
^./ \ /' ' C=(
-
un2
' cHz
nrC
\"
,
H.c..
\ F
Hzc
,.H
cHz-
apartine cauciucului natural
95. Aflrmatlil corecte sunt:
1. Prin incalzirea la 400
oC
sub o
presiune
de 60 atm a
amestecului de metan si oxigen se formeaza metanal
2. Prin arderea incompleta a metanului se formeaza
negru d fum si apa
3. Prin incalzire la 400-600
oC,
dar in
prezenta
catalizatorilor de oxizi de azot, metanul se oxideaza la
metanol
4. Oxidarea metanului in prezenta
de amoniac
(la
1000
oC,
catalizator Pt) conduce la acid cianhidric si apa
96. Atirmetlll corecte sunt:
1., Punctele de fierbere ale alcoolilor sunt mai ridicate
decat ale alcanilor coresDunzatori
2. Termeni inferiori ai compusilor carbonilici stabilesc
legaturi de hidrogen cu moleculele apei
3. Aminele inferioare stabilesc legaturi de hidrogen cu
moleculele apei
4. Cresterea numarului de grupari
hidroxil din molecula
unui alcool determina scaderea punctului
de flerbere al
acestuia
97. Sunt lzomeri d fun(tiune urmatoarel perechi
de compusil:
1., Cianatul de amoniu si urea
2, Hidrochinona si o-crezolul
3. $
-alanina
si 2-nitropropanul
4, Etilenglicolul si glicocolul
unei perechi
de enantiomeri
l o
98. Afi rmati i l e corect sunti
1. In general , i zomeri i trans ai al chenel or au puncte de
topi re mai i nal te si sol ubi l i tati mai scazute decat
i zomeri i ci s
2. In reacti a de dehi drohal ogenare a deri vati l or
monohal ogenati , i n vederea obti neri i d achene,
el i mi narea de hi draci d se face
preponderent i ntre
hal ogen si hi drogenul de l a atomul de carbon veci n cel
mai sarac i n hi drogen
3. Propena reacti oneaza cu cl orul l a temperatura de
5oooc si formeaza cl orura de al i l
4. Reacti a de substi tuti e consta i n mi grarea unor atomi
sau a unei grupe de atomi di ntr-o
parte a mol ecul ei i n
al ta
99, Sunt taortl c
posi bi l e urmatoanel e reacti i
chi ml ce:
1. CH3-COOH + NaCl
*
CH3-CooNa + HCI
2. C6H5-OH + C6H5-COONa
*
C6Hs-ONa+ C6H5' COOH
? ?t1 l-\ l-\ l-\
-'
""1J*-.
*.
t-r*
- o,iaJcoos. H,c1:/}{@(
4. NaHCO3 + C2Hs-ONa
--
Na2CO3 + C2H5-OH
1oo. Ptoprietatlle benzenulul care vin ln
contradi cti e cu stuctura Kkul e suntl
L. La temperatura d 170-200
oC
i n prezenta def
catal i zator Ni , un mol de benzen adi ti oneaza 3 mol i d
h id rogen
2. Parti ci pa usor l a reacti i de substi tuti e si nu se
oxi deaza cu KMnOa, nu reacti oneaza cu apa de brom, nu
pol i meri zeaza
3. Pri n i nl ocui rea unui si ngur atom de hi drogen di n ci cl ul
benzenic cu un substitient se obtine un singur derivat
monosubstituit al benzenului indiferent de atomul de
hi drogen care a fost i nl ocui t
4. Existenta in realitate a trei derivati disubstituiti
Mase atomi ce:
K=39
O=16
H=l
C=L2
Cu
=
6315
Br =8O
10