Sub Com

SUBIECTE 2009
Testul 1 - 2009
1) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarea asertiune : imaginea
traditionala a corelatiei dintre politica externa si politica
comerciala externa s-a inversat carte pg 12!
--------------
"arten sustine ca politica externa pierde teren in fata politicii comerciale, ba ,mai mult, sustine el, ca
intreaga politica externa este acum politica economica externa.
Acest lucru se datoreaza faptului ca ta#loul geopolitic este in permanenta schimbare. Eolutiile
economice , ca si cele financiare, din Asia de !ud Est, "usia, America #atina, dificultatea determinarii
rolului economic si comercial al Chinei in iitor, transmit interesante mesa$e decidentilor politici.
%n toate tarile guvernele acorda o atentie mai mare pro#lemelor economice, negocierilor comerciale
decat celor politice
2!$%rintre &ortele care in&luentea'a piata internationala a sericiilor regasim :
a &b &c &d &e & (se a comenta in maximum o fraza). '1()*+,,8 (carte pg -.)
**********
!ectorul sericiilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor comerciale si
dezoltarii economiei globale. %n cadrul managementului tranzactiilor comerciale internationale* se
impun urmatoarele &orte care influenteaza pietele de servicii:
a) Cresterea responsa#ilitatii producatorilor pentru bunurile oferite&
b) Cresterea intensivitatii produselor in (%I(drepturi de proprietate intelectuala)
c) Sporirea complexitatii te)nice a bunurilor comercializate&
d) /iminuarea distantelor economice dintre state&
e) Accentuarea caracterului comercial al sericiilor
f) Cresterea si diversi&icarea cererii pentru sericii&
g) 0aturizarea conceptului de serviciu glo#al*
h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare&
+! %rote,area si consolidarea proprietatii intelectuale a deenit o preocupare
a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, - T2./-2000- 'fn1(*+,,1
sau
%n legatura cu prote,area si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot
exprima urmatoarele idei: a& b& c& d& e.
***************
a) %deile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a C%&
b) 2 parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de olumul de inentii,
inoatii, design si testari pe care le incorporeaza&
c) 3E si*a propus prin Strategia 1isa#ona sa deina 4cea mai competitia economie bazata pe
cunoastere, capabila de crestere economica durabila5&
d) 'ot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft*ul pentru produsele informatice, sericiile on*
line) se and si se cumpara in functie de creatiitatea pe care o incorporeaza&
e) 'extilele sau noile masini si utila$e contin inentii si design in proportie considerabila,
f) 2 parte tot mai mare din C% este compus din bunuri contrafacute&
g) /etinatorilor de /6% trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le su#minea'a
statutul*
h) "igurozitatea cu care sunt prote$ate /6% ariaza de la tara la tara&
i) 6roprietatea intelectuala deine un atu esential al competitivitatii&
$) /iferentele dintre tari in ce prieste reglementarea si prote$area 6% genereaza numeroase stari
tensionale la nielul sistemului comercial international&
7) 6entru a gestiona aceasta noua proocare devine o#ligatorie armoni'area reglementarilor nationale
cu cele de la niel international
8) Explicati pe scurt (in maxim 9 randuri) elementele definitorii ale avanta,elor
comparative ale natiunilor. ( carte pg .1) (: teoria costurilor comparative
de productie sau a avantajului relativ!
:::
A fost elaborata de /aid "icardo si "obert 'orrens in 181. care incearcau sa rezole dilema de la teoria
aanta$ului absolut dezoltand propria teorie cea a Costurilor comparative de productie care statueaza
ca o tara a trebui sa produca si sa exporte acele bunuri sau sericii la care este relativ mai productiva
decat alte tari si sa importe marfurile la care alte tari sunt relativ mai productive
'E2"%A lor suna astfel: ;2vanta,ul relativ sau avanta,ul comparativ *este castigul reali'at de o
natiune care produce si vinde la extern #unuri pe care le reali'ea'a cu costuri mai mici relativ la
alte #unuri nationale- iar in sc)im#ul lor procura alte mar&uri a caror reali'are la intern se
dovedeste mai putin avanta,oasa .
(ilema acestei teorii a costurilor nu da raspunsul la o intrebare fundamentala*ce determina, care
produs se califica pentru a aea aanta$e comparatie in cazul fiecarei tari<

-) 6rintre principiile fundamentale ale =A'' regasim : a,b,c,d,e, (se a
comenta fiecare printr*o fraza) 'fn()*+,,1
A >3 !E C2>?3>/A C3 @@@@@
6rincipiile care au guernat negocierilor in cadrul rundelor =A''
**********
a) 6rincipiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a Clau'ei 3atiunii celei 4ai
5avori'ate si a Clau'ei 6egimului 3ational*
b) Inter'icerea restrictiilor cantitative (la importul si exportul de marfuri) si a altor bariere cu efect
echialent in relatiile dintre 6C&
c) 5olosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea sunt admise&
d) %nterzicerea sau limitarea folosirii subentiilor de export si a taxelor compensatorii&
e) 5olosirea tari&ului vamal ca unic instrument de prote$are a economiei nationale cu conditia sa nu
contina taxe cu niel prohibiti&
f) 2doptarea deci'iilor (intre tarile membre) prin consens, iar cand nu se intruneste consensul si pentru
probleme procedurale &olosirea votului &
g! Solutionarea di&erendelor intre 6C pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale
9) Comentati pe scurt (maxim 9 randuri) urmatoarea asertiune : A
negocierile sunt sc)im#uri multivalente de concesii 7
'1(9*+,,8 , 'fn 8(+,,1 (carte pg 1+1)
sau
negocierile comerciale multilaterale sunt sc)im#uri multivalente de
concesii8
************
%rocesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr*un schimb reciproc de concesii.
6e parcursul negocierilor participantii &ormulau cereri de concesii si &aceau o&erte de &acilitati.Astazi,
se recurge, de*a lungul negocierilor. la setul de concesii multialente. 6rincipalul aanta$ al acestui tip de
negociere este folosirea unei palete foarte largi de probleme sporindu*se astfel sansele ca negociatorii sa
gaseasca solutii adecate la problemele sensibile si ele sa se finalizeze prin incheierea de Acorduri.
.) 2cordurile negociate la 6unda To9:o in domeniul cadrului $uridic sunt :
a,b,c,d,e,
sau
1a 6unda To9:o s-au negociat in domeniul cadrului ,uridic urmatoarele
acorduri: a&b&c&d&e& T/./-2009- T&n.;-2009
************
Au fost adoptate / acorduri :
a) Tratament di&erit si mai &avora#il pt tarile in curs de dezoltare
b) 0asuri de salgardare
c) 0asuri comerciale legate de balanta de plati
d) 4emorandumul priind reglementarea diferendelor
e) 4emorandumul cu priire la restrictii si impuneri la export
8! 6roblemele cele mai importante cu priire la accesul la piete din 2cordul
privind 2gricultura negociat la 6unda Urugua: au fost : a,b,c,d,e si au izat
(fiecare intr*o fraza)
sau
6rincipalele probleme negociate la "unda 3ruguaB pe Agricultura priind
accesul la piata C a,b,c, (si sa spui la fiecare cea) 'fn-(+,,1
*******
a) Aceasta 6E"1E4E3T26E a aut ca scop derularea cat mai ECD%'AE%#A a comertului cu produse
agricole
b) 6rin accesul la piata al produselor agricole s*a urmarit:
* eliminarea I3TE6(ICTII1<6 care franau importul anumitor produse
* 2(2%T26E2 ofertei la cerintele pietei
* accesul sa se faca numai in baza (6E%TU6I1<6 =2421E
* el nu trebuie sa faca discriminari intre produsele importate
* produsele trebuie sa fie in mare masura FC<3S<1I(2TE
* concesiile privind accesul la piete se refereau la: 6"E'3"% 0%>%0E la
import, restrictii cantitatie
c) 2nga,amentele asumate adica>
* accesul la piete
* si a celor in materie de taxe vamale
au fost consemnate in 1ISTE 32TI<321E (E C<3ST623"E6E
1) %n legatura cu Con&erinta 4inisteriala a <4C de la Singapore se pot
mentiona urmatoarele : a, b,c,d,
------------
Con&erinta ministeriala de la Singapore 199;
a) 6erioada imediat urmatoare rundei Urugua: a &ost marcata de un optimism ridicat priind cresterea
economica si rolul <4C*
b) 6e fondul acestui entuziasm a aparut riscul inscrierii pe agenda C4 a unei palete de probleme mult
prea complexe pentru a intruni consensul&
c) 6entru a eita esecul s*au detasat doar doua axe importante> raportul dintre comert si mediu si
raportul dintre comert si standardele de munca*
d) 6e agenda C0 s*au aflat si probleme ca: acordul priind '% si produsele farmaceutice& inestitiile si
6C& simplificarea procedurilor amale& planul de actiune pentru 'C06/&
Test nr 2 - 2009
1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea asertiune ?ra'#oiul si
comertul constituie modalitatile cele mai traditionale de comunicare internationalaG. '1(1* +,,8
*************
6utem spune ca nimic nu este mai adearat decat aceasta afirmatie, pentru ca si una si celalta afecteaza in
egala masura iata si actiitatea omenirii. /aca ra'#oiul a&ectea'a in mod negativ omenirea- comertul
international generea'a castiguri pe care indiizii si colectiitatile nu le*ar putea obtine izolat, aducand
asadar un efect poziti. Azi, C% a depasit cadrul traditional al acestei notiuni, el ingloband o multitudine si
o extrema arietate de operatiuni care se refera numai indirect la marfa
+) 5actorii care influenteaza comertul international cu servicii5 a,b,c,d,e,
(cap 1.8 pg -8 curs )<)
**********
Comertul cu sericii se de&ineste printr-o dinamica superioara celui cu bunuri. Comertul international
cu sericii este influentat atat de factori comuni ai comertului cat dar si de factori specifici. Astfel el
poate fi influentat de:
a) 6ede&inirea constanta a raportului de forte in plan economic si comercial&
b) 2paritia si maturi'area gruparilor economice regionale&
c) (iversi&icarea si sporirea eficacitatii masurilor de politica comerciala&
d) ?enomenele cu eolutie complexa asupra economiei internationale,
e) 6rogresul tehnico*stiintific,
f) Institutionali'area comertului international,
g) "lo#ali'area sistemelor de productie-
h) "edefinirea rolului companiilor transnationale
+! %rintre principiile &undamentale ale "2TT regasim > a- #-c-d-
'1(-*+,,1 A >3 !E C2>?3>/A C3
6rincipiile care au guernat negocierilor in cadrul rundelor =A''
**********************
a) 6rincipiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a C345 si a C63&
b) Inter'icerea restrictiilor cantitative la importul si exportul de marfuri si a altor bariere cu efect
echialent in relatiile dintre 6C&
c) 5olosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea sunt admise&
d) %nterzicerea sau limitarea folosirii subentiilor de export si a taxelor compensatorii&
e) 5olosirea tari&ului vamal ca unic instrument de prote$are a economiei nationale cu conditia sa nu
contina taxe cu niel prohibiti&
f) 2doptarea deci'iilor (intre tarile membre) prin consens, iar cand nu se intruneste consensul si pentru
probleme procedurale &olosirea votului &
g! Solutionarea di&erendelor intre 6C pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale
8) 6rintre o#iectivele care trebuiau urmarite pe parcursul 6undei Urugua:
regasim : a &b &c &d & e T;.@-2000
*************
a) 1i#erali'area si extinderea comertului international in aanta$ul tuturor partilor contractante prin
eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea #arierelor comerciale tari&are si netari&are*
b) %ntarirea si imbunatatirea !C% prin supunerea unei parti tot mai importante a comertului international
unor norme noi de conduita mai clare- mai e&icace- cu caracter o#ligatoriu si convenite pe cale
multilaterala*
c) Sporirea capacitatii !C% de a se adapta la noile provocari din economia internationala&
d) Sporirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici sectoriale pentru a se
obtine efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara si inestitionala.
-! 6roblemele cele mai importante cu priire la accesul la piete din 2cordul
privind 2gricultura negociat la 6unda Urugua: au fost : a,b,c,d,e si au izat
(fiecare intr*o fraza)
sau
6rincipalele probleme negociate la "unda 3ruguaB pe Agricultura priind accesul
la piata C a,b,c, (si sa spui la fiecare cea) 'fn-(+,,1
*******
a) Aceasta "E=#E0E>'A"E a aut ca scop derularea cat mai ECD%'AE%#A a comertului cu produse
agricole
b) 6rin accesul la piata al produselor agricole s*a urmarit:
* eliminarea %>'E"/%C'%%#2" care franau importul anumitor produse
* A/A6'A"EA ofertei la cerintele pietei
* accesul sa se faca numai in baza (6E%TU6I1<6 =2421E
* el nu trebuie sa faca discriminari intre produsele importate
* produsele trebuie sa fie in mare masura FC<3S<1I(2TE
* concesiile priind accesul la piete se refereau la: 6"E'3"% 0%>%0E la
import, restrictii cantitatie
c) 2nga,amentele asumate adica:
- accesul la piete
* si a celor in materie de taxe vamale
au &ost consemnate in 1ISTE 32TI<321E (E C<3ST623"E6E
;! 1a 6unda To9:o s-au negociat in domeniul cadrului ,uridic urmatoarele
acorduri: a,b,c,d,e '1 (.*+,,1, '-(-*+,,1
sau
2cordurile negociate la 6unda To9:o in domeniul cadrului $uridic sunt :
******************
Au fost adoptate / acorduri :
a) Tratament di&erit si mai &avora#il pt tarile in curs de de'voltare
d) 4emorandumul priind reglementarea di&erendelor
.) Explicati in 9 randuri cum in&luentea'a industriile integrate orizontal si
ertical comertul si &luxurile comerciale internationale T1./-2000>
sau
C..modul in care industriile integrate ori'ontal si vertical in&luentea'a
aanta$ele competitie ale natiunilor :
**************
Industriile din amonte- din aval si integrate ori'ontal
reprezinta unul din cele
A seturi de determinanti ai avanta,elor competitive de la diamantul lui %orter, care sustine ca
a) avanta,ele competitive pe care o tara le detine intr*un sector o&era potentiale avanta,e si sectoarelor
cu care acesta este integrat pe verticala si pe ori'ontala&
b) C alea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de aanta$e competitie este cea a accesului
rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai aanta$oase input*uri&
c) Cel mai important aanta$ al integrarii la niel national este procesul de inoare si modernizare.
d) 6roximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile culturale, permit
fluxuri de informatii mai adecate si costuri de tranzactie mai mici
8) Comentati in 8 randuri asertiunea: A negocierile sunt sc)im#uri multivalente
de concesii 7 '1(9*+,,8, '1(9*+,,1, (carte pg 1),)
sau
negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multialente de concesii.
*********
%rocesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr*un schimb reciproc de concesii.
6e parcursul negocierilor participantii &ormulau cereri de concesii si &aceau o&erte de &acilitati.Astazi,
se recurge, de*a lungul negocierilor. la setul de concesii multivalente. 6rincipalul aanta$ al negocierii
este abordarea unei palete foarte largi de probleme si astfel se sporesc sansele ca negociatorii sa gaseasca
solutii adecate la problemele sensibile.
1) %n legatura cu prote,area si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot
exprima urmatoarele idei: a& b& c& d& e.
!au
%rote,area si consolidarea proprietatii intelectuale a deenit o preocupare
a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, '1()*+,,1 , '+(-*+,,8
********
a! Ideile si cunostintele repre'inta o componenta tot mai importanta a C%&
b) 2 parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de volumul de inventii,
c) 3E si*a propus prin Strategia 1isa#ona sa deina 4cea mai competitiva economie #a'ata pe
d) Tot mai multe #unuri (filmele, casetele muzicale, soft*ul pentru produsele informatice, sericiile on*
line) se vand si se cumpara in &unctie de creativitatea pe care o incorporeaza&
f) < parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafacute&
g) (etinatorilor de (%I trebuie sa li se garante'e faptul ca alti actori economici nu le submineaza
statutul&
i) %roprietatea intelectuala deine un atu esential al competitivitatii*
$) /iferentele dintre tari in ce prieste reglementarea si prote$area 6% genereaza numeroase stari tensionale
la nielul sistemului comercial international&
7) 6entru a gestiona aceasta noua proocare deine obligatorie armonizarea reglementarilor nationale si
adoptarea unei conduite comerciale conenite la niel multilateral&
Testul + B 2009
1) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarea asertiune : C o mare parte
din comertul international actual este o re&lectare a de'voltarii sistemelor
glo#ale de productie 7 ')(1(*+,,8 (carte pg 81), sau o alta ersiune de la '-(+*
+,,8
Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care glo#ali'area sistemelor de
productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international
**********
As aminti ca: ;glo#ali'area productiei5 inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea
exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate prin imbinarea unor componente care
proin din dierse locuri(tari. %maginea traditionala a diiziunii geografice a muncii intre centrul
industrializat care produce bunuri si periferia mai putin dez, care ofera resursele de baza, s*a transformat
azi radical prin ;delocali'are si glo#ali'are
%n termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta5 de'integrare verticala a productiei sau
comert intra-produs. Comertul intra*produse, implicand exportul si importul de componente folosite la
realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1() din comertul mondial.
Aceste eolutii proocatoare si*au pus , cu siguranta, amprenta asupra eolutiei C%.

2! 3atiunile &ac comert intre ele pentru ca: a& b& c& d (se a comenta fiecare in
maximum o fraza). ')(+*+,,8 (carte pg +9)
-------
>atiunile fac comert intre ele dintr*o multitudine de ratiuni
a) %n primul rand deoarece este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se produca la niel national
tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne&
b) ?actorii de productie, in special resursele naturale, forta de munca, sunt relati asimetric raspanditi pe
glob&
c) ?ac comert intre ele pentru ca au neoie de rezultatele creatiei stiintifice si de fortele concurentei
externe, pe care tara respectia nu o are
d) Comertul poate duce la crearea de locuri de munca
e) Comertul poate contribui la atenurarea decala$elor, a ridicarii standardului de iata al oamenilor
f) 6oate faoriza cresterea incasarilor valutare
g) Economiile de scara si de gama implica dimensiuni productie care nu se regasesc in cadrul relati
ingust al unei economii nationale&
)) < conduita comerciala multilaterala cu privire la (%I (dreptul proprietatii
intelectuale) trebuie sa izeze : a,b,c,d
***********
a) 0odul in care tre#uie aplicate principiile de #a'a ale !C% in tranzactiile cu /6%&
b) 0odul in care se poate acorda o protectie adecata /6%&
c) 0aniera in care tarile trebuie sa puna in aplicare, pe teritoriul lor /6%&
d) 0odul in care trebuie solutionate diferendele comerciale cu priire la proprietatea intelectuala&
8) 6rintre trasaturile neoli#eralismului ca filozofie economica regasim : a,b,c,d,e
*******
a) /ereglementarea pietelor
b) 0obilitatea deplina a capitalurilor
c) Austeritatea bugetara
d) 6riatizarea utilitatilor publice
e) %nlocuirea statului bunastare (4Helfare state5)
f) "estrangerea puterii sindicatelor
g) ?lexibilizarea pietei muncii (4Hor7fare state5)
h) 6riatizarea sistemelor de pensii
-) 4odurile speci&ice de pre'entare a serviciilor sunt ( sau moduri speci&ice
de prestare a sericiilor) : a,b,c,d, (se a comenta fiecare intr*o fraza) (cap 1.8,
curs ))
----
'ranzactiile cu sericii se traduc in A moduri speci&ice de o&ertare si prestare de servicii>
a)Trans&er trans&rontalier ( cros-border supply)sericii prestate de pe teritoriul unui stat pe teritoriul
altui stat* sericii de comunicatii, asigurari, sericii financiare. Cele on*line
b) (eplasarea consumatorilor dintr-o tara pentru a consuma servicii intr-o alta tara8consumption
abroad!* sericiile turistice.
c) %re'enta comerciala8commercial presence) infiintarea unei filiale sau sucursale care presteaza
sericii in alt stat, investitiile directe in straine (%!/) %nestitii !traine /irecte
d) (eplasarea persoanelor din tara de origine catre alta tara pentru a presta servicii8( movement of
natural persons), sericii de aocatura, consultanta, educationale, arhitectura, constructii.
9) 6rintre aspectele sistematice ale mecanismului 20C de solutionare a
di&erendelor regasim : a,b,c,d,
sau
6rintre aspectele sistemice ale procesului de solutionare a di&erendelor in
cadrul 20C regasim : a,b,c,d,e T;.@-2009
***********
0eanismul 20C de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici:
a) !unt implicate direct doar guvernele& ( nu organizatii non*guernamentale)
b) Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau acordata&
c) Capacitatea de punere in aplicare a deciziilor 2rganului de !olutionare a /iferendelor este asimetrica*
d) Costurile de administrare a procesului sunt ridicate&
e) Cele mai multe cazuri se solutionea'a pe calea consultarilor
.) %n conformitate cu teoria ciclului de iata al produsului conclu'iile cu privire
la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa
sunt : a,b,c, ')(.*+,,1
sau
%n conformitate cu &undamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot
formula urmatoarele conclu'ii: a& b& c.
sau
/in analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind
urmatoarele conclu'ii > a-#-c- (se a comenta fiecare intr*o fraza) '9(8*+,,1
--------
In con&ormitate cu teoria ciclului de viata al produsului>
a) 6roductia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul + si se reduce pana la eliminare
in stadiul )&
b) Exporturile &irmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in stadiul 2 si sunt
substituite cu importuri in stadiul )&
c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acuti'ea'a in stadiul 2 si se
transfera pe teren neutru in stadiul ). devenind net exportatori
d) /eoarece concurenta se intensifica in stadiul +, &irmele inovatoare si concurentii lor interni si
straini se preocupa de reducerea costurilor #unurilor, delocandu*si capacitatile de productie in tarile
in curs de dezoltare care devin ulterior importanti exportatori
8) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarele afirmatii : I numarul de
alternative poate &i mic, depinde de proocarile cu care se confrunta negociatorii
(carte pg 1)8)
********
6rocesul de negociere este strans legat de importanta pe care negociatorii o acorda pentru a a$unge la un
acord si a incheia afacerea, dar mai ales a efectelor negatie pe care le*ar putea produce esuarea
tratatielor. Cand a$ungerea la un acord este itala(stringenta), negociatorii pot mima lipsa de interes
pentru a obtine mai multe concesii, dar este eident ca se a obtine un rezultat concret. Cu cat sunt mai
mici eforturile inestite in tratatiele multilaterale, cu atat este mai mica probabilitatea ca procesul
negociati sa esueze. /e aceea daca probabilitatea de a esua este mare, nu se or initia tratatie.
9! Con&erinta 4inisteriala de la (o)a s*a deosebit de cea de la !eatle
prin : a &b &c &d &e & & ' )(1*+,,1
*******
a) 6roblemele au &ost mult mai #ine pregatite prin negocierile anterioare priind agricultura si
sericiile&
b) #ista cu priire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a existat un plan cu
privire la modul de tratare a pro#lemelor sensi#ile*
c) 0inistrii au constientizat e&ectele negative pe care le*ar genera inca un esec al negocierilor&
d) Climatul politic se sc)im#ase& era o dorinta puternica de afirmare a intereselor comune si de a se
transmite un mesa$ cu priire la stabilitatea !C% dupa prabusirea C% si dupa eenimentele din !3A&
e) !e depusesera eforturi sporite anterior reuniunii pentru implicarea <3"-urilor in &ormularea de
p8d8v in procesul de pregatire*
f) Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor&
Testul nr8 A -2009
1) 6rintre deose#irile de fond intre "2TT si <4C se pot mentiona a) b) c) d)
!au
/iferentele 20C* =A''
********************
a) =A'' a fost un acord proizoriu si adoptat pe baze ad-hoc,20C este o organizatie internationala
interguernamentala aand baze legale solide*
b) 20C are mem#rii, in timp ce participantii la =A'' s*au numit parti contractante&
c) =A'' s*a ocupat exclusi de comertul cu bunuri in timp ce actiitatile 20C izeaza si comertul cu
sericii si cu /6%&
d) 4ecanismul <4C de solutionare a di&erendelor este mai rapid, mai predictibil si actioneaza in mod
automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici*o tara membra.
e) %n cadrul =A'' s*au finalizat 1, acorduri (8, de pagini) comparati cu +8 de acorduri doar la "unda
3ruguaB (+9.,,, de pagini& +,, 7g.)&
f) Aspecte ale comertului care se bucurau in textul =A'' de 1*+articole au deenit in cadrul 20C
acorduri in sine&
g) Termenul re&orma nu se regaseste in textul =A'' dar se regaseste de 1, ori doar in Acordul cu priire
la agricultura&
h) =A'' este un acord Dal diplomatilor5, articolele fiind concise iar termenii lor nu sunt precisi&
+) Su#ventiile acordate in cadrul 2cordului de 2gricultura din cadrul "undei
3ruguaB: / su#ventii (carte pg +8.)
sau
6rintre categoriile de subentii tratate de Acordul priind Agricultura negociat
la "unda 3ruguaB se pot mentiona: a&b&c&d& '-(1*+,,1
***********
%n categoria de subentii tratate de Acordul priind Agricultura si care faceau obiectul unor anga$amente
de reducere intra (sunt - categ):
a! !ubentiile directe de export in functie de performantele obtinute la export&
#! Janzarea la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub nielul celor practicate
pe piata interna&
c) 6rogramele guernamentale care presupun prelearea unor sume asupra intregii productii care se
folosesc apoi pentru subentionarea unei anumite parti din productie,
d) 0asurile de reducere a costurilor prin subentii menite sa diminueze costurile de comercializare&
e) !ubentionarea transportului intern doar in cazul produselor exportate,
f) !ubentionarea imput*urilor folosite la realizarea produselor alimentare.
))K6rintre &unctiile <4C regasim : a &b &c &d &e & (se a comenta in
maximum o fraza). '1(.*+,,8 Carte pg 118
**************
a
) Crearea conditiilor pentru punerea in aplicare a preederilor acordurilor multilaterale& ( functie
executia)
b) ?orum de organizare si des&asurare a unor noi runde de negocieri&( functie legislatia)
c) Administrarea mecanismului de solutionare a di&erendelor comerciale dintre membrii& (functie
legislatia)
d) =estionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre&
(functie legislatia)
e) Cooperarea cu celelalte organisme internationale &unctie legislativa!
f) !olutionarea diferendelor (disputelor) comerciale ( functie $udecatoreasca)
8) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) asertiunea: ;negociatorii pot cauta sa a,unga la
anga,amente sim#olice8 la aran,amente sim#olice! carte pg 1)- ' 8(8*+,,8
::
6ot exista situatii in care a$ungerea la incheierea unui C 2cord A sa fie dificila sau chiar imposibila.
Astfel, solutia pentru ca echilibrul dintre obligatiile partilor contractante sa poata fi mentinut si chiar
extins, ar fi un I anga,ament sim#olic 78
Un acord sim#olic poate aea o aloare dosebita pt participanti, el poate a$uta la explicarea ratiunilor pt
care este dificila a$ungerea la un acord si poate oferi o mai mare elasticitate procesului. 3n astfel de
acord sim#olic a fost incheiat la "unda 'o7Bo intitulat I Clau'a de a#ilitare A care instituia un
tratament diferentiat si mai faorabil tarilor in curs de dezoltare.
-)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) re'ultatele 6undei Urugua: in domeniul netari&ar8' 8(8*
+,,8
************
"EL3#'A'E#E "3>/E% 3"3=3AM
% ! In domeniul tari&ar, principala realizare a fost reducerea taxelor amale de import, in medie, cu 8,N
(pentru produse industriale si agricole)
II! In domeniul netari&ar
a) "ezultatele negocierilor comerciale multilaterale, cuprinzand: -+ instrumente $uridice, ), de
acorduri, au fost cuprinse in ;Actul final al rundei5, semnat in 1118 la 0arra7esch, de catre 11. tari (din
cele 1+8 de tari participante)
b) %rincipala reali'are a 6undei Urugua: il reprezinta 2cordul privind crearea <rgani'atiei
4ondiale a Comertului-
c) /e asemenea, runda s*a soldat cu adoptarea D(eclaratiei 4inisteriale 5, care a aut + parti: prima
pentru5 Comertul de mar&uri : si a doua pt ; Comertul cu serviciile
d) Au fost abordate pt prima data su#ventiile in domeniul agricol
e) !*a preazut trecerea la li#erali'area comertului cu servicii.
f) !pri$inirea prin intermediul !C% a dez ec a TC(
g) !*au negociat teme referitoare la produsele industriale, agricole, textile, sericii financiare, /6%,
9) 6rintre principiile inscrise in 2cordul cu privire la comertul international cu
servicii se pot mentiona: a&b&c&d&e& '1(8*+,,8, ' 8(8*+,,1
sau
6rintre principiile inscrise in Acordul =eneral pentru Comertul cu !ericii
("2TS!
---------------
a) 'oate serviciile intra su# incidenta prevederilor =A'!&
b) C345 se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze
temporale&
c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor anga$amente asumate&
d) Transparenta reglementarilor-
e) "eglementarile tre#uie sa &ie o#iectiv ,usti&ica#ile si rezonabile&
f) >u trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu sericii,
g) 2nga,amentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii&
h) 1i#erali'area progresiva a comertului se a face pe calea unor negocieri iitoare.
%ntrebari din amintirile fetei
6) cum influenteaza OMC relatiile dintre state, sau ce influenta are
sau alta intrebare
7) ceva legat de OMC si tarile in curs de dezvoltare (parca)
Integrarea tarilor in curs de de'voltare si a tarilor in tran'itie
1) 0ulta reme "2TT a &ost privit ca un Dclu# al tarilor de'voltate*
+) 'reptat tarile in curs de dezoltare membre au crescut ca numar si si*au asumat tot mai multe
obligatii&
)) Este proocati modul in care tarile membre or gestiona tranzitia de la un 4club elitist la un
organism multilateral cu peste 189 de membrii&
8) 'ermenii participarii tarilor in curs de dezoltare la !C% au oscilat intre reciprocitate si dezanga$are&
-) %entru tarile in curs de de'voltare s*au conturat doua tipuri de tratament pre&erential>
a) 2btinerea unui tratament comercial di&erentiat si mai &avora#il pe pietele tarilor dezoltate pe
calea pre&erintelor comerciale( adica tarile in curs de dez solicitau '/ obtinerea unui acces mai bun
decat cel deriat din clauza natiunii celei mai faorizate pe pietele tarilor industrializate )
b)Cel de*al doilea tip de tratament pre&erential consta in solicitarea si obtinerea unor exceptii si
derogari de la normele multilaterale de conduita, dela mecanismele =A''
!chimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de !C%&
'ratamentul diferential ramane o preocupare in cadrul 20C-
%revederile speci&ice pentru tarile in curs de de'voltare se pot grupa in cinci directii :
1) >iel mai redus al obligatiilor asumate&
+) 6erioade mai flexibile de punere in aplicare a anga$amentelor&
)) Anga$amentul '/ de a lua in considerare interesele specifice si neoile de dezoltare ale 'C/&
8) 'ratament comercial mai faorabil pentru tarile cel mai putin dezoltate&
-) Acordarea de asistenta tehnica si spri$in pentru pregatirea cadrelor in domenii de interes special pentru
aceste tari&
Testul nr /-2009
1) Comentati pe scurt (max 8 randuri) afirmatia ?transparenta este vitala pentru
credi#ilitatea sistemului comercial multilateral8 88? '-(1 O+,,1 (carte pg 1+1)
*********
6reederile legate de transparenta din 2cordul de creare a <4C se refera atat la actiunile intreprinse
de tarile mem#re cat si la <4C . 'ransparenta interna este completata prin intermediul unor rapoarte
pregatite de !ecretariatul 20C.
Transparenta este unul dintre principiiile de #a'a ale SCI fiind itala atunci cand aem de*a face cu
tari(parteneri care ofera medii de afaceri instabile, cu riscuri ridicate de tara. 0ecanismul
de crestere a transparentei masurilor adoptate poate duce la im#unatatirea raiting-ului
unei tari8
+) Analizati succint (max 8 randuri) determinantii &actoriali ai avanta,elor
competitive ale natiunilor.. .(a lui 6orter)
sau
/eterminantii factoriali ai teoriei aanta$elor competitie ale natiunilor au fost
grupati de 6orter pe 8 axe
**************
I! %rimul set il repre'inta E determinantii factoriali care pot &i grupati in>
a) "esurse umane (numar, calificare si costuri)
b) "esurse naturale (abundenta, calitate, costuri de productie si accesibilitate)
c) "esurse de cunostinte (tehnice, stiintifice si comerciale)
d) "esursele de capital (olumul, disponibilitaile si forma sub care se prezinta)
e) %nfrastructura (natura, calitate, costuri de utilizare a infrastructurii)
II! 2l doilea set il repre'inta ; determinantii cererii
!e remarca trei axe prin care cererea influenteaza aanta$ele competitie ( sau cererea operea'a pe trei
axe
si anume:
a) compozitia cererii&
b) dimensiunea si deterninantii cresterii cererii &
c) mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr*o tara se transmit in alte tari.
III! 2l treilea set il repre'inta Industriile din amonte, din aval si integrate orizontal
a)Aanta$ele competitie pe care o tara le detine intr*un sector ofera potentiale aanta$e si sectoarelor cu
care acesta este integrat pe erticala si pe orizontala&
b) Calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de aanta$e competitie este cea a accesului
rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai avantajoase input-uri
I=! 2l patrulea set !trategiile , structura si rivalitatile
intre firme
/ezideratele, iziunea, misiunea, strategiile si filozofia organizationala sunt influentate de climatul in
care opereaza&
)) 6rintre instrumentele de politica comerciala folosite in
comertul cu sericii regasim : a &b &c &d &e & T/.+-2000
a) 6estrictii cantitative care limiteaza direct olumul sau aloarea tranzactiilor)&
b) 4asuri #a'ate pe pret impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor)&
c) 4asuri care impun pre'enta &i'ica a prestatorului pe piata respectiva sau o#ligatia de a crea
&irme pe acel teritoriu ec*
d) <#stacole te)nice (cerinte priind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale)&
e) 4asuri care decurg din &unctionarea pietelor pu#lice ( achizitii guernamentale, stimulentele*
b,f,fb,,
8) %rintre aspectele izate de 2cordul T6I%strade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts!
regasim: a&b&c&d&e&
sau
6rintre preederile '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights) regasim: a& b& c. '8(8*
+,,8
**********************
Acordul '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights):
a) Creeaza premisele ca programele de computer sa &ie prote,ate la fel ca operele literare&
b) !tabileste modul in care pot fi prote$ate datele&
c) Extinde reglementarile internationale cu privire la cop:rig)t&
d) %rodusele creatiei te)nologice si artistice sunt prote$ate contra copierii, reproducerii si difuzarii
pentru o perioada de -, de ani &
e) /efineste care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi prote$ate ca marci de fabrica, de comert sau
de sericii&
f) 4arcile pentru servicii or fi prote$ate la fel ca si cele pentru bunuri&
g) 0arcile care au cunoscut notorietate intr*o tara or capata o protectie
-) 1a 6unda To9:o s-au negociat in domeniul cadrului ,uridic urmatoarele
acorduri: a&b&c&d&e& T1.@-2009- T&n.;-2009
sau
2cordurile negociate la 6unda To9:o in domeniul cadrului $uridic sunt :
***********
2u &ost adoptate / acorduri>
a) 'ratament diferit si mai faorabil pt tarile in curs de dezoltare
d) 0emorandumul priind reglementarea diferendelor
9) Comentati pe scurt (max 9 randuri) urmatoarea asertiune: ?pe parcursul
negocierilor ec)itatea este deseori mai importanta decat e&icacitatea?F8
'-(-*+,,8 carte pg 1),
**************
!*a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratatie complicate sunt acceptate pentru echilibrul pe care
il aduc si nu pt &undamentele explicative. Asa s*a intamplat si cu acceptarea &ormulei elvetiene la
"unda 'o7Bo ptr ca propunerea venea de la o tara mai mica- neutra si ducea la ec)ili#rarea
avanta,elor. Aceste solutii #a'ate pe e&icacitate nu s*au doedit intotdeauna posibile.
.) 6rintre principiile menite sa calau'easca negocierile 6undei Urugua: se
pot mentiona : a &b &c &d & '-(.*+,,8 sauprincipiile negocierilor 6undei
Urugua:! carte pg 181
*********
a) 'ransparenta si compatibilitatea negocierilor astfel incat sa se obtina aanta$e sporite si reciproce
pentru toti participantii&
b) #ansarea, derularea si finalizarea tratatielor or fi priite drept componente ale unui singur proces&
c) 'ratament diferentiat si mai faorabil pentru 'C/&
d) 'arile in curs de dezoltare nu or trebui sa ofere concesii incompatibile cu nielul lor de dezoltare&
e) #uarea in considerare a posibilitatii ca 'C/ sa aduca contributii la procesul de liberalizare pe masura
imbunatatirii performantelor lor economice&
f) 'ratament specific pentru tarile cel mai putin dezoltate&
g) 6rincipiul anga$amentului unic, cf caruia rezultatele negocierilor or putea fi asumate doar in
integralitatea lor.
h) Echilibrul concesiilor
8) %rintre principiile inscrise in 2cordul cu privire la comertul international
cu servicii se pot mentiona: a&b&c&d&e& '1(8*+,,8, ' 8(8*+,,1
sau
6rintre principiile inscrise in 2cordul "eneral pentru Comertul cu Servicii
("2TS!
*********
a) 'oate sericiile intra su# incidenta prevederilor =A'!&
b) C345 se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze
temporale&
c) 'ratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor anga$amente asumate&
d) 'ransparenta reglementarilor,
e! 6eglementarile tre#uie sa &ie o#iectiv $ustificabile si rezonabile&
g) Anga$amentele indiiduale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii&
h) 1i#erali'area progresiva a comertului se a face pe calea unor negocieri iitoare.
1.)6rintre categoriile de su#ventii tratate de Acordul priind Agricultura
negociat la "unda Urugua: se pot mentiona: a&b&c&d& '8(+*+,,1
sau
Su#ventiile acordate in cadrul Acordului de Agricultura din cadrul "undei
3ruguaB: - subentii ( carte pg +8.)
***********
%n categoria de subentii tratate de Acordul priind Agricultura si care faceau obiectul unor anga$amente
de reducere intra (sunt - categ):
a! Su#ventiile directe de export in functie de performantele obtinute la export&
#! =an'area la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub nielul celor pr
acticate pe piata interna&
c! %rogramele guvernamentale care presupun prelearea unor sume asupra intregii productii care se
folosesc apoi pentru subentionarea unei anumite parti din productie,
d) 4asurile de reducere a costurilor prin subentii menite sa diminueze costurile de comercializare&
e) Su#ventionarea transportului intern doar in cazul produselor exportate,
f) Su#ventionarea imput-urilor &olosite la realizarea produselor alimentare.
Testul ; -2009 G
1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea afirmatie : G diversi&icarea ca natura a politicii
comerciale reduce importanta ideii de stat ca actor unitar G. '9(1 +,,1 (carte pg 1)
************
Aceasta diersificare se focalizeaza pe ec)ili#rarea intereselor economice ale numerosilor actori
implicati fapt ce determina reducerea importantei ideii de stat ca actor unitar care sa fie port*drapelul
interesului national.
%olitica comerciala are ca sarcina si distri#uirea mai ec)ili#rata a resurselor intre di&eritele grupuri
de interes-
%olitica comerciala strategica se refera la interentiile statului, prin di&erite instrumente (subentii,
taxe amale, restrictii cantitatie directe) destinate a pune firmele nationale in postura de castigatoare.
Exista riscul aparitiei unei situatii de tipul dilemei pri'onierului, in care interentia simultana a statelor,
duce la un rezultat mai slab decat daca ambele state s*ar fi abtinut de la a intereni,
%n concluzie, nu se poate spune ca , in noile conditii ale globalizarii, statul nu mai are nici un rol in
economie- rolul lui a ramane dar va tre#ui rede&init8
2!Castigurile derivate din participarea la comertul international sunt : a &b &c &d &e & (se a comenta
fiecare intr*o fraza). T;.2-2000
A'E>'%E @@ a nu se confunda cu castigurile o#tinute
************
Pohn !tuart 0ill in lucrarea 4%rincipiile economiei politice , legat de comertiul international, afirma ca
de pe urma existentei comertului international se obtin castiguri si anume:
a) Castiguri economice directe
b) Castiguri indirecte (deriate)
c) Castiguri intelectuale si morale
Comertul international poate fi un fenomen poziti sau negati, ca urmare si castigurile deriate pot fi
pozitie sau negatie., sa aanta$eze pe cei bogati,
Astfel comertul poate duce :
a) la crearea de locuri de munca sau la disparitia acestora
b) poate atenua decala$ele intre grupurile sociale din aceiasi tara sau poate exacer#a inegalitatile bazate
pe clasa sociala, pe gen sau pe regiuni
c) el poate contribui la ridicarea standardului de viata al oamenilor sau poate distruge ec)ili#rele
ecologice
d) poate faoriza cresterea incasarilor alutare necesare pentru importul de tehnologie sau poate facilita
fondurile pentru inarmare si crea premisele ptr coruptie si birocratie
f) rezultatul &luxurilor comerciale nu sunt presta#ilite ele fiind infuentate de relatiie comerciale % si
politicile nationale.

8) /in analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind
urmatoarele conclu'ii > a-#-c- se va comenta &iecare intr-o &ra'a!
sau
%n conformitate cu &undamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot
formula urmatoarele conclu'ii: a& b& c. '8(8*+,,8
sau
%n conformitate cu teoria ciclului de iata al produsului conclu'iile cu privire
sunt : a,b,c, ')(.*+,,1
*****************
in stadiul )&
b) Exporturile &irmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, dein importante in stadiul + si sunt
c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza in stadiul + si se
transfera pe teren neutru in stadiul ). deenind net exportatori
d) (eoarece concurenta se intensi&ica in stadiul 2- firmele inoatoare si concurentii lor interni si straini
se preocupa de reducerea costurilor #unurilor, delocandu*si capacitatile de productie in tarile in curs de
dezoltare care devin ulterior importanti exportatori
-) 6rintre criticile care se aduc sistemului comercial multilateral regasim :
a,b,c,d, (se a comenta fiecare intr*o fraza) TA.9-2000
!au
6rintre de'avanta,ele
************
%erceptii critice la adresa sistemului comercial international SCI
a) 20C dicteaza politicile comerciale ale statelor&
b) 20C este pentru comertul liber cu orice pret&
c) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de de'voltare&
d) Interesele comerciale au prioritate asupre celor am#ientale&
e) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate&
f) !istemul comertului international accentueaza saracia si conduce la pierderi de locuri de munca&
g) tarile in curs de de'voltare nu au nici-o &orta in cadrul 20C&
h) 20C se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese&
i) 'arile mai slabe sunt &ortate sa adere la <4C&
$) 20C este o organi'atie nedemocratica
9) 6rintre principiile care au guvernat negocierile comerciale multilaterale se
pot mentiona : a,b,c,d
***********
6rincipalele actiitati in cadrul sistemului comercial international multilateral s*au derulat in cadrul unor
runde de negocieri. #a baza acestor negocierii, din cadrul rundelor =A'' au stat o serie de principii
cadru si anume:
a) ?iecare parte contractanta decide daca participa sau nu la negocieri&
b) >ici unei parti contractante nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind sa
fie de egala aloare&
c) Concesiile acordate in cadrul multilateral nu pot fi retrase in mod unilateral&
d) /e rezultatele negocierilor beneficiaza automat, in irtutea clauzei natiunilor celei mai faorizate,
toate tarile parti contractante&
.) 6rintre aspectele sistemice ale procesului de solutionare a di&erendelor in
cadrul 20C regasim : a,b,c,d,e
sau
6rintre aspectele sistematice ale mecanismului 20C de solutionare a
di&erendelor regasim : a,b,c,d, ')(9*+,,1
*****************
0eanismul 20C de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici:
a) !unt implicate direct doar guvernele& ( nu organizatii non*guernamentale)
b) Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau acordata&
c) Capacitatea de punere in aplicare a deciziilor 2!/ este asimetrica&
d) Costurile de administrare a procesului sunt ridicate&
e) Cele mai multe ca'uri se solutionea'a pe calea consultarilor
0! Te)nicile de negociere tari&ara folosite pe parcursul rundelor =A'' au fost :
a,b,c,d, (se comenteaza fiecare intr*o fraza) (carte pg 1),)
*******************
6e parcursul negocierilor multilaterale , din cadrul celor 8 runde din cadrul =A''
accentul s*a pus pe componenta tari&ara si a &ost prioritar #ilateral- &olosindu-se ca te)nici de
negociere tari&ara
a! 5ormula reducerii liniare a taxelor vamale
* negocierile se concentrau asupra unui procent de reducere a taxelor amale identic pt toate categoriile de
produse, aplicabil de toti participantii.
#! Te)nica armoni'arii disparitatilor tari&are&
*s*a folosit in "unda 'o7Bo si a constat in asa zisa formula eletiana. (pp reducerea arfurilor tarifare)
(e-a lungul rundelor au mai &ost &olosite ca te)nici de negociere
a! 5ormula de negociere tara cu tara- produs cu produs .#imultilateralismul
* negocierile sunt bilaterale, se bazeaza pe schimbul reciproc de concesii.Ea a fost tehnica de baza in
primele - runde si in cazul tratatielor priind aderarea de noi membrii la =A''
#! Te)nica negocierilor 'ero pentru 'ero*
* a constat in preocuparea ptr inlaturarea obstacolelor comerciale pt un sector sau grupa de produse.
1) 6rintre pro#lemele semnalate, aflate pe agenda negocierilor comerciale
multilalterale se pot mentiona : a,b,c,d,e
sau
printre pro#lemele sensi#ile (carte pg 81)
************
'ot mai multe state imbratiseaza alentele liberului schimb si ale economiei de piata., solicitand intarirea
sistemului comercial si aducerea pe agenda negocierilor a unor pro#leme sensi#ile cum ar fi:
a) 6oliticile si practicile anticoncurentiale&
b) 6roblematica am#ientala*
c) "espectarea drepturilor economice ale lucratorilor&
d) 2spectele comerciale ale (%I (dreptul de proprietate intelectuala)
e) Aspectele comerciale ale proceselor investitionale*
f) Comertul cu sericii&
g) !olutionarea noii generatii de di&erende comerciale
2000
Test 3r8 1- 2000
1) Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ?ra'#oiul si
comertul constituie modalitatile cele mai traditionale de comunicare
internationala? . 'estulC.(+,,1
*********
6utem spune ca nimic nu este mai adearat decat aceasta afirmatie,,
pentru ca si una si cealalta afecteaza in egala masura iata si actiitatea omenirii. /aca razboiul afecteaza
in mod negati omenirea, comertul international genereaza castiguri pe care indiizii si colectiitatile nu
le*ar putea obtine izolat, aducand asadar un efect poziti. Azi, C% a depasit cadrul traditional al acestei
notiuni, el ingloband o multitudine si o extrema arietate de operatiuni care se refera numai indirect la
marfa
+) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) modul in care rede&inirea raportului de
&orte pe plan international influenteaza comertul international.
******
C% continua sa creasca (mai dinamic sau mai lent) fiind influetat de o serie de factori. 3nul dintre ei
este si rede&inirea raportului de &orte caracterizat prin.faptul ca
* !e maturizeaza a treia revolutie industriala ,, orbim azi de dragoni si
tigrii asiatici si de ga'ele americane si europene5 care face ca lumea sa deina multipolara.
* ideile economice maturizate in tarile dezoltate sunt tot mai mult asumate de tarile in curs de dezoltare
si de cele in tranzitie,
* spiritul de competitie cuprinde toate economiile indiferent de nielul lor de dezoltare&
* Europa si America trebuie sa*si asume proocarile lansate in alte zone si sa caute solutii la acestea&
Q %n urmatorii ani, productiitatea muncii a atinge un niel care a redesena tabloul polilor de putere in
plan economic
%n concluzie ta#loul comercial actual nu mai este unul exclusiv al
statelor devenind unul al gruparilor integrationiste UE, >A?'A, A6EC) care croiesc arhitectura
raporturilor de forte la scara internationala
!tudiile arata ca in locul unor tari aflate in clasamantul competitiitatii internationale este preluat de
altele, nemaifiind castigatori consacrati.
0odificarile produse in arhitectura raporturilor de forte in plan economic si comercial influenteaza atat
dinamica fluxurilor comerciale cat si structura lor pe marfuri dar mai ales orientarea geografica a C%.
+!%rintre &ortele care in&luentea'a piata internationala a sericiilor regasim : a &b &c &d &e & (se a
comenta in maximum o fraza). '1(+*+,,1, carte pg -.
*************
!ectorul sericiilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor comerciale si
dezoltarii economiei globale. %n cadrul managementului tranzactiilor comerciale internationale* se
impun urmatoarele forte care influenteaza pietele de servicii:
a) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile oferite&
b) Cresterea intensiitatii produselor in /6%(drepturi de proprietate intelectuala)
c) !porirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate&
d) /iminuarea distantelor economice dintre state*
e) Accentuarea caracterului comercial al serviciilor
f) Cresterea si diersificarea cererii pentru sericii&
g) 0aturizarea conceptului de serviciu glo#al*
h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare&
8)Comentati pe scurt (max. . randuri) acceptiunea, tipologia si &ormele trans&eruliui international
de te)nologie8
*********
'ransferul international de tehnologie consta in transmiterea de catre detinatorul de tehnologie catre
beneficiar, contra cost, a cunostintelor cu priire la metoda, modul, experienta de producere a unui
produs, crearea unei fabrici, uzine etc., impreuna cu tehnice aferenta. <#iectul trans&erului international
de tehnologie se poate concretiza in: breete de inentie, desene si modele tehnice, formule secrete de
fabricatie cunoscute sub denumirea de 7noH*hoH, enegineering, francising, hardHare si softHare etc
'ransferul de tehnologie implica astfel transmiterea drepturilor de proprietate industriala, lucru realizabil
numai pe baza de contracte . Ca forma, luandu*se drept criteriu consimtamantul detinatorului de
tehnologie:aem + mari categorii transferul international de tehnologie efectuata fara consimtamantul
detinatorului si efectuata cu consimtamantul detinatorului
-) Explicati (max. 8 randuri) modul in care industriile integrate ori'ontal si vertical in&luentea'a
aanta$ele competitie ale natiunilor : T& nr.@-2009
sau
Ccum in&luentea'a industriile integrate orizontal si ertical
comertul si &luxurile comerciale internationale
*****************
%ndustriile din amonte, din aal si integrate orizontal
reprezinta unul din cele 8 seturi de determinanti ai aanta$elor competitie de la diamantul lui 6orter,
care sustine ca 1) a vanta,ele competitive pe care o tara le detine intr*un sector ofera potentiale aanta$e
si sectoarelor cu care acesta este integrat pe erticala si pe orizontala&
+) C alea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de aanta$e competitie este cea a accesului
rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai aanta$oase input*uri&)) Cel mai important
aanta$ al integrarii la niel national este procesul de inoare si modernizare.
8) 6roximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile culturale, permit
fluxuri de informatii mai adecate si costuri de tranzactie mai mici&
9) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) urmatoarea asertiune : negocierile comerciale multilaterale
sunt sc)im#uri multivalente de concesii8 T1.;-2009- T&n0.2009
!au
I negocierile sunt sc)im#uri multilaterale de concesii 7
**********
%rocesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr*un schimb reciproc de concesii. 6e
parcursul negocierilor participantii &ormulau cereri de concesii si faceau oferte de facilitati.Astazi, se
recurge, de*a lungul negocierilor. la setul de concesii multialente. 6rincipalul aanta$ al negocierii unei
palete foarte largi de problem consta in faptul ca sporesc sansele unui comportament cooperant. Cu cat
paleta problemelor luate in considerare este mai larga, cu atat este mai mare sansa ca negociatorii sa
gaseasca solutii adecate la problemele sensibile.
.K6rintre &unctiile <4C regasim : a &b &c &d &e & (se a comenta in
maximum o fraza). '8()*+,,1 Carte pg 118
**************
a
) Crearea conditiilor pentru punerea adecata in aplicare a preederilor acordurilor multilaterale& ( functie
executia)
b) ?orum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri&( functie legislatia)
c) Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre membrii& (functie
legislatia)
d) =estionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre& (functie
legislatia)
e) Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un niel sporit de coerenta la
nielul procesului decizional global.
(functie legislatia)
f) !olutionarea diferendelor (disputelor) comerciale& (sistemul de reglementare a diferendelor) ( functie
$udecatoreasca)
8)6rintre principiile inscrise in Acordul =eneral pentru Comertul cu !ericii ("2TS! regasim :
a &b &c &d &e.
********
a) 'oate sericiile intra sub incidenta preederilor =A'!&
b) C>0? se aplica tuturor sericiilor cu exceptia unor situatii concret precizate si doar pe baze
temporale&
c) 'ratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor anga$amente asumate&
d) 'ransparenta reglementarilor,
e) "eglementarile trebuie sa fie obiecti $ustificabile si rezonabile&
g) Anga$amentele indiiduale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii&
h) #iberalizarea progresia a comertului se a face pe calea unor negocieri iitoare.
9!In (eclaratia de la Singapore s*a reiterat anga$amentul cu priire la : a &b &c &d &e &
a) Crearea unui !C0 mai corect, echitabil si mai deschis&
b) #iberalizarea progresia si eliminarea 'J si a E> in comertul cu bunuri&
c) #iberalizarea progresia a comertului cu sericii&
d) "espingerea tuturor &ormelor de protectionism&
e) Eliminarea tratamentului discriminatoriu in relatiile comerciale internationale&
f) %ntegrarea 'C/, a 'C06/ si a economiilor in tranzitie in !C0&
g) Asigurarea nielului maxim posibil de transparenta.
Test 3r8 2- 2000
1) Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ?una dintre trasaturile mediului in
sc)im#are al politicii comerciale este erodarea granitelor care marc)ea'a limitele dintre politica
externa si politica economica externa?8 (carte pg 11)
**********
Aceasta erodare, putem spune, a inceput in perioada postbelica, mai precis din perioada "azboiului "ece,
cand s*a permis amestecarea politicilor economice cu politicile de securitate, Acest lucru a determinat atat
limitarea sferei participantilor la diplomatia comerciala internatonala dar in acelasi timp a determinat ca
si fluxurile economice sa fie influentate, (de multe ori nefaorabil), de influente geopolitice. 2
manifestare a diizarii E!'*Jest si a folosirii schimburilor comerciale ca pe un instrument de politica
externa a fost 3! Export Control Act din 1181.
+) 6rintre castigurile o#tinute ca urmare a participarii la comertul international regasim : a &b &c &d &
(se a comenta in maximum o fraza) se poate enumera :
carte pg +.
A'E>'%E@@ 2 nu se con&unda cu castigurile derivate
**************
Comertul international poate fi un fenomen poziti sau negati, ca urmare si castigurile pot fi pozitie sau
negatie. Astfel comertul poate duce :
a) #ocuri de munca mai bune si mai bine remunerate&
b) 6iete cu dimensiuni mai mari,
c) 0ai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala,
d) "educerea saraciei si a subdezoltarii&
e) Cresterea interesului pentru forme institutionalizate de raporturi comerciale
f) /escoperirea si utilizarea unor tehnici de comercializare noi si adecate gi a unor noi retele logistice,
h) /iseminarea tehnologiilor si imbunatatirea canalelor de comunicare&
7) !timularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.
))Comentati succint (max. 9 randuri) modul in care aparitia si maturi'area gruparilor economice
regionale influenteaza comertul international.
%rintre &actorii care in&luentea'a CI se a&la si aparitia "ruparilor economice regionale care
a) !*au constituit initial ca derogari de la principiul clauzei natiunii celei mai faorizate, la inceput sub
forma de zone de liber schimb si uniuni amale si apoi ca piete comune si uniuni economice si monetare
b) 3lterior, ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si distorsionat
fluxurile comerciale traditionale&
c) /ein laboratoare unde se experimenteaza noi norme de conduita in plan comercial&
d) "egionalizarea nu este incompatibila cu dezideratul de liberalizare comerciala&
e) Consacra noi actori comerciali cu o forta comerciala si de negociere sporita.
f) 'arilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele existente sau sa
creeze noi grupari&
g) 0arile puteri comerciale care au respins regionalizarea si*au schimbat intre timp ocatia&
h) Crearea unor grupari integrationiste*internalizeaza schimburile comerciale, creeaza noi centuri
protectioniste,redefineste scala aanta$elor comparatie, accentueaza concurenta, uniformizeaza si
simplifica reglementarile
8)%n corelatie cu comertul cu #unuri , serviciile se pot clasifica in :a &b &c &d &
**********
a) !ericii incorporate in #unuri(filme, carti, componente pentru sectorul informatic)&
b) !ericii complementare comertului cu #unuri(sericii de transport, depozitare, distributie,
asigurare, financiare, bancare, de promoare)&
c) !ericii care se su#stituie comertului cu #unuri(franchiza, leasing*ul, sericiile de reparatii si
intretinere)&
d) !ericii care se comerciali'ea'a independent de #unuri(asigurari de persoane si alte asigurari non*
marfa, sericii contabile si de audit, $uridice,medicale, de telecomunicatii,informatice, turistice)
-) %n legatura cu prote,area si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot exprima urmatoarele
idei: a& b& c& d& e.
sau
%rote,area si consolidarea proprietatii intelectuale a deenit o
preocupare a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e,
'1()*+,,1 'fn1(+,,1
**************
a) Ideile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a C%&
b) 2 parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de olumul de inentii,
c) 3E si*a propus prin Strategia 1isa#ona sa deina 4cea mai competitia economie bazata pe
d) Tot mai multe #unuri (filmele, casetele muzicale, soft*ul pentru produsele informatice, sericiile on*
line) se and si se cumpara in functie de creatiitatea pe care o incorporeaza&
f) 2 parte tot mai mare din C% este compus din bunuri contrafacute&
g) /etinatorilor de /6% trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le submineaza statutul&
i) %roprietatea intelectuala devine un atu esential al competitivitatii*
$) /iferentele dintre tari in ce prieste reglementarea si prote$area 6% genereaza numeroase stari tensionale
la nielul sistemului comercial international&
7) 6entru a gestiona aceasta noua proocare deine obligatorie armonizarea reglementarilor nationale si
adoptarea unei conduite comerciale conenite la niel multilateral&
;! 6ivalitatea intre &irmele situate in aceeasi tara este benefica din urmatoarele motie :a &b &c &d &
(carte pag 1,,)
"ialitatea intre firme la niel national creeaza fundamante pentru competitiitatea la niel international
si ea este benefica din mai multe motie ca:
a) Concurenti interni puternici creaza presiuni pentru o noua calitate a actiitatilor fiecarei companii&
b) Concurenta interna obliga firmele sa*si sporeasca exporturile pentru a se alinia la noile proocari&
c) "eusitele in competitia interna inarmeaza managerii cu incredere in succesele iitoare&
d) Concurenta interna obliga firmele sa inoeze in modurile care maximizeaza aanta$ele competitie&
e) "ialitatea creeaza aanta$e pentru intreaga economie&
f) "ialitatea contribuie la eitarea unor esecuri
.)Comentati pe scurt (max. 9 randuri) afirmatia : G in mod concret- reciprocitatea pe parcursul
negocierilor comerciale multilaterale poate a,uta procesul de compensare a externalitatilor G.
(carte pg 111)
*************
"eciprocitatile sunt impuse de unele tari prin intermediul unui tip de politica comerciala, %nsistand pe
obtinerea reciprocitatilor si echialenta concesiilor , tarile participante, la sistemul comercial
international, se pot asigura ca raportul lor de sc)im# nu este in&luentat ne&avora#il. 6tr ca
reciprocitatea sa functioneze este necesar ca grupurile de interese faorabile deschiderii pietelor sa
nu dispuna de alte mi$loace de obtinere a obiectielor izate
8) <rgani'atia 4ondiala a Comertului urmareste in principal : a &b &c &d &e & (se a comenta fiecare
in maximum o fraza).
************
<#iectivele <4C sunt:
a) "idicarea standardului de iata la scara internationala&(ridicarea nielului de trai a populatiei)
b) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecat de crestere a eniturilor
reale si a cererii efectie&
c) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor materiale si umane la scara internationala si
cresterea productiei si a schimburilor internationale
d) %rote,area si conservarea mediului
2biectiele =A'' au fost completate cu domeniul sericiilor si cu notiunea de dezvoltare durabila,
referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la necesitatea protectiei si conserarii mediului
incon$urator.
1)6rintre avanta,ele sistemului comercial multilateral se pot mentiona : a &b &c &d &e & (se a
comenta fiecare in maximum o fraza).
************
a) "omertul stimuleaza cresterea economica, ceea ce inseamna, printre altele, si crearea a noi locuri de
munca mai bune si mai bine remunerate&
b)#isputele se solutioneaza in mod constructiv datorita posibilitatii de adresare la organizatii specializate
in solutionarea disputelor comerciale,
c) "egulile de conduita inlesnesc viata pentru toti, deoarece deciziile in cadrul 20C se iau prin
consens, dupa cum au fost negociate si toate acordurile multilaterale, iar ulterior ratificate de parlamentele
fiecarui stat membru
d) $n comert liber reduce c%eltuielile de trai8 Exista o multtme de studii cu priire la impactul dintre
protectionism si comertul liber. 6rotectionismul este scump: el intotdeauna ridica preturile.
e) !istemul mondial al comertului ofera un sortiment mult mai mare de produse& %mportul face
posibila o mai mare alegere de bunuri si de sericii de diersa calitate.
f) 6iete cu dimensiuni mai mari,
g) 0ai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala,
h) "educerea saraciei si a subdezoltarii&
i) =uernele pot rezista mai usor la presiunile lobbB*rilor,
$) Comertul contribuie la sporirea eniturilor&
Test nr8 + B 2000
1) Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ; o mare parte din
comertul international actual este o re&lectare a de'voltarii sistemelor glo#ale
de productie8 T+.1-2009 (carte pg 81)
sau o alta arianta de la '-(+*+,,8
Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care glo#ali'area sistemelor de
productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international
**********************
As aminti ca: ;glo#ali'area productiei5 inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea
proin din dierse locuri(tari. %n termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta5 de'integrare
verticala a productiei5 sau comert intra-produs8 Comertul intra*produse, implicand exportul si
importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1() din comertul
mondial.
%maginea traditionala a diiziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si
periferia mai putin dez, care ofera resursele de baza, s*a transformat azi radical prin ;delocali'are si
glo#ali'are 5
2! 3atiunile &ac comert intre ele pentru ca: a& b& c& d (se a comenta fiecare in
maximum o fraza). T+.2-2009 (carte pg +9)
***********
>atiunile fac comert intre ele dintr*o multitudine de ratiuni
a) %n primul rand deoarece este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se produca la niel national
tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne&
b) ?actorii de productie, in special resursele naturale, forta de munca, sunt relati asimetric raspanditi pe
glob&
c) ?ac comert intre ele pentru ca au neoie de rezultatele creatiei stiintifice si de fortele concurentei
externe, pe care tara respectia nu o are
d) Comertul poate duce la crearea de locuri de munca
e) Comertul poate contribui la atenurarea decala$elor, a ridicarii standardului de iata al oamenilor
f) 6oate faoriza cresterea incasarilor alutare
g) Economiile de scara si de gama implica dimensiuni productie care nu se regasesc in cadrul relati
ingust al unei economii nationale&
+! %rintre determinantii internationali'arii comertului cu servicii
regasim>
a-#-c-d-
**********
/eterminantii tranzactiilor cu sericii ( considerate inizibil) O sunt diferiti de cei ai comertului cu bunuri
deoarece, in mod traditional sericiile nu pot fi stocate
a) Cererea pentru sericii a deenit mai mare, mai informata, mai omogena si mai receptia fata de
eforturile prestatorilor,
b) !*a intensificat utilizarea tehnologiei informatiilor&
c) ?acilitarea accesului prestatorilor de sericii la telecomunicatii&
d) Asimilarea progresului tehnic&
e) Asocierea, in tot mai mare proportie, a sericiilor la bunurile exportate&
f) %ncluderea informatiilor, considerate resurse strategice, in gama alorilor comercializabile&
g) /iersificarea optiunilor aflate la indemana companiilor
Test nr8 A B2000
1)Comentati asertiunea ;insanatosirea climatului comercial international
conclude la o alta dimensiune a corelatiei comert B principii etice5. (carte pg 1.)
****
Aceasta asertiune reprezinta de fapt un alt determinant ai noii diplomatii comerciale
internationale.6oliticile interne si diplomatia comerciala internationala se completeaza reciproc dar se si
exclud datorita di&erentelor existente intre perceptia protectiei mediului sau interesele consumatorilor.
!anctiuni comerciale eficace in dinspre grupuri de consumatori si 2>= care fac presiuni asupra
companiilor sa respecte cerintele etice si ambientale caz contrar amenintand cu boicotarea anumitor
produse .
Astazi comertul trebuie sa se desfasoara respectand si principiile eticii ( exemplu nu ar trebui sa fim de
acord cu importul mobilei proenite din tari care exploateaza irational padurile, sau sa cumparam produse
care au fost realizate prin exploatarea copiilor, adica etica sa nu nu permita sa facem un astfel de comert.)
>umai respectand criteriile etice comertul poate sa deina unul sanatos ci corect.
+) Comentati succint ( max 8 rand) modul in care institutionali'area
comertului international influenteaza eolutia acestui flux economic C
sau
institutionali'area comertului international si-a pus amprenta asupra evolutiei acestui &lux
economic8 carte pg A@!
*************
/upa al doilea razboi mondial s*a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan financiar, bancar
si comercial& %n plan comercial s*a izat institutionalizarea comertului international..%institutionalizarea
C2>?E"%>'A >A'%3>%#2" 3>%'E 6E>'"3 C20E"' !% /ELJ2#'A"E ca organ de lucru al
Adunarii =enerale a 2>3, aparitia =A'', crearea 20C si instaurarea caracterului obligatoriu al
conduitei comertului autentic multilateral au contribuit la eolutia intregului flux economic international,
flux care se afla astazi intr*o noua etapa a dezoltarii sale, adica in etapa globalizarii.
))6rintre restrictiile speci&ice in calea comertului international cu sericii regasim: a& b& c& d.
-----------
a) #imitarea numarului de prestatori de sericii intr*un anumit sector&
b) %nterzicerea accesului prestatorilor straini&
c) #imitarea cifrei de afaceri, a obiectului de actiitate si a numarului de anga$ati&
d) %mpunerea structurii de proprietate si a formei $uridice a prestatorului de sericii&
e) 6lafonarea cotei de piata si a capitalului investit&
8)6rintre prevederile T6I%strade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts! regasim: a& b& c.
'-(8*+,,1
!au
6rintre aspectele vi'ate de 2cordul T6I%strade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts!
regasim: a&b&c&d&e&
**********
2cordul T6I%strade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts!>
a) Creeaza premisele ca programele de computer sa fie prote$ate la fel ca operele literare&
b) !tabileste modul in care pot fi prote$ate datele&
c) Extinde reglementarile internationale cu priire la copBright&
d) 6rodusele creatiei tehnologice si artistice sunt prote$ate contra copierii, reproducerii si difuzarii pentru
o perioada de -, de ani&
e)/efineste care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi prote$ate ca marci de fabrica, de comert sau
de sericii&
f) 0arcile pentru sericii or fi prote$ate la fel ca si cele pentru bunuri&
g) 0arcile care au cunoscut notorietate intr*o tara or capata o protectie
-)%n conformitate cu &undamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot formula
urmatoarele conclu'ii: a& b& c.
sau
/in analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind
urmatoarele conclu'ii > a-#-c- se va comenta &iecare intr-o
&ra'a! T;.A-2009
sau
%n conformitate cu teoria ciclului de iata al produsului conclu'iile cu privire
sunt : a,b,c, ')(.*+,,1
****************
in stadiul )&
b) Exporturile firmelor inoatoare sunt marginale in stadiul 1, dein importante in stadiul + si sunt
c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza in stadiul + si se
transfera pe teren neutru in stadiul ). deenind net exportatori
d) (eoarece concurenta se intensi&ica in stadiul 2, firmele inoatoare si concurentii lor interni si straini
se preocupa de reducerea costurilor bunurilor, delocandu*si capacitatile de productie in tarile in curs de
dezoltare care dein ulterior importanti exportatori
;! %rincipiul nediscriminarii este un piot de baza al !istemului comercial multilateral din
urmatoarele ratiuni: a& b& c& d (comentati in maximum o fraza).
(carte pg 119)
------------
%rincipiul nediscriminarii presupune acordarea reciproca si neconditionata a clau'ei natiunii celei
mai &avori'ate si a principiului tratamentului national- fiind considerat un pivot de #a'a din
urmatoarele ratiuni:
a! (e natura economica& (desi barierele comerciale sunt instrumente economice ineficiente, daca nu se
discrimineaza intre furnizorii externi, firmele importatoare si consumatorii or fi stimulati sa se
aproizioneze de la ofertantii cu costurile cele mai mici.
b) 2fera sanse egale tarilor indiferent de marime&(ofera tarilor mici garantia ca marile puteri nu or
institui bariere comerciale in defaoarea lor)
c) (e e&icienta&
e) "educerea costurilor si duratei negocierilor.(prin extinderea rezultatelor negocierilor intre + tari se
eita tratatie bilaterale, multilaterale indelungate si cu costuri mari)
.) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) asertiunea: ;negociatorii pot cauta sa
a,unga la anga,amente sim#olice8 la aran,amente sim#olice! carte pg 1)- '
8(8*+,,1
::
6ot exista situatii in care a$ungerea la incheierea unui I Acord A sa fie dificila sau chiar imposibila. Care
ar fi atunci solutia pentru ca totusi, dincolo de textele legale existente (Acorduri) , echilibrele dintre
obligatiile membrilor =A'' si 20C se poata fi extinse si mentinute. "aspunsul ar fi I anga,amente
sim#olice 78
Un acord sim#olic poate aea o aloare dosebita pt participanti, el poate a$uta la explicarea ratiunilor pt
care este dificila a$ungerea la un acord, poate duce la reenirea si folosirea unor masuri protectioniste sau
poate oferi o mai mare elasticitate procesului. 3n astfel de acord simbolic a fost incheiat la "unda 'o7Bo
intitulat I Clau'a de a#ilitare A care instituia un tratament diferentiat si mai faorabil tarilor in curs de
des.
8)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) rezultatele "undei 3ruguaB in domeniul netari&ar.' 8(9*
+,,1
************
6EHU1T2TE1E 6U3(EI U6U"U2I
I! In domeniul tari&ar, principala realizare a fost reducerea taxelor amale de import, in medie, cu 8,N
(pentru produse industriale si agricole)
II! In domeniul netari&ar
a! 6ezultatele negocierilor comerciale multilaterale, cuprinzand: -+ instrumente $uridice, ), de
acorduri, au fost cuprinse in ;2ctul &inal al rundei- semnat in 1118 la 0arra7esch, de catre 11. tari
(din cele 1+8 de tari participante)
#! %rincipala reali'are a 6undei Urugua: il reprezinta 2cordul privind crearea <rgani'atiei
4ondiale a Comertului,
c) /e asemenea, runda s*a soldat cu adoptarea 4(eclaratiei 4inisteriale 5, care a aut + parti: prima
pentru5 Comertul de mar&uri> si a doua pt EComertul cu serviciile
d) Au fost a#ordate pt prima data su#ventiile in domeniul agricol
e) !*a preazut trecerea la li#erali'area comertului cu servicii.
f) 2 preocupare importanta a =A'' o repre'inta spri,inirea prin intermediul SCI a de' ec a TC(
g) !*au negociat teme referitoare la produsele industriale, agricole, textile, sericii financiare, /6%,
1) 6rintre dezaanta$ele sistemului comercial multilateral regasim : a,b,c,d, (se a
comenta fiecare intr*o fraza) T;./-2009
!au
6rintre de'avanta,ele sistemului
**************
%erceptii critice la adresa sistemului comercial international SCI
a) 20C dicteaza politicile comerciale ale statelor&
b) 20C este pentru comertul liber cu orice pret&
c) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de dezoltare&
d) Interesele comerciale au prioritate asupre celor ambientale&
e) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate&
f) !istemul comertului international accentueaza saracia si conduce la pierderi de locuri de munca&
g) tarile in curs de dezoltare nu au nici-o &orta in cadrul 20C&
h) 20C se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese&
i) 'arile mai slabe sunt fortate sa adere la 20C&
$) <4C este o organi'atie nedemocratica
Test 3r8 / -2000
1)...........
+) Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care glo#ali'area sistemelor de
productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international8
Sau o alta varianta de la ')(1*+,,8 sau ')(1(+,,1
Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ;o mare parte din
comertul international actual este o re&lectare a de'voltarii sistemelor glo#ale
de productie8 ')(1*+,,1
******************
As aminti ca: ;globalizarea productiei5 inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea
proin din dierse locuri(tari. %maginea traditionala a diiziunii geografice a muncii intre centrul
industrializat care produce bunuri si periferia mai putin dez, care ofera resursele de baza, s*a transformat
azi radical prin ;delocalizare si globalizare5
%n termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta5 dezintegrare erticala a productiei5 sau comert
intra*produs. Comertul intra*produse, implicand exportul si importul de componente folosite la realizarea
unor bunuri finite , detine in prezent cca 1() din comertul mondial.
Aceste eolutii proocatoare si*au pus , cu siguranta, amprenta asupra eolutiei C%.
)) 6rintre instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu
sericii regasim : a &b &c &d &e & T/0+.2009
*************
a) "estrictii cantitatie (care limiteaza direct olumul sau aloarea tranzactiilor)&
b) 0asuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor)&
c) 0asuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectia sau obligatia de a crea firme pe
acel teritoriu ec&
d) 2bstacole tehnice (cerinte priind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale)&
e) 0asuri care decurg din functionarea pietelor publice ( achizitii guernamentale, stimulentele*b,f,fb,,
8) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) teoria rialitatii
strategice globale. (carte pg .,)
**************
Aceasta teorie a fost lansata ,in anii 8,,de economistii 6aul Rrugman si Rein #ancaster. Ei au studiat
impactul rialitatii intre marile companii transnationale asupra fluxurilor comerciale si au constatat ca
firmele se preocupa sa*si dezolte aanta$e competitie sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina
piata globala& Ei au concluzionat ca, comertul international se a generaliza dominand fluxurile
comerciale. Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci cand
concureaza la scara internationala pentru a obtine aanta$e competitie durabile.Astfel de firme sunt5
Caterpillar si Romatsu,3nileer si 6rocter and =amble, 'oBota si ?ord.
?irmele care concureaza pe piata globala dispun de mi$loace ptr a obtine aanta$e durabile. Ca:
a) detinerea de drepturi de proprietate intelectuala, (o marca de comert, o denumire de origine, un
breet sau un 7onH*hoH)
b) inestitiile in cercetare*dezoltare, (prin ele firma capata statut de first*moer)
c) preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de
gama
d) alorificarea curbei de experienta
-) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) urmatoarea asertiune ?pe
parcursul negocierilor ec)itatea este deseori mai importanta decat
e&icacitatea G. T/.;-2009- carte pg 1+0
*************
!*a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratatie complicate sunt acceptate pentru echilibrul pe care
il aduc si nu pt &undamentele explicative. Asa s*a intamplat si cu acceptarea formulei eletiene la "unda
'o7Bo ptr ca propunerea enea de la o tar mai mica, neutra si ducea la echilibrarea aanta$elor .Aceste
solutii #a'ate pe e&icacitate maximi'area re'ultatelor po'itive la nivelul &iecarei tari! independent de
rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s*au doedit intotdeauna posibile.
9)6rintre principiile menite sa calau'easca negocierile 6undei Urugua:
se pot mentiona : a &b &c &d & T/.@-2009 carte pg 109! sau
principiile negocierilor 6undei Urugua:!
----------
a) 'ransparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiectiele si anga$amentele
asumate de 6C astfel incat sa se obtina aanta$e sporite si reciproce pentru toti participantii&
b) Echilibrul concesiilor
c) #ansarea, derularea si finalizarea tratatielor or fi priite drept componente ale unui singur proces&
d) 'ratament diferentiat si mai faorabil pentru 'C/&
e) 'arile in curs de dezoltare nu or trebui sa ofere concesii incompatibile cu nielul lor de dezoltare&
f) #uarea in considerare a posibilitatii ca 'C/ sa aduca contributii la procesul de liberalizare pe masura
imbunatatirii performantelor lor economice&
g) 'ratament specific pentru tarile cel mai putin dezoltate&
h) 6rincipiul anga$amentului unic, cf caruia rezultatele negocierilor or putea fi asumate doar in
integralitatea lor.
.) Comentati pe scurt (max. 8 randuri) reciprocitatea ca principiu
&undamental al sistemului comercial multilateral8
---------
"eciprocitatea este un element fundamental al principiului sistemului comercial multilateral
a) "eflectand dorinta de a limita inclinatia spre unilateralism&
b) !e prezinta su# multe &orme( poate fi difuza si specifica)&
c) Apare si in procesul de aderare de noi membri intrucat acestia dobandesc pe cale multilaterala toate
facilitatile negociate de$a&
d) 2 cale de intelegere a rolului reciprocitatii este sa se porneasca de la premisa ca sectoarele concurate
de importuri au o serie de aanta$e competitie specifice &
e) 6entru ca reciprocitatea sa functioneze este important ca grupurile de interese faorabile liberalizarii sa
nu aiba alte mi$loace de a obtine acest deziderat&
8)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) re'ultatele 6undei Urugua: in
domeniul tari&ar8
************
%n cadrul rundei 3ruguaB s*a preazut :
* continuarea procesului de reducere liniara a taxelor vamale, astfel '/ trebuiau sa*si reduca taxele
amale in decurs de - ani cu un niel mediu de 8,N
* pe langa preferintele amale acordate unilateral de '/, 'C/ la importul de produse manufacturate, a
fost conenit %rotocolul celor 1; priind acordarea de reduceri de taxe amale in comertul cu anumite
produse intre tarile participante, precum si Sistemul "lo#al de %re&erinte =amale S"%=), in cadrul
caruia )- de 'C/ si*au redus si pot sa*si reduca in continuare taxele amale in comertul lor reciproc.
1) %n legatura cu intentia statelor membre 20C de a conveni standarde de #a'a in planul politicilor
sociale se pot formula urmatoarele idei : a &b &c &d &e & (se a comenta fiecare intr*o fraza).
***************
a) Comertul si standardele sociale* nu se afla, in principiu, pe agenda 20C, dar intrucat a suscitat o mare
atentie merita analizata in iitor.
b) ideea de standarde in plan social, elaborate de 20C a aparut atunci cand companiile au reclamat ca in
anumite tari nu sunt respectate drepturile lucratorilor lucru ce determina pt unii exportatori aanta$e
competitie.
c) 6t ca 2%0 (2rganizatia %nternationala a 0uncii, creata in 1111, nu dispune de mecanisme care sa
oblige tarile membre sa puna in aplicare o serie de norme
s*a considerat oportuna introducerea acestei probleme pe agenda 20C, considerandu*se ca astfel se poate
folosi mecanismul de solutionare a diferendelor
d) #a insistentele !3A si ?ranta, standardele de munca au fost inscrise pe agenda 20C in ultima parte a
"undeB 3ruguaB
e) Ele cereau introducerea unie 5clauze sociale5 care sa impuna standarde minime pt interzicerea muncii
fortate, , preenirea discriminarii la locul de munca, permiterea libertatii de asociere, negocierea unor
contracte colectie de munca, adica a drepturilor fundamentale ale lucratorilor nu spre problema
salariilor(respecti sttabilirea unui plafon minim)
Test 3r8 ;- 2000
1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea afirmatie : Gdiersificarea ca natura a politicii
comerciale reduce importanta ideii de stat ca actor unitarG. '9(1 +,,1 (carte pg 1)
************
Aceasta diersificare se focalizeaza pe echilibrarea intereselor economice ale numerosilor actori implicati
fapt ce determina reducerea importantei ideii de stat ca actor unitar care sa fie port*drapelul interesului
national.
6olitica comerciala are ca sarcina si distribuirea mai echilibrata a resurselor intre diferitele grupuri de
interes, o actiitate cat mai complexa legata si de interactiunea dintre actorii publici si cei priati
6olitica comerciala strategica se refera la interentiile statului, prin diferite instrumente (subentii, taxe
amale, restrictii cantitatie directe) destinate a pune firmele nationale in postura de castigatoare. Exista
riscul aparitiei unei situatii de tipul dilemei prizonierului, in care interentia simultana a statelor, duce la
un rezultat mai slab decat daca ambele state s*ar fi abtinut de la a intereni,
%n concluzie, nu se poate spune ca , in noile conditii ale globalizarii, statul nu mai are nici un rol in
economie, rolul lui a ramane dar a trebui redefinit.
2!Castigurile derivate din participarea la comertul international sunt : a &b &c &d &e & (se a comenta
fiecare intr*o fraza). T;.2-2009
A'E>'%E @@ a nu se confunda cu castigurile o#tinute
*****************
Pohn !tuart 0ill in lucrarea 46rincipiile economiei politice , legat de comertiul international, afirma ca de
pe urma existentei comertului international se obtin castiguri si anume:
a) Castiguri economice directe
b) Castiguri indirecte (deriate)
c) Castiguri intelectuale si morale
Comertul international poate fi un fenomen poziti sau negati, ca urmare si castigurile deriate pot fi
pozitie sau negatie., sa aanta$eze pe cei bogati, Astfel comertul poate duce :
a) la crearea de locuri de munca sau la disparitia acestora
b) poate atenua decala$ele intre grupurile sociale din aceiasi tara sau poate exacerba inegalitatile bazate pe
clasa sociala, pe gen sau pe regiuni
c) el poate contribui la ridicarea standardului de iata al oamenilor sau poate distruge echilibrele
ecologice
d) poate faoriza cresterea incasarilor alutare necesare pentru importul de tehnologie sau poate facilita
fondurile pentru inarmare si crea premisele ptr coruptie si birocratie
f) rezultatul fluxurilor comerciale nu sunt prestabilite ele fiind infuentate de relatiie comerciale % si
politicile nationale.
)) Explicati pe scurt (max. 8 randuri) maniera in care societatile transnationale influenteaza eolutia
comertului inernational. .( Carte 1.).8, pg -1)
**********
C'> nu sunt actori noi pe piata (au aparut in sec SJ%%%), dominand pietele
internationale pe baze casi*monopoliste. Ceea ce s*a schimbat in prezent este rolul sporit pe care acestea
il au in cadrul sistemului comercial internationa, iar acest lucru se ede prin cifrele net superioare ale
productiei internationale realizate de ele fata de indicatorii macroeconomici ai celorlalti.
?enomenul globalizarii a facut posibil ca C'> (Companiile transnationale) sa transpuna in practica noile
tehnologii si astfel productia internationala realizata de acesti actori economici sa creasca intr*un
ritm superio fata de ceilalti indicatori macroeconomici.
%ntegrarea economica globala este, in tot mai mare masura, produsul sistemelor productie integrate ale
corporatiilor. Janzarile anuale in strainatate ale celor mai mari 1,, C'> depasesc +1,, de
miliarde de 3!/ cca ce reprezinta peste +-N din comertul mondial.
8) 6rintre aspectele speci&ice ale negocierilor multilaterale priind comertul cu sericii regasim :
a &b &c &d &(cursul ))
sau
Speci&icitati ale negocierilor in comertul cu servicii>
*****************
a) !*a urmarit prea insistent echialenta concesiilor la nielul fiecarui sector&
b) =rupurile de interese care insista sa se mentina prote$ate pietele nationale sunt mai puternice decat cele
faorabile liberalizarii&
c) Sectorul serviciilor este inca puternic reglementat ceea ce face ca institutiile guernamentale sa se
opuna liberalizarii&
d) Este necesara obtinerea parteneriatului cercurilor de afaceri in procesul de liberalizare.
/! Explicati (in max. 8 randuri) modul in care determinantii &actoriali in&luentea'a comertul
inernational8
************
/eterminantii competitiitatii globale, separat, dar mai ales impreuna, definesc contextul in care firmele
apar si mai ales cum concureaza intre ele. Acest climat are neoie de resurse si de cunostinte, necesare pt
a alimenta atuurile concurentiale specifice unui sector, are neoie de informatii care sa indice
oportunitatile ce trebuiesc aute in edere. Cu cat este mai complex si mai dinamic mediul economic intr*
o tara cu atat este mai probabil ca esueze daca nu internationalizeaza si nu alorifica adecat cerintele
acestora. 'oate cele 8 categorii de determinanti, descoperti de 6orter, or aea o influenta ma$ora asura
C%.
9) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) urmatoarea asertiune G negocierile comerciale multilaterale
sunt ,ocuri concurentiale des&asurate in mai multe etape?8 carte pg 1+0!
sau
I negocierile internationale sunt ,ocuri cu mai multe etape 7
*****************
6rocesul negociati presupune parcurgerea mai multor etape, incepand cu actiunea unei tari care initiaza
negocieri preliminare conducand la conturarea agendei de negocieri, continuand cu negpcierea propriu*
zisa, apoi cu post*negocierea si stadiul de aplicare a rezultatelor. %rocesul de negociere propriu-'is
cuprinde mai multe su# etape: prima fiind perioada de studiere a propunerilor, cand participantii isi
exprima preferintele, apoi o perioada de negocieri consistente, in care participantii solicita concesii si se
raspund la cererile de oferta ale celorlalti, redactandu*se apoi setul de solutii fezabile, !tadiul final al
tratatielor se incheie cu conclu'ii redactandu*se forma finala a protocolului)
.) 6rintre o#iectivele care trebuiau urmarite pe parcursul 6undei Urugua:
regasim : a &b &c &d & T&nr.A.-2009
----------------
a) #iberalizarea si extinderea comertului international in aanta$ul tuturor partilor contractante prin
eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor comerciale tarifare si netarifare&
b) %ntarirea si imbunatatirea !C% prin supunerea unei parti tot mai importante a comertului international
unor norme noi de conduita mai clare- mai e&icace- cu caracter o#ligatoriu si convenite pe cale
multilaterala*
c) !porirea capacitatii !C% de a se adapta la noile proocari din economia internationala&
d) !porirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici sectoriale pentru a se obtine
efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara si inestitionala.
0! Con&erinta 4inisteriala de la (o)a s*a deosebit de cea de la
!eatle prin : a &b &c &d &e & & ' )(1*+,,1
********************
a) 6roblemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare priind agricultura si sericiile&
b) #ista cu priire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a existat un plan cu
priire la modul de tratare a problemelor sensibile&
c) 4inistrii au constienti'at e&ectele negative pe care le*ar genera inca un esec al negocierilor&
d) Climatul politic se sc)im#ase& era o dorinta puternica de afirmare a intereselor comune si de a se
transmite un mesa$ cu priire la stabilitatea !C% dupa prabusirea C% si dupa eenimentele din !3A&
e) !e depusesera e&orturi sporite anterior reuniunii pentru implicarea 2>=*urilor in formularea de
p.d. in procesul de pregatire&
f) Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor&
1)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) re'ultatele 6undei Urugua:
in domeniul masurilor antidumping- compensatorii si de salvgardare .
---------------
I! Codul antidumping
3n pret se considera a fi pret de dumping daca este mai mic decat:
a) Costurile de productie Q o mar$a rezonabila de profit
b) 6retul practicat de exportator pe propria piata
c) 6retul practicat de exportator pe o piata terta reprezentatia
d) !*a stabilit cu ocazia acestei runde ca orice inestigatie antidumping trebuie sa inceteze daca mar$a de
dumping este minima (sub +N) sau daca olumul importurilor este negli$abila (sub )N din totalul
exporturilor straine pe acea piata, la produsul respecti)
'otodata s*a stabilit ca masurile antidumping pot fi impuse pt perioada de maxim - ani si pot fi prelungite
cu inca maxim - ani.
II! 2cordul privind salvgardarea
6reede ca o tara poate restrcitiona importurile unor produse, daca un sector economic intern este
pre$udiciat sau amenintat cu pre$udiciul de catre importuri.
Acordul stabileste ca tarile nu*si pot prote$a sectoarele interne prin intermediul masurilor comerciale din
Gzona griG
2rice masura de acest fel era supusa unei asa numite Gsunset clauseG (perioada maxima initiala era de 8
ani, dar in situatii speciale putea fi prelungita pana la 8 ani).
Alte aspecte importante ale "3
III! 2cordul privind su#ventiile si masurile compensatorii
reglementeaza + aspecte: normele de conduita si actiunile pe care le pot adopta statele ca raspuns la
aceste practici considerate anticoncurentiale
Acordul imparte su#ventiile in trei categorii:
a) Su#ventii inter'ise.pro)i#ite grupa rosie! * cele care au drept scop stimularea directa a exporturilor
sau ii determina pe cei care le primesc sa prefere produsele autohtone in deterimentul celor din import
#! Su#ventiile actiona#ile grupa gal#ena) * pot face obiectul impuneri unor taxe de retorsiune, dar
numai dupa demonstrarea pre$udiciului cauzat. Acordul mentioneaza ) categorii de pre$udicii:
!ubentiile acordate in tara exportatoare afecteaza un sector din tara importatoare
!ubentiile acordate in tara exportatoare afecteaza firmele concurente dintr*o tara atunci cand acestea
actioneaza pe o piata terta
!ubentiile acordate afecteaza exportatorii ce doresc sa patrunda pe piata respectia
c! Su#ventii neactiona#ile gr8verde! - curpind subentiile nespecifice sau subentiile acordate pt
cercetare, ecologizare sau pt sustinere Ginfant industriesG
!ingurul domeniu ce face e in tara exportatoare tie de la preederile acestui acord este cel al aeronaelor
ciile
'est
1) 2vanta,ul comparativ in acceptiunea lui (8 6icardo repre'inta C
/aid "icardo si "obert 'orrens si*au sintetizat 'E2"%A astfel: Aanta$ul relati sau aanta$ul
comparati *este castigul realizat de o natiune care produce si inde la extern bunuri pe care le realizeaza
cu costuri mai mici relati la alte bunuri nationale, iar in schimbul lor procura alte marfuri a caror
realizare la intern se doedeste mai putin aanta$oasa.
/ilema teoriei costurilor comparatie de productie(aanta$ului relati nu da raspunsul la o intrebare
fundamentala*ce factori determina, care produs se califica pentru a aea aanta$e comparatie in cazul
fiecarei tari
2! (eterminantii cererii in&luentea'a avanta,ele competitive ale &irmelor si natiunilor pe
urmatoarele axe > a! #! c!
Sau
(eterminantii &actoriali in&luentea'a avanta,ele competitive ale &irmelor si natiunilor pe
urmatoarele axe : a, b, c, d
!e remarca trei axe :
a) compozitia cererii&
b) dimensiunea si deterninantii cresterii cererii &
c) mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr*o tara se transmit in alte tari.
)) Comentati pe scurt teoria similaritatii intre tariCC..
Esenta teoriei similaritatii intre tari ale lui 1inder- din 19;1-:
* schimburile cu produse manufacturate se datoreaza existentei in toate tarile lumii a unor panele de
utilizatori aand aceleasi preferinte de consum& El constata ca cele mai promitatoare piete se doedesc
cele din tarile unde preferintele consumatorilor sunt similare cu cele ale utilizatorilor de pe propia piata&
'eoria similaritatii sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse manufacturate se desfasoara
intre tarile aand un 6>E pe locuitor similar& 'eoria similaritatii se doedeste utila in explicarea
comertului cu produse diferentiate pentru care marca si reputatia $oaca un rol important in decizia de
cumparare.
A! %rintre principiile &undamentale ale Sistemului Comercial International regasim a! #! c! d!
e!
6rincipiile !istemului Comercal %nternational
1) >ediscriminarea&
+) "eciprocitatea&
)) Consolidarea anga$amentelor&
8) 'ransparenta&
-) !algardarea.
/! 5ormulati singuri o intre#are in legatura cu solutionarea di&erendelor din cadrul <4C si
raspundeti in maxim ; randurila aceasta
Cum se solutioneaza diferendele intre partile componente 6C <
"aspuns: pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale
;! Tarile de'voltate s-au anga,at prin %revederile %artii a I=-a a "2TT sa a! #! c!
%n urma eforturilor unite ale tarilor in curs de dezoltare , care au cerut un statut special, in 119-, a fost
adaugata la =A'' 6artea a %J*a intitulata Comert si /ezoltare. %n aceasta parte a fost introdus
Conceptul de 'ratament special si diferentiat pentru 'C!.. 0otiele pt care a fost elaborat acest capitol
sunt detaliate in Articolul SSS%J al Acordului si anume:
a) ridicarea nielului de si dezoltarea treptata a economiilor tuturor partilor contractante , cu precadere a
'C/
b) dorinta de a faoriza aceste state atat in ceea ce prieste exportul sau importul unor produse itale
pentru tara lor
c) necesitatea de a micsora decala$ul economic dintre tari prin instrumente specifice de comert
@! 2nali'ati pe scurt max ; rand! noii determinanti comerciali sau noii determinanti ai
diplomatiei comerciale!
Cea mai cunoscuta tipologie de determinanti comerciali este cea conturata in cadrul =A'!& !ericiile pot
fi percepute ca actiitati, ca performante si ca aanta$e&
/e regula, sunt considerati nestocabili si presupun proximitatea furnizorilor si beneficiarilor. Ei au la baza
factori comuni si specifici si se definesc printr*o dinamica superioara celui cu bunuri. >atura tranzactiilor
se modifica frecent&
0! 5ormulati + conclu'ii cu privire la &unctionarea Sistemului Comertului International
1) sistemul comercial international !C% este o interesanta colectie de reusite dar a trebui supus unui
incitant proces de redesenare ca urmare a proocarilor deriate din procesul de globalizare&
+) 20C este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de guernare globala, care
implica in perspectia o reizuire si o mai clara definire a functiilor diferitelor organizatii internationale&
)) /oar o combinatie sinergica intre reformele interne si modificarea fundamentelor guernarii globale
poate garanta faptul ca 20C isi a alorifica integral potentialul de care dispune.
9! 5ormulati singuri o intre#are in legatura cu transparenta ca principiu al <4C in max ;
rand la aceasta!
Este transparenta un principiu de baza al sistemului comertului international < "aspuns /a
Cursul nr8 1
5U3(24E3TE1E 3<II (I%1<42TII C<4E6CI21E I3 C<3(ITII1E "1<B21IH26II
; orice epoca este una de tranzitie. >oi stim despre iitor foar un singur lucru cert, ca nu a
mai arata ca prezentul5
81! (eterminantii noii diplomatii comerciale internationale
carte pg @!
a) "azboiul si comertul* modalitatile traditionale de comunicare internationala
b) Efectele pozitie ale comertului prealeaza in raport cu cele negatie
c) Jor exista mereu schimburi comerciale internationale, schimburi care functioneza pe baza aanta$ului
competiti
d) 2ptiunea pentru liber schimb sau pentru diferite nieluri de protectionism* ariaza pe grupuri de
interese
e) Climatul economic in prezent este complex, 4comert corect5 (fair trade) inlocuieste 5comert liber5 (free
trade)
f) Argumentele traditionale se completeaza* cu actori noi (2>=, grupari integrationiste, societate
ciila), domenii noi (comert cu sericii, drepturi de proprietate intelectuale, inestitii financiare,
concurenta, mediu)
g) Erodarea granitelor care marcheaza limitele dintre politica externa si politica comerciala externa* cine
conduce: Economicul saul 6oliticul<
h) !*au acutizat conflictele intre marii actori comerciali, conflicte care au pus la incercare diplomatia
comerciala si multilaterala
.
Ta#loul actual al comertului international
!e bazeaza, inca pe o perceptie clasica, centrata la nielul statelor ca actori ai procesului
1) %n primul rand se bazeaza, inca pe o perceptie traditionala, conform careia politicul si economicul
locuiesc in lumi diferite&
+) !e reduce importanta statului ca actor unitar, port*drapel al interesului national&
)) !e erodeaza treptat granitele care marcheaza limitele dintre politica externa si politica economica
externa&
8) %n plan comercial se acutizeaza conflictele intre marii actori comerciali care pun la grea incercare
diplomatia comerciala bi, pluri si multilaterala&
-) !e desprinde ca importanta geoeconomia in raport cu geopolitica&
9) /eine tot mai important rolul organismelor nonguernamentale si al societatii ciile in definirea
normelor multilaterale de conduita&
.) Este tot mai acuta necesitatea insanatosirii climatului comercial international pe axa comert-principii
etice
8) 2 trasatura de baza a actualului climat comercial este corelatia intre actorii principali si interesele pe
care acestia le reprezinta
Tipuri de actori participanti la ta#loul comercial
1) ?irmele multinationale&
+) ?irmele globale&
)) 0inimultinationalele&
8) !tatele&
-) =ruparile economice integrationiste&
9) 2rganizatiile neguernamentale&
.) =rupurile de interese apartinand societatii ciile.
Trasaturi ale dinamicii comertului international
1) %n perioada postbelica comertul international a inregistrat cel mai rapid ritm de crestere comparati cu
orice alta perioada comparabila&
+) Comertul international a deansat ca dinamica ceilalti indicatori cu care se masoara cresterea
economica&
)) "itmul de deansare este din ce in ce mai rapid&
8) !e accentueaza corelatia dintre cresterea economica si coeficientul de deschidere al economiilor.
-) "itmul de crestere a comertului intrasectorial este superior celui de crestere a comertului total&
9) !e contureaza o corelatie pozitia intre cresterea totala a exporturilor si cea a exporturilor de produse
semiprelucrate.
Elementele care contri#uie la dinamica economiei glo#ale >
1) 'endinta tot mai pronuntata de deschidere a economiei spre mediul extern&
+) 'ransformarile din domeniul logisticii internationale&
)) /ezoltarea dinamica a tehnologiei informatiei&
8) 'ranzitia de la economia transnationala la economia glo#ala8transformarea rolului economic al
statului& abandonarea conceptiei 7eBnesiste sau fordiste si insusirea celei neo*liberale)
"lo#ali 'area o#liga actorii economici sa:
1) "eactioneze rapid in procesul de negociere&
+) Aleaga oportunitatile optime&
)) 6refere noi tipuri de tehnici tranzactionale,
8) Aiba o iziune strategica&
-) ?ie gestionari de mari portofolii&
9) 6erceapa si sa*si asume regulile $ocului.
Se sc)im#a speci&icitatile actorilor comerciali S2U 5irma multinationala versus &irma glo#ala
1! 5irma multinationala>
* se afla in cautarea factorilor de productie&
* cauta debuseele optime pentru produsele si sericiile sale&
* se straduieste sa minimizeze costurile ca principal atu al competitiitatii.
2! 5irma glo#ala>
* integreaza cele trei obiectie&
* are o iziune globala asupra pietei si a concurentei&
* trebuie sa*si cunoasca foarte bine principalii riali concurand sau asociindu*se cu acestia&
* se comporta ca un $ucator global&
* tehnologiile au un rol tot mai important in coordonarea filialelor&
* cultia un lant de localizare, delocalizare, relocalizare&
* se inscrie in triunghiul Oglobal net'or(ing, global s'itc%ing, global focusing&
Comertul international intre contestare si sustinere neconditionata
In pre'ent comertul international
1) !e asociaza cu
* imaginea unei mari companii&
* rialitatea intre ariati actori economicii&
* practicile comerciale neloiale&
* negocierile, de multe ori confidentiale in cadrul unor forumuri regionale sau multilaterale.
+) Conecteaza oamenii obisnuiti din toate zonele lumii pe o axa productie*consum tot mai complexa
schimbandu*le iata nu totdeauna in bine.
)) /etermina modul in care oamenii.
* se hranesc * se imbraca * locuiesc si petrec timpul liber
* au acces la educatie
* le sunt respectate drepturile fundamentale
* participa la interdependentele globale
1a modul cel mai comun Sistemul comercial international SCI este
(e&init ca
definitii
1) < retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actori inizibili pentru ei, dar
ale caror ieti sunt afectate de reguli care le guerneaza comportamentul economic&
+) Aceste reguli pot schimba fundamental ietile oamenilor si pot crea un mediu in care sunt parta,ate
#ene&iciile &luxurilor comerciale-
)) 2 mare parte din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a cresterii economice se
risipeste pentru ca este gestionat inadecvat.
Cresterea importantei regulilor comerciale
Importanta regulilor comerciale
1) %mportanta normelor de conduita comerciala a crescut semnificati atat la niel intern cat si
international&
+) Jolumul comertului international si al actorilor institutionali si priati participanti a crescut&
)) "egulile multilaterale de conduita nu se aplica numai la 1 (- din productia mondiala ci izeaza atat
bunurile cat si sericiile&
8) >ormele de conduita comerciala conenite la niel international influenteaza semnificati
reglementarile interne
-) "eglementarile interne cu priire la breetare, sericii financiare, subentii si masurile de spri$in
acordate diferitelor sectoare ale economiei capata dimensiune comerciala si se reglementeaza in cadrul
20C&
9) 3nele norme internationale de conduita ridica aspecte de natura etica&
.) %nteresul publicat a crescut in importanta ca urmare a unor diferende comerciale care ating aspecte
sensibile cum ar fi: mediul, taxele corporatie si sanatatea publica.
4odi&icarea determinantilor diplomatiei comerciale S2U
E1E4E3TE1E C26E C<3T6IBUIE 12 4<(I5IC26E2 (ETE64I323TI1<6
(I%1<42TIEI C<4E6CI21E
1) Interdependentele tot mai pronuntate permit tarilor sa se specializeze in sectoarele si actiitatile in
care sunt mai competitie&
+) !e produce o tot mai evidenta desc)idere spre mediul economic extern care genereaza aanta$e dar si
disconfort&
)) Concurenta, dinamica si structura pietelor de export, eolutia cererii sunt influentate de aanta$ele
tehnologice si de modificarea preferintelor consumatorilor&
8) 'arile cu economiile cele mai deschise au de castigat pe termen mediu si lung.
5undamentele comertului international sunt in&luentate de>
1) Aanta$ele comparatie si competitie ale statelor si companiilor&
+) !tructura sectoarelor analizate&
)) !pecificitatile strategiilor si de managementul firmelor&
8) >atura, preizibilitatea si eficacitatea politicilor guernamentale&
-) %nertia istorica( traditii, obiceiuri, moduri de iata specifice).
"lo#ali ' area repre'inta
1) 3n mod natural de eolutie catre 4o lume fara frontiere
+) 3n concept folosit in mod exagerat si ale carui influente maligne sunt supradimensionate
)) 3n subterfugiu pentru a $ustifica decala$ele, cresterea soma$ului si reducerea bunastarii
8) 3n 4mit care se potriveste unei lumi fara iluzii si care ne rapeste sperantele conducand la o patologie
a asteptarilor supradimensionate
-) 3n stadiu in eolutia economiei de piata
%utem anali'a glo#ali'area ca>
1) 2 perioada istorica specifica
+) Ca o confluenta a fenomenelor economice
)) Ca triumf al alorilor americane
8) Ca spatiu de confruntare intre marii actori economici
-) Ca reolutie socio*tehnologica
9) Ca strategie urmata de tari dar si de marile corporatii
"lo#a&o#ie sau antiglo#ali'are
1) Exista o notabila deosebire intre cele doua curente&
+) #uarile de pozitie impotria globalizarii reprezinta proocari la adresa !C% si a regulilor care il
guerneaza si nu respingerea comertului in sine,
)) 4 =lobafobia5 este, mai degraba, o percepere pesimista a comertului international&
8) !ustinatorii acesteia considera ca globalizare a produce mai multa saracie, polarizare sociala,
exploatarea tarilor sarace de catre cei dezoltati si de C'>, pagube ambientale. >u se poate demonstra ca
fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste efecte.
"lo#a&ilia
1) !ustinatorii acestui curent practica un optimism nesustena#il&
+) Are o puternica sustinere in cadrul ?0%, E%"/, 20C si in tarile dezoltate&
)) !e concentreaza pe cresterea exporturilor, liberalizarea importurilor si sporirea coeficientului de
integrare la nielul economiei mondiale&
8) !e considera ca toate fluxurile comerciale sunt un lucru poziti iar barierele comerciale sunt un 4rau
nenecesar5&
-) 6rincipala proocare este transformarea comertului international in generator de bunastare prin
schimbarea institutiilor, a normelor de conduita si a comportamentului actorilor economici.
Unele dileme B Se pun urmatoarele intre#ari>
1) Cum putem sa ne asiguram ca tarile mai putin dezoltate si paturile mai sarace ale populatiei
beneficiaza efecti de cresterea inestitiilor priate si se pot imprumuta mai ieftin<
+) Cum poate spori aceesul la noile tehnologii si ne putem asigura ca or fi folosite corect<
)) 6oate asistenta externa sa spri$ine micii interprinzatori sa gaseasca cea mai buna cale catre pietele
externe<
8) Cum se poate dezolta un nou parteneriat care sa treaca dincolo de cooperarea interguernamentala si
sa spri$ine cauza dezoltarii<l
-) Cum ne putem asigura ca ocea tarilor mai mici este auzita si ascultata in cadrul dezbaterilor cu priire
la conduita comerciala internationala<
2lte dileme
1) /e ce anumite natiuni dein terenul pentru concurenta de succes in anumite sectoare<
+) /e ce unele firme localizate in anumite tari sunt capabile sa*si creeze si sa mentina aanta$e
competitie in raport cu alti concurenti din acelasi sector sau din sectoare diferite<&
)) /e ce unele tari sunt gazda celor mai importanti leaderi globali<
Cursul 3r8 28
B! 2paritia si maturi'area gruparilor economice regionale
1) !*au constituit initial ca derogari de la principiul clauzei natiunii celei mai faorizate, la inceput sub
forma de zone de liber schimb si uniuni amale si apoi ca piete comune si uniuni economice si monetare
+) Ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si distorsionat fluxurile
comerciale traditionale&
)) /ein laboratoare unde se experimenteaza noi norme de conduita in plan comercial&
8) "egionalizarea nu este incompatibila cu dezideratul de liberalizare comerciala&
-) Consacra noi actori comerciali cu o forta comerciala si de negociere sporita.
9) 'arilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele existente sau sa
creeze noi grupari&
.) 0arile puteri comerciale care au respins regionalizarea si*au schimbat intre timp ocatia&
8) Crearea unor grupari integrationiste
a) internalizeaza schimburile comerciale,
b) creeaza noi centuri protectioniste,
c) redefineste scala aanta$elor comparatie,
d) accentueaza concurenta,
e) uniformizeaza si simplifica reglementarile
C! (iversi&icarea si sporirea e&icacitatii masurilor de politica comerciala
1) Comertul international este derulat in conditiile unei concurente afectata de numeroase obstacole
comerciale aflate in calea accesului liber la piete&
+) =ama acestor bariere s*a imbogatit iar eficacitatea lor a sporit continuu&
)) !*a conturat o lege a protectiei constante*
8) =enereaza insemnate pierderi de bunastare&
-) 6useurile de protectionism insotesc de regula momentele de con$unctura nefaorabila&
9) Earierele submineaza bazele specializarii
(! 5enomenele cu evolutie complexa asupra economiei internationale
1) !e prezinta sub forma:
a) exploziei preturilor la unii factori de productie,
b) crizelor structurale,
c) olatilitatii cursurilor alutare (trecerea la currsurile alutare flotante),
d) constientizarii caracterului epuizabil al resurselor (fenomene aparute in $urul anilor 11.,)
+) %n acest deceniu s*a inregistrat cea mai sustinuta dinamica alorica a comertului international
)) "aportul de schimb s*a deteriorat in defaoarea tarilor in curs de dezoltare&
8) %n deceniile 8, 1 si 1, s*a conturat o corelatie interesanta intre fluxurile de marfuri si cele de capital si
tehnologie.
E! %rogresul te)nico-stiinti&ic
Eolutiile tehnologice au modificat determinantii comertului international pe toate axele sale&
* informatia ocupa locul central, iteza de circulatie a informatiilor a crescut, *
* teritoriile s*au apropiat
* 'ehnologii noi* %nternet* au creat noi oportunitati de afaceri
* 'ransporturile combinate* contributie esentiala
* s*a diersificat gama produselor si sericiilor&
* s*a redus distanta economica dintre agentii economici&
* se creeaza noi oportunitati de afaceri,
* creste numarul de consumatori si solabilitatea acestora&
* se modernizeaza retelele de distributie si se produce internationalizarea acestora
5! Institutionali'area comertului international
1)A deenit necesara ca urmare a:
* aparitiei unor noi actori ai comertului&
* modificarii reactiei firmelor la noii stimuli ai pietei&
* accentuarii caracterului sinergic al instrumentelor de politica sectoriala,
* diersificarii factorilor care contribuie la schimbarile societale.
+) !*a realizat sub o forma proizorie =A'', ( Acordul =eneral pentru tarife si Comert)
permanentizandu*se prin crearea 2.0.C
!istemul comercial international a fost guernat de =A'' timp de -, de ani* au fost obtinute succese
importante in planul liberalizarii comertului
1198* institutionalizarea C2>?E"%>'A >A'%3>%#2" 3>%'E 6E>'"3 C20E"' !% /ELJ2#'A"E
ca organ de lucru al Adunarii =enerale a 2>3* comertul si problemele conexe dezoltarii au fost tratate
independent
111-* crearea 20C* consacra permanenta, eficacitatea si caracterul obligatoriu al conduitei comertului
autentic multilateral
"! "lo#ali'area sistemelor de productie
=lobalizarea* a lansat noi proocari in fata sistemului comercial international
1) Cu un secol in urma* globalizarea: transfer de bunuri sau fluxuri financiare intre tari
+) %n prezent* globalizarea este condusa de dezoltarea sistemelor de productie care dein transfrontaliere
)) 6rin intermediul inestitiilor straine directe si al aliantelor strategice, firmele isi pot localiza actiitatile
creatoare de aloare in orice colt al lumii
8) 2 mare parte a comertului international din ultimele decenii este o reflectare a dezoltarii sistemelor
globale de productie* grad inalt de speciali'are: 4de'integrare verticala a produsului sau
4de'integrare verticala a productiei 4comert intra-produs5, 4decesul distantei5
-) 'ransformarile tehnologice si liberalizarea comerciala au deplasat limitele optiunilor productie&
9) #a dinamizarea acestui proces au contribuit barierele comerciale dar si noile tehnici de comunicare.
7) 2 parte tot mai mare din comertul international este produsul sistemelor globale de productie&
J! 6ede&inirea rolului companiilor transnationale
1) >oile schimbari in tabloul comercial au facut posibila globalizarea iar C'> au transpus*o in practica,
+) C'> nu sunt actori noi ai tabloului economic, ce s*a schimbat este doar rolul lor in cadrul schimburilor
comerciale&
)) Este dificila si comentabila comparatia intre marimea unei companii transnationale cu cea a unei
economii nationale&
8) Comertul international este tot mai mult o afacere intracorporatista.
Cursul 3r8 +
3<II (ETE64I323TI 2I C<4E6TU1UI CU SE6=ICII
2cceptiuni- &orte determinante- principii
Caracteristici 21E C<4E6TU1UI I3TE632TI<321 CU SE6=ICII
1) Are la baza factori comuni si specifici si se defineste printr*o dinamica superioara celui cu bunuri&
+) >atura tranzactiilor se modifica frecent&
)) !ericiile pot fi percepute ca actiitati, ca performante si ca aanta$e&
8) Cea mai cunoscuta tipologie este cea conturata in cadrul =A'!&
-) /e regula, sunt considerate nestocabile si presupun proximitatea furnizorilor si beneficiarilor.
(e&inire
servicii
1) 4!ericiile sunt actiitati oferite sub forma imateriala de catre un furnizor unui beneficiar, fara ca
acesta, in calitate de cumparator, sa obtina si dreptul de posesiune5 (Rotler si Armstrong)
+) 4Actiitati depuse de o persoana sau agent economic, la solicitarea unei persoane sau firme, sau cu
consimtamantul acestora, in scopul modificarii starii persoanei beneficiare sau a bunului care ii
apartine5('.6.Dill)
)) 4Actiitati indreptate spre o persoana fizica sau $uridica sau spre bunurile ce*i apartin, rezultatul fiind
chiar modificarea conditiei persoanei sau bunurilor supuse respectiei actiitati5('.6.Dill)
Tipologia serviciilor
T!ericii comercializabile(necomercializabile
T!ericii de productie(de consum
T!ericii pure(complementare(de acces
T!ericii materiale(imateriale
T!ericii relationale(la distanta
T!ericii standardizate(indiidualizate
T!ericii periodice(ocazionale
T!ericii continue(sezoniere
T!ericii care nu pot fi prestate decat prin prezenta efectia si simultana a partilor(sericii care nu necesita
prezenta simultana
Tipologia serviciilor alta clasi&icare!
1)!ericii de afaceri& +) !ericii de comunicare&
))!ericii de constructii si de engineering& 8) !ericii de distributie&
-) !ericii educationale& 9) !ericii de sanatate
9)!ericii financiare, bancare si de asigurare .) !ericii turistice&
8) !ericii culturale, sportie si de agrement& 1) !ericii de transport&
1,) Alte tipuri de sericii
%rin natura lor serviciile int erna tio nale implica atat operatiuni comerciale cat si plasamente
investitionale
5actorii care determina aceasta interconditionalitate sunt>
1! Elasticitatea mai ridicata a cererii de sericii in raport cu eniturile&
+) Eunurile incorporeaza tot mai multe actie din sectorul tertiar oferite de furnizori specializati&
)) Conditiile mai faorabile de productie din tarile cu enituri mai ridicate.
Tipuri de asimetrii care tre#uie corectate prin interventia autoritatilor pu#lice
1) 0a$oritatea sectoarelor prestatoare de sericii se caracterizeaza prin concurenta imperfecta&
+) >umeroase piete de sericii se confrunta cu problema informatiei imperfecte sau asimetrice&
)) 6e anumite segmente ale pietei se acutizeaza problema externalitatilor
Conduita in comertul international cu servicii
1) Cea mai utilizata cale de prote$are a sectoarelor nationale de sericii a fost reteaua de reglementari
nationale diferite, netransparente si aplicate relati discriminatoriu&
+) 6rincipiile de baza folosite in comertul cu sericii au fost: C>0? si C">&
)) 'reptat sericiile au patruns pe agenda unor reuniuni internationale iar expunerea la concurenta externa
s*a accentuat&
%rincipiile care guvernea'a comertul cu servicii
1) >ediscriminarea in relatiile comerciale dintre participantii la acordurile bilaterale si multilaterale&
+) >oua reciprocitate functionala si eolutia&
)) !porirea accesului prestatorilor de sericii la pietele externe&
8) Concurenta loiala&
-) #iberalizarea comerciala&
9) 'ransparenta reglementarilor la niel national.
3oua &ilo'o&ie internationala cu privire la aspectele speci&ice ale comertului international cu servicii
se #a'ea'a pe>
1) "eguli si concepte general aplicabile si unitare in raport cu toate actiunile care pot afecta tranzactiile&
+) "eguli specifice in plan sectorial in raport cu particularitatile diferitelor categorii de sericii&
)) 6reocupari diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete de liberalizare si dereglementare&
In &unctie de e&ectul distorsionant al reglementarilor asupra pietei>
1) !ericiile bancare, de asigurari, de transport aerian si de comunicatii sunt supuse unui inalt grad de
reglementare&
+) !ericiile de distributie si de transport rutier se definesc printr*un niel moderat de reglementare&
)) Celelalte tipuri de sericii se caracterizeaza printr*un niel aparent redus de reglemetare.
Cai de li#erali'are
1) Armonizarea legislatiilor nationale(integrarea pro&unda!*
+) %nlaturarea barierelor din calea fluxurilor de sericii(integrarea partiala).
Evaluarea accesului la pietele serviciilor este mai complexa pentru ca>
1) !chimburile internationale cu sericii au caracter mai complex. Consumul si productia unui sericiu
sunt doua actiitati simultane.
+) 6roductia si consumul sericiilor fac obiectul unor influente semnificatie ale politicilor
guernamentale, care au fost elaborate fara a se tine seama de efectele lor asupra comertului, intrucat
sereau alte obiectie de politica economica.
3oi axe de a#ordare ai comertului cu servicii
1) Astazi consumatorii pretind mai degraba solutii la problemele lor decat bunuri si sericii in sine&
+) !e modifica semnificati determinantii competitiitatii&
)) Ceea ce anterior se exprima sub forma de costuri mai reduse, calificare superioara a fortei de munca si
management mai performant se exprima in prezent printr*un coeficient sporit de satisfactie a
consumatorilor&
8) Eficienta de astazi inseamna: folosire adecata, lant al alorii, protectia mediului&
-) %n cadrul fluxurilor comerciale capata o pondere tot mai mare: cercetarea* dezoltarea, designul,
distributia, promoarea, garantarea calitatii, functionalitatea bunurilor, sericiile postanzare.
9) !uccesul pe pietele externe depinde de capacitatea de a gestiona la niel national si international
pachete de sericii specifice traseului logistic pe care il parcurg bunurile&
.) 2 trasatura de baza a comertului international cu sericii este binomul standardizare*diersificare&
8) Cererea de sericii creste continuu pentru ca are o elasticitate mai mare in raport cu eniturile
18A! Speci&icitatile comertului international cu servicii carte pg /A!
18A81 2! Importanta sectorului tertiar in economie a serviciilor! carte pg /A!
1) ?actori care au contribuit la cresterea rolului sericiilor:
* Elasticitatea mai mare a cererii de sericii in raport cu eniturile (pe masura ce eniturile cresc , s*a
constatat ca se accentueaza inclinatia de a cheltui mai mult pt sericii in raport cu bunurile)
* Eunurile incorporeaza tot mai multe sericii* 4produs extins5 oferite de furnizori specializati (design,
elemente de mar7eting)
* !ericiile sunt definite ca actiitati, ca performante sau ca aanta$e.
+) Cea mai consacrata abordare tipologica priind sericiile este cea deriata in urma negocierilor
comerciale multilaterale din cadrul "undei 3ruguaB finalizate ca Acordul priind Comertul cu sericii
"2TS
6otriit acestui acord regasim 1+ sectoare mari ale sericiilor si 1-- de subsectoare
)) /eterminantii tranzactiilor cu sericii ( considerate inizibil) O sunt semnificati diferiti de cei ai
comertului cu bunuri deoarece, in mod traditional sericiile nu pot fi stocate
8) 'ranzactiile cu sericii* componente ale contului curent al balantei comerciale se inscriu in balanta de
incasari si plati externe
18A82 B! < noua conduita in comertul international cu servicii carte pg /9!
1) Cea mai uzuala cale pentru prote$area sectoarelor national de sericii: o reprezinta reglementarile
nationale* diferite de la o tara la alta, impreizibile, aplicate discriminatoriu ( aceste reglementari priesc
inestitiile in sectorul tertiar, crearea de noi actori economici, nr minim sau maxim de lucratori, formule
de proprietate, regimul $uridic al prestatorilor)
+) Clauza tratamentului national* se impune ca firmelor straine, care isi desfasoara actiitatea de comert
in interiorul economic al unei tari sa % se acorde acelasi tratament ca si nationalilor. 6e masura ce
problematica sericiilor a aparut pe agenda marilor reuniuni comerciale internationale, procesul de
expunere la concurenta externa a sericiilor a aansat. !e liberalizeaza sericiile de transport,
telecomunicatii, sanatate, bancare, educationale, postale
)) Ideea de #a'a in "2TS Acordul international priind comertul cu sericii), negociat pe parcursul
"undei 3ruguaB, * este ca pietele li#erali'ate K nediscriminare K accentuarea concurentei in
comertul international cu servicii: avantaj pentru toata lumea
8) #a sfarsitul celei de*a opta runda de negocieri =A'' ("unda 3ruguaB)* a &ost adoptat un cod de
conduita "2TS- priitor la acest sector de sericii
Acest cod de conduita =A'! are determinanti specificim opereaza cu reguli particulare si necesita o
reglementare riguroasa la niel international.
-! 3oua &ilo'o&ie internationala cu priire la speci&icitatile comertului cu servicii * se bazeaza pe
urmatoarele elemente>
a) "eguli si concepte generale aplicabile unitar in raport cu toate masurile care pot afecta tranzactiile
internationale cu sericii
b) "eguli specifice sectoriale in conformitate cu particularitatile diferitelor categorii de sericii
c) 6reocupari specifice diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete de liberalizare si
dereglementare
9) 2 abordare noua desprinsa din noua filozofie a =A'! se centreaza pe armoni'area legislatiilor
nationale (integrarea profunda) in opozitie cu a#ordarea traditionala centrata pe inlaturarea
#arierelor comerciale (integrarea incompleta)
18A8+ C! Speci&icitatile nereglementarii tran'actiilor cu servicii carte pg ;+!
1) !chimbul reciproc de concesii in cadrul unei forum multilateral cum este 20C a dus la sporirea
competitiitatii prin procesul de liberalizare a comertului cu sericii
+) 6rocesul de negociere se a complica tot mai mult, in iitor,ca urmare a complexitatii si diersitatii
restrictiilor care se mentin in calea comertului cu sericii
)) >egociatorii s*au concentrat asupra regulilor specifice comertului cu sericii
8) Abordarea negocierilor in maniera 4sector cu sector5
* >u a dus la rezultate rapide
* >egocierile sunt conduse de preocuparile si interesele firmelor din sfera sericiilor
* Au fost implicati mai degraba producatorii si distribuitorii si nu utilizatorii de sericii care sunt in
afara sectorului.
-) >umeroase categorii de sericii (financiare, telecomunicatii, transporturi)* rol strategic in cadrul
economiei globale* sericiile: 4sistemul neros5 al unei economii
9) 'ranzactiile comerciale internationale cu sericii sunt preizionate a dobandi o noua dinamica pe
masuraUce noua conduita comerciala multilaterala se a pune in aplicare
.) 6rocesul negocierilor multilaterale in domeniul comertului cu sericii a fi si mai dificil in iitor si
diferit fata de comertul cu bunuri. !ericiile fac mai putin obiectul exportului decat bunurile ceea ce face
ca nr si forta de persuasiune a sectoarelor concurate de importuri sa o depaseasca pe cea a celor orientate
spe exportul de sericii ceea ce atenueaza preocuparea pentru liberalizarea comertului cu sericii
Cursul 3r8A
TE<6II CU %6I=I6E 12 C<4E6TU1 I3TE632TI<321
Explicatii cu privire la determinantii sai si tentative de anticipare a trendurilor viitoare
28 Teorii clasice
1) 0ercantilismul&
+) 'eoria aanta$elor absolute( A. !mith)&
)) 'eoria costurilor comparatie de productie( /. "icardo)&
8) 'eoria dotarii natiunilor cu factori de productie( 0odelul Dec7sher*2hlin)
281! 4ercantilismul
1) A fost filozofia economica a secolului al SJ%*lea&
+) Exprima coningerea ca autia unei natiuni se exprima prin cantitatea de metale pretioase de care
dispune o tara&
)) 6rincipalul deziderat al autoritatilor al autoritatilor uneitari era sporirea rezerelor de aur si argint&
8) Calea de atingere a acestui deziderat era cresterea excedentului balantei comerciale prin impulsionarea
exporturilor si restrictionarea importurilor&
-) /in punct de edere politic 0ercantilismul a fost agreat de cercurile guernamentale, de grupurile
industriale si chiar de lucratori&
9) >umeroase grupuri de interese au inregistrat efecte negatie sub forma de impozite mai mari, preturi
ridicate, mentinerea ineficientei in economie, intarzierea restructurarii pe baze sanatoase.
.) 6utem orbi despre perenitatea filozofiei 0ercantiliste, acest curent fiind la moda si astazi in tari ca
!3A, Paponia, 3E ( Paponia dupa 8, de ani de negocieri a acceptat sa importe orez in limita de cel mult
1,
N din consumul intern
8) Comertul international era considerat un $oc cu suma nula
282! Teoria avanta,ului a#solut. avanta,elor a#solute
1) A fost fondata de Adam !mith ( economist scotian, considerat parintele economiei de piata) in lucrarea
4An %nVuirB into the >ature and Causes of Wealth of >ations5 pu#licata in 1@@;*
+) !mith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului ( problema de baza a mercantilismului fiind
faptul ca se confunda acumularea de aur si argint cu sporul de bunastare) demonstrand ca mercantilismul
slabeste bazele dezoltarii de succes pentru ca impiedica actorii economici sa elaboreze si sa practice
strategii pe termen lung centrate pe concurenta libera ceea ce a duce la alocarea ineficienta a factorilor
de productie.
)) !mith a sustinut ideea comertului liber intre state , ca liberul schimb este singura cale care sporeste
bunastarea natiunilor&
8) %ntrebarea pe care si*a pus*o !mith a fost* ce bunuri si sericii trebuie sa produca si sa exporte eficient
o tara<&
-) 6entru a raspunde la aceasta intrebare !mith a dezoltat teoria aanta$ului absolut. "aspunsul a fost: *
o tara trebuie sa produca si sa exporte acele bunuri si sericii la care detine un aanta$ absolut*adica le
produce cu costuri mai mici decat celelalte tari;
Exemplu
( exista doar + tari ?r si P, si + produse si un singur factor de productie O munca.
6roductia pe ora munca
?ranta
Paponia
in
+
1
ceasuri
)
-
Conclu'ii la exemplu de la teoria avanta,ului a#solut
1) >umarul de produse diferite realizate intr*o ora de munca este diferit in cele doua tari&
+) ?ranta are un aanta$ absolut la in iar Paponia la ceasuri&
)) 6resupunem ca se schimba + sticle de in pe 8 ceasuri&
8) /aca se specializeaza ambele tari or aea de castigat&
(e&icienta teoriei avanta,ului a#solut sau de'avanta,ul teoriei aanta$ului absolut
-) (ilema teoriei avanta,ului a#solut : >u raspunde la intrebarea ce se intampla cu tarile care au anta$
absolut la toate produsele sau nu au aanta$ absolut la nici*un produs, rezultand cf teoriei lui !mith ca in
astfel de cazuri nu este recomandabil un schimb comerial.

2 A! Teoria dotarii natiunilor cu &actori de productie
( 4odelul Jec9s)er-<)lin) 0odelul D2!
1)'eoria aanta$elor comparatie nu da raspunsul la o intrebare fundamentala*ce factori determina, care
produs se califica pentru a avea avantaje comparative in cazul fiecarei tari<;
+) "aspunsul l*au dat + economisti suedezi Eli Jec9s)er si Bertin <)lin care au ela#orat teoria
dotarii relative cu &actori de productie- cunoscuta ca teoria Dec7sher*2hlin), teorie completata de
!A03E#!2>
)) Analiza lor se bazeaza pe urmatoarele obseratii:
* dotarea cu factori de productie ( tipuri de resurse , ex ca rezere mari de petrol, terenuri fertile) difera
de la o tara la alta&
* bunurile sunt diferite in functie de tipurile de factori de productie utilizati pentru realizarea lor&
8) 5actorii de productie sunt a#undenti (ieftini) si rari( scumpi)&
/! In conclu'ie- cei doi economisti si*au sintetizat 'E2"%A dotarii natiunilor cu factori de productie
4odelul J-<-S.J<S Jec9sc)er-<)lin-Samuelson! ast&el>
; 2 tara a aea un avanta, comparativ la produsele pentru a caror realizare se &olosesc &actori de
productie a#undenti-
6A"A/2S3# #3% #E2>'%E??
9) 'eoria a fost testata empiric, in perioada postbelica, de WassilB #eontieff folosind analiza input*output ,
o tehnica matematica menita sa permita ealuarea corelatiilor intre sectoarele unei economii. 6ornind de
la ideea prealenta atunci in !3A ca aceasta tara este intensi dotata in capital si deficitara in munca&
.) A prezumat ca !3A exporta prioritar produse intensie in capital si importa produse intensie in forta
de munca&
8) Concluzia la care a a$uns a fost ca !3A exporta prioritar produse intensie in munca si importa
produse intensie in capital* Aceasta concluzie este contrara celor doua postulate ale teoriei Dec7sher*
2hlin si a fost cunoscuta sub denumirea de paradoxul lui 1eontie&&*
1
) Criticii sai au considerat ca:
- a &olosit un numar redus de sectoare economice*
-a luat in considerare doar 2 &actori de productie8
B! Teoriile moderne #a'ate pe &irma! ale comertului international*
1) 'eoria similaritatii intre tari&
+) 'eoria ciclului de iata al produsului&
)) 'eoria rialitatii strategice globale&
8) 'eoria aanta$elor competitie ale natiunilor.
/upa cel de*al doilea razboi mondial cercetarile in domeniul comertului international s-au concentrat pe
rolul companiilor in promoarea fluxurilor comerciale.
6atiunile &undamentarii acestor noi modi&icari ale determinantilor comertului adica concentrarea
pe &irma!
1) Cresterea importantei companiilor multinationale&, ca actori ai economiei internationale
+) %ncapacitatea teoriilor clasice (care se concentreaza pe tara) de a explica determinantii comertului intra*
industrial&
)) Esecul analistilor de a erifica in practica prezumtiile teoriilor clasice&
8) /iersificarea gamei factorilor de productie.
3oile a#ordari conceptuale iau in considerare noi determinanti &actoriali- cum ar &i>
a) calitatea bunurilor si a sericiilor
b) tehnologia c) marcile de fabrica, comert sau sericiu
d( denumirile de origine, fidelitatea consumatorilor fata de anumite produse.

B 1! Teoria similaritatii intre tari
1) A aparut ca urmare a neoii de a se explica &undamentele comertului intra-sectorial- adica a
&luxurilor de #unuri reali'ate in cadrul acelorasi sectoare industriale8 ex $ap exporta 'oBota in
=ermania si importa de la ei E0W), care in ultimii ani a crescut la 8,N din comertul international, fapt
care nu putea fi explicat folosind teoriile clasice
+) %n 1191 economistul suedez !teffan #inder a incercat sa explice fenomenul( proliferarea comertului
intra*sectorial&
)) Esenta teoriei similaritatii intre tari ale lui 1inder : * schimburile cu produse manufacturate se
datoreaza existentei in toate tarile lumii a unor panele de utilizatori aand aceleasi preferinte de consum&
)) #inden sustine ca la inceput firmele produc bunuri destinate prealent pietei interne&
8) 6entru a alorifica efectele economiei de scara cauta noi oportunitati de export pe pietele externe&
-) !i constata ca cele mai promitatoare piete se doedesc cele din tarile unde preferintele consumatorilor
sunt similare cu cele ale utilizatorilor de pe propia piata&
9) 'eoria similaritatii sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse manufacturate se
desfasoara intre tarile aand un 6>E pe locuitor similar&
.) 'eoria similaritatii se doedeste utila in explicarea comertului cu produse diferentiate pentru care
marca si reputatia $oaca un rol important in decizia de cumparare.
B 2! Teoria ciclului de viata al produsului
1) Conceputa initial pentru domeniul mar7etingului, teoria a fost dezoltata, in anii 119, de "aBmond
Jernon pentru explicarea fundamentelor comertului si inestitiilor internationale&
+)'eoria ciclului de iata al produsului pune accentul pe creativitate, extinderea pietelor, avanta,ele
comparative si raspunsul strategic al concurentilor*
))Conform teoriei- ciclul de viata al produsului cuprinde + etape> produs nou, produs matur si
produs standardizat
a! In stadiul de produs inovativ.nou >
* o firma creeaza si lanseaza un produs nou&
* produsul este raspunsul la cererea interna dar nu se stie cum a fi perceput de piata
* de aceea, extragerea si prelucrarea mesa$elor pietei este foarte importanta&
* produsele complexe trebuie lansate in tarile dezoltate, cu piete mari si cu consumatori exigenti&
* cea mai mare parte a productiei este destinata pietei interne,
exporturile sunt marginale si izeaza testarea unor noi piete.
#! Stadiul de produs matur
* Cererea pentru produsele inoatie creste substantial pentru ca utilizatorii le alideaza aloarea si
aloarea de intrebuintare&
* ?irmele inoatie isi sporesc capacitatile de productie&
* Apar concurentii interni si straini atrasi de profiturile din sectorul respecti&
* Competitiitatea se poate mentine prin reducerea costurilor si se produce delocalizarea productiei in
alte tari.
c! Stadiul de produs standardi'at
* 6iata produselor se stabilizeaza , ele deenin bunuri comune&
* !e amplifica procesul de productie in strainatate in cautarea unor factori mai ieftini si a unor regimuri
fiscale mai permisie&
* 'ara inoatoare incepe sa importe bunurile care initial erau exportate de la filialele companiilor proprii
sau de la concurentii acestora.&
B +! Teoria rivalitatii strategice glo#ale
1) Cele mai recente explicatii, cu priire la fundamentele comertului international, apartin economistilor
6aul Rrugman si Rein #ancaster din anii 8,&
+) ?irmele se preocupa sa*si dezolte aanta$e competitie sustenabile, pe care le pot folosi pentru a
domina piata globala&
)) Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la
scara internationala& Astfel de firme sunt5 Caterpillar si Romatsu,3nileer si 6rocter and =amble, 'oBota
si ?ord.
8) ?irmele care concurea'a pe piata glo#ala dispun de mi,loacele ptr a o#tine avanta,e dura#ile.
4i,loace pentru a o#tine avanta,e competitive dura#ile de catre o &irma sunt>
sau Surse speci&ice de avanta,e competitive in comertul international
a) detinerea de drepturi de proprietate intelectuala, (o marca de comert, o denumire de origine, un
breet sau un 7onH*hoH)
b) inestitiile in cercetare*dezoltare, (prin ele firma capata statut de first*moer)
c) preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de
gama . Economia de scara se obtine la acel olum de productie la care costurile unitare sunt
cele mai mici, iar economia de gama apare atunci cand costurile medii ale unei firme incep sa scada daca
numarul de produse diferite , realizate si andute , creste.
d) alorificarea curbei de experienta
CU6S /
)eorii cu privire la comertul international
B A! Teoria avanta,elor competitive ale natiunilor
*vantajele competitive ale natiunilor

5undamentele teoriei avanta,elor competitive
1) >atura concurentei si a surselor de competitiitate difera de la o tara la alta si de la un sector la altul&
+) #ocul optim pentru actiitatile unei companii depinde de :strategia adoptata- gama de produse sau
servicii- evolutiile te)nologice internali'ate si drepturile de proprietate intelectuala pe care le
poseda*
)) Asa cum preciza si !chumpeter, natura concurentei in economie nu se centreaza pe starea de echilibru
ci pe o permanenta transformare&
8) Este un truism faptul ca economiile de scara- avansul te)nologic si di&erentierea produselor sunt
#a'a sc)im#urilor economice8
2=23T2LE C<4%ETITI=E =S8 2=23T2LE C<4%262TI=E
2vanta,e competitive comparativ cu avanta,e comparative
2vanta,e competitive
1) Alegeri ( optiuni
+) 'ehnologia si calificarea de a utiliza eficient factorii
)) %ntreprinderile decuplate de dotarea cu factori a unei tari
8) Unde si cum sunt utilizati factorii
-) 6iete imperfecte
2vanta,e comparative
1) 0ostenire ( inzestrare
+) ?actorii abundenti
))
%ntreprinderile cuplate cu dotarea cu factori a unei tari
8) Cine utilizeaza factorii
-) 6iete perfecte
C<3TEMTU1 I3TE632TI<321
T %262(I"42 2=23T2LE1<6 C<4%ETITI=E
T ?irmele (anzatorii) au preferinta pentru:
O piete imperfecte
* dereglementare
T =ospodariile (cumparatorii) au preferinta pentru:
O piete perfecte
O reglementare
T /iergenta de interese:
* interesul firmelor (anzator) si
* interesul gospodariilor (cumparator)
T =uernul (democratic) este chemat sa gaseasca un echilbru corect pentru C206E'%'%J%'A'EA
>A'%3>%%
<6I"I3I1E "E<%<1ITICE 21E %262(I"4EI 2=23T2LE1<6 C<4%ETITI=E
1) Competititia geopolitica intre !3A sau actorul geopolitic 4!3A OEuropa5 ersus Asia nou
industrializata( Paponia( China
+) /iamantul aanta$elor competitieO recomandare pentru !3A, eentual 3E (Jest) pentru realizarea
aanta$ului competiti prin inoare si informatie (proprietate Q internalizare)
)) Adancirea pietelor imperfecte O recomandare implicita crearea unui mediu &avora#il pentru
#usiness! pentru restul lumii (internalizare Q localizare)
8) 2biectiul: consolidarea rolului de hegemon al !3A cu Europa (de Jest ) pe post de 4copilot5
(parteneriat de subordonare in materie de securitate O Lbrezins7B)
-) 0esa$ul dublu al modelului aanta$elor competitie:
O6entru cei care globalizeaza O inoatie si aanta$e competitie in special in sericii (financiare si toata
gama de utilitati publice)
O6entru cei globalizati O deschiderea pietelor, crearea unui mediu prietenos pentru afaceri (unde si cum si
nu cine utilizeaza factorii conteaza)
(eterminantii avanta,elor competitive nationale
(iamantul lui %orter
1) /eterminantii competitiitatii globale, separat, dar si sinergic definesc contextul in care firmele apar si
concureaza&
+) Acest climat are neoie si ofera: resurse si cunostinte necesare& informatiile care indica oportunitatile&
directia in care trebuie alocati factorii& o#iectivele ce trebuie izate de actionari,manageri si salariati&
presiunile si amenintarile la care sunt supuse firmele pentru a fi flexibile si inoatie.
5olosind cuvintele lui %orter D&irmele do#andesc avanta,e competitive
1) Acolo unde locatiile le permit sa obtina acumularile adecate de actie si cunostinte specializate&
+) 3nde primesc prompt si sugesti informatii despre cerintele pietei&
)) 3nde conerg obiectiele izate de actionari, manageri si salariati&
8) 3nde climatul economic este dinamic si proocati&
-) 43nde diamantul national este cel mai faorabil.
;! (iamantul lui %orter O este un sistem matricial compozit, combinatii diferite de determinanti
influentand diferentiat diferite sectoare. #a cele patru colturi ale sistemului , se adauga, in
circumstante specifice- sansa si actiunile autoritatilor pu#lice8
A) "ialitatea ridicata la nielul pietei interne a$uta companiile sa deina mai competitie deoarece:
1) le pregateste pentru competitia externa
+) le obliga sa inoeze continuu
)) le determina sa ofere noi produse, mai competitie
8) le determina sa reduca preturile si sa fie din ce in ce mai eficiente
E) !tructura proprietatii si tipurile de management existente determina o anumita strategie
Curs 3r8;
Tran'itia de la structura provi'orie "2TT la una permanenta <4C
!au Cap ) din carte 4ultilateralismul comercial valente si limite
+81 Carte pg 10+
+818Institutionali'area sistemului comercial international
Contextul institutionali'arii sistemului comercial international
a) Al doilea razboi mondial a dus coeficientul de dizarmonie intre state la cel mai inalt niel&
b) !*a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan financiar, bancar si comercial&
c) %n plan comercial s*a izat crearea unei 2.%.C. 6roces esuat datorita neratificarii Cartei de la Daana de
catre Congresul !.3.A&
d) 6erceptia fondatorilor a fost ca institutiile internationale care faciliteaza cooperarea dintre state sunt
importante din ratiuni economice si politice.
+81 Carte pg 10A
<#iectivele preva'ute in %ream#ulul "2TT 19A@ sau <#iectivele "2TT au &ost>
1) "idicarea standardului de iata la scara internationala&
+) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecat de crestere a eniturilor
)) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor la scara internationala si cresterea productiei
si a schimburilor internationale
Cand s-a in&iintat <4CN
20! 199A O #a 1- aprilie , la 4arra9es), se semneaza 2ctul &inal care consacrca crearea <4C si
incorporeaza rezultatele "undei 3ruguaB
21! 199/ * la 1 ianuarie 111- 20C incepe sa functioneze
22! 199; Oare loc %rima Conferinta 0inisteriala a <4C la Singapore. !e creaza grupuri de lucru pt
comert si inestitii, ptr politici si concurenta
2+! 1990 O are loc a doua Con&erinta 4inisteriala a <4C
2A! 2001 * Are loc la (o)a "onferinta +ondiala a ,+", sunt primite in 20C China si 'aiHan
-ezultatele .*)): Actiitatea =A'' sau
"ezumatul celor 8 runde =A'', sau Etapele rundelor
Caracterizarea "undelor de negocieri
I! In perioada 19A@-19;@ s-au des&asurat ; runde de negocieri
.Au fost negociate
a! concesii tari&are sub forma eliberarii, reducerii taxelor amale si
#! concesii netari&are, pe linia eliminarii restrictiilor cantitatie, indirecte la importuri, etc.
2ceste ; runde sunt urmatoarele>
"unda de la =enea, 118.
"unda de la AnecB, 1181
"unda din Anglia de la 'orgnaB, 11-,*11-1
"unda de la =eneaa, 11--*11-9
"unda de la /ailon, 119,*119+
6unda Oenned: de la =enea, 1198*119.
#a aceste runde s*au obtinut:
X importante reduceri de taxe amale peste 9,,, de pozitii tarifare
X abordarea obstacolelor netarifare, cocretizate prin elaborarea unui cod antidumping
X liberalizarea comertului cu produse agricole la cereale
%rimele cinci runde de negocieri multilaterale s-au des&asurat dupa principiul produs cu produs,
fiind negociate reduceri de taxe amale pt fiecare produs in parte. Ca regula, concesiile reciproce trebuie
sa asigure aanta$e egale pt toti participantii. /e la aceasta regula fac exceptie tarile in curs de dezoltare,
carora tarile dezoltate nu le pretind concesii egale cu cele pe care le acorda.
/aca la runda a sasea de negocieri multilaterale din cadrul =A'' * 6unda Oenned: * a fost adoptat
principiul reducerii liniare a taxelor vamale- uniforma pt toate produsele, cu acelasi procent de )-N,
la runda urmatoare de negocieri, 6unda To9:o, au fost aduse precizari importante privind su#ventiile si
taxele compensatorii8
II! 19@+-19@9 P 6unda To9:o, cea de-a saptea runda . %nitiatia pt aceasta runda a aut*o !3AY CEE,
azi 3E) , Paponiaa .Au participat cca. 1,, de state,din care +, membre =A'', s*au constituit in . grupe si
8 subgrupe de negocieri. A fost fost adoptat tot ca negociere multilaterala principiul reducerii liniare
a taxelor vamale8 "ezultatele obtinute au fost pozitie in impulsionarea comertului international, franand
tendinta protectionismului.
Scopul rundei To9:o a &ost> expansiunea si liberarlizarea comertului international si imbunatatirea
cadrului de promoare a aanta$elor suplimentare pt tarile in curs de dez
a) 6e'ultatele in domeniul tari&ar,
* semnarea unor concesii au dus la reducerea taxelor amale la importul de produse industriale si la
produse agricole. Alte concesii semnate sunt cu referire la tari in curs de dezoltare, cum ar fi reducerea
impozitelor.
b) 6e'ultatele in domeniul netari&ar s*au concretizat in acorduri, coduri de conduita care preedeau un
tratament special si diferit in faoarea tarilor in curs de dezoltare.
S-au inc)eiat ; acorduri>
1! 2cordul pt aplicarea art8 @ B 0etodologii ale ealuarii amale:
+) Acordul cu priire la achizitiile guernamentale se refera la concurenta crescanda pe pietele publice
)) Acordul priind fraudarile in materie de licente la importuri. !copul este uniformizarea, simplificarea
procedurilor de autorizare a importurilor
8) Acordul priind subentiile de export si taxele compensatorii
-) Codul antidumping O arianta reizuita a negocierilor la runda RenedB
9) Acordul priind obstacolele tehnice ale comertului Z se incura$eaza dezoltarea sistemelor
internationale de standardizare, de certificare, inclusi a prescriptiilor (ambalare, marcare, etichetare) cu
conditia ca aceasta sa nu constituie obstacole in dezoltarea comertului international.
+8181 Carte pg 110
5unc tiile Sistemului comercial international SCI Sau 5unctiile Sistemului comercial multilateral
Cooperarea multilaterala intre state capata stabilitate daca se bazeaza pe o arhitectura principala si
institutionala bine articulata. /eoarece lipseste o autoritate centrala, analistii au dezoltat conceptul de
regim institutional definit ca un ansamblu de principii, norme, reguli si proceduri. 6rincipiile si
procedurile au o natura obligatorie, regimurile comerciale bazandu*se pe interese comune. Sistemul
comercial multilateral este un regim comercial, economic bazat pe interese comune , pe un cod de
conduita reciproc acceptabil.
%rintre &unctiile SC4.SCI amintim
a) ?orum de gestionare a derularii schimburilor comerciale internationale&
b) 2btinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala a comertului international&
c) Creator de coduri de conduita plurilaterale si multilaterale in planul politicilor comerciale&(ca:Codul cu
priire la ealuarea amala, Codul antidumping, Clauza de abilitareetc)
d) Conturarea unui nou parteneriat international*
+8182 Carte pg 11/
%rincipiile Sistemului Comercial International
1) 3ediscriminarea*
+) 6eciprocitatea*
)) Consolidarea anga,amentelor*
8) Transparenta*
-) Salvgardarea8
1! 3ediscriminarea
aplicarea lui presupune acordarea reciproca si neconditionata a clauzei natiunii celei mai faorizate si a
principiului tratamentului national. Clauza natiunii celei mai faorizate este o preedere inscrisa in
acordurile comerciale, de plati, tratate de comert, de naigatie prin care semnatarii se obliga sa isi acorde
reciproc toate aanta$ele pe care le acorda tertilor in relatiile comerciale. Clauza regimului national este o
preedere inscrisa in acorduri, tratate de comert prin care statele se anga$aza ca tratamentul comercial,
fiscal, $uridic aplicat persoanelor fizice si $uridice proenind din tarile partenere care desfasoara acte si
fapte de comert pe teritoriul tarii sale sa nu fie acelasi cu al tarii gazda.

)) Consolidarea anga,amentelor*. 2plicarea anga,amentelor asumate
Concesiile asumate de ambele parti nu pot fi denuntate unilateral. Aceste concesii sunt cuprinse in liste
nationale de concesii sau in coduri de conduita, Concesiile tarifare se prezinta sub forma anga$amentelor
de eliminare a taxelor amale, de reducere a acestora sub forma anga$amentelor de consolidare. Aceasta
consolidare presupune oblogatia de a nu mai ma$ora taxele amale la anumite produse preazute in lista
de concesii.
/! Salvgardarea
* a fost o preocupare constanta a tarilor participante de asi crea mecanisme care sa le permita sa deroge de
la anga$amentele asumate
!algardarea se bazeaza pe trei tipuri de preederi
In textul "2TT s-au conturat trei categorii de prevederi de salvgardare
a) 6reederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obtine obiective noneconomice
(prote$area sanatatii si securitatii, eitarea pre$udicierii semnificatie a unor sectoare economice)&
b) 6reederi menite sa asigure o concurenta loiala (adica masuri compensatorii si masuri de retorsiune)
c) 6reederi care permit interentia din ratiuni economice&
In conclu'ie Sistemul comertului international SCI tre#uie sa &ie
a) >ediscriminatoriu&
b) /efinit prin liberalism comercial&
c) 6reizibil&
d) =enerator de concurenta corecta&
e) Eenefic in egala masura pentru toti actorii participanti.
+8282 Carte pg 129
Caracteristicile negocierilor
sau Tipologia aspectelor c)eie ale negocierilor comerciale
c) >egocierile sunt procese care implica mai multi actori&
d) >egocierile necesita timp si au caracter repetiti&
e) =uernele participante nu sunt structuri monolitice&
f) >umarul de alternatie poate fi mic si depinde de proocarile cu care se confrunta negociatorii&
g) >egociatorii pot cauta sa a$unga la aran$amente simbolice&
Etapele negocierilor de aderare
1)2rice tara sau teritoriu amal autonom inainteaza /irectorului general al 20C o cerere de aderare&
+) 3neori se solicita si se obtine statutul de obserator&
)) Consiliul =eneral desemneaza un grup de lucru, compus din reprezentantii tarilor interesate care
examineaza candidatura&
8) =uernul tarii candidate inainteaza acestui grup de lucru un 0emorandum detaliat cu priire la regimul
sau comercial&
-) %n baza 0emorandumului, membrii grupului de negociere discuta cu tara candidata functionarea
regimului comercial, stabileste compatibilitatea acestuia cu conduita multilaterala&
9) /e regula se poarta negocieri bilaterale cu unele tari interesate si se stabilesc calendare cuprinzand
obligatiile asumate de candidat in fiecare domeniu al negocierilor&
.) =rupul de negociere elaboreaza un "aport priind schimbul de concesii si progresele candidatului pe
care il inainteaza Consiliului =eneral impreuna cu un proiect de #ecizie si cu /rotocolul de aderare
8) #ecizia de aderare se adopta cu majoritate de 012 din numarul total de membri
+8A Carte pg 1;0
%rincipalele %rovo cari cu care se con&runta Sistemul Comertului International
a) %ntegrarea adecata a tarilor in curs de dezoltare si a celor de tranzitie
b) !chimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de sistem
c) Cresterea numarului de tari participante la !C%
+8A81 Carte pg 1;0
Integrarea tarilor in curs de de'voltare si a tarilor in tran'itie
1) 0ulta reme =A'' a fost priit ca un 4club al tarilor dezoltate5&
+) 'reptat tarile in curs de dezoltare membre au crescut ca numar si si*au asumat tot mai multe obligatii&
)) Este proocati modul in care tarile membre or gestiona tranzitia de la un 4club elitist la un
organism multilateral cu peste 189 de membrii&
8) 'ermenii participarii tarilor in curs de dezoltare la !C% au oscilat intre reciprocitate si dezanga$are&
-) 6entru tarile in curs de dezoltare s*au conturat doua tipuri de tratament pre&erential>
a) 2btinerea unui tratament comercial di&erentiat si mai &avora#il pe pietele tarilor dezoltate pe
calea pre&erintelor comerciale( adica tarile in curs de dez solicitau '/ obtinerea unui acces mai bun
decat cel deriat din clauza natiunii celei mai faorizate pe pietele tarilor industrializate )
b)Cel de*al doilea tip de tratament preferential consta in solicitarea si obtinerea unor exceptii si
derogari de la normele multilaterale de conduita, dela mecanismele =A''
Carte pg 1@/
Sc)im#area atitudinii tuturor actorilor &ata de SCI*
'ratamentul diferential ramane o preocupare in cadrul 20C-
%revederile speci&ice pentru tarile in curs de de'voltare se pot grupa in cinci directii>
1) >iel mai redus al obligatiilor asumate&
+) 6erioade mai flexibile de punere in aplicare a anga$amentelor&
)) Anga$amentul '/ de a lua in considerare interesele specifice si neoile de dezoltare ale 'C/&
8) 'ratament comercial mai faorabil pentru tarile cel mai putin dezoltate&
-) Acordarea de asistenta tehnica si spri$in pentru pregatirea cadrelor in domenii de interes special pentru
aceste tari&
+8A82 Carte pg 10+
Cresterea numarului de tari participante la SCI* sau Cresterea numarului de mem#rii ai <4C
* in prezent nr de membrii ai 20C este de 18.
* in ultimii ani au deenit membrii 20C: China, Albania, Croatia, =eorgia, %ordania, #ituania, 0oldoa,
2man, "usia.
(e la Carta de la Javana la (eclaratia de la %unta del Este in Urugua: 6U3(2 U6U"U2I!
* #a fondarea =A'' au fost 18 parti contractante si lumea se impartea pe axa E*J iar in 118- erau 1, de
parti contractante iar lumea se impartea pe axa >*!&
* Comertul a deenit tot mai important in raport cu productia&
* 'ransformarile tehnologice au redesenat procesele productie ceea ce a condus la modificarea
dimensiunilor productie, intensiitatea in capital si modificarea fundamentelor competitiitatii
* !chimbarea atitudinii autoritatilor publice nationale a creat efecte de antrenare asupra comertului global
pe care =A'' nu era echipat sa le gestioneze&
* Efectele de bunastare care sunt specifice noii ere a globalizarii nu puteau fi gestionate de =A''&
* Ca simbol al managementului interguernamental asupra !C%, structura =A'' nu putea face fata
fenomenului de interdependenta&
* !istemul aur*deize care a fost heraldic pentru prima etapa a globalizarii s*a prabusit la mi$locul anilor
.,.
6U3(2 U6U"U2I
+8A8+ Carte pg 100
6unda Urugua: moment de re&orma de &ond a Sistemului Comercial International
Contextul lansarii 6unde: Urugua: s-a de&init prin: ( Cum , de ce a aprut "unda 3ruguaB)
a) 6roliferarea protectionismului comercial indeosebi a celui netarifar&
b) Cresterea importantei comertului international cu sericii&
c) Accentuarea practicilor neloiale si a comertului cu marfuri contrafacute& d) Accentuarea dimensiunii
comerciale a proceselor inestitionale&
e) %ncapacitatea !C% de a raspunde adecat noilor proocari de la nielul economiei internationale&
6unda Urugua:
* %nitiatia a aut*o !3A, aea ca scop relansarea economica mondiala, acordarea de aanta$e tarilor in
curs de dez.
* "unda a fost preazuta sa se deruleze in perioada 1189*111,. dar din cauza diergentelor aceasta s*a
prelungit pana la data de 1- dec 111)
* in acel moment s*a finalizat 2ctul 5inal al negocierilor adoptat de reprezentantii a 11. state participante
* semnarea o&iciala s*a facut cu ocazia "euniunii 0inisteriale =A'', din aprilie 1118 la 4arra9es), A
urmat ratificarea si intrarea in igoare la 1 ianuarie 111-, runda soldandu-se cu adoptarea :
4(eclaratiei 4inisteriale 5, aand + parti:
a! Comertul de mar&uri si #! Comertul cu serviciile
%n cadrul rundei 3ruguaB s*a preazut :
* continuarea procesului de reducere liniara a taxelor vamale,
* au fost a#ordate pt prima data su#ventiile in domeniul agricol
* si s*a preazut trecerea la li#erali'area comertului cu servicii.
2 preocupare importanta a =A'' o repre'inta spri,inirea prin intermediul SCI a de' ec a TC(.
Astfel, pe langa pre&erintele vamale acordate unilateral de '/ 'C/ la importul de produse
manufacturate, in cadrul =A'' a fost conenit %rotocolul celor 1; priind acordarea de reduceri de taxe
amale in comertul cu anumite produse intre tarile participante, precum si Sistemul "lo#al de %re&erinte
=amale S"%=), in cadrul caruia )- de 'C/ si*au redus si pot sa*si reduca in continuare taxele amale in
comertul lor reciproc.
%rincipala reali'are a 6undei Urugua: sau unul dintre cele mai semnificatie rezultate ale "undei
3ruguaB il reprezinta 2cordul privind crearea <rgani'atiei 4ondiale a Comertului,
In (eclaratia de la %utna del Este- de la 6unda Urugua:- se gasesc doua clau'e importante
1! Clau'a stand-still anga,amentul de mentinere!
Cf acestei clauze s*a preazut
a) 6e parcursul "undei nu se a adopta nici*o noua masura incompatibila cu conduita comerciala
multilaterala care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internationale&
b) %n exercitarea drepturilor deriate din statutul de 6C sa nu se adopte masuri comerciale care depasesc
cadrul necesar pentru a remedia distorsiunile inocate la adoptarea masurii&
c) !a nu se adopte masuri doar cu scopul de a face mai consistenta oferta pe parcursul tratatielor
2! Clau'a 6oll-#ac9 de retragere progresiva!
6reedea:
a) 'oate masurile cu efecte distorsionante incompatibile cu conduita comerciala multilaterala or fi
eliminate sau facute compatibile inainte de incheierea oficiala a tratatielor&
b) Anga$amentul a fi pus in aplicare treptat, pe baze echitabile incluzandu*i pe toti cei ale caror interese
sunt afectate&
c) %n schimbul retragerii masurilor neconforme nu se a pretinde nici*o concesie de la ceilalti parteneri.
Carte pg 191
(omenii de negociere ale 6undei Urugua:
a) 'axe amale b) 0asuri netarifare
c) Comertul cu produse tropicale
d) Comertul cu produse realizate prin folosirea resurselor naturale
e) Comertul cu textile si confectii f) Comertul cu produse agricole
g) !algardarea $) "eederea unor preederi ale =A''
7) !ubentii si taxe compensatorii l) "eglementarea diferendelor
m) Aspectele comerciale ale /6%
n) Aspectele comerciale ale proceselor inestitionale
o) ?unctionarea !C% p) Comertul cu sericii
3oi provocari pentru agenda negocierilor
1) !*a produs o 4sc)im#are de paradigma5, in sensul ca atentia s*a deplasat spre alte tipuri de probleme:
* "eglemetarile interne
* 6racticile de afaceri ale companiilor
* /ificultatile de natura structurala
* 6oliticile in domeniul concurentei
* Aspecte economice neconexe direct cu comertul
+) "eactia a fost discutarea O comertului cu sericii, '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB
rights), '"%0s& achizitiilor guernamentale.
)) Aceste masuri sunt mai putin transparente si isi au originea in: traditii, cultura, relatiile dintre guern si
cercurile de afaceri, raporturile interinstitutionale

A) 6e'ultate ale 6U- in domeniul netari&ar
%) 2cordul privind agricultura
a) 2biectiul pe termen lung al procesului de reforma stabilit cu aceasta ocazie era realizarea unui
sistem comercial pentru produse agricole, corect si bazat pe principiile pietei
b) %n cadrul acestui domeniu, a aut loc o asa numita operatiune de tarificare. 'arificarea presupune
transformarea tuturor barierelor netarifare in taxe amale echialente, pentru cresterea transparentei in
domeniu. /upa finalizarea operatiuni de tarificare, taxele amale, la aceasta categorie de produse, urmau
sa fie reduse, in conformitate cu anga$amentele asumate * )9N in cazul tarilor dezoltate (in 9 ani) si +8N
in cazul tarilor in dezoltare (in 1, ani).
%%) Clau'a de tratament special ofera posibilitatea mentinerii de restrictii cantitatie in situatii
determinate.
%%%) Clau'a de salvgardare speciala permite tarilor membre aplicarea de suprataxe amale in situatii
specifice * realizarea de importuri la preturi inferioare anumitor nieluri de referinta sau in cazul unor
cresteri bruste si semnificatie ale importurilor de produse agricole
%J) Clau'a de pace preede faptul ca nu puteau fi impuse masuri de retorsiune in cazul in care tarile
exportatoare foloseau masuri de spri$in din categoria erde (agricultura ecologica ...)
J%) Codul antidumping
a! 3n pret se considera a fi pret de dumping daca este mai mic decat:
* Costurile de productie Q o mar$a rezonabila de profit
* 6retul practicat de exportator pe propria piata
* 6retul practicat de exportator pe o piata terta reprezentatia
b) !*a stabilit cu ocazia acestei runde ca orice inestigatie antidumping trebuie sa inceteze daca mar$a de
dumping este minima (sub +N) sau daca olumul importurilor este negli$abila (sub )N din totalul
exporturilor straine pe acea piata, la produsul respecti)
c) 'otodata s*a stabilit ca masurile antidumping pot fi impuse pt perioada de maxim - ani si pot fi
prelungite cu inca maxim - ani.
=III! 2C<6(U1 T6I%ST62(E-6E12TE( 2S%ECTS <5 I3TE11ECTU21 %6<%E6TI
6I"JTS!
a) 6rincipalele aspecte urmarite sunt:
* 0odul in care trebuie aplicate principiile !C% si ale acordurilor referitoare la respectarea proprietatii
intelectuale
* 0odul in care poate fi acordata o pretectie eficienta acestei categorii de drepturi
* 0odul in care trebuie sa fie pusa in aplicare legislatia priind /6%, de catre tarile membre
* !tabileste perioadele tranzitorii si derogarile acceptate de la preederile acordurilor
* !tabileste modul de solutionare a diferendelor aparute in acest domeniu
%S) 2cordul privind textilele si con&ectiile
a! /in 11.8 si pana la finele "3 acest domeniu a fost guernat de Acordul 0iltifibre
b) Acordul preedea liberalizarea acestui domeniu astfel (raportarea se face la nielul anului 111,):
S) 2cordul privind su#ventiile si taxele compensatorii
1! Acordul imparte subentiile in trei categorii:
a) !ubentii interzise(prohibite (gr. rosie) * cele care au drept scop stimularea directa a exporturilor sau
ii determina pe cei care le primesc sa prefere produsele autohtone in deterimentul celor din import
b) !ubentiile actionabile (gr. galbena) * pot face obiectul impuneri unor taxe de retorsiune, dar numai
dupa demonstrarea pre$udiciului cauzat. Acordul mentioneaza ) categorii de pre$udicii:
* !ubentiile acordate in tara exportatoare afecteaza un sector din tara importatoare
* !ubentiile acordate in tara exportatoare afecteaza firmele concurente dintr*o tara atunci cand acestea
actioneaza pe o piata terta
* !ubentiile acordate afecteaza exportatorii ce doresc sa patrunda pe piata respectia
c) !ubentii neactionabile (gr.erde) * curpind subentiile nespecifice sau subentiile acordate pt
cercetare, ecologizare sau pt sustinere Ginfant industriesG
+) !ingurul domeniu ce face e in tara exportatoare tie de la preederile acestui acord este cel al
aeronaelor ciile
S%) 2cordul privind licentele
Caracteristici determinante ale acordului:
a) 6rocedurile de obtinere trebuie sa fie neutre si administrate $ust si echitabil
b) 0odificarile aduse legislatiei in domeniu trebuie aduse la cunostinta partenerilor comerciale cu o
perioada rezonabila de timp inaintea aplicarii
c) /urata de alabilitate a licentelor trebuie sa fie rezonabila astfel incat sa permita derularea importului
d) ?ormularele de obtinere a licentelor precum si procedurile aferente trebuie sa fie supuse unor
proceduri simple, iar solicitantii se or adresa pe cat posibil, unui singur organ administrati
S%%) 2cordul privind evaluarea vamala
!tabileste - proceduri succesie de ealuare a marfurilor in ama:
a) 6retul din factura
b) 6retul unor bunuri identice, aand aceeasi origine si care au fost importate aproximati in aceeasi
perioada de timp
c) 6retul unor bunuri similare ...
d) 6retul de reanzare pe piata tarii importatoare din care se deduc cheltuielile acumulate in interiorul
tarii importatoare
e) 6retul calculat pe baza costurilor de productie plus cheltuielile conexe
S%%%) 2cordul privind salvgardarea
a! 6reede ca o tara poate restrcitiona importurile unor produse, daca un sector economic intern este
pre$udiciat sau amenintat cu pre$udiciul de catre importuri.
b) Acordul stabileste ca tarile nu*si pot prote$a sectoarele interne prin intermediul masurilor comerciale
din Gzona griG
c) 2rice masura de acest fel era supusa unei asa numite Gsunset clauseG (perioada maxima initiala era de 8
ani, dar in situatii speciale putea fi prelungita pana la 8 ani).
Alte aspecte importante ale "3
A) (omenii noi negociate la 6U
!ericiile
%nestitiile
/repturile de proprietate intelectuala
B! 2corduri inc)eiate in premiera la 6U
%n domeniile negociete pt prima data
Ac priind inspectia marfurilor inainte de expeditie
Ac priind masurile sanitare si fitosanitare
Acorduri plurilaterale
Ac priind achizitiile guernamentale
Ac priind produsele lactate
Ac priind carnea de ita
Ac priind aeronaele ciile
"ezultatele "undei 3ruguaB
<rgani'atia 4ondiala a Comertului
+8/ Carte pg 192
omcBintre de'iderate si posi#ilitati Ce este <4CN
1)Este un forum de negociere&
+) Este un set de norme de conduita&
) Este o arhitectura care faciliteaza solutionarea diferendelor comerciale intre tarile membre&
8) este o organizatie internationala interguernamentala aand baze legale solide*
2paritia <4C B gene'a <4C-
%deea crearii 2rganizatiei 0ultilaterala a Comertului (0'2) a fost aansata pt prima data in 111,, de
catre Canada sustinuta si de 3E.
!e considera necesara crearea unui singur cadru institutional cu priire la C% pt a elimina efectele negatie
ale fragmentarii existente atunci,
<4C a inceput sa &unctione'e la 1 ian8 199/, ea inglobeaza =A''*ul, in urma aprobarii unui acord
comercial intre state.
<4C este statul de drept in relatiile economice si comerciale internationale, intrucat asigura regulile
uniersale asupra tentatielor de dominare asupra comertului.
<#iectivele <4C G cu cele ale "2TT>
1) "idicarea standardului de iata la scara internationala&(ridicarea nielului de trai a populatiei)
+) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecat de crestere a eniturilor
)) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor materiale si umane la scara internationala si
cresterea productiei si a schimburilor internationale
8) 6rote$area si conserarea mediului
2biectiele =A'' au fost completate cu domeniul sericiilor si cu notiunea de dezvoltare durabila,
referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la necesitatea protectiei si conserarii mediului
incon$urator.
6olul <4C : * faciliteaza aplicarea practica a acordurilor si instrumentelor $uridice negociate la 3ruguaB
a)asigura cadrul organizatoric pt desfasurarea negocierilor internationale
b) in reglementarea diferendelor
c) colaboreaza cu ?0%, E%"/, pt adoptarea unei politici comerciale la niel mondial
<4C are personalitate ,uridica, #uget si personal propriu.
0embrii fondatori sunt tarile membre =A'' la data intrarii in igoare a acordului pt 20C.
+8/81 Carte pg 19A
Structura <4C ve'i mai ,os detaliat
1) Conferinta 0inisteriala*organul suprem de decizie&, aand in subordine ) structuri:
1.1) Consiliul =eneral (ca organ executi&)
1.+) Consiliul =eneral ca 2!/&
1.)) Consiliul =eneral ca 2rganismul de examinare a politicilor comerciale&
%n subordinea Consiliului "eneral opereaza
a) Consiliul pentru Comertul cu Eunuri&
b) Consiliul pentru Comertul cu !ericii&
c) Consiliul pentu Aspectele Comerciale ale /repturilor de proprietate %ntelectuala '"%6s(trade*related
aspects of intellectual propertB rights)
d) Comitete !pecializate
e) !ecretariatul .
Structura <4C detaliata
1! Con&erinta 4inisteriala B organul suprem de deci'ie
* organul guernamental plenar al 20C (corespunde Adunarii =enerale a 6artilor Contractante ale
=A'')
* toate statele membre sunt reprezentate prin ministrii comertului
* are ca scop sa consolideze liniile directoare ale politicilor comerciale
* se intruneste cel putin o data la doi ani
2! Consiliul "eneral - organul suprem de executie
* intre sesiunile Conferintei 0inisteriale preia functiile Conferintei 0inisteriale
* este compus din oficiali ai tarilor membre, se intruneste lunar, iar la lucrarile sale participa in medie
circa .,N din membrii 20C prin reprezentantii lor de la genea.
* se constituie si in 2rgan de "eglementare a /iferendelor si de Examinare a 6oliticii Comerciale
Consiliul "eneral are in su#ordine Consilii !pecializate:
a! Consiliul pt Comertul cu Bunuri (ca: #icente, '"%0s, !algardare, Agricultura, Accesul pe
piete, Ealuare amala, etc(
#! Consiliul pt Comertul cu Servicii
c! Consiliul pt 2spectele Comerciale ale (repturilor de
%roprietate Industriala T6I%strade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts!
(Comitetul pt sericii ?inanciare, =rupul
de lucru pt reglementari interne)
%mportanta acestor Consilii> numai pe baza recomandarii lor Conferinta 0inisterala, Consiliul =eneral
pot adopta interpretari ale acordurilor comerciale multilaterale
d! Comitete speciali'ate -si anume:
* Comitetul pemtru Comert si /ezoltare (ptr problemele specifice ale 'C/)
* Comitetul ptr "estrictii legate de balanta de plati
* Comitetul ptr Euget
* Comitetul pt Comert si 0ediu
* Acorduri comerciale regionale
e! Secretariatul (condus de un /irector =eneral)
* staf de -.- persoane: unul din cele mai restranse secretariate de organizatii internationale (?0% : +8,, &
Eanca 0ondiala : cca 11,,,)
* buget de 8, milioane 3!/: mai mic decat al multor 2>= care il critica
* rol limitat: ofera membrilor spri$in tehnic si logistic, organizeaza reuniunile comitetelor si grupurilor de
luctu, pregateste documentatia de baza. /irectorul general nu are autoritatea de a initia proceduri priind
solutionarea diferendelor.
* princpalii actori ai activitatii curente a 20C sunt oficialii delegatiilor tarilor membre. <4C este o
organi'atie retea , in care centul este !ecretariatul.
%roceduri deci'ionale sau %rocesul deci'ional in cadrul <4C
6rocesul decizional in cadrul noii organizatii reproduce fidel practicile =A''si se bazeaza pe dialog,
consultare si consens
%rocedura deci'ionala Tipul de pro#leme vi'ate
1) Unanimitatea *Amendarea unor principii de baza ale
sistemului
+) 4a,oritatea de Q -
%nterpretarea unor preederi ale 20C si
acordarea unor derogari de la principiile
fundamentale
)) 4a,oritatea de 2.+ *
Amendarea preederilor referitoare la alte
aspecte decat principiile generale&aderarea de
noi membrii.
A! Consensul * Acolo unde nu se specifica alta procedura.
0etoda principala de luare a deciziilor in cadrul 20C (ca si, anterior, in cadrul =A'') este consensul8
Consensul este de&init drept situatia in care nici un membru prezent [corum : $umatate plus unuR nu
obiecteaza. El nu este, asadar, sinonim cu unanimitatea.
%n ma$oritatea cazurilor (interpretari, amendamente, primirea de noi membri!- nu se trece la vot decat
dupa ce s*a incercat (si, la capatul unei perioade rezonabile de timp), nu s-a reusit sa se a,unga la
consens.
%n toate cazurile, spre deosebire de practica deciziilor prin consens,
daca se impune votarea- ma$oritatea se raporteaza la numarul total de mem#ri ai 20C (fiecare tara are
dreptul la un ot) , si nu la numarul de mem#ri pre'enti8
Carte pg8202
Transparenta B noti&icarea si supraveg)erea <4C
1! Transparenta <4C
6reederile cu priire la transparenta dinAcordul de creare a 20C se refera atat la actele organizatiei cat
si la actiunile intreprinse de tarile membre. /eciziile adoptate in cadrul 20C sunt publicate in seria Easic
%nstruments and !elected /ocuments (E%!/) a !ecretariatului 20C
2! Supraveg)ere O 20C are si o importanta actiitate de supraeghere, nu numai prin mecanismul de
reizuire periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre.
2derarea la <4C este mai complexa decat cea la "2TT din urmatoarele motive>
1) !fera de cuprindere a 20C, problematica abordata de 20C este semnificati mai cuprinzatoare decat
cea a =A''&
+) !*a schimbat substantial atitudinea marilor puteri comerciale (in special a !3A) fata de problemele
economice&
)) 0arii actori comerciali percep tot mai eident procesul de aderare ca un pas esential in integrarea tarii
candidate in economia mondiala si de asumare a alorilor economiei de piata&
8) 6rocesul de aderare este un proces asimetric,deoarece negocierile sunt unilaterale& tara candidata are o
putere de negociere relati mai redusa neputand solicita aanta$e suplimentare.
3egocieri de aderare
/esfasurarea de negocieri pt aderare este o particularitate a 20C care o singularizeaza fata de alte
organizatii internationale cu ocatie uniersala. 6atiunea acestor negocieri consta in perceptia ca ar fi
inechitabil ca o tara admisa in 20C sa bene&icie'e de avanta,ele create de /0 de ani de sc)im#uri
negociate de concesii, fara a se anga$a sa se supuna la obligatii echialente.
3egocierile sunt unilaterale- in sensul ca solicitari sunt adresate doar candidatului, nu si ice ersa
(dereme ce acesta are acces automat, in irtutea C>?, la ansamblul concesiilor acordate anterior de
membrii existenti).
3egocierile devin tot mai indelungate (media duratei a depasit - ani), iar cererile adresate candidatilor
sunt tot mai exigente si presupun anga$amente mai oneroase decat cele asumate de membrii existenti. Cea
mai dura pozitie este adoptata de !.3.A
Ca'ul special al C)inei - >egocierile au stabilit un record de durata (1- ani) si s*au soldat cu destule
rezultate atipice.
'ermenii aderarii trebuie coneniti intre tara candidata si membrii 20C
%n mod normal procesul de aderare parcurge mai multe etape , negocierea fiind faza cea mai
importanta !e incepe cu o cerere de aderare, scrisa de catre guernul tarii respectie, adresata
/irectorului =eneral al 20C. =uernul tarii care cere aderarea trebuie sa inainteze un
0emorandum catre =rupul de lucru de negocieri al 20C. !e incep negocierile unilaterale. #a sf
negocierilor acest "rup de negociere intocmeste "aportul grupului de lucru pe care il inainteaza
Consiliului =eneral impreuna cu un proiect de (eci'ie si un %rotocol de 2ccesiune.
2derarea unui nou mem#ru trebuie aprobata cu o ma,oritate de 2.+ din membrii 20C
6etragerea din "2TT.<4C se putea face de catre orice tara in scris, intrarea in igoare a retragerii
efectuandu*se in 9 luni de la inaintarea cererii.
+8/8+ Carte pg 210
Solutionarea di&erendelor si punerea in aplicare a normelor de conduita multilaterala
Solutionarea di&erendelor
"eferitor la solutionarea diferendelor si punerea in aplicare a normelor
de conduita multilaterala, care este monitori'at de <rganismul de Solutionare a (i&erendelor <S( )
in realitate este de fapt Consiliul "eneral al <4C, care in cazul unor astfel de spete isi schimba doar
numele.<rganismul de Solutionare a (i&erendelor are autoritatea sa stabileasca panele de experti, sa
adopte rapoartele acestora, sa supraegheze punerea in aplicare a recomandarilor si sa autorizeze masuri
de retorsiune daca tara care a pierdut cazul nu pune in aplicare recomandarile panelelor.
Etapele mecanismului <4C de solutionare a di&erendelor
1) Consultari si mediere&
+) Cererea de constituire a unui panel de experti&
)) Actiitatea propriu*zisa a panelului de experti&
8) Adoptarea deciziilor si apelul&
-) %mplementarea
Unele Conclu'ii care se desprind in legatura cu <4C
1) 20C trebuie sa ia in considerare 2>=*urile si societatea ciila&
+) 20C trebuie sa deina o organizatie mai agila prin
* Accentuarea dezbaterilor priind standardele sociale
* Cresterea transparentei interne si externe
* %mbunatatirea procesului decizional
)) 20C trebuie sa se repozitioneze in cadrul procesului de guernare globala.
%rincipalele acorduri administrate de <4C
2cordurile vi'ea'a cele mai cuprinzatoare aspecte ale comertului international si se de&inesc prin trei
elemente structurale de &ond>
1! (e#utea'a cu principiile de #a'a :=A'' ( Acordul =eneral pt 'arife si Comert), =A'! ( Acordul
=eneral pt Comertul cu !ericii), '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights) (Acordul cu
priire la Aspectele Comeriale ale /repturilor de 6roprietate %ntelectuala) si '"%0s&
+) #a acestea se adauga acorduri complementare si numeroase anexe cuprinzand cerinte aferente unor
sectoare specifice sau aspecte specifice ale comertului international&
)) In &inal exista calendare detaliate si bine structurate cuprinzand anga,amentele asumate de &iecare
tara mem#ra8
2cordurile cadru si anexele la acestea se re&era la>
A) %n domeniul comertului cu bunuri:
1) Agricultura
+) "eglementarile sanitare si fitosanitare
)) 'extile si confectii
8) >ormele tehnice aplicabile produselor
-) Aspectele comerciale ale masurilor inestitionale
9) 0asurile antidumping
.) 0etodele de ealuare amala
8) %nspectia inainte de expediere
1) "egulile de origine
1,) #icentierea importurilor
11) !ubentii si taxe compensatorii pentru export
1+) !algardare
E) %n domeniul comertului cu sericii:
1) /eplasarea persoanelor fizice
+) !ericiile de transport
)) !ericiile financiare
8) 'ransporturile maritime
-) 'elecomunicatiile de baza.
2! %n domeniul comertului cu #unuri - deci din prima categorie de acorduri avem>
I! 2cordul privind comertul cu produse agricole
1) !*a conenit ca prevederile sale sa &ie puse in aplicare in decurs de 9 ani de catre tarile dezoltate si
de 1, ani de catre 'C/ incepand cu 111-&
+) <#iectivul sau principal este reformarea comertului pentru a face politicile in domeniu mai orientate
spre piata si a spori predictibilitatea mediului comercial, on egala masura pt exporturi cat si ptr importur&
)) 3oile reglementari si anga,amente izeaza:
a! 2ccesul la piete ( eliminarea sau atenuarea diferitelor restrictii comerciale din calea importurilor)
#! Spri,inul intern ( "enuntarea la subentii sau alte tipuri de programe care garanteaza eniturile
sau preturile la produsele agricole)
c! Su#ventionarea exporturilor.(!e preconizeaza reducerea alorii subentiilor sau a olumului
exporturilor subentionate
#! Spri,inul intern
%n legatura cu spri$inul intern, exista + categorii de baza de masuri interne de spri$ini in faoarea
producatorilor agricoli:
1) 0asuri interne de spri$in care nu distorsioneaza fluxurile comerciale(zona verde-green box); sunt
exceptate de la angajamentele de reducere putand fi chiar amplificate;
a) 6rogramele guernamentale prestatoare de sericii&
b) 6latile directe catre producatori care nu sunt direct legate de deciziile productie&
c) 0asuri destinate dezoltarii,
d) 0asurile adoptate in cadrul programelor de limitare a productiei (Elue Eox)&
e) 0asurile agregate de spri$in&
+) 0asuri interne de spri$in cu efecte distorsionante notabile (amber box cutia de chihlimbar);
(cumpararea produselor de la fermieri)
2cordul privind Comer tul cu textile si con&ectii
1) A fost permanent un sector deosebit de prote$at&
+) /in 11.8 acest segment al comertului a fost guernat de A0?, un aran$ament de comercializare
ordonata a produselor, compus dintr*o retea de acorduri bilaterale si de anga$amente unilaterale bazate pe
contingente&
)) #a "unda 3ruguaB s*a conenit ca A0? sa nu mai fie renegociat, si pana in +,,- comertul cu textile
sa fie reintegrat sub incidenta regulilor !C%&
B! In domeniul comertului cu servicii- deci din a doua categorie de acorduri avem>
2cordul privind comertul cu servicii
1) 6rin adoptarea =A'! (Acord =eneral pentru Comertul cu !ericii) se spera promoarea cresterii
economice la scara internationala&
+) !e face o distinctie intre barierele comerciale care distorsioneaza concurenta si restrang accesul
prestatorilor la piete si reglementarile necesare pentru a atinge obiectie legitime de politica economica si
pentru asigurarea functionarii adecate a pietelor&
)) 3n principiu de baza al Acordului este asumarea unor anga$amente specifice de catre fiecare tara
semnatara intr*o maniera comensurabila&
8) 0asurile izate pot imbraca forma de: legi, regulamente, decizii administratie, linii directoare,
cutume, obiceiuri sau practici uzuale care afecteaza comertul
Con t inutul 2cordului privind comertul cu servicii
1) <#ligatii neconditionate Bse aplica tuturor sectoarelor prestatoare de sericii independent de faptul ca
o tara si*a asumat sau nu anga$amente specifice& acestea se refera la C>0?, la transparenta, la
reglementari interne, la monopoluri, practici de afaceri si la cresterea participarii 'C/&
+) <#ligatii conditionate- sunt norme de conduita generale care anga$eaza tarile semnatare doar in
sectoarele la care si*au asumat anga$amente specifice.
)) (erogari si exceptii- cand participa la aran$amente de integrare sau urmaresc prote$area sanatatii si a
ordinii publice
8) %osi#ilitatea unor reglementari ulterioare8

+8/8/ Carte pg 201
<4C si guvernarea glo#ala
1) /esi organizatia se prezinta ca un real succes si pare a aea perspectie faorabile, este supusa la
numeroase critici&
+) Este criticat faptul ca 20C pare a nu rezola adecat problemele pe care le ridica noua economie
globala si eolutiile sociale tot mai sensibile&
)) 'C/ apreciaza ca 20C le negli$eaza in continuare problemele specifice&
8) 2 parte tot mai mare a mediului de afaceri considera ca deciziile adoptate sunt contradictorii si este
nemultumita de rezultatele negocierilor&
%ro#leme sensi#ile pe agenda <4C
1) =ruparile economice regionale&
+) Comert si mediu&
)) Comert si inestitii&
8) 6oliticile in domeniul concurentei&
-) 'ransparenta in domeniul pietelor publice&
9) !implificarea practicilor si procedurilor comerciale&
.) Comertul electronic&
8) Comertul si standardele sociale* nu se afla, in principiu, pe agenda !"C, dar intrucat a suscitat o
mare atentie merita analizata#
(e la Singapore la "eneva 199;-1990
1) %n /eclaratia de la !ingapore se titra 4cresterea comertului global facilitata de liberalizarea acestuia
printr*un sistem de norme de conduita a creat locuri de munca mai multe si mai bine platite in multe tari.
Acumularile obtinute de 20C in acesti doi ani sustin dorinta comuna de a lucra impreuna pentru a face
posibil ca !C% sa ofere o crestere economica sustenabila si o dezoltare accentuata contribuind la un
climat mai stabil si mai sigur la nielul relatiilor internationale. Credem ca schimbarile la nielul
economiei internationale, inclusi cresterea comertului cu sericii sia %!/ si cresterea integrarii
economiilor ofera ocazia fara precedent pentru sporirea cresterii economice, crearea de locuri de munca si
dezoltare5.
TIn 1990 s-au aniversat /0 de ani de la lansarea "2TT fiind in primul rand un prile$ de 4mar7eting
politic5&
1) !*au exprimat preocupari cu priire la:
* %mpactul !C% asupra dezoltarii, pauperitatii si managementului problemelor ecologice&
* "eleanta !C% asupra comertului global, inalt informatizat in care granitele isi pierd semnificatia&
* Echilibrul dintre concesii si castigurile deriate din acordurile rumdei 3ruguaB&
* >ecesitatea promoarii 4brand*ului5 20C
+) !*a conenit sa se organizeze o sesiune speciala a C= care sa inceapa in sept 1118 pentru a se pregati
consensul cu priire la:
O6roblemele deriate din implementarea acordurilor de la 0arra7esh&
OElaborarea agendei proizorii izand negocierile si reizuirea mandatelor de la 0arra7esh (continuarea
negocierilor in domeniul agriculturii si sericiilor, reizuirea '"%6!('"A/E*"E#A'E/ A!6EC'! 2?
%>'E##EC'3A# 6"26E"'M "%=D'!) si a mecanismelor de solutionare a diferendelor&
OElaborarea unui program de lucru priind aspectele identificate la !ingapore&
O3n program de urmarire a recomandarilor reuniunii la niel inalt cu priire la 'C06"
=or#ind in &ata %E- 48 4oore spunea>
* 4ce doresc de fapt t. in c.d. /e la !C%<...
%n primul rand, completa implementare a anga$amentelor de liberalizare de$a asumate. Aceasta este o
preocupare pentru toti membrii 20C, dar pentru o serie de t. in c.d in particular aceasta este o problema
care le influenteaza atitudinea in cursul negocierilor iitoare. Aceste tari au anuntat ca se confrunta cu
probleme deosebite in ce prieste implementarea anga$amentelor luate la ".3ruguaB, si ca o serie de
acorduri au deficiente care au deenit manifeste doar pe parcursul punerii lor in aplicare. 6e de alta parte,
au acuzat ca o serie de aanta$e scontate au esuat sa se materializeze pentru ca '/ nu respecta spiritul
acordurilor, fac exces de masuri antidumping, sau refuza sa respecte principiul '/0?. %n concluzie aceste
tari ad acest lucru ca pe o problema de ointa politica si nu ca pe una de natura asistentei tehnice5.
Con&erinta 4inisteriala de la Seatle 1999
1) /upa criza asiatica din 111.*1118 s*a produs incetinirea cresterii economice si a dinamicii C%,
scaderea cererii globale si slabirea dolarului.
+) "euniunea a fost un esec de anergura care a transmis lectia ca 4nu se poate negocia o agenda foarte
larga cuprinzand multe aspecte sensibile care nu au fost pregatite in prealabil5.
)) !*a conenit la !eatle :
O!a se reizuiasca actiitatile 20C si sa se ealueze implementarea acordurilor&
O!a se adopte un text si orice actiune necesara pentru iitoarea actiitate a 20C&
O!a se aleaga moderatorii pentru noua C0
O!a se decida asupra datei si locatiei noii C0
(rumul catre (o)a 1999-2001
1) A fost neoie de doi ani pentru a recompune pachetul de probleme supuse negocierilor&
+) 20C a trebuit sa*si recompuna echilibrele, sa mentina progresele in directiile fixate la 0arra7esh,
!ingapore si =enea si sa demonstreze membrilor sai si societatii ciile ca !C% trebuie sa ramana o
componenta esentiala a raspunsului la proocarile globale si nu o parte a problemei&
)) Esecul de la !eatle nu afectat notabil actiitatile 20C&C=, comitetele si grupurile de lucru au
gestionat corect actiitatile, solutionarea diferendelor s*a imbunatatit, asistenta tehnica a sporit si aderarea
de noi membri a ramas o prioritate&
8) 'otusi, increderea membrilor a fost scutcircuitata&
-) C= a adoptat un 6rogram de lucru structurat pe mai multe parti:
O>egocierile in doemniul agriculturii si sericiilor&
O%mplicarea /= si a presedintelui C= intr*un program de consultare cu cu guernele tarilor membre&
OA$ungerea la un acord priind problemele implementarii acordurilor de catre ' in c d &
O'ransparenta si participarea&acordurile regionale& comert si pauperitate& asistenta tehnica& mecanismul de
implementare&
Con&erinta 4inisteriala de la (o)a 2001
1) %n +,,1 productia si comertul mondial au inregistrat cele mai slabe performante din ultimii 1, ani&
+) !*au creat 9 grupuri de lucru priind: agricultura implementarea relatia comert-mediu regulile
,+" aspectele de la !ingapore)-I/!()-*#3--34*)3# *!/3")! ,5 I6)3443")$*4
/-,/3-)7 -I.8)!) si alte aspecte
)) =rupurile de lucru s*au reunit la momente diferite pentru a putea permite participarea tuturor
membrilor&
(eclaratia de la (o)a a vi'at>
1) Aspectele legate de implementare&
+) Agricultura&
)) !ericiile&
8) Accesul la piete pentru produsele non*agricole&
-) '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights)&
9) 6roblemele !ingapore&
.K"egulile 20C&
8) Aran$amentele regionale&
1) !olutionarea diferendelor&
1,) Comert O mediu&
11) 'ratamentul diferentiat si mai faorabil&
Con&erinta 4inisteriala de la Cancun
1) "euniunea a inceput cu desemnarea 4facilitatorilor5 care sa conduca consultarile in cele - grupuri de
lucru pentru princpalele aspecte O agricultura, aspectele !ingapore, 6*+*, problemele dezvoltarii, alte
aspecte
+) =rupurile au lucrat in paralel nu secential ca la /oha&
)) Cea mai sensibila problema a ramas tot cea agricola&
8) 6entru ca !0 nu au agreat proiectul de text inaintat de !tuart Darbinson, !3A si 3E au inaintat un
proiect propriu in iulie +,,) pe care il doreau ca baza pentru /eclaratia 0inisteriala&
-) =rupul celor +, a respins textul&
9) "euniunea a esuat in aansarea in ce prieste agenda rundei.
In activitatea <4C sunt de retinut urmatoarele pro#leme
1) 6articiparea in crestere a 'C/ la actiitatile organizatiei si la definirea agendei acesteia&
+) Atentia sporita pe care negociatorii trebuie sa o acorde barierelor comerciale apartinand unei noi
generatii&
)) %nfluenta in crestere pe care o exercita grupurile societatii ciile asupra agendei comerciale si a
politicilor sectoriale din tarile membre.
%este 10 ani de &unctionare a <4C
1) 20C s*a dotat cu o densa retea compusa din acorduri multilaterale si de anga$amente nationale si
dispune de un mecanism conolidat de !/ si de reizuire a politicilor comerciale&
+) 6rimele semnale priind capacitatea 20C de a gestiona !C% sunt pozitie&
)) %ntrebarea care se poate pune este* 0ai este sigur iitorul sistemului comercial multilateral<
8) 6rimii 1, ani indica*progrese notabile& eolutii pozitie dar si stagnari sau esecuri&
2lte Conclu'ii
1) sistemul comercial international !C% este o interesanta colectie de reusite dar a trebui supus unui
incitant proces de redesenare ca urmare a proocarilor deriate din procesul de globalizare&
+) 20C este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de guernare globala, care
implica in perspectia o reizuire si o mai clara definire a functiilor diferitelor organizatii internationale&
)) /oar o combinatie sinergica intre reformele interne si modificarea fundamentelor guernarii globale
poate garanta faptul ca 20C isi a alorifica integral potentialul de care dispune.

CU6S B C<4E6TU1 CU (%I
Comertul cu dreptul proprietatii industriale (%I particularitati
%rotectia dreptului proprietatii intelectuale este reglementata de
1) Conentia de la 6aris cu priire la protectia proprietatii industriale&
+) Conentia de la Eerna cu priire la prote$area lucrarilor literare si artistice&
)) '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights)

(is&unctionalitati in administrarea T6I%strade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts!
1) 3n mare numar de 'C!.si in tranzitie nu detin sistemele $uridice adecate sarcinii dificile de intarire a
/6% si nici nu indeplinesc alte conditii necesare aplicarii acordului&
+) '"%6s(trade*related aspects of intellectual propertB rights) nu ia in considerare ca administratiile
publice si institutiile care ofera si garanteaza protectia 6% ,in multe tari, nu dispun de fonduri suficiente
ceea ce conduce la:
O 6ersonal insuficient calificat&
O #ipsa de performanta a sistemelor de informare&
O "ezultate deformate
)) "educerea alorii /6% prin masuri cum ar fi: licentele obligatorii& limitarea posibilitatii de consolidare
a /6%, exceptarea de la exercitarea drepturilor in faoarea tertilor&
8) 6roblema noilor tehnologii (protectia nu poate precede noile tehnologii).
E&ectele T6I%strade-related aspects o& intellectual propert: rig)ts! asupra economiilor
1) %ncura$area %!/&
+) !timularea transferului de tehnologie&
)) Crearea de structuri stimulatie pentru inestitori&
8) Atenuarea diferendelor comerciale:

Sub Com

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sub Com

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUBIECTE 2009

S-ar putea să vă placă și